No\iuni de baz` privind m`surarea m`rimilor 1

1. NO|IUNI DE BAZ~ PRIVIND M~SURAREA

M~RIMILOR

1.1. Generalit`\i

Descrierea din punct de vedere cantitativ a fenomenelor, a caracteristicilor

]i propriet`\ilor corpurilor din lumea [nconjur`toare se face cu ajutorul unor
m`rimi. Pentru cunoa]terea valorilor acestor m`rimi se apeleaz` la m`sur`tori.
Domeniul care se ocup` de m`surarea m`rimilor se nume]te metrologie.
Opera\ia de m`surare const` [n compararea cantitativ` a m`rimii de
m`surat (necunoscut`) cu o m`rime cunoscut`, de aceea]i natur`.
Cantitatea supus` opera\iei de m`surare se nume]te m`surand, iar
rezultatul m`sur`rii se nume]te valoare m`surat`.
Ansamblul opera\iilor efectuate pentru realizarea unei m`sur`tori
reprezint` metoda de m`surare.
Instrumentul care realizeaz` m`sur`toarea (conversia m`surandului [ntr-o
valoare m`surat`, perceptibil` operatorului) se nume]te aparat de m`sur`.
Ansamblul aparatelor de m`sur`, a componentelor de prelucrare, indicare,
stocare ]i transmisie a m`rimilor c`tre alte sisteme formeaz` sistemul de m`sur`.

1.2. Metode de m`surare

Clasificarea metodelor de m`surare dup` modalitatea de comparare a

m`surandului cu etalonul:

1. Metoda compara\iei simple: m`surandul se compar` direct cu etalonul, prin

intermediul unui dispozitiv de comparare

Exemplu: m`surarea greut`\ii cu ajutorul balan\ei (figura 1.1).

Masa necunoscut` se compar` direct cu etalonul, prin intermediul balan\ei

Masa Etalon
necunoscut`

Fig.1.1 Metoda compara\iei simple - exemplu

2 M`surarea m`rimilor neelectrice

2. Metoda compara\iei prin permutare (Gauss): compararea se face prin dou`

m`sur`tori succesive, la care m`surandul ]i etalonul se permut` [ntre ele
Exemplu: m`surarea greut`\ii cu ajutorul balan\ei (figura 1.2).
Se fac dou` m`sur`tori succesive. La a doua m`sur`toare, cele dou` greut`\i []i
schimb` locurile [ntre ele

Masa Masa
nec. Etalon Etalon nec.

Fig.1.2 Metoda compara\iei prin permutare - exemplu

3. Metoda compara\iei prin substitu\ie (Borda): compararea se face [n dou` etape,

prin introducerea unei m`rimi suplimentare cunoscute (denumit` tar`). M`rimea
suplimentar` se compar` pe r@nd cu m`surandul ]i cu etalonul
Exemplu: m`surarea greut`\ii cu ajutorul balan\ei (figura 1.3).
Se fac dou` m`sur`tori succesive: se compar` masa necunoscut` cu tara,
apoi etalonul cu tara.

Masa
nec. Tar` Etalon Tar`

Fig.1.3 Metoda compara\iei prin substitu\ie – exemplu

4. Metoda diferen\ial`: se determin` diferen\a dintre m`surand ]i un etalon fix, prin

compararea direct` a celor dou` m`rimi
Exemplu: m`surarea rezisten\ei cu puntea Wheatstone neechilibrat` (figura 1.4)

R1 R2
R1 R2 Punte echilibrat`: = ; U AB = 0
R3 R x
V
A B
Punte neechilibrat`: R x = var iabil ; U AB ≠ 0

R3 Rx Se determin`: U AB

Fig.1.4 Metoda diferen\ial` – exemplu

 No\iuni de baz` privind m`surarea m`rimilor 3

5. Metoda de zero (caz particular al metodei diferen\iale): se ajusteaz` un etalon

variabil p@n` c@nd diferen\a fa\` de m`surand este nul`

Exemplu: m`surarea rezisten\ei cu puntea Wheatstone echilibrat` (figura 1.5).

R1 R2
R1 R2 Punte echilibrat`: = ; I AB = 0
R3 R x
A
A B
Punte neechilibrat`: R x = var iabil ; I AB ≠ 0

R3 Rx
Se determin`: R3 astfel [nc@t I AB = 0

Fig.1.5 Metoda de zero – exemplu

6. Metoda de adi\ionare: compararea se face cu mai multe etaloane (egale sau

diferite), a c`ror valoare se [nsumeaz` astfel [nc@t s` rezulte m`surandul

Exemplu: m`surarea greut`\ii cu ajutorul balan\ei (figura 1.6).

Etaloane cu valori
M`rime diferite sau egale
nec. Etaloane e 1 e1 e3 e4
x e1+e1+e4
x = e1 + e1 + e4

Fig.1.6 Metoda de adi\ionare - exemplu

7. Metoda de raport: compararea se face cu ajutorul unui dispozitiv de raport.

Exemplu: m`surarea greut`\ii cu ajutorul balan\ei cu bra\e inegale (figura 1.7)

l1 l2 l2
x= e = k ⋅e
l1
M`rime
necunoscut` Etalon unde:
x e l2
k= – dispozitivul de raport
l1

Fig.1.7 Metoda de raport – exemplu

4 M`surarea m`rimilor neelectrice

Clasificarea metodelor de m`surare dup` m`rimea sesizat`:

1.Metode directe: se m`soar` direct m`rimea dorit`

Exemplu:m`surarea temperaturii cu termometrul de sticl` cu lichid

2.Metode indirecte: m`rimea m`surat` se ob\ine indirect, prin m`surarea altei

m`rimi (intermediare) de care aceasta depinde.
Exemplu:m`surarea temperaturii cu o rezisten\` metalic` sau cu termometrul de
radia\ie

Clasificarea metodelor de m`surare dup` leg`tura cu m`surandul:

1. Metode cu contact: aparatul de m`sur` intr` [n contact direct cu m`surandul

Exemplu:m`surarea temperaturii cu termometrul de sticl` cu lichid sau cu o
rezisten\` metalic`

2. Metode f`r` contact: aparatul nu intr` [n contact direct cu m`surandul.

Exemplu:m`surarea temperaturii cu termometrul de radia\ie

1.3. Lan\ul de m`surare

Lan\ul de m`surare cuprinde ansamblul componentelor sistemului de

m`sur`, prezentate [n ordinea [n care acestea sunt parcurse de semnalul de m`sur`.
Lan\ul de m`sur` se alege [n func\ie de complexitatea opera\iilor efectuate
]i de componentele utilizate pentru realizarea acestora (figura 1.8).

1.3.1. Senzorul

Senzorul reprezint` elementul care sesizeaz` o m`rime fizic`. Sesizarea

m`rimii se poate face:

continuu: pentru m`surarea continu` a m`rimii (figura 1.9 – a)

punctual: pentru m`surarea punctual` a m`rimii; verificarea atingerii de limite
(figura 1.9 – b)

discontinuu ([n trepte): prin utilizarea mai multor senzori punctuali se ob\in
valori discontinue ([n trepte) din intervalul de m`sur` (figura 1.9 – c)
M`rimea de ie]ire a senzorului este un semnal analogic nestandardizat care
depinde de m`surand dup` o func\ie oarecare.
No\iuni de baz` privind m`surarea m`rimilor 5

M`rime m`surat`

Senzor

Traductor (sau traductor inteligent)

Sistem de achizi\ie:
- multiplexor
- convertor analog/digital
- c odor

Sistem de transmisie:
- emi\`tor
- canal de transmisie
- receptor

Sistem de decodare:
- decodoor Inregistrator
- convertor digital/analog de date
- demultiplexor

Sistem de prelucrare a datelor

Dispozitiv de afi]are Alte sisteme

Fig.1.8 Lan\ul de m`sur` - variante

(a) continuu (b) punctual (c) discontinuu

Fig.1.9 Variante de sesizare a m`surandului

6 M`surarea m`rimilor neelectrice

1.3.2. Traductorul

Traductorul converte]te semnalul preluat de la senzor [ntr-un alt semnal

analogic sau [ntr-un semnal digital. Rela\ia de leg`tur` dintre valoarea semnalului
de intrare ]i de ie]ire este dat` de func\ia de transfer a traductorului. Semnalul de
ie]ire are valori standardizate.
Exemple de semnale analogice standardizate: electrice ([n curent: 4
… 20 mA; [n tensiune: 0…5 V; 0…10 V; -10…+10 V), pneumatice (20 …
100 kPa), mecanice, hidraulice etc.
Exemple de semnale digitale standardizate: sub form` de impulsuri
electrice ([n curent: 4 sau 20 mA; [n tensiune: 0 sau 10 V), numerice (binare).
In traductor se pot realiza c@teva opera\ii de condi\ionare ale semnalului
provenit de la senzor. In cazul semnalelor electrice, condi\ionarea poate consta [n:
- filtrare: eliminarea zgomotelor din cadrul unui semnal, astfel [nc@t s` se
p`streze numai semnalul util
- liniarizare: transformarea func\iei de transfer (rela\ia de leg`tur` [ntre semnalul
de intrare ]i de ie]ire) [ntr-o func\ie de tip liniar
- amplificare: m`re]te puterea semnalului, astfel [nc@t s` fie mai u]or de transmis
la distan\` ]i mai pu\in sensibil la parazi\i
- adaptarea impedan\ei: la o valoare care s` permit` transmisia semnalului la
distan\` cu pierderi minime de putere.

OBSERVA|IE:

Utilizarea termenilor de senzor ]i traductor nu este foarte strict`. Uneori,

prin traductor se poate [n\elege ansamblul format din senzor ]i traductor (adic`
sesizarea m`surandului ]i conversia acestuia [ntr-o alt` m`rime).
De obicei, atunci c@nd se face referire la:
• modalitatea de func\ionare a aparatului: se utilizeaz` separat termenul de senzor
]i de traductor (pentru a eviden\ia componenta de sesizare a m`rimii)
• modalitatea de conversie a semnalului: se utilizeaz` termenul de traductor pentru
ansamblul senzor + traductor (\in@nd seama c` func\ia de baz` a senzorului este tot
aceea de a transforma un semnal).

1.3.3. Traductorul inteligent

Traductorul inteligent converte]te semnalul preluat de la senzor [ntr-un

semnal digital ]i eventual [ntr-un semnal analogic.
Inteligen\a acestui tip de traductor const` [n posibilitatea de a face pe l@ng`
condi\ionarea semnalului ]i c@teva opera\ii suplimentare (care sunt [ndeplinite la
traductorul clasic de c`tre sistemul de prelucrare a datelor), ca de exemplu:
- autocalibrare: verificarea ]i ajustarea etalonului aparatului prin compararea cu
un etalon de precizie mai mare
 No\iuni de baz` privind m`surarea m`rimilor 7

- autocorec\ie: corectarea semnalului util, dac` acesta este deteriorat datorit`

modific`rii condi\iilor de lucru ale aparatului
- diagnoza senzorului: verificarea func\ion`rii senzorului ]i a traductorului
- comunicarea la distan\`: introducerea unui dispozitiv care s` permit`
transmiterea semnalului la distan\` (prin cablu, radio etc.).

1.3.4. Sistemul de achizi\ie

Sistemul de achizi\ie preia semnalele provenite de la mai multe traductoare

]i le preg`te]te pentru a putea fi transmise la distan\`. Principalele componente ale
sistemului de achizi\ie sunt:

Multiplexorul: permite utilizarea unei singure linii fizice pentru transmiterea

mai multor mesaje
- prin e]antionare [n timp (semnalele sunt [ntrerupte ]i trimise succesiv pe
acela]i canal) – figura 1.10 - a
- prin e]antionare [n spa\iu (semnalele sunt continui [n timp, dar sunt
modulate ]i frecven\ele sunt distribuite [n mai multe canale) – figura 1.10-b
f
Semnal 2
Semnal 2 Semnal 1 t Semnal 1

t
(a) [n timp (b) [n spa\iu

Fig.1.10 Variante de e]antionare

Convertorul analog / digital: converte]te semnalele analogice [n semnale

digitale, dac` este cazul (figura 1.11)

semnal semnal
A/D
analogic digital

Fig.1.11 Convertor analog / digital

Codorul: modific` (codific`) semnalul pentru a-l proteja la erori datorate

transmisiei. Fiec`rui mesaj codificat i se asociaz` un identificator (o cheie de
codare), care este transmis odat` cu acesta (figura 1.12).

mesaj
cheie de CODOR mesaj codificat + cheie de codare
codare
Fig.1.12 Codor
8 M`surarea m`rimilor neelectrice

1.3.5. Sistemul de transmisie

Transmi\`torul asigur` transmisia informa\iilor (multiplexate ]i codate) la

distan\`. Acesta cuprinde:

Emi\`torul - preia semnalul ]i asigur` propagarea la distan\`

Canalul de transmisie - prin cablu, fibre optice, unde radio etc.

Receptorul - asigur` captarea semnalului ]i extragerea informa\iilor utile.

1.3.6. Inregistratorul de date

{nregistratorul de date are rolul de a memora informa\ii pe un suport (de

obicei electronic sau magnetic) ]i de a asigura, la cerere, transferul acestora c`tre
sistemul de decodare.

1.3.7. Sistemul de decodare

Realizeaz` opera\ia invers` fa\` de sistemul de achizi\ie:

Decodorul: decodific` semnalul ]i recalculeaz` cheia de codare (figuura 1.13).

{n cazul [n care cheia recalculat` nu corespunde cu cheia transmis`, [nseamn` c`
a ap`rut o eroare la transmiterea semnalului. In func\ie de tipul decodorului,
eroarea de transmisie poate fi atenuat` sau corectat`

corectare
mesaj
mesaj codificat
+
cheie de codare mesaj
DECODOR cheie de codare
(recalculat`) dac` nu
sunt egale

Fig.1.13 Decodor

Convertorul digital/analog: converte]te semnalele digitale [n semnale

analogice (figura 1.14), dac` este cazul.

semnal semnal
D/A
digital analogic

Fig.1.14 Convetor digital / analogic

Demultiplexorul: permite separarea mesajele transmise.

 No\iuni de baz` privind m`surarea m`rimilor 9

1.3.8. Sistemul de prelucrare a datelor

Sistemul de prelucrare a datelor realizeaz` o serie de opera\ii suplimentare

(care sunt [ndeplinite de traductorul inteligent, dac` este utilizat): autocalibrare,
autocorec\ie (la modificarea condi\iilor de lucru), diagnoza continu` a senzorului,
comunicarea la distan\` etc. – vezi capitolul 1.3.3.

1.3.9. Dispozitivul de afi]are

Indicarea (afi]area) m`rimii m`surate se poate face:

analogic sau digital

local sau la distan\`

pe suporturi ]i sub forme diferite:
- pe h@rtie (grafic sau tabelar)
- pe dispozitiv indicator analogic (cadran)
- pe dispozitiv indicator numeric (numeric)
- pe ecran (similar afi]ajului din camera de comand`, sub form` grafic`,
diagrame cu bare, tabele etc).

1.3.10. Alte sisteme

Sistemul de m`sur` poate transmite m`rimea m`surat` ]i c`tre alte sisteme,

ca de exemplu:
- sistemul de automatizare: care cuprinde echipamentele de automatizare
(protec\ii, interbloc`ri, bucle de reglaj etc.)
- sistemul de urm`rire: care asigur` afi]area informa\iilor la diferite nivele
ierarhice
- sistemul de planificare ]i management: care include componente legate de
optimizarea exploat`rii, managementul opera\iilor de [ntre\inere ]i planificare a
repara\iilor etc.
Toate aceste sisteme sunt [nglobate [n sistemul de conducere (figura 1.15).

Fig.1.15 Sistem de conducere

SISTEM
DE
CONDUCERE
SISTEM DE
PLANIFICARE }I
MANAGEMENT
SISTEM DE URM~RIRE

SISTEM DE AUTOMATIZARE

SISTEM DE M~SUR~

PROCES
10 M`surarea m`rimilor neelectrice

1.4. Rezultatul m`sur`rii

1.4.1. Erori (abateri) de m`sur`

Experimental se constat` c` repetarea m`sur`rii unei m`rimi [n condi\ii

identice nu conduce [ntotdeauna la acela]i rezultat. Rezultatul m`sur`rii (valoarea
m`surat`) este influen\at de o serie de factori (imperfec\iunea mijlocului de
m`surare, procesul de m`surare, mediul înconjur`tor, metoda de citire a
rezultatelor, prelucrarea datelor etc). Toate aceste influen\e se concretizeaz` în
erori (abateri) care afecteaz` direct rezultatul m`sur`rii.
Eroarea de m`sur` se define]te ca diferen\` algebric` dintre valoarea
m`surat` (Vm) ]i valoarea (conven\ional) adev`rat` a m`rimii (Vca). Dat fiind c`
valoarea adev`rat` a m`rimii nu poate fi cunoscut`, nici erorile nu pot fi
determinate cu exactitate.
Eroarea se poate exprima [n dou` feluri:

eroare absolut`: egal` cu valoarea erorii de m`sur`, exprimat` [n unitatea de
m`sur` a m`surandului (figura 1.16-a)

ε a = Vm − Vca [U.M. m`surand] (1.1)

eroare relativ`: raportul dintre valoarea erorii absolute ]i valoarea

conven\ional adev`rat` a m`surandului, exprimat` [n procente (figura 1.16-b).

Vm − Vca
εr = ⋅ 100 [%] (1.2)
Vca

Vm εa εr
Vm
Vca [%]
Vca\
[UM]
eroare eroare eroare
45º absolut` absolut` relativ`
Vca [UM] Vca [UM] Vca [UM]
(a) eroarea absolut` (b) eroarea relativ`

Fig.1.16 Reprezentarea grafic` a erorilor de m`sur`

Clasificarea erorilor (abaterilor) [n func\ie de modalitatea de manifestare:

Erori (abateri) de decalaj (fig.1.17-a): constante în intervalul de m`sur`

(independente de valoarea m`surat`).

Erori (abateri) de sensibilitate (fig.1.17-b): propor\ionale cu valoarea m`surat`
 No\iuni de baz` privind m`surarea m`rimilor 11

Erori (abateri) de liniaritate (fig.1.17 - c): depind neliniar de valoarea m`surat`

(reprezint` o caracteristic` a functiei de transfer a aparatului)

Erori (abateri) de reversibilitate (histerezis) (fig.1.17 - d): depind de sensul în
care variaz` m`surandul (cresc`tor sau descresc`tor) ]i sunt date de diferen\a
dintre valoarea m`surandului ob\inut` în sens cresc`tor ]i descresc`tor

y y y y

x x x x
(a) (b) (c) (d)

Fig.1.17 Tipuri de erori:

a - eroare de decalaj ; b - eroare de sensibilitate;
c - eroare de liniaritate; d - eroare de histerezis;

Clasificarea erorilor (abaterilor) [n func\ie de cauza apari\iei:

Erori (abateri) [nt@mpl`toare:

- se datoreaz` varia\iilor [nt@mpl`toare ale m`surandului
- influen\a lor se manifest` în ambele sensuri (pot fi negative sau pozitive)
- se eviden\iaz` prin m`sur`ri repetate
- nu pot fi corectate, dar pot fi reduse prin m`sur`ri repetate
- corespund conceptului de eroare de sensibilitate (figura 1.17 - b)

Erori (abateri) sistematice cunoscute:
- pot fi constante sau variabile în timpul procesului de m`surare
- apar în fiecare m`sur`toare ]i nu pot fi descoperite prin repetarea acesteia
- se eviden\iaz` cu alte aparate mai performante
- pot fi corectate (eliminate din rezultatul m`sur`torii)
- corespund erorilor de decalaj (fig. 1.17-a) ]i de histerezis (fig. 1.17-d)

Erori (abateri) sistematice necunoscute:
- se datoreaz` unor deranjamente de func\ionare care nu pot fi localizate
- m`rimea ]i sensul lor nu pot fi stabilite
- se pun în evident` cu alte aparate mai performante
- nu pot fi corectate
- corespund erorilor de liniaritate (figura 1.17 - c)

1.4.2. Incertitudinea de m`sur`

Incertitudinea de m`surare reprezint` un estimator ce caracterizeaz`

intervalul de valori în care se situeaz` valoarea unui m`surand. Aceasta reflect`
lipsa posibilit`\ii de a determina valoarea exact` a m`surandului.
12 M`surarea m`rimilor neelectrice

Incertitudinea de m`surare (notat` U) are dou` componente,

corespunz`toare tipurilor de erori ce nu pot fi cunoscute (]i care [n consecin\` nu
pot fi corectate): componenta Ui - corespunz`toare erorilor întâmpl`toare - ]i
componenta Uj - corespunz`toare erorilor sistematice necunoscute.
Componenta Ui se estimeaz` prin metode statistice, în baza unui ]ir de mai
multe m`sur`tori. Dac` se utilizeaz` o distribu\ie normal` (Gauss – Laplace) a
rezultatelor, valoarea Ui este dat` de abaterea medie p`tratic`:
2
1 n
s=
n −1 1
(
∑ xi − x ) (1.3)

Componenta Uj se estimeaz` prin calcule statistice speciale sau prin alte

mijloace dec@t analiza statistic`.
Observa\ie: Eroarea ]i incertitudinea de m`sur` reprezint` dou` concepte
diferite. Rezultatul unei m`sur`tori, dup` efectuarea corec\iilor, ar putea fi foarte
aproape de valoarea adev`rat` (necunoscut`). In acest caz, eroarea de m`sur` este
nul`, dar incertitudinea de m`sur` este cea estimat` prin calcule.

1.4.3. Exprimarea rezultatului m`sur`rii

Rezultatul unei m`sur`tori se consider` a fi complet numai dac` valoarea

m`surat` se corecteaz` [n func\ie de erorile sistematice cunoscute ]i dac` i se
asociaz` o incertitudine de m`sur`.
Dac` se consider` un ]ir de n m`sur`ri (ob\inut prin repetarea aceleia]i
m`sur`tori de n ori, [n acelea]i condi\ii), rezultatul m`sur`rii (R) se exprim` astfel:

( )
R = x + ε sc ± U (1.4)

unde:
x – valoarea medie ]irului de n valori m`surate (prin repetarea m`sur`torii):
1 n
x= ∑ xi
n 1
(1.5)

εsc – coeficient de corec\ie care include erorile sistematice cunoscute

(erori de decalaj ]i erori de histerezis):
ε sc = −∑ (Adecalaj + Ahisterezis ) (1.6)
U – incertitudinea de m`surare corespunz`toare erorilor necorectabile:
erori [nt@mpl`toare (Ui) ]i erori sistematice necunoscute (Uj)
Se demonstreaz` c` dac` se neglijeaz` componenta Uj ]i se consider`
numai componenta Ui , aproximativ 68 % din m`sur`tori dau rezultate [n limitele:

( )
R = x + ε sc ± U i (1.7)
 No\iuni de baz` privind m`surarea m`rimilor 13

Pentru ca probabilitatea inciden\ei rezultatelor s` fie mai ridicat`, trebuie

considerat un interval mai larg al incertitudinii de m`surare. Acesta se ob\ine prin
multiplicarea Ui cu un coeficient de multiplicare k:

U = k ⋅U i (1.8)

De obicei, k are valori [n intervalul 2 – 3. Pentru o distribu\ie normal`:

k = 2 define]te un interval de [ncredere av@nd un nivel de [ncredere de 95%
k = 3 define]te un interval de [ncredere av@nd un nivel de [ncredere de 99%
Prin nivel de [ncredere de 95% se [n\elege c` exist` o probabilitate de 0,95
ca rezultatul m`suratorii s` se afle [n acest interval.

1.5. Principalii parametrii caracteristici ai aparatelor de m`sur`

Parametrii caracteristici ai aparatelor de m`sur` descriu rela\ia de leg`tur`

[ntre m`rimile de intrare Xi ]i m`rimile de ie]ire Yi.
Pentru exemplificare se consider` un termometru care m`soar` temperaturi
cuprinse [n intervalul Xmin … Xmax = 30…400 ºC ]i scoate la ie]ire un curent cu
valori [ntre Ymin … Ymax = 4…20 mA.

DOMENIUL DE M~SUR~ = ansamblul valorilor m`surandului care pot

fi m`surate cu ajutorul aparatului

Domeniul de m`sur` = Xmin … Xmax = 30 … 400 ºC (1.9)

Dac` limita inferioar` este zero, nu se specific` de obicei.

Se recomand` ca valorile normale de func\ionare s` se afle [ntr-un interval
mai mic cu 40 - 60% dec@t domeniul de m`sur` (pentru a putea m`sura ]i valori
din afara regimului normal de func\ionare).

INTERVALUL (SCARA) DE M~SUR~ = modulul diferen\ei dintre

cele dou` limite care definesc domeniul de m`sur`

Intervalul de m`sur` = | X max - X min | = 400 – 30 = 370 ºC (1.10)

Un aparat de m`sur` poate avea mai multe sc`ri de m`sur` (de exemplu
multimetrul), caz [n care acesta acoper` mai multe domenii de m`sur`.

CONSTANTA APARATULUI DE M~SUR~ = coeficientul cu care se

multiplic` indica\ia de pe cadran pentru a ob\ine valoarea m`surandului.
Aparatele cu o scar` de m`sur` au o singur` constant`, de obicei unitar`.
Aparatele cu sc`ri multiple au c@te o constant` pentru fiecare scar`.
14 M`surarea m`rimilor neelectrice

SENSIBILITATEA = raportul dintre varia\ia m`rimii de ie]ire ]i varia\ia

m`rimii de intrare pentru o valoare anume a m`rimii de intrare

∆Y
Sensibilitatea = (1.11)
∆X

PRAGUL DE SENSIBILITATE = valoarea minim` a m`rimii de

m`surat care poate fi sesizat` cu ajutorul aparatului

prag de sensibilitate = X min = 30º C (1.12)

REZOLU|IA = cea mai mic` modificare a m`rimii de intrare care

produce o modificare detectabil` a m`rimii de ie]ire

∆X min ⇒ ∆Y ≠ 0 (1.13)

PRECIZIA = capacitatea unui aparat de a indica valori c@t mai apropiate

de valoarea conven\ional adev`rat` a m`surandului

EROAREA = diferen\a algebric` dintre valoarea m`surat` ]i cea

conven\ional adev`rat` (reprezint` opusul preciziei). Eroarea se poate
exprima ca eroare absolut` sau relativ` (rela\iile 1.1, 1.2).

EROARE TOLERAT~ (ADMIS~) = valoarea maxim` a erorii

acceptate pentru un instrument de m`sur` (= incertitudinea de m`sur` -
vezi capitolul 1.4.2.).

CLASA DE PRECIZIE = raportul dintre eroarea tolerat`, exprimat` [n

procente ]i diferen\a dintre limitele indica\iei aparatului

ε ad
c= 100 [%] (1.14)
Ymax − Ymin

Clase de precizie uzuale: pentru m`sur`tori [n exploatare: 1,0 ; 1,5 ; 2,5 ; 4,

iar pentru m`sur`tori de laborator: 0.5 - 2 %

TIMPUL DE REAC|IE (TIMPUL DE R~SPUNS) = timpul necesar

m`rimii de ie]ire s` reac\ioneaze [ntr-o limit` prestabilit` ca urmare a
varia\iei bru]te a m`surandului.
 No\iuni de baz` privind m`surarea m`rimilor 15

1.6. Criterii pentru alegerea aparatelor de m`sur`

Pentru alegerea corect` a aparatului de m`sur` trebuie cunoscute c@teva

elemente, ]i anume:

1. Elemente generale, legate de proces:

materialul din proces care se m`soar` (lichid, lichid v@scos, solid, pudr` etc.)
]i caracteristicile acestuia (conductivitatea, v@scozitatea, densitatea etc.)

func\ionarea procesului: temperaturi ]i presiuni normale de lucru, valori
extreme, alte particularit`\i

componenta din proces: rolul [n instala\ie, materialul ]i dimensiunile
acesteia, spa\iul disponibil pentru amplasarea senzorului.

2. Elemente particulare, legate de senzor/ traductor:

dac` este necesar` o m`surare continu` sau punctual`

dac` poate intra [n contact direct cu procesul sau nu

materialul din care este f`cut

fiabilitatea

domeniul de m`sur`, precizia, sensibilitatea, timpul de reac\ie etc.

3. Costul senzorului:
Un cost ini\ial redus nu [nseamn` neaparat c` [n timp acesta nu este compensat
de o [ntre\inere costisitoare sau de sc`derea preciziei de m`sur`.

}i nu [n ultimul r@nd, atunci c@nd se g`sesc mai multe variante aplicabile

cazului respectiv, trebuie \inut seama de preferin\ele utilizatorului, de metodele cu
care acesta este familiarizat, de posibilitatea ob\inerii pieselor de schimb.

1.7. Tendin\e actuale [n domeniul metrologiei

In ultimii ani, principiile de baz` ale m`sur`rii au r`mas neschimbate.

Progresul tehnologic din domeniul aparatelor de m`sur` se refer` la:
miniaturizarea elementelor, precizie de m`sur` crescut`, fiabilitate mai mare,
calitate mai bun` a materialelor utilizate, electronic` mai performant`
Direc\iile care par a reprezenta viitorul senzorilor sunt: straturile sub\iri,
fibrele optice ]i semiconductorii.
In ceea ce prive]te traductoarele, cele pneumatice se afl` [n declin.
Traductoarele cele mai utilizate sunt la ora actual` cele electrice, datorit`
electronicii performante ]i a posibilit`\ii de transmisie a datelor c`tre sisteme
computerizate.
Dezvoltarea microprocesoarelor ]i a « inteligen\ei », ca urmare a penetr`rii
masive a informaticii [n acest domeniu, face ca semnalele digitale s` c@]tige din ce
[n ce mai mult teren [n defavoarea celor analogice.