Sunteți pe pagina 1din 5

CARACTERISTICILE JOCULUI DE HANDBAL ÎN EDUCAŢIA

FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ ŞCOLARĂ – TIP DE EFORT, CONŢINUT


TEHNICO-TACTIC, ASPECTE PSIHO-PEDAGOGICE

Conf.univ.dr. Constantin Rizescu

Introducere Mijloc al educaţiei fizice şi sportive


Handbalul este un joc sportiv de Ca important mijloc al educaţiei
echipă, cu un pronunţat caracter fizice şi sportive şcolare, contribuie la
dinamic. Fiind o sinteză a deprinderilor realizarea obiectivelor acesteia în felul
motrice de bază (alergare, săritură şi următor:
aruncare), face parte din mijloacele de 1. Contribuie la întărirea stării de
bază ale educaţiei fizice şi sportive sănătate a elevilor, având influenţe
şcolară. Aria de practicare a jocului este benefice asupra marilor funcţiuni ale
mare, acesta fiind întâlnit în trei organismului.
ipostaze: mijloc al educaţiei fizice în 2. Folosind în joc atât membrele
învăţământul de toate gradele, joc superioare – pentru manevrarea mingii,
sportiv de performanţă şi mare cât şi pe cele inferioare – pentru
performanţă, dar şi ca joc sportiv deplasări, contribuie la dezvoltarea fizică
recreativ (sport de masă). Regulamentul armonioasă, angrenând toată
de joc este simplu, aplicarea regulilor de musculatura pe parcursul jocului.
bază se face cu uşurinţă chiar de la 3. Jocul de handbal contribuie la
începutul perioadei de instruire. dezvoltarea calităţilor motrice de bază,
Instalaţiile şi terenul de joc sunt simple îndeosebi asupra îndemânării, vitezei
şi relativ puţin costisitoare. Deşi, la (sub toate aspectele) şi forţei. Se
handbal, contactul corporal este permis, dezvoltă deasemeni calităţile motrice
dacă se respectă regulamentul de joc, specifice, detenta, rezistenţa în regim de
există pericol redus de accidentări. viteză şi forţă, dar şi îndemânarea în
regim de viteză şi forţă.
4. Handbalul este un joc sportiv cu o (2x30’), este efort moderat. Pe fazele de
tehnică şi o tactică reletiv simple, atac şi apărare efortul este diferit:
accesibil tinerilor şi uşor de învăţat atac – contraatacul şi faza a II-a. care
pentru a putea desfăşura joc bilateral. durează doar câteva secunde, constituie
5. Concomitent cu mişcările simple, efort maximal; - faza a III-a şi aIV-a,
apar o serie de acte şi acţiuni tehnico- avem efort submaximal şi maximal
tactice ca; schimbări de direcţie, fente, (circulaţii de minge şi jucători,
sau cele specifice jocului de apărare, momentele de finalizare).
care au influenţă deosebită asupra apărare – replierea în câteva secunde
dezvoltării motricităţii generale. este efort maximal, în celelalte faze
6. Handbalul fiind un joc sportiv avem efort submaximal cu dese
colectiv, favorizează dezvoltarea întreruperi.
relaţiilor interumane, de socializare, de Handbalul este un joc sportive de
respect, colaborare şi cooperare, intensitate moderată, punctat cu eforturi
contribuie la educarea trăsăturilor de intensitate maximală şi submaximală.
voliţionale şi caracteriale. In funcţie de organul solicitat, în
Practicarea jocului de handbal, la handbal avem efort neuromuscular, cu
nivel de performanţă, în unităţi puternică solicitare psihică şi a
specializate, necesită o pregătire asiduă analizatorilor.
şi continuă. Jocul modern se desfăşoară Din punct de vadere metabolic,
în mare viteză, în ritm susţinut, fapt ce handbalul se joacă în regim de
presupune eforturi fizice mari şi o aerobioză, punctat cu dese faze de
motivaţie deosebită pentru un anaerobioză, în atac şi efort de tip mixt
angajament fizic şi psihic total. în apărare.
Efortul în handbal In lecţia de educaţie fizică
Jocul de handbal este caracterizat şcolară, dozarea efortului se face în
de un efort dinamic, cu multe întreruperi funcţie de scopul didactic al temelor de
deci discontinuu. Mişcările effectuate handbal (veriga a-V-a). Astfel la temele
solicită un efort aciclic de învăţare vom avea volum mare de
Din punct de vedere al lucru şi intensitate redusă, la consolidare
intensităţii, durata celor două reprize volumul va fi mai redus iar intensitatea
mai mare.. La temele de perfecţionare, 2. mişcarea în teren;
rezolvate de obicei prin joc bilateral, alergare (cu faţa, cu spatele, cu pas
predomină complexitatea efortului pe adăugat), opriri, porniri, schimbări
fondul intensităţii crescute. Este foarte de direcţie.
important ca în lecţii să dozăm correct 3. şcoala mingii: ţinere;
efortul şi să organoizăm judicious prindere şi pasare (de pe loc şi din
colectivul de elevi, pentru a realize o deplasare în diverse planuri);
densitate motrică optimă. dribbling simplu şi multiplu;
Conţinut tehnico-tactic aruncare la poartă zvârlită de
Conţinutul jocului predat la deasupra umărului (din alergare, din
nivelul ciclului gimnazial este unul săritură, cu pas adăugat, de la 7 m)
simplificat, care să poată fi însuşit la 4. contraatac cu unu şu
nivel şcolar şi să resolve obiectivele două vârfuri
specifice, referitoare la: 5. trecerea rapidă din
 Însuşirea procedeelor şi apărare în atac prin pase între 3-4
acţiunilor tehnico-tactice de bază ale coechipieri
jocului (pasarea mingii şi aruncarea la 6. acţiuni tehnico-tactice
poartă) simple (încrucişare, învăluire,
 Crearea deprinderilor de aplicare paravan, angajarea jucătorilor la
în joc a cunoştiinţelor însuşite, cu semicerc), în sistemul de atac cu un
respectarea regulilor simple ale pivot
jocului. Jocul de apărare va cuprinde:
 Formarea capacităţii de a 1. poziţia fundamentală, deplasări
desfăşura în mod independent jocul cu pas adăugat (în toate direcţiile)
bilateral în condiţii regulamentare, în 2. ieşirea în întâmpinarea
calitate de organiuator, arbitru şi adversarului cu şi fără minge şi
jucător. retragerea oblică spre direcţia de
În privinţa conţinutului acesta va pasare
avea pentru jocul în atac: 3. blocarea mingi aruncate la poartă
1. poziţia fundamentală 4. joc în sistemul “om la om” şi 6+0
Aspecte psiho.pedagogice
Instruirea va pune accentual pe performanţă pentru realizarea măiestriei
învăţarea elementelor fundamentale ale (în secţiile şi cluburile specializate).
jocului, folosind ca mijlocace principale Concluzii
ştafetele şi jocurile pregătitoare. Jocul Jocul de handbal prin starea de
bilateral, cu reguli reduse, va fi present emulaţie pe care o implică dezvoltă la
încă din primele lecţii, crescând treptat elevi capacitatea de a învinge gruel,
timpul afectat acestuia. dorinţa de autodepăşire permanentă, atât
Modelele operaţionale folosite de necesară virţii sociale actuale.
trebuie judicious alese şi correct Succesiunea rapidă a fazelor de
cuantificate. Organizarea judicioasă a atac şi apărare solocită o gândire rapidă,
colectivului de elevi, pe grupe mici logică, cu alegerea soluţiilor optime în
trebuie să asigure un număr mare de funcţie de situaţia concretă din teren.
execuţii, în vederea consolodării tehnicii Elevii învaţă să anticipeze acţiunile
de bază, în acelaşi timp oferind adversarilo şi ale coechipierilor,
profesorului posibilitatea de a corecta dezvoltându-şi creativitatea.
eventualele greşeli. Respectarea regulamentului de
Demonstraţia profesorului va fi joc are efecte deosebite asupra
ireproşabilă, acesta putând folosi, în personalităţii în formare a elevilor,
funcţie de posibilităţi, înregistrări video, asupra trăsăturilor positive voliţionale şi
planşe sau kinograme. caracteriale. Fiind un joc colectiv
Ca metodă de exersare în şcoală dezvoltă spiritual de cooperare şi
se va folosi netoda globală, singura care întrajutorare, respectul faţă de adversar,
va realize o instruire mai rapidă, venind coechipieri, arbitrii şi public.
şi în întâmpinarea dorintei copiilor de Putem spune că jocul de handbal
mişcare, de joc efectiv. Metoda analitică contribuie la cultivarea spiritului de fair-
va fi utilizată în lecţie în următoarele plaz, nu numai pe terenul de sport, dar şi
situaţii: corectarea greşelilor cu character în viaşa socială. Dar toate acestea
general; perfecţionarea unor procedee şi depend în mare măsură de
acţiuni tehnico-tactice; în cadrul orelor profesionalismul şi măiestria
de activităţi sportive (pregătirea echipei profesorului.
representative); în handbalul de Bibliografie selectivă
1. Bota, I. Handbal modele de joc şi 5. Rizescu C. Handbal, Editura
pregătire, Editura Sport-Turism, University Press, Constanţa, 2000,
Bucureşti, 1984, 293 pag. 154 pag.
2. Colobaba-Evuleţ, D., Bota, I. 6. Rizescu C. Handba l- curs de
Jocuri sportive, teorie şi metodică, specializare, Editura University
Editura Aldin, Bucureşti, 1998, 327 Press, Constanţa, 2005, 209 pag.
pag. 7. Teodorescu, L. Probleme de teorie
3. Dragnea, A. Antrenamentul sportiv, şi metodică în jocurile sportive,
Editura Didactică şi Pedagogică, Editura Sport-Turism, Bucureşti,
Bucureşti, 1996, 364 pag. 1975, 222 pag.
4. Kunst-Ghermănescu, I., Gogâltan,
V., Jianu, E., Negulescu, I. Teoria
şi metodica handbalului, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1983, 304 pag.

S-ar putea să vă placă și