Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

Academia ,, Ştefan cel Mare ’’

Facultatea: Drept
Catedra: Activitatea specială de investigaţii şi securitate informaţională
Disciplina: Managementul subdiviziunilor tehnico-speciale în realizarea
sarcinilor ASI

Referat
Tema :
Supravegherea transfrontalieră

A elaborat : A verificat :
Studenta ciclului II de studii, doctor în drept
grupa 114 A, confirenţiar universitar
Nicanor CIOCHINĂ Victor MÎRZAC

Chişinău, 2018
 Cuprins

Introducere
1. Noțiunea, nomenclatorul și definirea supravegherii transfrontaliere
2. Temeiurile și condițiile de efectuare a supravegherii transfrontaliere
3. Procedura de autorizare și realizare a supravegherii transfrontaliere
4. Consemnarea rezultatelor supravegherii transfrontaliere
Concluzie
Bibliografie

2
 Introducere

Activitatea specială de investigaţii reprezintă o procedură indisolubil legată

de prevenirea şi descoperirea fenomenelor infracţionale.Documentarea
infractorilor, probarea comiterii unor fapte penale şi demonstrarea vinovăţiei,
determinarea împrejurărilor în care s-au produs, precum şi a altor situaţii, reclamă
în mod necesar stabilirea identităţii persoanelor, îndeosebi a celor bănuite în
comiterea actelor ilegale.
Una din modalităţile de a se ajunge la identificarea persoanelor bănuite în
comiterea infracţiunilor o reprezintă supravegherea transfrontalieră. Comiterea
unei fapte cu caracter penal implică o activitate materială, prin care se produc
schimbări în mediul cu care autorul vine în contact. Într-adevăr, simpla prezenţă a
omului într-un anumit loc, fie şi statică, dar cu atât mai mult în cadrul desfăşurării
unor acţiuni cotidiene, profesionale sau infracţionale, dă naştere unor urme. Relaţia
între acţiune şi urmele lăsate de om şi obiecte este o relaţie cauzală explicabilă prin
legile naturii, în primul rând cele de ordin mecanic. Fapta şi consecinţele sale se
află într-o succesiune cronologică, de unde posibilitatea cunoaşterii faptei produse
în trecut, respectiv a împrejurărilor şi autorului, după consecinţele constatate în
momentul investigării. Astfel urmele conţin informaţii care necesită a fi
decodificate, în sensul de a se stabili legătura lor cu cauza şi făptuitorul. În acest
scop legislatorul pune la dispoziţia ofiţerilor de investigaţii diferite posibilităţi
pentru identificarea infractorilor. Una din aceste posibilităţi este supravegherea
transfrontalieră.

3
 1. Noțiunea, nomenclatorul și definirea supravegherii transfrontaliere.
Activitatea specială de investigaţii şi măsurile speciale de investigaţii ca
element component al acesteia, reprezintă un fenomen istoric pronunţat, o
activitate care a apărut o dată cu naşterea fenomenului criminalităţii şi care există
de mai multe secole.1
Măsurile speciale de investigaţii reprezintă elementul structural al activităţii
speciale de investigaţii, care constă dintr-o totalitate de activităţi legate între ele,
îndreptate la soluţionarea unor sarcini concrete. Măsurile speciale de investigaţii
poartă un caracter operativ de căutare şi sunt îndreptate la relevarea şi acumularea
informaţiei despre persoane, care pregătesc sau comit infracţiuni, prezenţa urmelor
materiale privind activitatea infracţională, locul aflării persoanelor care se
eschivează de la urmărirea penală şi judecată, a persoanelor dispărute fără urmă.
Prin măsurile speciale de investigaţie se subînţelege o totalitate de activităţi social
utile, intenţionate şi confidenţiale, prevăzute de Legea privind activitatea specială
de investigaţii, prin intermediul cărora se realizează sarcinile şi scopul activităţii
speciale de investigaţii.
În aşa mod, esenţa măsurilor speciale de investigaţii constă în relevarea,
acumularea, verificarea şi utilizarea informaţiei privind fapte, evenimente,
persoane ce prezintă interes operativ în lupta cu criminalitatea, precum şi necesare
pentru luarea deciziilor în cadrul urmăririi penale şi activităţii speciale de
investigaţii.
După esenţa sa măsurile speciale de investigaţii sunt îndreptate la obţinerea
informaţiei, relevarea infracţiunilor latente, stabilirea semnelor şi faptelor de
comitere a infracţiunilor, a subiecţilor lor, căutarea persoanelor care se ascund.
Pentru a fi considerate legale legislatorul a determinat strict care anume
acţiuni pot fi considerate drept măsuri speciale de investigaţii. Acţiunile în cauză
sunt prevăzute în aliniatul 1 a art. 18 a Legii privind activitatea specială de
investigaţii. Anume aceste măsuri speciale de investigaţii formează conţinutul

1
Ковалев О.Г. Оперативно-розыскная деятельность: Историко-правовой и психологический анализ: Учеб.
пособие. Владимир, 2003, стр. 44.

4
activităţii speciale de investigaţii şi constituie acţiuni permise în procesul
exercitării ei. Articolul nominalizat prevede că pentru realizarea sarcinilor
activităţii speciale de investigaţii pot fi efectuate următoarele măsuri speciale de
investigaţii: 2
1. cu autorizarea judecătorul de instrucţie, la demersul procurorului:
a) cercetarea domiciliului şi/sau instalarea în el a aparatelor ce asigură
supravegherea şi înregistrarea audio şi video, a celor de fotografiat şi
de filmat;
b) supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice ce
asigură înregistrarea;
c) interceptarea şi înregistrarea comunicărilor şi imaginilor;
d) reţinerea, cercetarea, predarea, percheziţionarea sau ridicarea
trimiterilor poştale;
e) monitorizarea conexiunilor comunicaţiilor telegrafice şi electronice;
f) monitorizarea sau controlul tranzacţiilor financiare şi accesul la
informaţia financiară;
g) documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice, precum şi
localizarea sau urmărirea prin sistem de poziţionare globală (GPS) ori
prin alte mijloace tehnice;
h) colectarea informaţiei de la furnizorii de servicii de comunicaţii
electronice;
2) cu autorizarea procurorului:
a) identificarea abonatului, proprietarului sau a utilizatorului unui
sistem de comunicaţii electronice ori al unui punct de acces la un
sistem informatic;
b) urmărirea vizuală;
c) controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate;
d) investigaţia sub acoperire;
e) supravegherea transfrontalieră;
2
Legea nr. 59 privind activitatea specială de investigații din 29.03.2012, publicată în Monitorul Oficial al RM la
08.06.2012, nr. 113-118.

5
 f) livrarea controlată;
g) colectarea mostrelor pentru cercetarea comparată;
h) cercetarea obiectelor şi documentelor;
i) achiziţia de control;
3) cu autorizarea conducătorului subdiviziunii specializate:
a) chestionarea;
b) culegerea informaţiei despre persoane şi fapte;
c) identificarea persoanei.
În conformitate cu aliniatului 2 a articolului 18 a Legii privind activitatea
specială de investigaţii, lista măsurilor specificate la alin.(1) este exhaustivă şi
poate fi modificată sau completată numai prin lege. 3
Importanţa întăririi legislative a măsurilor speciale de investigaţii, stabilirii
listei exhaustive, constă nu numai în asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor
persoanei în procesul exercitării activităţii speciale de investigaţii, dar şi în
determinarea legitimităţii acţiunilor subiecţilor activităţii speciale de investigaţii,
deosebirii acţiunilor lor de acţiuni pasibile de răspundere penală, astfel asigurând
legalitatea activităţii lor.
Deşi nomenclatorul măsurilor speciale de investigaţii este strict reglementat
legislativ, efectuarea lor presupune petrecerea activităţilor organizatorice,
efectuarea măsurilor cu caracter de asigurare, implicarea la participare a
persoanelor particulare sau a specialiştilor, utilizarea mijloacelor tehnice speciale şi
altor mijloace, care în final contribuie la efectuarea măsurilor speciale de
investigaţii concrete sau a unui complex de măsuri. Activităţile de organizare şi
asigurare poartă un caracter subordonat relativ faţă de măsurile speciale de
investigaţii, sunt premergătoare sau consecinţă logică, tehnică, metodică a lor.
Supravegherea transfrontalieră reprezintă complexul de măsuri realizat în
mod direct și secret de către ofiţeri de investigaţii ai subdiviziunilor specializate în
privinţa unei persoane (grup de persoane), în scopul culegerii de informaţii
necesare stabilirii faptelor, adreselor (imobilelor), unităţilor de transport,
3
Legea nr. 59 privind activitatea specială de investigații din 29.03.2012, publicată în Monitorul Oficial al RM la
08.06.2012, nr. 113-118.

6
identificării persoanelor cu care i-a legatura subiectul, cu fixarea foto/video a unor
momente și situații considerate ca fiind relevante pe parcursul unei urmăriri.4

2. Temeiurile și condițiile de efectuare a supravegherii transfrontaliere

Temeiurile de înfăptuire a MSI reprezintă date de fapt destule pentru
presupunerea comiterii acțiunilor, care cad sub incidența unei infracțiuni sau a
evenimentelor și acțiunilor care pun în pericol securitatea statului.
După natura sa informațiile care constituie drept temei de efectuare a MSI, pot
fi obținute în cadrul unui proces penal, în procesul exercitării ASI, precum și pe
cale neprocesuală și nespecială de investigații.
Legislatorul nu stabiliește careva limitări sau criterii stricte de apariție a
asemenea informații sau date.
Temeiurile de înfăptuire a MSI sunt strînse legate de scopurile și sarcinile
ASI. Examinînd temeiurile în raport cu scopurile și sarcinile activității speciale de
investigație, se poate de concluzionat, că pentru efectuarea MSI, este suficientă
presupunerea referitoare la pregătirea sau comiterea infracțiunii după prezența
anumitor semnalmente, care indică la așa acțiuni sau la persoanele care le
pregătesc, le comit sau le-au comis, chiar dacă presupunerea poartă caracterul unei
versiuni bazate pe date de fapt.
Art. 2 din Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României
privind implementarea Convenției de cooperare polițienească în Europa de Sud-Est
prevede că supravegherea transfrontalieră reprezintă complexul de măsuri
realizat în mod direct și secret de către ofiţeri de investigaţii ai subdiviziunilor
specializate în privinţa unei persoane (grup de persoane), în scopul culegerii de
informaţii necesare stabilirii faptelor, adreselor (imobilelor), unităţilor de
transport,identificării persoanelor cu care i-a legatura subiectul, cu fixarea
foto/video a unor momente si situatii considerate ca fiind relevante pe parcursul
unei urmăriri.

4
Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind implementarea Convenției de
cooperare polițienească în Europa de Sud-Est

7
 Supravegherea transfrontalieră reprezintă o măsură specială de investigație
prevăzută în art. 18 pct.1 alin. 2 lit. e al Legii nr. 59 privind activitatea specială de
investigație din 29.03.2012.
Reieșind din prevederile art. 18 pct.3 Legii nr. 59 privind activitatea specială
de investigație din 29.03.2012, măsurile prevăzute la alin. 1 pct. 1, precum și cele
prevăzute la alin. 1 pct. 2 lit. c, e, f se efectuează numai în cadrul unui proces
penal, conform Codului de procedură penală al Republicii Moldova. Astfel
supravegherea transfrontalieră este o măsură specială de investigație autorizată de
către procuror doar în cadrul unui proces penal. 5
Conform art. 1323 CPP temeiurile pentru efectuarea măsurii speciale de
investigație sunt:

- Actele procesuale de dispoziție ale ofițerului de urmărire penală, ale procurorului

sau judecătorului de instrucție în cauzele penale aflate în procedura acestora;

- Interpelările organizațiilor internaționale și ale autorităților de drept ale altor state

în conformitate cu tratatele internaționale la care RM este parte;

- Cererile de comisie rogatorie ale organelor de drept ale altor state în conformitate
cu tratatele internaționale la care RM este parte. 6

Dex-ul limbii române definește noțiunea de condiție ca un fapt, împrejurare de

care depinde apariția unui fenomen sau care influențează desfășurarea unei acțiuni
purtînd o frînă sau stimulă. Reeșind din noțiunea expusă mai sus, prin condițiile de
înfăptuire a MSI se subînteleg împrejurările, regulile speciale stabilite de legislația
specială de investigații, în primul rînd de Legea privind activitatea specială de
investigații și CPP al RM, respectarea necondiționată a cărora este stabilită de
legislator la pregătirea și înfăptuirea MSI.
În cazul în care temeiurile pentru efectuarea măsurilor speciale de investigaţii
nu mai există, ofiţerul de urmărire penală sau ofiţerul de investigaţii propune
procurorului încetarea ei imediată. Art. 14 a Convenției de cooperare polițienească

5
Legea nr. 59 privind activitatea specială de investigații din 29.03.2012, publicată în Monitorul Oficial al RM la
08.06.2012, nr. 113-118
6
Codul de procedură penală al RM, Publicat : 07.06.2003 în Monitorul Oficial Nr. 104-110

8
pentru Europa de Sud-Est 7și art. 1381 CPP, reprezentanții organului de urmărire
penală al unui stat care, în cadrul unei urmăriri penale, supraveghează pe teritoriul
altui stat o persoană presupusă a fi participat la săvîrșirea unei infracțiunicare
permite extrădarea sau o persoană față de care există motive serioase a se crede că
poate duce la identificarea ori localizarea presupusului participant la săvîrșirea
infracțiunii, sînt autorizați, în baza unei cereri prealabile de asistență juridică, să
continue această supraveghere pe teritoriul Republicii Moldova. La cerere,
supravegherea poate fi exercitată de autoritățile competente ale Republicii
Moldova. Cererea de asistență juridică se adresează Procuraturii Generale.
Atunci cînd, din motive urgente, cererea nu poate fi înaintată de partea
contractantă solicitată, ofițerii care efectuează supravegherea, vor fi autorizați să
continue peste frontieră supravegherea unei persoane bănuite că a săvîrșit o
infracțiune gravă, deosebit de gravă și excepțional de gravă, dacă :
1. trecerea frontierei va fi comunicată imedia, în timpul supravegherii,
Procuraturii Generale prin intermediul Poliției de Frontieră din cadrul MAI;
2. cererea de asistență juridică în care sînt expuse motivele ce justifică
trecerea frontierei fără autorizație prealabilă, va fi transmisă fără întîrziere.

Art. 5 pct. 24 al Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul

României privind implementarea Convenției de cooperare polițienească în Europa
de Sud-Est stabilește condițiile generale în baza cărora se va efectua supravegherea
transfrontalieră :
- ofiţerii care efectuează supravegherea se conformează prevederilor
prezentului Acord şi legislaţiei Părţii contractante, pe teritoriul căreia îşi desfăşoară
activitatea; aceştea trebuie să se supună instrucţiunilor emise de autorităţile locale
competente;
- ofiţerii, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul celeleilalte Părţi
contractante vor fi asimilaţi ofiţerilor acelei părţi în ceia ce priveşte încălcările legii
comise de către aceştea sau asupra acestora;

7
Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind implementarea Convenției
de cooperare polițienească în Europa de Sud-Est

9
 - exeptînd situaţiile menţionate la alin. (8) ofiţerii vor avea asupra lor în
timpul supravegherii transfrontaliere un document care să ateste faptul că măsura
este autorizată;
- ofiţerii care exercită supravegherea transfrontalieră trebuie să poată dovedi
în orice moment că îşi desfăşoară activitatea în calitatea lor oficială;
- ofiţerii antrenaţi în supravegherea transfrontalieră pot purta arme de serviciu
în timpul exercitării măsurii, folosirea acestora este interzisă, exceptînd cazurile de
legitimă apărare;
- este intezisă intrarea în locuinţe particulare şi în locuri care nu sunt
accesibile publicului;
- ofiţerii care exercită supravegherea transfrontalieră nu vor reţine sau aresta
persoana aflată sub supraveghere;
- toate operaţiunile vor face obiectul unui raport în forma convenită către
autorităţile Părţii contractante pe teritoriul căreia au avut loc; ofiţerii care
efectuează supravegherea pot fi solicitaţi să se prezinte personal;
- autorităţile Părţii contractante cărora le aparţin ofiţerii, care exercită
supravegherea transfrontalieră, la cererea autorităţilor Părţii contractante pe
teritoriul căreia a avut loc supravegherea, vor asista la ancheta ulterioară
operaţiunii la care au luat parte, incluzînd procedurile judiciare, cu condiţia ca
identitatea ofiţerului implicat să fie protejată;
- ofiţerii de investigaţii, care exercită supravegherea transfrontalieră, pot
folosi acte care codifică identitatea lor, precum şi a unităţilor de transport utilizate;
- unităţile de transport auto, avia sau naval utilizate de către ofiţerii Părţii
contractante se vor supune aceloraşi reguli de circulaţie care sunt obligatorii pentru
ofiţerii celeilalte Părţi contractante. Acest lucru se aplică, de asemenea, şi la
utilizarea drepturilor speciale şi drepturilor de trecere. Părţile contractante se vor
informa reciproc cu privire la situaţia juridică respectivă;
- mijloacele tehnice necesare pot fi folosite de către ofiţerii unei Părţi
contractante, de asemenea, pe teritoriul celeilalte Părţi contractante în măsura în
care acest lucru este permis în conformitate cu legislaţia naţională a celeilalte Părţi

10
contractante şi utilizarea acestora a fost aprobată. Părţile contractante se vor
informa reciproc cu privire la mijloacele tehnice luate cu ei într-un caz particular;
- în cadrul supravegherii transfrontaliere Părţile contractante pot coordona
frecvenţele radio, pot face schimb şi utliza în comun echipamente şi mijloace
tehnice deţinute, precum şi pot constitui echipe comune de supraveghere pe o
perioadă determinată în cererea de asistenţă.
- persoanele, care sunt antrenate în asigurarea concursului tehnic al
supravegherii transfrontaliere au obligaţia să păstreze secretul operaţiunii efectuate,
încălcarea acestei obligaţiuni fiind pedepsită conform legii penale;
- în ceia ce priveşte prelucrarea datelor personale comunicate portivit
prezentului Articol, vor fi aplicate prevederile articolului 31 al Convenţiei de
Cooperare Poliţienească pentru Europa de Sud-Est.8
Supravegherea transfrontalieră poate avea loc doar în privința infracțiunilor
considerate drept grave, deosebit de grave și excepțional de grave, conform
Codului penal și numai în cadrul unui proces penal, conform Codului de procedură
penală al Republicii Moldova.

3. Procedura de autorizare și realizare a supravegherii transfrontaliere

Supravegherea transfrontalieră reprezintă o măsură specială de investigație
autorizată de către procuror doar în cadrul unui proces penal conform prevederilor
Codului de procedură penală al Republicii Moldova. Art. 1324 Cod de procedură
penală reglementează procedura de dispunere a măsurilor speciale de investigație.
Procurorul care conduce sau exercită urmărirea penală pune, prin ordonanţă
motivată, măsura specială de investigaţii în executarea subdiviziunilor specializate
ale autorităţilor indicate în Legea privind activitatea specială de investigaţii.
Măsurile speciale de investigaţii autorizate trebuie să înceapă la data indicată în
actul de dispunere sau cel tîrziu la data expirării termenului pentru care au fost
autorizate.
Măsura specială de investigaţii se dispune pe o perioada de 30 de zile cu
8
Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind implementarea Convenției de cooperare polițienească în Europa
de Sud-Est

11
posibilitatea de a fi prelungită întemeiat pînă la 6 luni, cu excepţiile stabilite de
prezentul cod. Fiecare prelungire a duratei măsurii speciale de investigaţie nu poate
depăşi 30 de zile. Dacă termenul de autorizare a efectuării măsurii speciale de
investigaţii a fost prelungit pînă la 6 luni, este interzisă autorizarea repetată a
măsurii speciale de investigaţii pe acelaşi temei şi asupra aceluiaşi subiect, cu
excepţia utilizării agenţilor sub acoperire sau apariţiei circumstanţelor noi, a
cercetării faptelor legate de investigarea crimei organizate şi finanţării
terorismului.
Procurorul este obligat să dispună încetarea măsurii speciale de investigaţii de
îndată ce au dispărut temeiurile şi motivele care au justificat autorizarea ei, fără
dreptul de a dispune reluarea efectuării măsurii.9
Art. 5 al Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Romîniei
privind implementarea Convenției de cooperare polițienească în Europa de Sud-Est
prevede că : ,, ofiţerii uneia din Părţile contractante, care, în cadrul realizării
competenţelor prevăzute de legislaţia naţională privitor la activitatea specială de
investigaţii (Republica Moldova)/supravegherea tehnică specială (România),
urmăresc vizual/supraveghează în ţara lor o persoană/grup de persoane pentru
culegerea informaţiilor necesare realizării sarcinilor indicate în articolul 4 al
prezentului Acord, sunt autorizaţi să continue supravegherea transfrontalieră a
ei/lor pe teritoriul altei Părţi contractante, dacă la cea din urmă este autorizată
măsura în cauză ca răspuns la o cerere de asistenţă prezentată în prealabil.
La cerere, supravegherea transfrotalieră poate fi exercitată de ofiţerii Părţii
contractante, pe teritoriul căreia se desfăşoară. Cererea de asistenţã va fi adresatã
către Direcţia operativă a IGP MAI (Republica Moldova), şi Centrul Naţional de
Contact (România), care vor asigura examinarea în termen de _ zile a cererii în
cauză de autoritatea judecătorească cu drept de dispunere/autorizare.
La cererea de asistenţă, Partea contractantă solicitantă va anexa documentele
procedurale de dispunere/autorizare examinate în acest scop de autoritatea

9
Codul de procedură penală al RM, Publicat : 07.06.2003 în Monitorul Oficial Nr. 104-110

12
judecătorească, precum poate anexa şi alte documente cu privire la conţinutul
cererii.
Cererile şi răspunsurile la astfel de cereri vor fi făcute în scris (prin fax sau e-
mail), fiind asigurat un canal securizat de transfer al datelor.
Părţile contractante vor asigura confidenţialitatea informaţiilor şi
informaţiilor clasificate prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor Articolului
32 al Convenţiei de Cooperare Poliţienească pentru Europa de Sud-Est.
Supravegherea transfrontalieră exercitată de Partea contractantă solicitată
trebuie să înceapă la data indicată în cererea de asistenţă sau cel tîrziu la data
expirării termenului de 20 zile din această dată şi nu poate depăşi durata de 10 zile.
Atunci cînd Partea contractantă solicitantă, din motive de urgenţă, nu poate
înainta în prealabil cererea de asistenţă, ofiţerii care efectuează supravegherea, sunt
autorizaţi să continuie aceste acţiuni peste frontieră.
În acest caz, autoritatea Părţii contractante, pe al cărei teritoriu urmează a fi
continuată supravegherea, va fi notificată imediat asupra trecerii frontierei.
Notificarea despre trecerea frontierei de stat va fi transmisă către Direcţia
operativă a IGP MAI (Republica Moldova) şi Centrul Naţional de Contact
( România), care ulterior va coordona acţiunile ce urmează a fi întreprinse cu
autorităţile competente de frontieră ale părţilor, prin prezentarea notificării ce
atestă dispunerea urmăririi transfrontaliere.
Prin prisma acestor circumstanţe, Partea contractantă solicitantă, va înainta
fără întîrziere o cerere de asistenţă în care să fie indicat motivul pentru trecerea
frontierei fără autorizaţie prealabilă.
Supravegherea va înceta de indată ce partea contractantă pe teritoriul căreia
are loc această acţiune o va solicita, ca urmare a notificării sau imediat din
momentul aducerii la cunoştinţă a faptului că măsura nu a fost autorizată de
autoritatea judecătorească competentă după ce a fost trecută frontiera în condiţiile
indicate în alin. 8 al prezentului Articol.10
În cazuri urgente, se admite înaintarea verbală a cererilor. Aceasta, totuşi, va
fi imediat urmată de o confirmare scrisă a cereri de asistenţă.

10
Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind implementarea Convenției de cooperare polițienească în Europa
de Sud-Est

13
 Supravegherea transfrontalieră se dispune/autorizează, se prelungeşte sau
după caz se reia doar în temeiul unei cereri de asistenţă a Părţii contractante
solicitante examinate de către autoritatea judecătorească abilitată conform
legislaţiei naţionale.
După încetarea supravegherii transfrontaliere, în termen de 10 zile, Partea
contractantă solicitantă va transmite un aviz către Partea contractantă solicitată
privitor la oportunitatea informării fiecării subiect vizat, inclusiv amînarea sau
refuzul acestuia de a fi informat.
Se consideră justificată amînarea informării subiectului supravegherii
transfrontaliere, sau după caz refuzul motivat, dacă circumstanţele relevate ar
putea conduce la:
1. Perturbarea sau periclitarea bunei desfăşurări a urmăririi penale şi a
procesului investigativ pe dosarele speciale;
2. Punerea în pericol a siguranţei victimei, a martorilor sau a membrilor
familiilor acestora şi a altor participanţi la proces penal;
3. Dificultăţi în culegerea de informaţii asupra altor persoane implicate în
cauză.
O Parte contractantă poate refuza supravegherea transfrontalieră în totalitate
sau parţial ori da acordul să coopereze în anumite condiţii, dacă urmare a evaluării
circumstanţelor în ansamblu rezultă că ducerea la îndeplinire a cererii de asistenţă
i-ar pune în pericol securitatea ori alte interese importante, precum descifrarea
măsurii speciale de culegere a informaţiilor şi a ofiţerilor de investigaţii identitatea
cărora este protejată, pericol major pentru viaţa şi sănătatea cetăţenilor, ofiţerilor
de investigaţii, ş.a.;
Părţile contractante se vor informa reciproc, fără întîrziere, în scris, precizînd
motivul refuzului total sau parţial al măsurii de supraveghere transfrontalieră.
Supravegherea transfrontalieră se poate realiza la toate tipurile de trecere a
frontierei : terestră, aeriană, maritimă. Există două tipuri de supraveghere :
1. obișnuită ;
2. de urgență.
Supravegherea obișnuită se desfăşoară după obţinerea autorizaţiei de
supraveghere, în urma adresării unei solicitări de asistenţă.
Condiții :

14
 •să existe o anchetă judiciară în desfăşurare;
•persoana supravegheată trebuie să fie suspectă de implicare în comiterea
unei infracţiuni care atrage extrădarea;
•statul care a primit solicitarea trebuie să autorizeze supravegherea ( pot fi
impuse anumite condiţii);
•doar anumiţi poliţişti sunt autorizaţi să efectueze supravegherea
transfrontalieră; aceştia au dreptul să deţină arme de serviciu, dacă statul destinatar
nu a interzis acest lucru, dar armele pot fi folosite doar în legitimă apărare.
Supravegherea de urgență permite ca supravegherea să fie continuată pe
teritoriul altui stat, fără o autorizaţie prealabilă.
Condiții speciale :
• Autorizaţia prealabilă nu poate fi cerută pentru motive deosebit de urgente
( ex. : autorităţile iau la cunoştinţă despre infracţiunea pentru care este cerută
supravegherea într-o fază atât de târzie, încât solicitarea de obţinere a
autorizaţiei nu poate fi soluţionată, chiar dacă este transmisă imediat la
autoritatea centrală);
• O solicitare de asistenţă juridică este adresată fără întârziere.
Înainte de trecerea frontierei:
- trebuie transmisă o solicitare prin intermediul autorităţilor centrale ale
fiecărui stat. În caz de urgenţă, solicitarea va fi transmisă cât mai curând posibil;
- autorităţile competente din statul căruia îi este adresată solicitarea vor
considera cererea de obţinere a aprobării pentru supravegherea transfrontalieră ca
fiind o cerere de asistenţă judiciară;
- autorizarea, ca răspuns la solicitare trebuie să fi fost dată de statul căruia i-a
fost adresată solicitarea şi care poate refuza eliberarea autorizării. Pot fi impuse
anumite condiţii.
După ce a fost trecută frontiera :
- poliţiştii trebuie să respecte legislaţia naţională a statului pe teritoriul căruia
acţionează şi să se conformeze instrucţiunilor autorităţilor locale.

15
 În general, aceste autorităţi trebuie notificate înainte de iniţierea
supravegherii. În cazuri de urgenţă, autoritatea centrală va contacta autoritatea
omoloagă, iar poliţiştii trebuie să contacteze cea mai apropiată autoritate de poliţie
după trecerea frontierei.
- dacă statul căruia îi este adresată solicitarea nu obiectează în mod expres,
poliţiştii pot purta armele de serviciu; folosirea acestora este interzisă, cu excepţia
cazurilor de legitimă apărare conform legislaţiei naţionale din statul căreia îi este
adresată solicitarea.
- este interzisă intrarea în locuinţe şi în locuri care nu sunt accesibile
publicului.
- persoana care face obiectul supravegherii nu poate fi arestată, oprită sau
interogată de către poliţişti străini însărcinaţi cu supravegherea.
După ce operaţiunea a luat sfârşit, acest fapt va fi raportat autorităţii din statul
destinatar; poliţiştilor supraveghetori li se poate cere să se prezinte personal în faţa
autorităţilor.
Raportul va fi elaborat în forma prevăzută de Manualul Schengen de
cooperare poliţienească.
Autorităţile statului destinatar pot cere asistenţă şi în continuare din partea
poliţiştilor desemnaţi să efectueze supravegherea, în cadrul investigaţiilor şi al
procedurilor judiciare după finalizarea operaţiunii.11

4.Consemnarea rezultatelor
Drept rezultate ale supravegherii transfrontaliere sunt concepute datele,
informaţiile obţinute de ofiţerii de investigaţii sau de alte persoane implicate, în
urma înfăptuirii măsurii în cauză, materializate în rezultatul obţinut privind
identificarea persoanelor bănuite în comiterea infracţiunilor.

Conform prevederilor legislative rezultatele obţinute în urma efectuării

supravegherii transfrontaliere se consemnează într-un proces verbal şi se prezintă

11
https://andreivocila.wordpress.com/2010/11/10/schengen-cooperare-internationala-transfrontaliera-sis-sirene-
caas-sistemul-informatic-schengen-conventia-schengen-wtc/

16
procurorului, fapt prevăzut în art. 22 pct.1 al Legii nr. 59 privind activitatea
specială de investigații din 29.03.2012. 12
În procesul-verbal se indică:
a) Locul şi data efectuării măsurii, precum şi ora începerii şi finalizării acesteia;
b) Funcţia, numele şi prenumele persoanei care întocmeşte procesul-verbal;
c) Datele privitor la ofiţerii de investigaţii din cadrul suvdiviziunilor specializate
antrenaţi în exercitarea supravegherii transfrontaliere. Datele privitor la ofiţerii
identitatea cărora este protejată, poate fi dezvăluită numai cu acordul scris al
acestora.
d) Descrierea detaliată a faptelor constatate în cadrul efectuării măsurii.
e) Menţiunea privind fotografierea, filmarea, utilizarea mijloacelor tehnice,
persoanele şi obiectele faţă de care au fost aplicate aceste mijloace.
La procesul verbal se anexează în plic sigilat purtătorul material de informaţii,
care conţine rezultatele supravegherii transfrontaliere.
Procesul-verbal şi purtătorul material de informaţii se întocmesc în 2 exemplare,
din care exemplarul nr.1 se transmite Părţii contractante solicitante, iar exemplarul
nr.2 se anexează la dosarul special format şi gestionat de Partea contractantă
solicitată.
Procesul-verbal şi purtătorul material de informaţii se transmit declasificate în
termenii solicitaţi către Partea contractantă solicitantă pentru fiecare perioadă de
raport indicată în cererea de asistenţă.
Supravegherea transfrontalieră se dispune/autorizează, se prelungeşte sau după caz
se reia doar în temeiul unei cereri de asistenţă a Părţii contractante solicitante
examinate de către autoritatea judecătorească abilitată conform legislaţiei
naţionale.
După încetarea supravegherii transfrontaliere, în termen de 10 zile, Partea
contractantă solicitantă va transmite un aviz către Partea contractantă solicitată
privitor la oportunitatea informării fiecării subiect vizat, inclusiv amînarea sau
refuzul acestuia de a fi informat.

12
Legea nr. 59 privind activitatea specială de investigații din 29.03.2012, publicată în Monitorul Oficial al RM la 08.06.2012, nr. 113-118.

17
 5. Concluzii
Activitatea specială de investigaţii reprezintă o procedură indisolubil legată
de prevenirea şi descoperirea fenomenelor infracţionale.Documentarea
infractorilor, probarea comiterii unor fapte penale şi demonstrarea vinovăţiei,
determinarea împrejurărilor în care s-au produs, precum şi a altor situaţii, reclamă
în mod necesar stabilirea identităţii persoanelor, îndeosebi a celor bănuite în
comiterea actelor ilegale.
Una din modalităţile de a se ajunge la identificarea persoanelor bănuite în
comiterea infracţiunilor o reprezintă supravegherea transfrontalieră.
Supravegherea transfrontalieră reprezintă complexul de măsuri realizat în
mod direct și secret de către ofiţeri de investigaţii ai subdiviziunilor specializate în
privinţa unei persoane (grup de persoane), în scopul culegerii de informaţii
necesare stabilirii faptelor, adreselor (imobilelor), unităţilor de transport,
identificării persoanelor cu care i-a legatura subiectul, cu fixarea foto/video a unor
momente și situații considerate ca fiind relevante pe parcursul unei urmăriri.
Supravegherea transfrontalieră este o măsură specială de investigație
prevăzută în art. 18 pct. 1 alin. 2 lit. e al Legii nr. 59 privind activitatea specială de
investigație din 29.03.2012, autorizată de către procuror doar în cadrul unui proces
penal.
Supravegherea transfrontalieră se poate realiza la toate tipurile de trecere a
frontierei : terestră, aeriană, maritimă. Există două tipuri de supraveghere
obișnuită și de urgență.
18
 Drept rezultate ale supravegherii transfrontaliere sunt concepute datele,
informaţiile obţinute de ofiţerii de investigaţii sau de alte persoane implicate, în
urma înfăptuirii măsurii în cauză, materializate în rezultatul obţinut privind
identificarea persoanelor bănuite în comiterea infracţiunilor.

Conform prevederilor legislative rezultatele obţinute în urma efectuării

supravegherii transfrontaliere se consemnează într-un proces verbal şi se prezintă
procurorului, fapt prevăzut în art. 22 pct.1 al Legii nr. 59 privind activitatea
specială de investigații din 29.03.2012.
6. Bibliografie

1. Codul de procedură penală al RM, Publicat : 07.06.2003 în Monitorul

Oficial Nr. 104-110 ;
2. Legea nr. 59 privind activitatea specială de investigații din 29.03.2012,
publicată în Monitorul Oficial al RM la 08.06.2012, nr. 113-118 ;
3. Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României
privind implementarea Convenției de cooperare polițienească în Europa de Sud-
Est.
4. Ковалев О.Г. Оперативно-розыскная деятельность: Историко-правовой
и психологический анализ: Учеб. пособие. Владимир, 2003.

19