Bãile Herculane

Romaniuc Vlad

Geochimia mediului anul II

 Localizare
Bãile Herculane sunt aşezate pe pitoreasca vale a Cernei, care în dreptul staţiunii se
prezintã ca un canion în vastul podiş al Mehedinţului. O regiune cu morfologie deosebit de
pitoreascã, cu masive de calcare organogene, strate de ‘’Nadanova’’ şi granite cenuşii,
uneori roşcate, în care apele Cernei au sãpat pereţi aproape verticali.

Masivele stâncoase, care în amurg au un colorit violent caracteristic, sunt îmbrãcate, pe

alocuri, de o luxuriantã vegetaţie de foioase, având numerose elemente mediteraneene.
Pãdurile de liliac spontan şi de tei, îmbrãcaţi cu liane şi vie sãlbaticã, dau primãverilor un
farmec deosebit.

Natura spontanã este completatã de parcurile îngrijite, din care nu lipseşte arboreal
mamut, tisa şi magnolia, care în anii cu veri mai lungi înfloreşte de douã ori. Aici liniştea se
confundã cu susurul permanent al Cernei, aproape tot timpul limpede, însoţit primavera de
corul cicadelor, un alt element mediteraneean. Totul creeazã un microclimate deosebit de
climatul general al restului ţãrii, în care nucii şi castanii cu fructe comestibile cresc spontan
pe versanţii stâncoşi.

În mijlocul acestui vast monument al naturii sunt aşezate termele de la Herculane.

Structura Geologicã
Zãcãmântul termomineral de pe valea Cernei, dintre Crucea Ghizelei şi parcul Vicol,
este legat de urmãtoarele formaţiuni: granitul de Cerna, puternic tectonizat, care apare la zi
în axa vãii Cernei, între ‘’Şapte Izvoare’’ şi podul de la uzina electricã (între acest punct şi
parcul Vicol granitul are tendinţã de afundare în trepte de la nord la sud); pe porţiunea
menţionatã, peste granit urmeazã un pachet de formaţuni calcaroase şi grezoase
aparţinând Liasicului, Doggerului şi Malmului, urmeazã apoi marnocalcarele impermeabile,
denumite ‘’Stratele de Nadanova’’.

În zona staţiunii se pot identifica cu uşurinţãgranitul de culoare cenuşie, din care apar
la zi apele termale de la ‘’Şapte Izvoare’’; calcarele organogene gãlbui-cenuşii din versantul
abrupt de la Crucea Albã şi versantul estic al masivului Ciorici şi în care s-au format
‘’Peştera cu aburi’’ şi ‘’Grota Haiducilor’’ (din aceste calcare îşi fac apariţia izvoarele
Hercule şi Hygea; marnele şi marnocalcarele cenuşii vinete cu aspect şistos care formeazã
baza versantului drept al Cernei, între podul de la poştã şi ‘’Mahalã’’, care formeazã talvegul
stances al vãii Cerna.
Chimismul Apelor
Cunoscând conţinuturile ionilor din apele izvoarelor din zona Bãilor Herculane,
exprimate în g/l, am calculat echivalenţii gram ai acestor ioni prezenţi în aceste ape.

Datele din Tabelu 1. Evidenţiazã conţinuturi mari de ioni de HCO3- în apele Izvoarelor
din Pãdurea Belini si în izvoarele care se îmbuteliazã inclusiv şi în Puţul Baross; conţinuturi
aproximativ mari şi la grupa de Na+ + K⁺, în timp ce ionii NO3- şi SO₄ˉ prezinã valori relativ
mici.

Izv. Din pãdurea Belini Izv. Care se îmbuteliazã Puţul Baross

Sursa/ioni meq

Clˉ 0.57 1.55 1.04

SO₄ˉ 0.08 0.15 0.43

NO₃ˉ 0 0.69 0

HCO₃ˉ 33.62 26.8 21.3

Na⁺ 2.93 9.71 5.61

K⁺ 0.16 0.86 0.16

Li 0.01 0.04 0.03

Ca⁺ 20.84 12.66 12.48

Mg⁺ 9.24 4.68 2.96

Fe 0.37 0.44 0.27

Mn 0.01 0.01 0.01

Tabelul 1. Compoziţia chimicã a apelor minerale – Bãile Herculane
 Întocmirea diagramelor
Pentru întocmirea diagramei Piper au fost luate în calcul datele tabelului 1
exprimate in miliechivalenţi-gram. Astfel, cu ajutorul acestor date am putut realiza
diagrama piper, prin urmare, în funcţie de proiectarea punctelor în aceasta diagrama se
poate determina chimismul apelor analizate.

Apele izvorului din Pãdurea Belini, izvorul care se îmbuteliazã şi Putul Baross, sunt
ape minerale izotermale şi hipertermale, slab radioactive, hipotome, cu diferite compoziţii
chimice: sulfuroase, clorurate, calcice, sodice.
 Conform Diagramei Piper a celor trei surse, Izvor din Pãdurea Belini, Izvor care se
îmbuteliazã şi Putul Baross se evidenţiazã urmãtoarele astepte geochimice:
 Concentraţia în sãruri este destul de ridicatã.
 Sunt ape minerale izotermale şi hipertermale, slab radioactive, hipotome,
cu diferite compoziţii chimice.
 Sulfuroae, clorurate, calcice, sodice.
 Clorurate, sodice, calcice.
 Oligominerale.

Domeniul de valorificare
Apele minerale de la Bãle Herculane sunt indicate în afecţiuni ale aparatului
locomotor, ale sistemului nervos, afecţiuni ginecologice, boli profesionale şi afecţiuni
ginecologice, boli profesionale şi afecţiuni alu tubului digestiv şi glandelor anexe.
Bibliografie

Popa Gheorghe,(2002),,Hidrogeochimie, Editura Universitatii’’ ¨ Editura Alexandru Ioan Cuza¨

Iasi,.
http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83ile_Herculane