ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

CATEDRA „ TEHNOLOGII INFORMAȚIONALE”

Studiu individual
La disciplina

Informatica Economică

A elaborat: Zabulica Anatolia, CON 161

Coordonator: Capațina Valentina

Chișinău 2017
 Baciu Alexandra CON 161

Cuprins
I. Informatica economică. MS Excel - mediu universal de procesare a datelor…………

1. Datele inițiale........................................................................................................
2. Aplicaţi în calcule funcţiile (cele studiate la curs):
2.1 matematice (SUM, SUMIF)............................................................................................
2.2 statistice (MAX, MIN, AVERAGE, AVERAGEIF, COUNT, COUNTA,
COUNTIF)................................................................................................................
2.3 pentru date calendaristice (DAYS360, MOUNTH, YEAR, TODAY())……..............
2.4 logice (IF, AND, OR)......................................................................................................
2.5 financiare (RATE, PMT, etc.).…………………………………………………............
2.6 de căutare VLOOKUP.............................................................................................
2.7 pentru texte ……………………………………………………………………….
3. Validaţi introducerea datelor.........................................................................................
4. Formataţi celulele (stiluri de scriere, aliniere, încadrare în chenare, colorare fondal,
scrierea pe mai multe rânduri într-o celulă, etc..............................................................
5. Formataţi valorile monetare (CURRENCY)................................................................
6. Utilizaţi formatări condiţionale....................................................................................
7. Inseraţi comentarii........................................................................................................
II. Liste de date în MS Excel

1. Creaţi un filtru simplu……………………………….…….........................................

2. Creaţi un filtru avansat…………………………………………................................
3. Utilizaţi funcţiile DSUM, DCOUNT, DMAX, DMIN, DAVERAGE,
DCOUNT, DGET în lucrul cu listele de date ………...................................................
4. Sintetizaţi datele prin subtotaluri după un anumit câmp..............................................
5. Creaţi tabele/diagrame Pivot........................................................................................
6. Creaţi slicere..................................................................................................................
7. Utilizați instrumentul de analiză GOOL SEEK.............................................................
III. Reprezentarea grafică a datelor în mediul Excel
1. Creați diagrame (în dependenţă de numărul seriilor de date pe care doriţi să le
afişaţi)………………………………………………………………………………..…
2. Creați diagrame Sparkline…………………………………………………………....
IV. Aplicația Microsoft Access..........................................................................
2
 Baciu Alexandra CON 161

I. Informatica economică. MS Excel - mediu universal de procesare a datelor

Informatica economică are menirea de a studia procesele informaționale, de a

prelucra informația economică pe baza sistemelor integrate de prelucrare a datelor, a
bazelor de date și a băncilor de date.
Microsoft Office Excel reprezintă un procesor de tabele pentru organizarea și
prelucrarea datelor într-un mediu Microsoft Windows.
Toate programele de calcul tabelar operează cu o serie de concepte specifice, care se
raportează la conceptul fundamental de foaie de calcul.
Foaia de calcul tabelar este o matrice împărțită în rînduri și coloane, cu ale cărei
elemente se pot efectua diverse tipuri de calcule.
Registru de calcul reprezintă o totalitate de foi de calcul.
Rîndurile foii de calcul sunt numerotate în ordine crescătoare, de la 1 la 1.048.576.
Coloanele foii de calcul sunt identificate printr-o literă sau o combinație de litere.
Celula reprezintă spațiul de la intersecția unei coloane cu un rînd.
Procesarea unui registru MS EXCEL presupune:
1. Introducerea și modificarea informațiilor;
2. Formatarea numerică;
3. Crearea expresiilor de calcul;
4. Utilizarea diverselor categorii de funcții;
5. Operarea cu tabele tip baze de date;
6. Reprezentarea grafică a datelor etc.

3
 Baciu Alexandra CON 161
Scopul lucrării: însușirea lementeleor teoretice și formarea deprinderilor practice cu privere la
lucrul cu tabelele în MS Excel.

1. Creăm un registru vid de calcul cu numele „ Lucrul_Individual_Baciua_Alexandra”. Pe

prima foaie de calcul prezentăm datele cu referire la 15 salariați a unei companii de
bomboane ,,Bucurel” (fig.1).

Fig.1. Tabelul inițial

2. În MS Excel, calculele se efectuează în baza formulelor și a funcțiilor. Formulele sunt

destinate executării unor operații și sunt alcătuite din operatori și operanzi ce alcătuiesc
expresii.

Orice formulă este precedată de semnul „=”.

Operanzii îi constituie adresele de celule. Iar operatorii pot fi:

 Operatori aritmetici

 Operatori relaționali

 Operatori de referință

 Operatori pentru text

 Operatori logici

Pentru efectuarea calculele, într-un mod mai rapid, utilizăm funcțiile care sunt niște formule
complexe gata elaborate. În continuare va urma utilizarea funcțiilor studiate.

4
 Baciu Alexandra CON 161

2.1 Utilizarea funcțiile matematice ( SUM, SUMIF)

A. În subsolul tabelului calculam total salarii tarifare plătite de întreprindere cu ajutorul
funcției matematice SUM.

 În bara de formule, utilizînd funcția SUM, scriem:

=SUM(F3:F17)

 Astfel în celula F19 obținem total salarii tarifare (fig.2)

Fig 2. Total salarii tarifare

B. În subsolul tabelului calculăm total salarii tarifere pentru departamentul contabilitate:

Ultilizarea funcției SUMIF presupune adunarea numerelor dintr-un domeniu pe baza criteriului
specificat, formatul general este : =SUMIF(domeniu;criteriu;domeniu_sumă).

 Astfel în bara de formule scrie următoerele:

=SUMIF(C3:C17;"Contabilitate";F3:F17)

 Respectiv în celul F20 se va calcula rezultatul:

2.2. Utilizarea funcțiilor statistice:

a. Calculăm valoarea maximă a salariului tarifar:

Funcția MAX permite identificarea celei mai mari valori din cele selectate

 În bara de formule întroducem:

5
 Baciu Alexandra CON 161

 În celula F21 obținem rezultatul:

b. Calculăm valoarea minimă a salariului tarifar:

Funcția MIN permite identificarea valorii minimale din cele selectate:

 În bara de formule introducem :

 În celula F22 obținem rezultatul:

c. Calculăm media aritmetică a salariului tarifar:

Funcția AVERAGE returnează media aritmetică a valorilor din lista de argumente.

Formatul general:=AVERAGE(argument1;argument2;..)

 În bara de formule introducem :

 În celula F23 obținem rezultatul:

d. Calculăm media aritmetică a salariilor tarifare a salariaților din departamentul contabilitate:

• În bara de formule introducem :

• În celula F24 obținem rezultatul:

e. Calculăm numărul total de salariați cu ajutorul funcției COUNT:

• În bara de formule introducem :

• În celula F25 obținem rezultatul:

f. Calculăm numărul de programatori:

 În bara de formule introducem :

 În celula F26 obținem rezultatul:

6
 Baciu Alexandra CON 161

2.3. Utilizarea funcțiile pentru date calendaristice

a. Să se calculeze numărul de zile de la data angajării pînă la data de 01.01.2017 pentru fiecare
angajat:

 Calculăm numărul de zile în coloana G. În bara de formule întroducem:

 În coloana G obținem rezultatul ( Fig.3):

Fig.3 Rezultatul obținul în urma calculării numărului de zile de la data angajării pînă la
01.01.2017

b. Afișarea salariaților angajați în luna ianuarie folosim funcția MOUNTH:

 În bara de fomule scriem:

 Obținem rezultatul în coloana H ( Fig.4):

7
 Baciu Alexandra CON 161

Fig.4. salariații angajați în luna ianuarie

c. Afișarea salariaților angajați în anul 2015:

 în bara de formule scriem:

 obținem rezultatul în coloana I (Fig.5):

Fig.5. afișarea slariaților angajați în anul 2015

8
 Baciu Alexandra CON 161
d. Calcularea Vechimea în muncă:

 În bara de formule scriem:

 Obținem rezultatul în coloana J ( FIG.6):

Fig.6 afișarea vechimii în muncă

9
 Baciu Alexandra CON 161

2.4. Utilizarea funcțiilor logice

a. Afișarea angajaților cu o vechime în muncă mai mare de 9 ani și cu salariul tarifar mai mare
de 6000 lei.

 În bara de formule indicăm:

 Rezultatul se afișează în coloana K (fig.7):

Fig.7 afișarea salariaților cu salarii mai mari de 6000 lei și cu o vechime în muncă mai mare de
9 ani

10
 Baciu Alexandra CON 161

2.5. Utilizarea funcțiilor financiare

a. Se realizează un împrumut de 700000 lei, iar rambursarea se face în depuneri lunare în valoare
de 25000 lei, timp de 9 ani. Care este rata corespunzătoare dobînzii aferente împrumurului.

Funcția RATE calculează dobînda unei anuități pe o perioadă.

Formatul general: =RATE(numărul total de perioade pentru o anuitate;plata efectuată în

fiecare perioadă;valoarea acutală a unei serii de plăți;valoarea la care trebuie sa se
ajungă;momentul efectuării plății;valoarea presupusă a ratei dobînzii)

 În bara de formule scriem:

 Obținem următorul rezultat (fig.8):

Fig.8. Rata dobînzii

b. O persoana dorește să investească bani pentru un proiect care va fi realizat peste 3 ani. De
aceea depune 6000 lei într-un cont de economii cu o dobîndă de 5% pe an. De asemena se
presupune că persoana respective va depune cite 700 lei la începutul fiecărei luni în
următoarele 36 luni. Ce sumă va fi în cont la sfîrșitul celor 3 ani. (fig.9).

Fig.9. valoarea viitoare

11
 Baciu Alexandra CON 161
c. o persoană își poate permite să depună la banca de economii cite 500 lei pe lună în următorii
6 ani, dobînda curentă de plată este de 6%. Care este împrumutul pe care și-l poate permite
persoana respective. (fig.10).

Fig.10 valoarea actuală

d. ce sumă de bani trebuie returnată lunar pentru împrumutul de 20000 lei cu o dobîndă anuală
de 5 %, care trebuie achitată în 10 luni? (fig.11)

Fig. 11 valoarea periodică pentru achitare la sfîrșitul lunii

12
 Baciu Alexandra CON 161

2.6. Utilizarea funcției de căutare VLOOKUP

Funcția VLOOKUP realizează căutarea pe vertical, furnizînd o valoare dintr-o coloană
specificată, corespunzătoare unei valori date din prima coloană a unui table.

Formatul general-

=VLOOKUP(valoare_căutată;domeniu;nr._index_coloană;tip_căutare)

a. mai întîi de toate cream un nomenclator în care vor fi indicate salariile peentru fiecare post
de muncă (fig.12).

Fig. 12. Nomenclator

b. sortăm datele din nomenclator utilizînd butonul sort

(fig.13).

Fig.13. Sortarea

13
 Baciu Alexandra CON 161
c. Completăm coloana salariilor tarifare cu ajutorul funcției VLOOKUP (Fig.14):

Fig.14. funcția VLOOKUP

d.Completă cu datele necesare (fig 15).

Fig.15. Completarea datelor necesare funcției VLOOKUP

e. Cu ajutorul funcției AUTO FILL completăm toată lista din table, obținem următorul rezultat
(fig.16):

14
 Baciu Alexandra CON 161

Fig.16. salariul tarifar

15
 Baciu Alexandra CON 161

3. Validarea datelor
Validarea datelor este folosită pentru a verifica datele introduce într-o celulă. În cazul în care
informația introdusă în celulă nu corespunde criteriilor specificate în caseta de dialog Data
Validation, Excel va returna o avertizare ce va anunța utilizatorul să verifice și să modifice
informațiile introduce.

Datele pot fi validate după trei tipuri:

 Lista de valori

 Conditie

 Formula

Validarea datelor după lista de valori:

 Validăm datele cu privire la numele si prenumele salariaților, în celula B20 (fig.17)

Fig.17. lista de validat

 Din fila Data selectăm Data Validation (fig.18)

Fig.18. selectarea Data Validation

 Obținem următoarea listă de validare (fig.19)

16
 Baciu Alexandra CON 161

Fig.19. Lista de validare

 Completăm lista de validare și obținem următorul rezultate (fig.20)

Fig.20 lista validate

17
 Baciu Alexandra CON 161

4. Formatarea celulelor
Pentru ca datele dintr-o foaie de calcul să fie utilizate mai eficient, este necesar ca după
introducerea lor să fie formatate, adică să li se schimbe aspectul. Formatarea se poate
realiza prin utilizarea grupului FORMAT CELLS (fig.21).

Fig.21. Format Cells

Pentru alinierea conținutului celulei vom accesa Tabul Aliagnment (fig.22).

 Text alignment permite alinierea textului pe orizontală și pe vertical;

 Indent permite modificarea identării a conținutului celulei;

 Orientation permite înclinarea textului cu un unghi, sau scrierea pe vertical;

 Wrap text permite împărțirea automată a textului din celulă pe mai multe rînduri în
funcție de lățimea celulei;

 Shrink to fit permite redimensionarea textului din celulă astfel încît să de încadreze pe un
singur rind în lățimea coloanei

 Merge cells permite unirea a două sau mai multe cellule alăturate selectate și
transformarea lor într-o singură celulă.

18
 Baciu Alexandra CON 161

Fig.22. tabul Alignment

Tabul Font permite precizarea formatării caracterelor (fig.23) :

 Font permite alegerea unui corp de literă

 Font style permite alegerea stilului fontului

 Size permite schimbarea dimensiunii

 Underline permite alegerea unui stil de subliniere

 Color permite modificarea culorii textului

 Strikethrough taie textul selectat cu o linie

 Superscript formatare ca exponent

 Subscript formatare ca indice

19
 Baciu Alexandra CON 161

Fig.23. tabul Font

Tabul Border permite alegerea stilului, culorii și poziției chenarelor celulelor selectate (fig.24).

 Style permite alegerea unui stil de linie

 Color permite alegerea culorii liniei

 Presets conține opțiunile pentru chenar astfel:

 None elimină chenarele existente

 Outline adaugă chenar exterior

 Inside adaugă chenar interior

20
 Baciu Alexandra CON 161

Fig.24. Tabul Border

Tabul Fill permite alegerea culorii de fundal pentru celulele selectate (fig.25)

 Background color permite alegerea culorii de fundal

 Pattern color permite alegerea unei culori a liniilor de hașurare

 Pattern style permite alegerea unui stil de hașurare

Fig.25. Tabul Fill

21
 Baciu Alexandra CON 161

5. Formatarea valorilor monetare

Pentru formatarea valorilor monetare vom utiliza coloana salarilui tarifat. Pentru aceasta vom
deschide Format Cells și din Tabul Number vom allege grupul currency (fig.26)

Fig.26. Currency

Cu ajutorul acestei opțiuni putem alege numărul de zecimale indicat cît și simbolul tipului de
valoare monetară utilizat. (fig.27)

Fig.27. Salariul tarifar înainte și după formatare a valorii monetare.

22
 Baciu Alexandra CON 161

6. Formatarea condiționată
Prin formatarea condiționată se pot evidenția valorile supuse condiției cu ajutorul scalelor de
color, a barelor, a pictogramelor sau prin formate create de utilizator. (fig.28).

Pentru acesta este necesar:

 Selectăm celulele ce vor fi evaluate prin condiție

 Tabul Home

 Grupul Style

 Butonul Conditional Formatting

 Și selectăm opțiunea dorită

Fig.28. Conditional Formatting

PROBLEMĂ:

Să se formateze condiționat salariul tarifar cu condiția, celulele ce conțin salariul cuprins între
5000 și 15000 lei să fie de culoare roșie.

Pentru acesta facem următoarele:

 Selectăm coloana salariului tarifar

 Tabul Home
23
 Baciu Alexandra CON 161

 Grupul Style

 Butonul Conditional Formatting

 Opțiunea Color Scale

 More Rules

 Alegem regula de formatare

 Introducem condiția propusă

 Tastăm ok. (fig.29)

Fig.29. Formatarea condiționată după culoare

24
 Baciu Alexandra CON 161

7. Inserarea comentariilor
PROBLEMĂ:

De inserat un comentariu n celula F2 cu conținutul: completarea salariului tarifar cu ajutorul

funcției VLOOKUP.(fig.30)

Pentru aceasta:

 Click dreapta

 Alegem insert comment

 Și introducem comentariul dorit.

Fig.30 inserarea unui comentariu

25
 Baciu Alexandra CON 161

II. Listele de date în MS Ecel

O bază de date în Excel este numită listă fiind o foaie de calcul în care datele sunt grupate pe
linii și pe coloane.

La crearea unei liste se recomandă:

 Fiecare coloană să conțină un singur tip de informație

 Nu trebuie lăsate linii sau coloane goale

 Pe o foaie de calcul să se afle o singură listă

 Înghețați linia antetului pentru a o vedea în permanență

 Să nu conținî celule îmbinate

Fig. 31. Lista

26
 Baciu Alexandra CON 161

1. Crearea unui filtru simplu.

Pentru crearea unui filtru simplu se procedează în următorul mod:

1. Selectăm o celulă

2. Tabul Data

3. Grupul Sort & Filter

4. Butonul Filter

5. În dreapta numeleui fiecărui cîmp apare un buton

6. Facem click pe buton și va apărea lista din care selectăm una din valori. Aceasta va duce
la ascunderea tuturor liniilor ce nu o conțin pe cea selectată. (fig.32)

Fig.32. Filtru simplu

27
 Baciu Alexandra CON 161

2. Crearea unui filtru avansat

Filtrele avansate se utilizează atunci cînd trebuie specificate condiții mai complexe

PROBLEMĂ:

Să se efectueze o filtrare, astfel încît să se afișeze într-un tabel aparte doar numele acelor
angajați a căror salariu tarifar este mai mare de 5000 lei.

1. Creem domeniu de criterii și domeniu pentru rezultat. (fig. 33)

Fig.33 Crearea domeniilor prentru filtru avansat.

2. În caseta Advanced Filter completăm cu datele necesare. (fig.34)

Fig.34. Caseta Advanced Filter

28
 Baciu Alexandra CON 161
3. Tastîm ok. Obținem rezultatul (fig.35)

Fig. 35. Rezultatul filtrării avansate

29
 Baciu Alexandra CON 161

3.Funcții pentru baze de date.

Formatul general al acestor funcții sunt: =Dfunction(database;field;criteria)

Database-zona de celule ce conține baza de date și poate fi o adresă sau un nume atribuit
domeniului care conține baza de date.

Field-arată care coloană este folosită în funcție

Criteria- este domeniul în care sunt specificate condițiile de selecție, conținînd numele
cîmpului și restricția.

Exemplu: extrageți dintr-o listă aparte, pentru fiecare angajat ,, Numele și prenumele” și salariul
tarifar pentru fiecare.

Formulăm criteriul:

În celula C20 scriem formula : =DGET(A2:G17;6;B19:B20)

Astfel obținem rezultatul:

Exemplu: să se calculeze cîte persoane au un salariu tarifar mai mare de 10000 lei:

Forumlăm criteriu:

În celula C23 scriem formula : =DCOUNT(A2:G17;6;B22:B23)

Astfel obținem rezultatul:

30
 Baciu Alexandra CON 161

4. Sintetizați datele prin subtotaluri după un anumit cîmp.

Subtotalurile și tabelele-pivot reprezintă modalități de a rezuma subcategoriile unui tabel.

Exemplu. În baza datelor din foaia cu titlul ,, totals” să se calculeze suma totală a salariului
tarifar pe departamente.

1. Facem o sortare după denumirea departamenului.

2. Selectăm o celulă din tabel.

3. Din fila DATA, grupul OUTLINE, alegem butonul SUBTOTALS

4. Completăm caseta de dialog subtotal. Fig. 36.

Fig.36. caseta de dialog subtotal

5. Din lista AT EACH CHANGE selectăm , departamentul.

6. Din lista USE FUNCTION selectăm funcția SUM

7. Selectăm butonul OK. Și obținem rezultatul fig. 37

31
 Baciu Alexandra CON 161

Fig.37 rezultatul efectuării subtotalului.

32
 Baciu Alexandra CON 161

5.Creați tabelul pivot.

Pentru a crea un table pivot este necesar:

 Selectați orice celulă din listă

 Deschideți fila insert

 Click pe butonul PivotTable

 În fereastra Create Pivot Table, concetizați domeniul listei.

 Activați opțiunea New Worksheet

 Ok.

Fig.38. tabelul pivot

33
 Baciu Alexandra CON 161

6.Creați slicere.
Slicerele sunt component de filtrare care conțin un set de butoane ce vă permit să filtrați rapid
datele dintr-un table pivot.

1. Facem click oriunde in tabelul pivot

2. În fila Options, în grupul Sort&Filter, facem click pe Insert Slicer

3. În caseta de dialog bifăm caseta de selectare pentru cîmpurile din raportul pivot

4. Ok.

Fig.39. filtrarea în slicere.

34
 Baciu Alexandra CON 161

III. reprezentarea grafică a datelor .

1. Cream o diagramă
Cream o diagramă de tipul column care să reflecte variația salariului tarifar.

1. Selectăm datele din table pe care dorim să le reprezentăm în diagram

2. Din grupul Charts selectăm tipul de diagram dorit.

Fig.40. Variația salariului tarifar.

2.Creați diagrame Sprkline.

Realizarea unei diagrame Sparklines:

 Selectăm domeniul de celule pentru care cream diagram

 Selectăm celula în care dorim să fie afișată diagram

 Tabul Insert

 Grupul comenzii Sparklines

35
 Baciu Alexandra CON 161

IV.Aplicați Microsoft Access.

Cream o bază de date ce automatizează șucrul unei firme a cărei sferă de activitate constă în
comercializarea confecțiilor textile.

1. Proiectați structura tabelelor.

Baza de date va conține 3 tabele:

 Modele haine

 Client

 Tranzacții.

Definirea cîmpurilor și a tipurilor de date (tabelul modele haine):

Definirea proprietăților cîmpurilor (tabelul modele haine):

Field name Field properties

Codul modelului Indexed:Yes(No Duplication)
Modelul Field Size:20
Indexed: Yes(Duplication OK)
Culoarea Field Size:16
Tesatura Field Size:20
Marimea Field Size:20
Prețul fixat de producător Format: Currency
Cheltuieli de transport Decimal place:Auto
Model special Format: (Yes/No)

36
 Baciu Alexandra CON 161
Definirea cîmpurilor și a tipurilor de date (tabelul clienți):

Definirea proprietăților cîmpurilor (tabelul clienți):

Field name Field proprieties

Codul clientului Indexed:Yes(No Duplicates)
Adresarea
Numele
Prenumele Indexed:Yes(Duplicates OK)
Localitatea
Telefonul

Definirea cîmpurilor și a tipurilor de date (tabelul tranzacții):

Definirea proprietăților cîmpurilor (tabelul tranzactii):

Field name Field proprieties

Codul tranzactiei Indexed:Yes(No Duplicates)
Codul modelului
Codul clientului
Data tranzactiei Indexed:Yes(Duplicates OK)
Data livrarii
Numarul de haine

37
 Baciu Alexandra CON 161

2. Completăm tabelel cu date:

Tabelul clienti:

Tabelul Modele haine:

38
 Baciu Alexandra CON 161
Tabelul tranzactii:

3. Creați legătura între tabele.

 În fila Database Tools, grupul Relationships, facem click pe Relationship.

 Editarea relației se efectuează în fereastra Edit Relationships:

39
 Baciu Alexandra CON 161

 Astfel ceeam relațiile:

4. Cream interogări.
a) Proiectarea interogării de selecție:

Create interogarea de selecție c ear afișa numele, modelul și țesătura comenzii, clienților din
chișinău, ordonată în ordinea alfabetică după cîmpul nume:

- Adăugăm cîmpurile și criteriile în grila de proiectare:

40
 Baciu Alexandra CON 161

- Obținem rezultatul interogării:

b) Înterogări cu cîmpuri de calcul:

Create o interogare care ar afișa numele, prenumele, modelul procurat, prețul fixat de producător
cu discount de 15%.

- Adăugăm cîmpurile și criteriile în grila de proiectare:

- Facem click dreapt în celula field goala si alegem Build, dupa care completăm fișa
Epression Builder:

41
 Baciu Alexandra CON 161
- Obținem rezultatul interogării:

c) Interogări cu parametri:

Creați interogarea cu parametric c ear afișa numele concret al clientului și localitatea sa căruia ia
fost livrată comanda într-o perioadă de timp concretă.

- Adăugăm cîmpurile și criteriile în grila de proiectare:

42
 Baciu Alexandra CON 161
- Tastăm RUN și completăm paramtrii necesari.

- Rezultatul în urma interogării cu parametri:

-
d) Interogare de totalizare.

Create o interogare de totalizare ce ar afișa numărul de comenzi pe localitate.

- Adăugăm cîmpurile și criteriile în grila de proiectare:

-rezultatul interogarii de totalizare:

43
 Baciu Alexandra CON 161
e) Interogarea de sinteză Crosstab Query .

Create o interogare de sinteză ce ar afișa cite haine de fiecare model au fost comandate în
fiecare luna a nului current.

- Adăugăm cîmpurile și criteriile în grila de proiectare:

- Rezultatul interogarii

44
 Baciu Alexandra CON 161
f) Interogarea de creare a unui table nou.

Create un table nou cu numele Domnisoare, c ear include informația despre clientele necasatorite

- Adăugăm cîmpurile și criteriile în grila de proiectare:

- Tastam pe instrumetul Creat Table, si introducem denumirea tabelului

- Rezultatul interogarii:

-
g) Interogarea Update.

45
 Baciu Alexandra CON 161
Create interogarea c ear afișa reducerea de 20% la pretul fixat de producator care sau vindut
in anul 2017.

- Selectăm Update

- Adăugăm cîmpurile și criteriile în grila de proiectare:

- Tastam RUN, YES

- Rezultaul interogarii:

46
 Baciu Alexandra CON 161

5. Create formulare/subformulare.
Create un formular în baza tabelului client, ce va conține toate datele despre client.

- Alegem Form Wizard, selectăm toate cîmpurile

-
- Alegem tipul de formular, Columnar.

-
- Definim numele viitorului formular.

47
 Baciu Alexandra CON 161

-
- Click pe Finish.

Create un formular în baza tabelului client utilizînd instrumental Blank Form.

- Alegem butonul Blank Form

- Click pe Design, din grupul Tools alegem butonul Add Existing Fields

- Din panoul Field List, alegem cîmpurile dorite

48
 Baciu Alexandra CON 161

-
- Salvam formularul.

Creați un formular în baza tabelului modele haine cu forte proprii

- Alegem Form Design

- Din grupul Tools alegem butonul Add Existing Fields.

-
- Rezultatul obținut

49
 Baciu Alexandra CON 161
Create un formular în baza tabelului modele haine si un sub formular în baza tabelului client.

- Creem un formular de baza, in baza tabelului modele haine

- Activam butonul Use Control Wizards

- Facem click pe butonul subform

- Si cream subformularul tranzacții

- Obtinem rezultatul

50
 Baciu Alexandra CON 161

6. Creați în formulare diferite tipuri de controale.

Create controlul grupare de optiuni într-un formular bazat pe tabelul tranzactii pentru cîmpul
Numarul de haine.

- Deschidem formularul existent

- Click pe Option Group din bara de intrumente

- Introducem valorile prentru fiecare buton

-
- Obținem următoarele.

51
 Baciu Alexandra CON 161
Create controlul calculate c ear afișa cheltuielile de transport majorate cu 20%

- Cream un formular în baza tabelului modele haine selectînd modelul și cheltuielile de

transport

- Selectăm butonul text box

- Activam optiunea property sheet

- Activam butonul build

- Alcatuim expresia necesara

- Obținem rezultatul

7. Crearea rapoartelor/subrapoartelor
Creați un raport care ar afișa pe ecran lista clienților grupați pe localitate, data tranzacției și suma
spre achitare. Clienții fiind ordonați după localitate.

52
 Baciu Alexandra CON 161
1. Cream interogarea.

- Click pe Query Design

- Adaugăm cîmpurile și criteriile dorite

-
- Cream raportul cu ajutorul Raport Wizard

- Selectăm sursa si cimpurile respective

-
- Stabilim cu săgeți ordinea grupării.

53
 Baciu Alexandra CON 161

-
- Activăm Group Options

-
- Ok

- Precizăm cîmpul de sortare

- Sum, ok, finish

54
 Baciu Alexandra CON 161

8. Creați un formular-meniu
- Cream un formular în baza tabelului client, ce conține cîmpurile, cod clinet, numele ,
prenumele si localitatea.

-
- Cream un formular ce ar contine cămpurile, numele, prenumele, modelul, pretul fixat de
producator, discout.

-
- Cream al treilea formular in baza tabelului tranzactii:

55
 Baciu Alexandra CON 161

-
- Adaugăm butonul Switchboard Manager în Bara de acces rapid

- Cream panoul de comanda Switchboard

- Executăm click pe butonul din bara de acces rapid , alegem Yes

-
- Executam click pe new, ok, make default

- Adaugam butoanele pe formularul meniu

-
56
 Baciu Alexandra CON 161
- Pentru a inchide tastam close

- Obținem

-
-

57
 Baciu Alexandra CON 161

Concluzie

Cursul de Informatică Economică a fost bazat pe studierea în aprofunzime a

procesorului tabular MS Excel și a bazei de date Acces.

Studiind aceste programe informatice realizăm cît de mult ne ușurează munca,

atît în ducerea evidenței în cadrul unei companii cît și în viața studențească,
ușurîndune efectuarea operațiunilor din cadrul obiectelor de specialitate și
economisindune timpul fapt ce este extreme de prețios.

În urma studiului efectuat putem cu siguranță să spunem că suntem pregătiți

pentru a lucre într-o companie oarecare a cărei operațiuni sunt automatizate, mai
ales în domeniul specialității noastre, contabilitatea.

58