Sunteți pe pagina 1din 29

CAPITOLUL III PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA

CAZUL I - Plan de ingrijire

Culegerea datelor

DATE FIXE

Nume si prenume: O. A.

Sex: M

Varsta: 48 ani

Stare civila: casatorit

Studii: medii

Ocupatie: fara ocupatie

Mediul: urban

Istoric: hipoacuzie bilaterala, hepatita virala 1985

DATA INTERNARII: 17.02.2006

DATA EXTERNARII: 23.02.2006

DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar secundar fibro-cazeos policavitar LSD si nodular infiltrativ LSS cu diseminari.
Pleurezie bazala bilaterala.

Motivele internarii: - tuse cu expectoratie muco-purulenta


- transpiratii nocturne

- inapetenta

- astenie

- scadere accentuata in greutate

- febra

ANAMNEZA

- antecedente heredo-colaterale: neaga TBC in familie

- antecedente personale: hipoacuzie bilaterala, hepatita virala (1985)

- conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu sotia si cei trei copii intr-un apartament cu 2 camere; nu a lucrat in mediu cu noxe respiratorii.

- comportamente: fumator - aprox. 15 tigari/zi; a consumat alcool in cantitati excesive.

ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza in urma cu cateva luni prin transpiratii nocturne, febra, tuse, scadere marcata in greutate. Bolnavul fiind un
tusitor cronic, afirma ca nu a dat importanta simptomatologiei, a urmat doar un tratament naturist ( cu ceaiuri). Ulterior, datorita accentuarii
simptomatologiei mai sus mentionate, se prezinta la medicul de familie, acesta il indruma catre Ambulatorul TBC pentru un examen de
specialitate, in urma caruia se decide internarea in serviciul nostru pentru investigatii suplimentare si tratament de specialitate.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA: respiratie ingreunata, anorexie, experctoratie abundenta, trnaspiratii

PROBLEME ALE PACIENTULUI

-Dificultate in a respira

-Alterarea circulatiei
-Dificultate in a se alimenta

-Expectoratie abundenta

-Transpiratii profuze

-Dificultati in a-si mentine temperatura corpului in limite normale

-Dificultatea de a evita pericolele

-Dificultatea de a invata
ANEXA 2

NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE


DEFICITARA ÎNGRIJIRE

Nevoia de a Comunicare -să se realizeze o -preiau pacienta în momentul internarii şi Pacientul este convins
comunica insuficientă la nivel comunicare eficientă între mă prezint şi îi explic funcţia şi rolul meu de disponibilitatea
afectiv din cauza: pacient şi echipa de îngrijire în echipa de îngrijire; echipei de ingrijire si
-alterării stării de pe toată perioada -realizez un climat de linişte, calm, recastiga speranta
sănătate manifestată spitalizării; asigurând pacienta de întreaga mea ameliorarii sanatatii;
prin anxietate -pacienta să fie liniştită disponibilitate în acordarea îngrijirilor; -pacienta se simte in
-mă adresez calm pacientei şi familiei, siguranta si spera la
asigurându-i că echipa de îngrijire va face ameliorarea starii de
tot posibilul pentru evoluţia bună a bolii; sanatate
-asigur familia că pacienta va fi bine -anxietate redusa
ingrijită.
-realizez o comunicare eficientă cu
pacienta şi familia, atât verbal cât şi afectiv
Nevoia de a Deficit de Pacientul să înţeleagă toate - apreciez cunoştinţele pe care le are Pacientul a înţeles care
invata cunoştinţe despre restricţiile impuse de boală pacientul cu privire la boala sa sunt indicaţiile pe care
autoîngrijirea după - stimulez dorinţa de cunoaştere trebuie să le respecte
externare - conştientizez pacientul asupra propriei după externare
manifestata prin responsabilitaţi privind sănătatea sa
intrebari frecvente - educ pacientul cu privire la modul de viată
care trebuie respectat după externare:
evitarea eforturilor, regim alimentar uşor
digerabil
- identific obiceiurile şi deprinderile
pacientului pentru a constata dacă sunt
corecte sau greşite
-corectez deprinderile dăunătoare sănătăţii
- întocmesc împreună cu pacientul un
program de recuperare, reeducare
- efectuez demonstratii practice privind
îngrijirile necesare pacientului postoperator
-să evite activităţile solicitante fizic
-dacă nu are poftă de mancare să ia mese
mici şi regulate
-să încerce să meargă pe jos în fiecare zi
mai mult, aceasta îi va îmbunătăţii
respiraţia

Nevoia de a Dificultate in a se Pacientul sa se odihneasca -aerisesc salonul ori de cate ori e necesar; Pacientul s-a odihnit 8
dormi si a se odihni datorita suficient - administrez la indicatia medicului ore
odihnii anxietatii, Codeina;
manifestata prin ore - sfatuiesc pacientul ca inainte de a dormi
insuficiente de sa citeasca, sau sa isi gaseasca ocupatie ce
somn ii face placere

Data T.A Puls Resp T Diureza Scaun


17.02.2006 140/90 76 20 37.3 700 1
18.22006 170/80 74 18 37.2 600 -
19.02.2006 160/74 80 22 36.9 700 -
20.02.2006 150/60 70 20 36.7 600 1
21.02.2006 160/70 70 18 36.8 600 1

EXAMENUL DE LABORATOR
Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale
Hgb Sange venos 10.4% 13-15 g
Hct Sange venos 48.7 41-46 %

Tr Sange venos 704000 150000-400000/3mm


VSH Sange venos 80mm /1h 6-13 mm la 1H
121 mm/2h

TGO Sange venos 21 UI 2 – 20 u.i


Bilirubina directa Sange venos 2,0 mg % 0,1 – 0,4mg%
Uree Sange venos 19 g/1000 ml 0,20 – 0,40g/ 1000ml
Creatinina Sange venos 0,8 mg % 0,6 – 1,20mg%
Glicemie Sange venos 80 mg % 0,80 – 1,20gr%

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

Perioada Alimente permise Alimente interzise


17.02.2006 Ceai, limonada, lapte, fructe, unt, branza Alcool, Tutun, muraturi, sosuri
23.02.2006 Fructe, legume, supe , branzeturi, unt proaspat Zahar, cereale, conserve

INVESTGATII PARACLINICE
Data Examene curente Pregatirea pt examen Ingrijiri dupa ex.
17.02.2006 Recoltarea sputei - i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura; Nu necesita ingrijiri
deosebite dupa
- i se ofera vasul de colectare in functie de examenul examinare. Notez
cerut; procedura in F.O

- se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de Pregatirea produselor


tuse; pentru laborator:
recipientele se acopera,
- se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24 h. se eticheteaza si se
trimit la laborator.
Recoltarea sputei se mai poate face prin:

- frotiu faringian si laringian;

- spalatura gastrica;

- spalatura bronsica.

18.02.2006 IDR la Tuberculina Dupa degresare si dezinfectarea suprafetei alese se Se retrage acul,se
intinde si se imobilizeaza pielea cu policele si indexul
indeparteaza ustensilele
sau degetul mediu al mainii stangi, iar cu mana dreapta,
tinand seringa intre policele si degetul mijlociu, se folosite se noteaza
introduce varful acului in grosimea pielii usor oblic pe
tehnica in F.O
suprafata, cu taietura indreptata in sus, pana cand
orificiul acului dispare complet. In acest moment,
incetam impingerea acului inainte si prin rearanjarea
degetelor si apasarea pistonului infiltram lichidul din
seringa ( 0,1 ml ) in grosimea dermului. In locul unde
se acumuleaza lichidul, se formeaza imediat o
ridicatura palida, avand aspectul cojii de portocala.
Introducerea acului in cavitatea pleurala este sarcina
medicului. Asistenta are rolul de a linisti si incuraja
bolnavul, de a-l pozitiona, de a-i supraveghea starea
generala, de a inmana medicului instrumentele
necesare, de a prelua lichidul extras, si, la incheierea
punctiei, de a badijona locul cu iod si a aplica un
pansament steril lipit cu emplastru. Dupa punctie,
bolnavul va fi repus in patul lui cu foarte mare atentie,
fara miscari bruste si va fi supravegheat.

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data Medicamente Mod de administrare


16.02.2006 Paracetamol 2X1/ zi oral
17.02.2006 Algocalmin 2X1/zi oral
18.02.2006 Vitamina B6 1 Tb dimineata
19.02.2006 Codeina 1 Tb seara
CAZUL II - plan de ingrijire

Culegerea datelor

DATE FIXE

Nume si prenume: L.D

Sex: M

Varsta: 46 ani

Stare civila: casatorit

DATA INTERNARII: 28.03.2006

DATA EXTERNARII: 4.04.2006

DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar secundar ulcero-cazeos poliulcerat extins bilateral

Motivele internarii: - tuse cu expectoratie muco-purulenta

- dispnee de efort

- inapetenta

- scadere accentuata in greutate

- dureri toracice

ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza insidios, cu trei saptamani inainte. Bolnavul slabeste in greutate si forte fizice, prezinta tuse, dureri
toracice, dispnee la efort. Bolnavul se prezinta la medicul de familie si urmeaza tratament timp de o saptamana, dar nu poate preciza cu
ce. Deoarece simptomatologia bolii nu se amelioreaza, bolnavul se prezinta la spital, pentru un consult de specialitate, in urma caruia este
trimis in serviciul nostru pentru investigatii suplimentare si tratament de specialitate.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA: dispnee de efort, tuse productiva, scadere in greutate, somn agitat, cunostinte insuficiente despre
boala

PROBLEME ALE PACIENTULUI

-Dificultate in a respira

-Dificultate in a se alimenta

-Expectoratie abundenta

-Transpiratii profuze

-Anxietate, dificultate in a se odihni

-Dificultatea de a evita pericolele

-Dificultatea de a invata
ANEXA 2

NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE


DEFICITARA ÎNGRIJIRE

Nevoia de a Vulnerabilitate fata -reducerea funcţiilor vitale conduc pacientului într-un salon cu un Pacientul este convins
evita pericolele de pericole din cauza la valori fiziologice microclimat adecvat de disponibilitatea
procesului infecţios -combaterea junghiului -discut cu pacientul pentru a o linişti echipei de ingrijire si
manifestată prin toracic explicându-i ca starea ei de sănătate este recastiga speranta
dispnee moderata -fluidificarea secreţiilor tranzitorie şi că echipa de îngrijire o va ameliorarii sanatatii;
-combaterea frisoanelor ajuta
-prevenirea apariţiei -discut cu familia pentru a o asigura de
complicaţiilor disponibilitatea echipei de îngrijire
-prevenirea infecţiilor -sfătuiesc pacientul să ocupe o poziţie
supraadăugate semisezând pentru favorizarea respiraţiei
-i-au măsuri de evitare a transmiterii
infecţiilor prin educarea pacientei asupra
măsurilor de igienă şi respectarea
circuitelor
-ofer pacientului o cană cu lapte cald
pentru fluidificarea secreţiilor

Nevoia de a-si Hipertermie din Pacientul să prezinte Asistenta asigură aerisirea camerei igiena După 48 ore pacientul
pastra cauza procesului temperatura corpului în tegumentelor şi mucoaselor , apoi nu mai prezintă febră
temperatura infectios limite normale comprese umede , reci , pe frunte ,
corpului in manifestată prin picioare , mâini sau dacă febra nu cedează
limite normale frisoane şi febră i se aplică împachetări umede şi
37.5-38 antitermice . Ele sunt schimbate des sub
control termometric până la cedarea
temperaturii . Se administrează cu rol
delegat tratament antipiretic şi
antiinfecţios .

Nevoia de a Dificultate in a se Pacientul sa se odihneasca -aerisesc salonul ori de cate ori e necesar; Pacientul s-a odihnit 8
dormi si a se odihni datorita tusei atat calitativ cat si cantitativ - administrez la indicatia medicului ore
odihnii manifestata prin ore Codeina;
insuficiente de - sfatuiesc pacientul ca inainte de a dormi
somn sa citeasca, sau sa isi gaseasca ocupatie ce
ii face placer
- inlatur tot ceea ce polueaza fonic
Data T.A Puls Resp T Diureza Scaun
28.03.2006 135/85 70 21 37.6 800 -
1.04.2006 140/60 72 20 37.5 700 1
2.04.2006 160/70 82 22 36.8 900 1
3.04.2006 140/60 72 18 36.6 700 -
4.04.2006 160/80 74 20 36.7 600 1

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale


Hgb Sange venos 11.4% 13-15 g
Hct Sange venos 52.7 41-46 %

Tr Sange venos 764000 150000-400000/3mm


VSH Sange venos 80mm /1h 6-13 mm la 1H
127 mm/2h

TGO Sange venos 32 UI 2 – 20 u.i


Bilirubina directa Sange venos 10,0 mg % 0,1 – 0,4mg%
Uree Sange venos 30 g/1000 ml 0,20 – 0,40g/ 1000ml
Creatinina Sange venos 1,8 mg % 0,6 – 1,20mg%
Glicemie Sange venos 20 mg % 0,80 – 1,20gr%

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

Perioada Alimente permise Alimente interzise


28.03.2006 Ceai, limonada, lapte, fructe, unt, branza , ananas, compot Alcool, Tutun, muraturi, sosuri
4.04.2006 Fructe, legume, supe , branzeturi, unt proaspat, banane, orez Zahar, cereale, conserve , prajeli,
grasimi

INVESTGATII PARACLINICE

Data Examene curente Pregatirea pt examen Ingrijiri dupa ex.


28.03.2006 Recoltarea sputei - i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura; Nu necesita ingrijiri
deosebite dupa
- i se ofera vasul de colectare in functie de examenul examinare. Notez
cerut; procedura in F.O

- se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de Pregatirea produselor


tuse; pentru laborator:
recipientele se acopera,
se eticheteaza si se
- se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24 h. trimit la laborator.

Recoltarea sputei se mai poate face prin:

- frotiu faringian si laringian;

- spalatura gastrica;

- spalatura bronsica.

4.04.2006 Toracocenteza Punctia se executa in camera de tratamente sau , la nevoie, in Se supravegheaza atent
salon.Pregatirea punctiei si asistarea medicului in timpul bolnavul dupa tehnica
interventiei sunt efectuate de doua asistente: una care sprijina
si observa bolnavul in timpul punctiei si a doua care serveste
medicul cu instrumente si-l ajuta la manuirea aparatelor de
evacuare a cavitatii pleurale.Bolnavul este asezat in pozitie
sezanda la marginea patului, cu mana de partea care urmeaza a
fi punctionata, peste cap, pana la urechea de partea opusa,
pentru a indeparta coastele cat mai mult una de alta.Locul
punctiei se va alege dupa situatia si cantitatea lichidului
pleural, de catre medic, si va fi degresat, la nevoie ras, spalat
cu alcool si dezinfectata cu tinctura de iod de catre
asistenta.Introducerea acului in cavitatea pleurala este sarcina
medicului. Asistenta are rolul de a linisti si incuraja bolnavul,
de a-l pozitiona, de a-i supraveghea starea generala, de a
inmana medicului instrumentele necesare, de a prelua lichidul
extras, si, la incheierea punctiei, de a badijona locul cu iod si a
aplica un pansament steril lipit cu emplastru. Dupa punctie,
bolnavul va fi repus in patul lui cu foarte mare atentie, fara
miscari bruste si va fi supravegheat.
.

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data Medicamente Mod de administrare


28.03.2006 Paracetamol 2X1/ zi oral
29.03.2006 Algocalmin 2X1/zi oral
1.04.2006 PZM 500 mg 1+1 tb
2.04.2006 HIN 100 mg 1+1 tb
CAZUL III - plan de ingrijire

Culegerea datelor

DATE FIXE

Nume si prenume: M.F.

Sex: M

Varsta: 22 ani

DATA INTERNARII: 03.03.2006

DATA EXTERNARII: 9.03.2006

DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar secundar ulcero-cazeos LSD si fibro-cazeos policavitar plaman stg. BK(+)

Motivele internarii: - slabire in greutate

- apetit scazut

- oboseala

- junghi toracic
ISTORICUL BOLII: Debut insidios, din luna ianuarie a anului curent, cu slabire in greutate, junghi toracic, oboseala, febra, bolnavul este
diagnostica de catre medicul de familie cu o pneumonie si tratat 5 zile cu Ampicilina cps.; bolnavul fiind tahicardic, este suspectat si de o
pericardita si trimis la cardiolog. In cadrul investigatiilor efectuate, bolnavului i se cere un examen ftiziologic. Se efectueaza radiografie P.A. si
se depisteaza cu leziuni activ-evolutive. Se trimite la internare in serviciul nostru pentru investigatii suplimentare si tratament de specialitate.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA: dispnee de efort, tuse, scadere ponderala, somn agitat, cunostinte insuficiente despre boala

PROBLEME ALE PACIENTULUI

-Dificultate in a respira

-Dificultate in a se alimenta

-Transpiratii profuze

-Dificultati in a-si mentine temperatura corpului in limite normale

-Dificultatea de a evita pericolele

-Dificultatea de a invata

-Irascibilitate
ANEXA 2

NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE


DEFICITARA ÎNGRIJIRE

Nevoia de a Comunicare să se realizeze o comunicare -preiau pacienta în momentul internarii şi Pacientul este convins
comunica insuficientă la nivel eficientă între pacient şi mă prezint şi îi explic funcţia şi rolul meu de disponibilitatea
afectiv din cauza: echipa de îngrijire pe toată în echipa de îngrijire; echipei de ingrijire si
-alterării stării de perioada spitalizării; -realizez un climat de linişte, calm, recastiga speranta
sănătate manifestată -pacienta să fie liniştit asigurând pacienta de întreaga mea ameliorarii sanatatii;
prin anxietate disponibilitate în acordarea îngrijirilor;
-mă adresez calm pacientei şi familiei,
asigurându-i că echipa de îngrijire va face
tot posibilul pentru evoluţia bună a bolii;
-asigur familia că pacienta va fi bine
ingrijită.
-realizez o comunicare eficientă cu
pacienta şi familia, atât verbal cât şi afectiv
Nevoia de a-si Hipertermie din Pacientul să prezinte Asistenta asigură aerisirea camerei igiena După 48 ore pacientul
pastra cauza procesului temperatura corpului în tegumentelor şi mucoaselor , apoi nu mai prezintă febră
temperatura infectios limite normale comprese umede , reci , pe frunte ,
corpului in manifestată prin picioare , mâini sau dacă febra nu cedează
limite normale frisoane şi febră i se aplică împachetări umede şi
37.5-38 antitermice . Ele sunt schimbate des sub
control termometric până la cedarea
temperaturii . Se administrează cu rol
delegat tratament antipiretic şi
antiinfecţios .

Nevoia de a Deficit de Pacientul să înţeleagă toate - apreciez cunoştinţele pe care le are Pacientul a înţeles care
invata cunoştinţe despre restricţiile impuse de boală pacientul cu privire la boala sa sunt indicaţiile pe care
autoîngrijirea după - stimulez dorinţa de cunoaştere trebuie să le respecte
externare - conştientizez pacientul asupra propriei după externare
manifestata prin responsabilitaţi privind sănătatea sa
intrebari frecvente - educ pacientul cu privire la modul de viată
care trebuie respectat după externare:
evitarea eforturilor, regim alimentar uşor
digerabil
- identific obiceiurile şi deprinderile
pacientului pentru a constata dacă sunt
corecte sau greşite
-corectez deprinderile dăunătoare sănătăţii
- întocmesc împreună cu pacientul un
program de recuperare, reeducare
- efectuez demonstratii practice privind
îngrijirile necesare pacientului postoperator
-să evite activităţile solicitante fizic
-dacă nu are poftă de mancare să ia mese
mici şi regulate
-să încerce să meargă pe jos în fiecare zi
mai mult, aceasta îi va îmbunătăţii
respiraţia

Data T.A Puls Resp T Diureza Scaun


3.03.2006 140/60 68 22 37.7 900 -
4.03.2006 110/50 70 24 37.8 1000 1
5.03.2006 120/60 84 20 36.7 800 -
6.03.2006 150/60 80 18 36.8 700 1
7.03.2006 140/50 82 20 36.0 600 1
EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale


Hgb Sange venos 22.4% 13-15 g
Hct Sange venos 56.8 41-46 %

Tr Sange venos 794000 150000-400000/3mm


VSH Sange venos 80mm /1h 6-13 mm la 1H
127 mm/2h

TGO Sange venos 38 UI 2 – 20 u.i


Bilirubina directa Sange venos 18,0 mg % 0,1 – 0,4mg%
Uree Sange venos 40 g/1000 ml 0,20 – 0,40g/ 1000ml
Creatinina Sange venos 6,8 mg % 0,6 – 1,20mg%
Glicemie Sange venos 4.0 mg % 0,80 – 1,20gr%

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

Perioada Alimente permise Alimente interzise


3.03.2006 Ceai, limonada, lapte, fructe, unt, branza , ananas, compot Alcool, Tutun, muraturi, sosuri
9.03.2006 Fructe, legume, supe , branzeturi, unt proaspat, banane, orez Zahar, cereale, conserve , prajeli,
grasimi
INVESTGATII PARACLINICE

Data Examene curente Pregatirea pt examen Ingrijiri dupa ex.


3.03.2006 Bronhoscopie Asistenta va anunta bolnavul cu cel puint o zi inaintea Se noteaza tehnica in
examinarii, explicandu-i necesitatea efectuarii acesteia si F.O Se supravegheaza
linistindu-l. Examinarea se face dimineata pe namancate. La bolnavul
indicatia medicului, se va administra bolnavului un anestezic
de baza la timpul fixat. In vederea anesteziei, bolnavul va fi
asezat pe un scaun, se vor indeparta protezele dentare mobile, i
se va da o tavita renala in mana. Urmarind instlarea
anestezicului de catre medic in caile respiratorii, va aduce
bolnavul in pozitiile cerute pentru imprastierea anestezicului
pe o suprafata cat mai mare a traheei si a bronhiilor principale
(inclinari la dreapta si la stanga, inainte, inapoi etc.).

Bronhoscopia necesita doua asistente, dintre care una asigura


pozitia bolnavului si tine sub supraveghere starea sa generala,
iar cealalta serveste medicul cu instrumentele si materialele
necesare.

5.03.2006 Toracocenteza Punctia se executa in camera de tratamente sau , la nevoie, in Se supravegheaza atent
salon. bolnavul dupa tehnica

Pregatirea punctiei si asistarea medicului in timpul interventiei


sunt efectuate de doua asistente: una care sprijina si observa
bolnavul in timpul punctiei si a doua care serveste medicul cu
instrumente si-l ajuta la manuirea aparatelor de evacuare a
cavitatii pleurale.

Bolnavul este asezat in pozitie sezanda la marginea patului, cu


mana de partea care urmeaza a fi punctionata, peste cap, pana
la urechea de partea opusa, pentru a indeparta coastele cat mai
mult una de alta.

Locul punctiei se va alege dupa situatia si cantitatea lichidului


pleural, de catre medic, si va fi degresat, la nevoie ras, spalat
cu alcool si dezinfectata cu tinctura de iod de catre asistenta.

Introducerea acului in cavitatea pleurala este sarcina


medicului. Asistenta are rolul de a linisti si incuraja bolnavul,
de a-l pozitiona, de a-i supraveghea starea generala, de a
inmana medicului instrumentele necesare, de a prelua lichidul
extras, si, la incheierea punctiei, de a badijona locul cu iod si a
aplica un pansament steril lipit cu emplastru. Dupa punctie,
bolnavul va fi repus in patul lui cu foarte mare atentie, fara
miscari bruste si va fi supravegheat.

.
TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data Medicamente Mod de administrare


3.03.2006 Paracetamol 2X1/ zi oral
4.03.2006 Algocalmin 2X1/zi oral
5.03.2006 PZM 500 mg 1+1 tb
6.03.2006 HIN 100 mg 1+1 tb
Concluzie

In activitatea desfasurata de mine in ingrijirea celor trei pacienti internati cu diagnosticul


medical de TBC pulmonar, am stabilit etapele in procesul de ingrijire, am intocmit planuri de
ingrijire individuale pentru cei trei bolnavi conform nevoilor si problemelor prioritare.

Inapetenta alimentara, transpiratii nocturne, simptomatologie aparuta in urma cu 3 saptamani;


Am fixat obiectivele si am incercat sa le ating prin interventiile planificate tinand cont de
resursele acute si potentiale, prioritatile in satisfacerea nevoilor, termenul de realizare a
obiectivelor.

Am respectat prescriptiile medicale, investigatiile specifice pentru bolnav; pe tot


parcursul ingrijirilor am comunicat verbal sau non-verbal cu bolnavii in functie de starea lor.

Informatiile pe care le-am oferit se refereau la mai ales la perioada de recuperare prin
efectuarea mobilizarii, prin recastigarea autonomiei, sa-si demonstreze utilitatea explicand ca
asfel vor evita depresia, sentimentul de anxietate, factorii ce influenteaza boala si duc la o
evolotie nefavorabila.

M-a preocupat educarea familiei lor oferindu-le informatii legate in special de perioada de
recuperare a pacientilor, le-am explicat importanta pe care o are familia pentru ca boala
pacientului sa evolueze in mod favorabil, sa-si incurajeze in mod constant si cu blandete si
mai ales sa nu-l marginalizeze.

Am efectuat educatia bolnavului privind:

Mentinerea functiei respiratorii optime;

Recuperarea deficitului ponderal;

Cresterea abilitatii de a comunica;

Repaus la pat.

Pe perioada spitalizarii cei trei pacienti au primit tratament cu tuberculostatice, cortizoni,


analgezice si vitamine in urma carora s-a inregistrat o ameliorare a simptomatologiei.

Primul caz cu AHC de tuberculoza pulmonara se interneaza cu diagnosticul de TBC


pulmonar secundar cazeos policavitara extinsa bilateral, cu diseminari bronhogene si
heterogene. Pe perioda spitalizarii a primit tratament cu tuberculostatice, ce a fost bine
tolerat.

Evolutia este favorabila din punct de vedere clinic, biologic si radiologic. Pacientul va
continua tratamentul tuberculostatic.

Pacientul din cel de al doilea caz se interneaza pentru febra 380C, inapetenta alimentara,
transpiratii nocturne,simptomatologie aparuta in urma cu 3 saptamani; suspect de TBC
secundara cazeos cavitara. S-a instituit tratament cu tuberculostatice bine tolerat de bolnav.
Evolutia a fost favorabila, i se recomanda la externare continuarea.

Pacientul din al treilea caz, in varsta de 22 ani se interneaza cu diagnosticul medical de


tuberculoza pulmonara, cunoscut APP cu litiaza renala. In spital primeste tratament
tuberculostatic cu evolutie favorabila. Se externeaza cu conditia de a continua tratamentul
tuberculostatic.

Pentru cei trei pacienti am stabilit urmatoarele recomandari:

Repaus la pat mai ales in starile febrile de lunga durata;

Regim alimentar ce va asigura o ratie caloric normal;

Interzicerea abuzului de alcool si tutun;

Continuarea tratamentului la domiciliu in cazul bolnavului necontagios pentru


anturaj sau internarea intr-un sanatoriu ce permite izolarea si supravegerea competent
a evolutiei bolii si a tratamentului.
BIBLIOGRAFIE

1. TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI - VOL. I si II - C. Mozes, Ed. Medicala


1978

2. GHID DE NURSING - Ed. Viata Medicala Romaneasca

3. TRATAT DE MEDICINA INTERNA - Prof. Radu Paun, Ed. Medicala 1983

4. FTIZIOLOGIE - Marcel Popescu, Ed. "POLSIB" Sibiu 1996

5. MANUAL DE MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII - Borundel,


Ed. ALL

6. MANUAL DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIA OMULUI - clasa a XI-a - I.


Teodorescu Exarcu, S. Gherghescu, I. Ciunnat, Ed. Didactica si pedagogica 1990

S-ar putea să vă placă și