http://www.cart-kiosk-specialists.com/kiosks_outdoor.

html

Clătita este un preparat culinar obținut prin coacerea unei foi subțiri de aluat făcut
din făină de grâu, ouă, lapte, apă și sare, de obicei de formă rotundă, umplută cu
dulceață, gem, ciocolată, brânză dulce, urdă consumată ca și desert. Umplute
cu brânză sărată, carne, legume, foile de clătită pot intra în componența
unor gustări. Clătitele pot fi prezentate pe farfurie sau platou; rulate, pliate ori
împachetate.

Istoric

Clătitele sunt o specialitate bretonă, o regiune din nord-vestul Frantei, care a

devenit cunoscută și apreciată rapid în toată lumea. Pot fi atât dulci ("crepes"), cât
și sărate ("galette"), iar umpluturile variază de la cele mai simple( zahăr, dulceață,
miere, ciocolată) până la combinații spectaculoase și incitante.

Original, clătitele se serveau cu cidru (băutura fermentată pe bază de mere),

ulterior a apărut cea mai spectaculoasă formă de prezentare a clătitelor "crepes
Suzette" (clătite flambate în lichior și suc de portocale).[necesită citare]

În Franța chiar există o sărbătoare la care se servesc clătite, în mod tradițional. Se

numește "La Chandeleur" (2 februarie, "Ziua Binecuvântării Fecioarei Maria").
Această zi a devenit cunoscută ca "Ziua clătitelor", deoarece tradiția cere să se
ofere clătite. Legenda zice că persoana care reușește în această zi să arunce o
clătită în sus și să o prindă în tigaie cu stânga, în timp ce ține o monedă de aur în
dreapta, va avea noroc de bogăție și prosperitate tot anul.

Și în Anglia există o sărbătoare a clătitelor: "Shrove Tuesday" sau "Pancake

Tuesday".

Prepararea foii de clătită

Ouăle dezinfectate se spală și se trec prin jet de apă rece, făina se cerne, laptele se
fierbe și se răcește.

Ouăle se bat cu ajutorul unui tel, amestecându-se cu făina, laptele, sarea și apa
minerală, până se obține o pastă omogenă, semilichidă. Se înfierbântă o tigaie cu
marginile joase, se unge cu ulei, iar cu ajutorul unui polonic se toarnă un strat
subțire de compoziție astfel încât să se acopere fundul tigăii. Se coace la foc iute,
pe ambele părți, când este gata se răstoarnă pe o farfurie, continuând cu
următoarea. După compoziția de umplere, în toate bucătăriile lumii se întâlnesc
sute de specialități de deserturi și gustări, care au la bază foaia de clătită.[3]

Sortimente de clătite

1. Grupa deserturilor
 Sortimente de clătite din grupa deserturilor[4]:
 Clătite cu dulceață sau gem
 Clătite cu brânză de vaci
 Clătite cu urdă și mărar
 Clătite cu înghețată
 Clătite cu sos de ciocolată
 Clătite cu gem de caise și nuci
 Clătite cu nucă și frișcă
Afaceri cu clatite: doua tinere incearca sa educe romanii in zona de „street

food”

Zona de clatitarii gourmet „street food” nu este foarte dezvoltata in Romania,

si Georgiana Gheorghe, actionar la Presage PR si Adela Bulic, account director la
Presage PR, incearca sa capitalizeze pe marginea acestui fapt, deschizand primele
Creperie d’Amour. Ce planuri au cele doua si cand estimeaza ca vor recupera
investitia initiala de 20.000 de euro?

Cele doua antreprenoare au aflat de proiectul Afacerea Mea si nu au ezitat sa

contacteze Wall-Street.ro. Ai si tu o afacere la inceput de drum, cu elemente
originale? Scrie-ne pe adresa afacereamea@wall-street.ro si vei avea sansa de a
aparea in cel mai citit cotidian online de afaceri din Romania!
„Creperie d’Amour se concentreaza ca activitate de baza pe prepararea clatitelor
dulci si sarate, gatite pe loc si conform retetelor autentice bretone, caci Bretagne
este tara mama a clatitelor. Toate clatitele noastre au la baza aluatul traditional
frantuzesc, cele dulci fiind aromate si fine, cu aluat de faina alba, iar cele sarate
fiind savuroase si copioase, cu aluat de faina integrala. Urmam traditia bretona insa
retetele casei sunt originale, iar meniul se schimba in functie de anotimp, de
gusturile si ingredientele de sezon si, desigur, de preferintele clientilor nostri”,
spune Adela Bulic.
Principala dificultate la inceput de drum este de altfel una cu care se confrunta
foarte multi antreprenori romani – birocratia si interactiunea cu autoritatile de
profil si institutiile publice. O alta provocare este aceea de a familiariza publicul
din Romania cu ideea de „crepes salees”.
„Dat fiind ca tot romanul face clatite, acasa sau la restaurant, insa le manca de
obicei ca desert, cel mai des cu dulceata de visine, noi ne-am propus sa cream
obiceiul gustarii savuroase sau a pranzului cu clatite sarate”, spune Adela Bulic.
Fara sa ofere informatii exacte, antreprenoarea a spus ca sezonul de vara a avut un
impact decisiv in cresterea vanzarilor, trimestrul doi insemnand triplarea volumului
vandut in trimestrul intai. Creperie d’Amour are pe piata opt luni si s-a lansat dupa
o investitie initiala de 20.000 de euro.
"Suntem deja in punctul de break even, iar in lunile in care am fost profitabili am
reinvestit profitul".
Conceptul Creperie d’Amour are doua componente, ceea ce se concretizeaza
practic in doua linii de business: unitatile Creperie d’Amour - in prezent o clatitarie
in Pipera si sistemul de stand mobil cu care participa la evenimente culturale si
gastronomice - si serviciile de catering.
Actionarii se implica direct si participa personal la aproape toate evenimentele si
actiunile firmei. Creperie d’Amour a participat, de exemplu, la evenimente precum
Street Delivery unde atrage, in medie, 600 de clienti, in timp ce la un eveniment
privat cu live cooking firma are in medie 60 de clienti. „Ca reper, am putea spune
ca avem pana inprezent un minim de 100 clienti pe zi, in conditiile in care unitatea
din Pipera nu este deschisa in weekend”.
Creperie d’Amour a fost gandit inca de la inceput ca un business care sa se
dezvolte in sistem de franciza.
«Suntem in proces de constructie a sistemului de franciza si vizam orasele cu peste
50.000 de locuitori si zonele cu profil turistic compatibil cu valorile si targetul
nostru. Urmeaza sa deschidem curand si a doua locatie proprie, tot in Bucuresti, de
aceasta data intr-o zona de mare trafic si foarte indragita de clientii nostri pentru
petrecerea timpului liber», spune Adela Bulic.
In prezent, Creperie d’Amour are doi angajati si firma va mai angaja inca cel putin
o persoana in aceasta vara.
« De asemenea, vom face si angajari pentru partea de aprovizionare si logistica,
deci echipa va ajunge probabil la 5 oameni pana la sfarsitul anului”, incheie Adela
Bulic.
Consideri ca ideea unei clatitarii stradale, dupa retete internationale, va avea
succes in Romania? Wall-Street.ro te incurajeaza sa comentezi.
http://anishoara.blogspot.com/2011/02/prepararea-clatitelor-in-imagini.html (ingrediente pentru 40
clatite)

Desi orice persoanele apreciaza clatitele si desi in alte tari clatitariile sunt de mult
o afacere profitabila, in Republica Moldova potentialul acestui aliment nu a fost
inca valorificat. Clatitele se comercializeaza aproape numai in restaurante, dar
trebuie stiut ca o persoana, daca vrea sa manance o portie de clatite, nu va intra
intr-un restaurant doar pentru atat.

De aceea, o clatitarie de sine statatoare va fi oricand binevenita.