PROIECT DIDACTIC

Data: 26 04 2018
Clasa: a VII-a A
Obiectul: CONSILIERE ȘI ORIENTARE
Subiectul: Comportare civilizată: te ascult – ascultă-mă
Tipul lecţiei: dobândire de cunoştinţe noi
Obiective operaţionale: la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
O1 - să identifice care sunt comportamentele implicate în transmiterea şi ascultarea unui mesaj;
O2 - să înţeleagă ce înseamnă a comunica eficient;
O3 - să manifeste interes faţă de mesajul ascultat şi pentru partenerii de discuţie.
Strategia didactică:
1. Metode şi procedee: Observarea dirijată, conversaţia, descrierea, explicaţia, problematizarea
2. Mijloace de învăţământ: articole din ziare, fişa se lucru – „Ascultă ce spun”, caietul dirigintelui, caietul elevilor
3. Forme de organizare: activitate individuală, frontală şi pe grupe;

4. Modalităţi de evaluare : observarea sistematică a elevilor, evaluarea orală, aprecieri verbale, urmărirea permanentă a implicării acestora în
demersul didactic.

Resurse bibliografice:
 Gabriela Lemeni, Mihaela Porumb (coordonatori) – „Consiliere şi orientare – ghid de educaţie pentru carieră”, Editura Asociaţia de
Ştiinţe Cognitive din România, Cluj Napoca, 2004;
 Daniela Sălăgean, Dorin Pintilie, Mariana Pintilie (coordonatori) – „Suporturi tematice în activitatea dirigintelui” (auxiliar didactic),
Editura Eurodidact, Cluj Napoca 2005;
 Daniela Sălăgean, Steliana Eliade (colectiv de autori) – „ Consiliere şi orientare pentru profesori diriginţi şi învăţători ” (auxiliar Editura
Eurodidact, Cluj Napoca 2007;
 Suport de curs – „Consiliere şi orientare” - prezentare-generalităţi;

DEMERSUL DIDACTIC
 Ob. Conţinutul activităţilor Strategia didactică Evaluar
Evenimen- Op. e
Activitatea Activitatea Resurse
tele
forma
profesorului elevilor
lecţiei
tim procedurale materia de
p le org.
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.Moment Asigură ordinea şi verifică dacă Se pregătesc pentru lecţie. Dacă 2’ conversaţia fronta
organizatoric toţi elevii au toate materialele este cazul, semnalează absenţii sau l
necesare pe bancă. probleme de organizare.
2. Verificarea Reactualizarea cunoștințelor se Elevii răspund la întrebări 3’ conversaţia fronta Aprecier
cunoştinţelor realizează prin întrebări l i verbale
- Despre ce ați discutat lectia
anterioare - Lecția s-a numit Puterea
trecută?
anturajului
- Ne poate influenta anturajul?
- Da, anturajul ne poate
Cum?
influența. În mod negativ și
- Ce credeți ca puteti face pentru
pozitiv.
a nu fi influentați negativ de
- Nu mai frecventăm grupul
anturaj?
care ne influențează negativ.

3. Captarea Le voi spune câteva citate și proverbe: Ne vorbesc despre importanța 2’ conversaţia fronta Aprecier
”Ascultarea amânată este sora
atenției ascultării. l i verbale
neascultării.”
” Cu atenţie şi cu ascultare ajungi să
faci orice” (Hector Malot – Singur pe
lume)
 ” Cine vorbește seamănă, cine asculta
culege.”
Îi întreb ce au înțeles din proverbe.
4. Anunţarea Le aduc la cunoştinţă elevilor că Notează titlul în caiete şi ascultă cu 3’ Conversaţia Caiete fronta Aprecier
temei şi a activitatea din cursul acestei ore este atenţie obiectivele. l i verbale
obiectivelor O3 Comportare civilizată: te ascult –
ascultă-mă, notez la table titlul, la
finalul lectiei ei vor identifica care
sunt comportamentele implicate în
transmiterea şi ascultarea unui mesaj și
vom stabili ce înseamnă a comunica
eficient.
5. Dirijarea Aleg două articole scurte din ziar 35
învățării pentru a fi citite în clasă. Îi anunţ pe ’
elevi că intenţionez să le citesc două Explicația Articol Fronta
articole din ziar apoi, fără nici o Conversația din ziar l
introducere, încep să citesc primul
articol (Anexa 1).
O1 După citirea lui, adresez elevilor
O2 întrebări specifice referitoare la
O3 conţinutul acestuia.
1. Unde s-a desfășurat 1. Evenimentul s-a desfășurat Conversația Fronta Aprecier
evenimentul? în Brașov- Piața Sfatului. l i verbale
2. Când s-a desfășurat 2. Evenimentul s-a desfășurat Indivi
evenimentul? de Ziua Internaționala a dual
cărții -22 aprilie)
 3. Ce carte va menționa Brașovul? 3. Cartea Recordurilor este cea
care menționează Brașovul.
4. Ce au reușit să facă? 4. Cel mai mare lanţ de
oameni care citesc.
5. Unde a mai fost inregistrat un 5. A fost înregistrat în India.
record asemenător?
6. Din câți cititori era format 6. Lanțul uman a fost format
lanțul oamenilor care citesc în din 3071 persoane.
India?
7. Din ce oraș era a 3072-a 7. A 3072-a persoană era din
persoană? Predeal.
8. La ce oră a început 8. Evenimentul a început la
evenimentul? ora 12,30.
9. Câți voluntari au participat la 9. La filmări au participat 80
filmări? voluntari.
10. Când vor afla dacă au fost 10. În câteva luni vor afla dacă
acceptați în Cartea au fost acceptați în Cartea
Recordurilor? Recordurilor
11. Câte persoane au luat parte la 11. La eveniment au participat
eveniment? 3321 persoane.
Îi anunţ din nou pe copii că le
voi citi un articol (Anexa2), iar la Explicația Articol Fronta
sfârşit le voi pune câteva întrebări Conversația din ziar l
specifice referitoare la conţinutul
articolului. Aprecier
O1 1. Cum îl flatează prietenii pe cel
O2 care a făcut mămăliga?
O3 2. Ce trebuie să urmărim pentru a
reuși să facem o mămăligă
bună?
3. Ce se înţelege din zicala ”a
pus-o de mămăligă”?
4. Cine a deslușit această zicală?
5. De ce nu a beneficiat mămăliga
pentru a ajunge brand național?
6. Enumerați câteva mâncăruri
ajunse branduri pentru țara lor.
7. Cum se face bulz ciobănesc?
8. Care este întrebarea capcană
1. ”Dar mămăliga ta merge şi Conversația Frontal i verbale
la salata de fructe” individ
2. Pentru a face o mămăligă ual
bună trebuie să punem 7
litri de apă la fiert, s-o
potrivim din sare, să
adăugăm mălai cu măsură,
să strivim cocoloaşele, să
mestecam tot timpul.
3. Din zicala ”a pus-o de
mămăligă”reiese că am dat
de belea.
4. Neagu Djuvara a deslușit
această zicală.
5. Mămăliga nu a beneficiat de
marketing pentru a ajunge
brand național.
6. Gulaşul unguresc, iaurtul
bulgăresc, şaşlâcul turcesc,
tortilla mexicană.
7. Bulz ciobănesc se face din
brânză de burduf, unt
smântână şi e coaptă apoi la
foc)
8. Mircea cel Bătrân şi Ştefan
 pentru elevi? cel Mare mâncau
mămăligă?
9. Când a ajuns porumbul în 9. Porumbul a ajuns în Europa
Europa? o dată cu descoperirea
Americii în 1492.
10. Cine a introdus porumbul în 10. Porumbul a fost introdus în
Valahia și cand? Valahia după 1680 de către
domnitorul Şerban
Cantacuzino.
11. Dar în Moldova? 11. De Constantin Mavrocordat.
12. Decebal și Traian au mâncat 12. Da, o alt fel de mămăligă,
mămăligă? nu ceea ce asociem noi cu
acest cuvânt.
13. Cum era acest terci ? 13. Era un terci dens de mei,
fiert în apă amestecată cu
lapte sau în zer cu smântână

Facând o comparație între Aprecier

răspunsurile date de voi dupa cele două La cel de-al doilea articol. i verbale
articole citite de mine, la care credeti Conversația Fronta
ca ați răspuns mai bine? Problematiz l
Și de ce credeți ca ați răspuns Am acordat mai multă atenție la cel area indivi
mai bine? de-al doilea articol. dual
Aprecier
Împart elevilor fișe de lucru” Elevii completează cele două i verbale
 Cum pot arăta că ascult pe cineva” – tabele, apoi se citesc aleatoriu
O1 ei vor avea de completat doua tabele câteva răspunsuri. Conversația Indivi
O2 ”Ce fac când ascult pe cineva care îmi Explicația dual
O3 vorbeşte” și ” Ce fac când nu îl ascult Problematiz Fișe de
pe cel care îmi vorbeşte” area lucru
După ce vor completa fişa de Observarea
lucru, elevii vor prezenta câteva dirijată
sugestii stabilite de ei în grupele de
lucru.

6. Asigurarea O1 - De ce credeţi că puţini dintre - Nu am acordat suficientă 4’ Conversația Fronta Aprecier

feed-back O2 voi aţi răspuns corect la atenție articolului. l i verbale
ului întrebările specifice deşi aţi Indivi
ascultat primul articol? dual
- La cel de-al doilea articol de ce - Am fost mult mai atenți la
s-a întâmplat altfel? textul citit.
- Ce motive ar putea să vă - Respectul față de auditor,
determine să ascultaţi ceea ce precum și interesul de a fi
vi se spune? receptivi la noile informații.
- Din ce cauză credeţi că multe - Din lipsa atenției.
mesaje nu sunt reţinute corect,
chiar dacă sunt transmise
 eficient?

7. Tema Le cer elevilor ca pentru ora următoare Elevii notează în caiete 1’ Conversația Caietul Fronta
pentru acasa să se gândească la ce atitudine să elevilor l
adopte pentru a arăta că sunt interesaţi
de interlocutorul lor, pentru a
demonstra că ştiu să asculte.
Anunţ tema pentru ora următoare:
„A memora sau a fi creativ?”.
 Anexa 1
Brașovul e orașul cărților deschise – a intrat în Cartea Recordurilor pentru Cel mai mare lanț de oameni care
citesc

”De Ziua Internațională a Cărții, Brașovul a intrat într-una dintre cele mai celebre cărți din lume... Nu, nu e vorba de Biblie, ci de Cartea
Recordurilor.
Peste 3.000 de persoane cu cărți deschise în mâini au făcut duminică, 22 aprilie, un lanț uman până în Piaţa Sfatului din Braşov, reușind
astfel să facă „cel mai mare lanţ de oameni care citesc”.
Până atunci, acest record era înregistrat în India, cu 3.071 de cititori. Persoana cu numărul 3.072 a fost Daniela Stroie, o tânără din
Predeal.
Evenimentul din Brașov a început la ora 12:30, iar numărul de 3.072 de persoane a fost înregistrat în jurul orei 19:30.
Iniţiatorul evenimentului este Alexandru Rareş Creţu (de la Asociaţiei C'art Fest), care a avut alături o echipă de 80 de voluntari. Întregul
eveniment a fost filmat şi toate documentele cu înregistrarea şi semnăturile participanţilor vor fi trimise la Guiness Book.
”Probabil că va mai dura câteva luni până vom şti dacă vom fi acceptaţi sau nu'', a afirmat Alexandru Rareş Creţu, din partea Asociaţiei
C'art Fest
Numărul final de persoane care au luat parte la cel mai mare lanț de oameni care citesc a fost de 3.321 de persoane.”1

1
https://noizz.ro/big-stories/brasov-a-intrat-in-cartea-recordurilor/e2d57gx

10
 Anexa 2
Mămăliga

”Timp de secole aliment de bază pe masa românilor, această simplă fiertură de mălai a devenit un reper de istorie şi cultură naţională. În
era globalizării şi fast-foodului, mămăliga continuă să ne adune în jurul ei.
Îmi pun mănuşile, apuc zdravăn toartele fierbinţi şi mă îndrept spre masă. Se iscă agitaţie, obiectivele sunt gata să surprindă momentul. O
mare bufnitură pe fundul de lemn. Printre norii ţâşnind de sub ceaun răsare soarele unei mămăligi mari, ce radiază deasupra tipsiilor cu brânză şi
smântână, cu peşte cu mujdei, ciulama de ciuperci, urzici cu ochiuri. „Dar mămăliga ta merge şi la salata de fructe“ – mă flatează prietenii, care
mi-au propus să ţin un curs de mămăligă pentru soţiile, prietenele sau mamele lor.
Gestul acesta simplu, de a răsturna o mămăligă în mijlocul mesei, filmat şi fotografiat azi de comeseni ca eveniment exotic şi festiv, se
repeta cândva zilnic în casele românilor. Cum pâinea se cocea mai rar, gospodina, pentru a sătura o familie mare – bărbat, câţiva copii, bătrânii,
argaţii – trebuia să facă o mămăligă pentru o duzină de flămânzi. Ia încercaţi domniile voastre să puneţi 7 litri de apă la fiert, s-o potriviţi din
sare, să adăugaţi mălai cu măsură, să striviţi cocoloaşele, să mestecaţi tot timpul în craterul vulcanului pentru a nu păţi ruşinea unei mămăligi
nefierte sau afumate şi veţi înţelege atunci de unde vine vorba „a pus-o de mămăligă!“ Adică a dat de belea. Astfel mi-a desluşit ilustrul istoric
Neagu Djuvara zicala românească.
Românii se definesc ei înşişi ca un popor de mămăligari, iar România e ţara mămăligii. În timpurile actuale, alimentul a ajuns sintagmă
naţională, dar nu a beneficiat de un marketing pe măsură, menit s-o facă brand culinar de succes comercial, precum au avut parte gulaşul
unguresc, iaurtul bulgăresc, şaşlâcul turcesc sau chiar tortilla mexicană, o simplă turtă din mălai copt, care, servită cu pastă de ardei iute, arde
zilnic milioane de maţe în lumea întreagă.
Când o „ghiulea“de mămăligă primeşte o încărcătură de brânză de burduf, unt smântână şi e coaptă apoi la foc, devine un bulz ciobănesc,
o adevărată dinamită nutritivă.

11
 Mircea cel Bătrân şi Ştefan cel Mare mâncau mămăligă? Este o clasică întrebare-capcană pentru elevi. De fapt, răspunsul nu-i chiar atât
de simplu cum pare. Sigur, porumbul nu putea ajunge în Lumea Veche înainte de descoperirea Americii în 1492. Apoi a trebuit să treacă ceva
vreme până s-a răspândit în Europa, unde era folosit mai ales ca furaj. Iar de aici până la mămăligă … mănânci o pâine.
Porumbul a ajuns în principatele dunărene cu două veacuri mai târziu. În Valahia, cultura porumbului a fost introdusă după 1680 de către
domnitorul Şerban Cantacuzino, în Moldova – de Constantin Mavrocordat. Deci Domnul Ştefan n-a avut parte de mămăliguţă la sarmale. Şi
totuşi Decebal şi Traian au mâncat mămăligă. Nu numai dacii, dar şi romanii făceau un terci dens de mei, fiert în apă amestecată cu lapte sau în
zer cu smântână, prin urmare balmoşul antic era foarte gustos şi hrănitor.
Azi, o astfel de mămăligă ar fi un lux, rezervat pentru amatorii de arheologie gastronomică, fiindcă meiul are o productivitate mult mai
mică decât porumbul şi se găseşte pe piaţă în cantităţi limitate.”2
Text: Cristian Lascu

2
https://www.natgeo.ro/locuri-si-oameni/cultura/9565-mamaliga

12
 Anexa 3
Fişa de lucu – Cum pot arăta că ascult pe cineva

Numele şi prenumele:
Data:
Clasa:

13
Ce fac când ascult pe cineva care îmi vorbeşte: Ce fac când nu îl ascult pe cel care îmi vorbeşte:

14