Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Sa, Neoliticul. Mestesuguri

    Încărcat de

    Ioana Ghidu
    13 vizualizări17 pagini
    despre neolitic

    Titlu original

    E.comsa, Neoliticul. Mestesuguri

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    despre neolitic

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    13 vizualizări17 pagini

    Sa, Neoliticul. Mestesuguri

    Încărcat de

    Ioana Ghidu
    despre neolitic

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 17
    ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE A REPUBLICIL SOCIALISTE ROMANIA INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE, Biblioteca de arheologie XLVI EUGEN COMSA NEOLITICUL PE TERITORIUL ROMANIEI. CONSIDERATIL EDITURA ACADEMIEL REPUBLICIL SOCIALISTE ROMANIA Bucuresti, 1987 Vill MESTESUGURI Olaritul, Dintre toate elementele unei culturi neolitice, cea mai re prezentativa este ceramica. Prin formele sale, dar mai cu seami, prin unele clemente de decor, ce nu se intilnese decit pe vasele anumitor cul- turi ea confera specialistului posibilititile cele mai valoroase. De altfel, in principal, pe temeiul ceramicii (prin cartografierea tuturor asezirilor cu acelasi fel de vase) se delimiteazi aria de rispindire a comunititilor unei culturi, dezvoltarea lor in timp, ca si dinamica (in spatiu) a acelor colectivitati (pentru o evolutie normali). Atunci ins cind, intr-o anumi- t& regiune, constatiim ei s-a produs modificarea bru: si a celorlalte elemente de culturi, faptul oglindeste evenimente istorice, avind drept consecint dislocarea sau distrugerea vechii populatii din zona respectiva si inlocuirea ei cu o alta veniti din afari. Tot pe baza ceramicii, se precizeazi si contactele pasnice dintre locuitorii. dintr-un yinut, cu vecinii lor apartinind altor eulturi. Formele elegante si, mai ales, grija oglinditi in decorul realizat constituie indicii c& oliria era Incrata, in special, de femei. Faptul este confirmat prin analiza amprentelor digitale pastrate pe o serie de vase. in studierea oliriei se au in vedere : A. Compozitia pastei; B. Modul de modelare ; ©. Formele ; D. Decorul si E. Modul de ardere. ) Aici nu este caml si prezentim aménuntit elementele specifice ceramicii tuturor culturilor neolitice de pe teritoriul {arii, ci vom expune numai unele trisituri, de caracter mai general. Aceasta, cu atit mai mult cu cit in cadrul fiecdrei culturi se constaté modificari treptate (mai incete sau mai repezi), de Ia fazi la faz, a elementelor oliriei. A. Oamenii epocii neolitice inci de la inceputul utilizdrii ceramicii sau confruntat cu o serie de dificultati tehnice, deoarece vasele din lut plesnean la uscare. Dupi un anumit ristimp, s-a gisit rezolvarea probleme prin amestecarea pastei ceramice cu un degresant. Pe teri- toriul nostru, in aceast’ privinta se pot defini dou perioade principale : I. In cursul neoliticului timpuriu si pin spre mijlocul perioadei ur- mitoare, pasta ceramici se amesteca, in general, eu pleava de cereale. Cantitatea de pleavi era mai mare in caaul recipientelor mai mari, dar foarte mick atunci cind se pregiteau vase din past’ find, de dimensiuni reduse. Vasele mijlocii si mari, din past’ amestecat% en pleavi, nu putean fi ornamentate direct, deoarece unealta cu care se ficea decorul se agita / de firele de pleava din pasta si s-ar fi-produs adincituri neregulate in peretii vaselor. Pentru a se evita dificultatea, intreaga suprafati exterioa- Ti a vaselor, ce urmau a fi ornamentate, se acoperea cu un strat gubtire 94 de lut fin, in care, dupi netezire. se flicea, eu toati grija, decorul, adesea, deosebit de frumos, Tn unele culturi, paralel cu amestecul de pleava, se adauga (cind se ficeau vasele de uz comun) o anumiti cantitate de nisip sau concrefiuni calearoase, pisate mérunt. U. Tn a doua parte a neoliticului mijlociu (in unele zone mult mai de vreme) si pinii la sfirsitul epocii, s-a renuntat la folosirea plevei ca de- gresant si pasta s-a amestecat cu cioburi pisate. Metoda s-a generalizat, eu timpul, pe aproape tot teritoriul tir B. Toat& oliria neoliticd a fost modelati cu mina, Mai intii se pre- gitea cantitatea de pasta necesara. In cal vaselor mai mati, intii se {%- cea un bof de lut de mirimea fundului viitorului Apoi, persoana care lucra, pregitea fisii de lut (mai groase sau mai subfiri in functie de mérimea recipientului, late de maximum 10 em in cazul vaselor mari). O margine a fisiei era subtiat& si lipité de extremitatea ingrosat’ a fun” dului vasului, apoi, treptat, din mai multe fisii ,,suprapuse”, lipite bine, se realizau_parfile componente (corp, umeri si git) ale vasului, Practica- rea acestei_metode este dovediti prin constatarea ci vasele neolitice, in multe cazuni, s-au spart, ine din vechime, de-a lungul liniilor de con- tact dintre fisii. La alte categorii de vase spargerea este neregulatt. fu cadrul diferitelor cultwri, in functie de obiceiurile specifice, va- selor li se ficeau_unele completiiri. Astfel, tie ci se ingrosa fundul eu ined un strat de Iut, fie ci la unele forme, din categoria castroanelor, li se adiu- ga cite un picior masiv. Alteori, pentru a asigura sprijinirea ferma a ca- pacelor, pe vasele corespunzitoare, sé aplica anume © fisie de Int, cu care se vealiza un prag in jurul gitului. In perioadele mai tirzii, prin di- verse metode, se fiiceau tortifele (de exemplu fixate prin ,,cep”) YVasele mici si mijlocii s-au mai modelat dup’ o alti metodi, anume din ,,suluri” cilindrice de lut, care se ,,incoliceau”, la mirimea necesari, apoi, prih apisare, se ajungea tot la un fel de fisii, bine lipite unele de altele. Tn aria unor culturi, vasele mici si mijlocii, din pastX fink, eu pere- subtirii, au adesea fundul putin albiat spre interior. Explicatia este ed incepind din acea perioadi, astfel de vase se.fiiceau pe un suport de Jem, de lut ars sau pe o piatré eu partea de sus bombati, pe care se fixa (raminind nemiseat) boful de Iut ce servea la modelarea pirtii inferioare » vasului. Avantajul metodei consta in aceea eX vyasul nu ai trebuia mi cat, ci se ,,rotea”’, treptat suportul amintit poate fi considerat ea find »Stritmosul” roti olarului. fn continuare, din figii subtiri, se indlta va- sul in intregime. @. Repertoriul formelor de vase diferii, in general, de la 0 culturi Ja alta. Mai ales in perioada de sfirsit a epocii existil, in mai multe eulturi, forme preferate. Tn cazul legiturilor genctice intre dowk enlturi, de la una la alta sau transmis anumite forme de vase si de ornamente. in tinuturile noastre, toatd ceramica neolitici a fost cu ftundul drept, spre deosebire de regiunile vecine spre est, unde, in unele perioade, predominan yasele cu fundul ascutit sau arcuit. In cadrul fiectrei culturi au existat citeva categorii ceramice, cu forme si ornamente. specifice, care s-au transmis, in parte, de Ia faz la fazd. Se constata, de reguki, in cursul evolutiei normale a unei culturi ed, pe ling’ formele vechi, au apirut unele noi. Cu timpul, cele vechi dispar §i se mentin o vreme cele noi, pe masura diversificirii furctionale sia mo- 95 dificirilor treptate din modul de trai si alimentatie. Se cuvine subliniat ch, din categoriile ceramice mentionate, unele pistreazi, vreme indelun- gat, formele si ornamentele (uneori ele rimin aproximatiy aceleasi in cursul evolutiei mai multor faze ale unei culturi), altele se dovedese mai sensibile la evolutie si se modifick continuu, adic unele forme rimin la fel, dar decorul sufer’ mici schimbiri (citeodati este vorba numai de sehim- barea metodei de executie a motivelor, ele raminind, in principiu, similare). fn neoliticul timpuriu si in diverse culturi din neoliticul mijlociu, se intilnese vase cu picior, in perioada mai veche, picioarele erau rotunde sau in patru lobi, goale pe diniuntru sau masive', Mai tirziu, picioarele ‘yaselor erau svelte. O serie de vase de la sfirsitul epocii, din Moldova, Transilvania, Crigana si Banat, au avut picioare inalte, goale pe din’ untru si previizute cu orificii, mai ales, rotunde *. La sfirsitul neolitieu- Jui timpuriu, in sudul firii este documentath in cultura Dudesti %, apoi pink la sfirsitul culturii Boian si in aria Vinéa categoria ceramici repre- zentat prin vase mici si mijlocii, de culoare neagra sau cenusie, orna- mentate cu grupuri de caneluri, cu suprafata lustruiti. Aceasta cate- gorie este de origine sudick si s-a rispindit, treptat, in {inuturile noastre, pe wn front larg, din Tracia spre Muntenia si Oltenia, din Macedonia spre Banat. D. Decorul vaselor neolitice se executa, de obicei, inainte de ardere mai rar dupa ardere, mai ales, de ciitre femei. Modul de ornamentare si motivele decorative se deosebese de la © cultur’ Ja alta (cu exceptia cazurilor de legituri genetice, de exemplu, Dudesti-Boian, Vinta-Turdas si altele). fn perioada de inceput a epocii, in timpul culturii Staréevo-Cris *, in functie de categoriile ceramice, decorul era format din adincituri cu un- ghia ,,in spice” sau ,,in fagure”, barbotinii, briurile in relief, proeminen- tele de diferite forme, decorul incizat (de exemplu in refea) si destul de rar cel pictat inainte*de ardere. Cu toate ci s-a produs o diversificare a culturilor, unele elemente ornamentale, mai cu seamé cele ale categorie’ vaselor de uz comun, sau mentinut vreme indelungats, se poate spune pink la sfirsitul epocii. Ne referim la barbotin& organizati, briurile in relief eu alveole si la proe- minente. . Ta sfirsitul neoliticului timpuriu, au pitruns, in Moldova, comuni- tapile culturii Ceramicii liniare 5, cu forme ceramice si cu decor deosebite de cele specifice tinuturilor noastre. Avéau.boluri cenusii, cu decor spi ralie din linii incizate intrerupte, din loc in loc cu capete de ,.note muzicale” Ceramica din neoliticul mijlotiu din S—E Olteniei (cultura Vadas- tra), din Muntenia si S—E Transilvaniei (cultura Boian) * si din Moldova 2 De exemplu la Valea Lupului (Jon Nestor si colab., SCIV, II, 1951, 1, p. 56. Hig. 6 ) 2 Tnculturile: Petresti, Cucuteni, Romanesti-Tiszapolgir. Fugen Comsa, PZ, 46, 1971, 2, p. 195—249, 4 M. Petrescu-Dimbovita, ActaArehBudapesta, IN, 1958, 1-4, p. 53 Eugen Comsa, AAG, T 1959, 2, p. 173—190 ; Vietor Teodorescu, SCIV, XIV, 1963, 2, p. 251—258 ; N. Viassa, ‘AMN, TUL, 1966, p. 9—47; Gh. Lazaroviei, Neoliticul Banatului, p. 15—69. & Ton Nestor, SCIV, II, 1951, 2, p. 17—26 ; Eugen Comsa, SCIV, TX, 1960, 2, p. 217—242. 5 V. Christeseu, Dacia, III-IV, 1933, p. 167-225; D. Berciu, Arheologia preistoriei « Olteniei, p. 34—46 ; M. Nica, Historica, 11, 1971, p. 5—32. Christeseu. Dacia, 11, 19: p. 249-303 : Ton Nostor, PZ, XIX, 1928, p. 110—141 D. Bereiu, BMJV, 11, 1937, p. 31 1083 M. Petreseu-Dimbovita. Baleania, V1I1, 1945, p._ 1 215; Eugen Gomsa, SCIV, V, 1954, 34, p. 361—392 : D. Berctu, Contribufit «4 p. 369— Eugen Comsa, Isloria comunilafilor eulturii Boian. 96 (cultura Precucuteni) * este caracterizat% prin vase eu decor excizat saw trasat, aledtuit, adesea, din spirale (in Oltenia) ; din meandre, triunghiuri (,dinji de Inp”) si ,,tabla de sah” (in Muntenia’ si Moldova). Benzile sco- bite sau trasate erat inerustate cu materie albi. Pe aproape tot intinsul Dobrogei, in aceeasi perioad’, au vietuit comunitiitile Hamangia *. Vasele lor erau elegante, in form’ de pahare sau de castroane (cu sau fiir’ picior), ornamentate prin tehnica impunsiturilor succesive, prin falsa excizie si prin incrustare cu alb. Mai rare sint vasele cu decor canelat. In pirfile de vest ale Olteniei si in Banat, s-a menfinut cultura Vinta ?, avind vasele cu decor canelat sau in benzi ineizate. O situatie similard se constaté si in S—V Transilvaniei, in aria Turdas #. Pe meleagurile din sudul Crisanei este atestat decorul de aspect textil (cultura Tisa)¥, iar in partea de nord a Criganei, in N—V Transilvaniei si parfial in Ma- ramures, s-a mentinut in uz (din perioada precedent) decorul pictat cu culoare bruni si cel format din linii ineizate ondulate *. in cursul neoliticului tirziu, se constati o continuitate eulturalis si respectiv etnici, pe aproape tot teritoriul fiirii. Culturile Séleuta™ gi Gumelnita® sint caracterizate prin vase ornamentate cu motive pictate cu grafit. Mai rar, la inceputul. evolutiei lor, s-a folosit pictura ,,crudis” (aplicat’ dup’ ardere, eu culoare albi si rosie). In Moldova gi in ‘Transil- vania, in ariile culturilor Cucuteni *® si Petresti +7, ceramiea a fost cu decor pictat, deosebit de frumos. La inceput cu alb, negra si rogu, iar la sfirsit Pe teritoriul Dobrogei, in aria Hamangia, sint semnalate citeva descoperiri mirunte: o mirgich de aramé la Cernavodi *, urma_coclelii pe un obiect de os gisit la Ceamurlia de Jos® si douk briifiiri (una de sirmi si alta din tabi) de arami, aflate, impreuni cu mirgele de arama, lings Agigea™. Un indiciu in privinta folosirii reduse a aramei il constituie desco- perirea unui singur fragment dintr-o margicé de arama, in stratul Vadas- tra IT, Ca si in culturile din Dobrogea, Muntenia si Oltenia si in Banat, in aria Vinta, se consider ci arama a fost intrebuintata inci de la incepu- tul culturii. Dintre piese sint menjionate: o verigi din sirmé subtire ga- siti in strat Vinéa B 2, la Liubcova®®. Din asezirile de la Verbicioara ™ si de la Gornea, eredem din faze mai tirzii, sint amintite cite o undit& din sirm& groasi de arama". Purtitorii_culturii Precucuteni, sigur din faza Precucuteni II, au utilizat, pe scart destul de largi, obiectele de aramii. In agezarea de la Tz- voare s-a descoperit un fragment de lama ingusti, un fragment de pan- dantiv si un ac indoit*, iar in cea de la Tra Dealul Fintinilor”, © podoabi mick, un fragment inform de tabla si trei sule, cu ambele ca- pete ascutite. In asezarea de la Tirpesti®” s-a deseoperit un cirlig de un- dip, un altul deteriorat, citeva buciti de sirmi, fragmente de ace si 0 verigi de sirm’ de arami*. in S —BH farii, numirul obiectelor de arama a crescut inci din primele faze ale culturii Gumelnija®. Din timpul evolutiei acestei cul- turi se cunose, pin acum, 22 descoperiri in complexe diferite®. ‘Pinind seama de numirul apreciabil al pieselor este preferabil si ne referim doar la diversele categorii de piese. Uneltele sint reprezentate prin impungitoare, cu sectiunea rotunda, mai tirziu va fi patrati, unele avind minere ficute din os de pasire. Menfionim cele citeva diiltije, gisite in cadrul unui ,atelier” de prelu- crare a podoabelor din valve de scoici, de la Hirgova"!. Din aceasta pe- rioad& sint si cirligele de unditi, din sirmi groasti, cu urechiuse reali- zati prin indoirea capitului de sus. La sfirsitul culturii s-au folosit pe seari redusi diferite tipuri de unelte masive®, O serie de piese s-au fi- 4 1), Bercit: si Seb. Morintz, Moterigle, 111, 1957, p. 97, 80 , Berciu, Cultura Homangia, 1, Bucuresti, 1966, p. 99. 5H. Slobozianu, Materiale, V, 1959, p. 741 51737, fig. 2 82 Corneliu N. Mateescu, Atti del VI Gongresso, TI, Roma, 1965; p. 260. 53 Eugen Coma, Da <1, 1969, p. 24 54 D, Bereiu, Contribufié ....P. 58 Gh. Lazaroviel, Neolilieut Banatului, p. 87. 4 Radu Vulpe, Izvoare, Bucuresti, 1957, P. 111 87 Hortensia Dumitrescn gi colab., SCIV, IV, 1953, 1—2, p. 59 ; Hortensi Vi. Dumitrescu, Materiale, VI, 1959, p. 161 si p, 168, fig. 8/9—11, 88 Silvia Marineseu-Bileu, op. cit.» p. % Eugen Comsa, Studia Praehistoriea, 12, 1978, Sofia, p. 109-120. § Tider, p. 100— 120. © Doina Gaibenu, Dacia, N © AL Vulpe, SGIV, 15, 1964, 4, p. 457— Minchen, 1975, Dumitresen si , VII, 1963, p. 510~319. 463; Idem Die Axte und Beile in Ruménien, 11, - 108 cut dup’: modelul topoarelor plate de piatré slefuita. Sint documentate va- riantele Gumelnita si Coteana®®, Astfel de topoare se fiureau in pare de piatri sau de lut prin turnare. Dow’ tipare s-au gisit la Ctis- cioarele“. Tot in perioada ultimei faze a culturii au inceput si fie facute gi intrebuinjate topoare-ciocan de arami, cu orifieiu pentru fixarea co- zi. Tipul Vidra este specific culturii Gumelnita®. In aria ei au ajuns, pe calea schimburilor dinspre Transilvania, topoare de tipurile: Codor gi Crestur®, Semnalim si lama de *briei” de la Ciscioarele™. Dintre podoabele de arama amintim, mai ales, acele de pir, eu corp simplu sau torsionat, previizute la cap eu o plack de form& rombic& san triunghiulard gi altele cu dou’ volute opuse®*. Mai rare sint acele pre- Tungi, cu buck mick la cap si inelele de buck, din sirma subtire®. Partitorii culturii Sileuta au utilizat diverse obiecte de aram’ pentru unelte si podoabe”. In majoritatea asezirilor s-au gisit impun- gitoare. La inceput ele avean sectiune patrath, iar mai tirzin rotund’ Sat combinaté (rotund’ yi pitrati). Este mentionat un ac ne- giurit si cirligele de unditi. Urmeazi diltitele si o lama de *brici’’. C tegoria uneltclor masive de arami, specifice fazelor tirzii ale culturii, este destul de bogatii, fiind reprezentat’ prin dilti, topoare plate (vari anta Sileuta) si prin topoare cu brafele in cruce. Toate sint de tip Jasz- ladény si corespund variantelor Tirnivita, Orsova, Petresti si Bradu™, Subliniem ck aria lor principal de rispindire este in tinuturile intra- carpatice. Uncle pieso s-at gisit in condifii stratigratice clare, altele provin din descoperiri intimplitoare. Dintre podoabe sint mentionate : um ae cu douit volute opuse si un inel de bucki”. Datele despre obiectele de arama din arealul Petresti sint pugine. Sint semnalate numai un virf de topor de tip Plotnik (%), 0 mirgic’ si ace?®, ( Pe baz cercetiirilor ficute de Al. Vulpe, se p teritoriul ‘Transilvaniei, Banatului si Criganei in perioada de Ia sft tul epocii neolitice sint numeroase descoperiri de unelte masive de aram: Astfel sint topoarele plate, topoarele ciocan, topoarele cu bratele in eruce. Fiecare categorie fiind reprezentat% prin mai multe tipuri si variante™ O parte dintre ele apartin culturilor de la sfirsitul epocii, altele dat din perioada de tranzitie. Numérul lor mare si concentrarea unora in zone restrinse din Transilvania sint dovezi clare ck ele au fost lucrate in regiunile respectiv Purtitorii culturii Cucuteni au folosit destul de intens arama, inc’ din fava Cucuteni A (din aceasti fazk se eunose 24 de descoperiri) *. Sint mentionate unelte si podoabe. Uneltele sint reprezentate prin fe preciza cl pe ® AL. Vulpe, SGIV, 24, 1973, 2, p. Die Ate und Beite in Rumdnien, p. 57, nr. 259, 260 si pl. 33/259— 260. 8 Idem, SCIV, 24, 1973, 223 Ibidem, p. 228. & Gh, Stetan, Dacia, T1, 1925 p.196, fig. 49/13, \benu, op. cil,, P- 506; fig. 4).

    S-ar putea să vă placă și