Stolowy, H.

(1997) The definition of international accounting through textbook contents, IAAER Congress
1997,

Această lucrare tratează problema definirii contabilităţii internaționale în manualele americane şi

europene.

Ţinând cont de competiţia la nivel global, deciziile de exploatare, finanţare şi investiţii au o puternică
dimensiune internaţională, cu implicaţii pentru contabilitate ca sursă de informaţii pentru luarea
deciziilor. În timp ce predarea contabilităţii internaţionale s-a răspândit, nu s-a ajuns la un consens în
ceea ce priveşte definirea şi întinderea disciplinei.

Câteva definiţii pentru contabilitatea internaţională sunt (pag. 18 şi 19):

- Choi şi Muller (1992) – contabilitatea internaţională extinde contabilitatea orientată spre

abordarea naţională spre: (1) analiză comparativă la nivel internaţional; (2) probleme contabile legate de
măsurare şi raportare în cadrul multinaţionalelor; (3) nevoile de informare ale pieţelor de capital; (4)
armonizarea contabilă la nivel global prin activităţi la nivel politic, organizaţional, profesional şi de
normalizare.

- Evans, Taylor şi Holzmann (1994) – contabilitatea internațională include contabilitatea

managerială şi financiară şi reprezintă contabilitatea pentru tranzacţii la nivel internaţional, operaţii ale
entităţilor care funcţionează la nivel internaţional, comparaţii ale principiilor şi practicilor contabile.

- Iqbal, Melcher şi Elmallah (1997) – contabilitatea internaţională cuprinde comparaţii ale

principiilor contabile din diverse ţări şi armonizarea standardelor contabile la nivel global.

Temele studiate în contabilitatea internaţională sunt (pag. 4): clasificarea practicilor de raportare şi
influenţa factorilor naţionali; compararea practicilor (pe ţări sau pe probleme); armonizarea contabilă şi
standarde internaţionale; raportare financiară şi publicarea de informaţii; operaţii în monedă străină;
aspecte internaţionale în contabilitate managerială, audit şi fiscalitate.

Evans, Taylor şi Holzmann (1994) (pag. 6) consideră că sunt 2 dimensiuni în contabilitatea internaţională:
dimensiunea comparativă (cum şi de ce contabilitatea diferă de la ţară la ţară) şi dimensiunea
pragmatică (contabilitatea pentru probleme întâlnite de entităţi şi indivizi într-un mediu internaţional).

Autorul clasifică manualele prin raportare la temele acoperite de acestea în 3 grupuri: (1) cărţi în
contabilitatea internaţională (din punct de vedere transnaţional); (2) cărţi în contabilitatea comparată
(compararea practicilor naţionale); (3) cărţi generale (abordare mixtă).

Autorul concluzionează că originea (afilierea organizaţională) a autorilor manualelor influenţează

viziunea acestora asupra contabilităţii internaţionale. De exemplu, autorii afiliaţi la universităţi europene
preferă o abordare comparativă.

Concluzii: contabilitatea internaţională este mai vastă decât aspectele internaţionale legate de
contabilitatea financiară; de asemenea, include aspectele sociale, politice şi instituţionale legate de
contabilitate. O abordare comparativă este frecvent adoptată, mai ales în Europa, în studierea
contabilităţii internaţionale.