Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CLUJ-NAPOCA
1. Definirea sindicatelor
3. Libertatea sindicală
1.Definirea sindicatelor.
Sindicatele sunt persoane juridice independente, fără scop patrimonial,constituite în
scopul apărării drepturilor şi promovării intereselor profesionale, economice,
sociale,culturale şi sportive ale membrilor de sindicat, ce işi desfăşoară activitatea în
baza statutelor proprii.
Etimologic, termenul sindicat, provine din latinescul sindiz, care avea semnificatia
de reprezentant în justitie al unei colectivitati, avocatul acesteia; sorgintea sa se gaseste
în cuvântul grecesc sundikos, ce înseamna asistent de justitie2.
profesionale. În mod concret, asocierea are loc dupa criteriul locului de munca
2 Ovidiu Ţinca, Dreptul muncii, Relaţiile colective, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004, p. 15.
în cazul salariatilor, al functionarilor publici, membrilor cooperatori si al
persoanelor în curs de calificare.
Constitutie.
Acest drept face parte din categoria drepturilor fundamentale ale omului; în virtutea lui
„cetatenii se pot asocia liberi în partide politice, în sindicate, în patronate si în alte forme
de asociere” (art. 40 alin. 1). d) sindicatele functioneaza în baza statutelor
proprii.
Statutul reprezinta actul de baza care da nastere unui sindicat si reprezinta cadrul
normativ dupa care organizatia respectiva se conduce si îsi desfasoara activitatea.
– functionarii publici;
– liber-profesionistii;
– membrii cooperatori;
– agricultorii;
3 Ion Traian Ştefănescu, Aspecte ale obligaţiei de fidelitate pentru persoanele încadrate în funcţii de conducere sau de
consilieri juridici, în “Dreptul” nr. 8/2000, p. 42 şi 49.
4 Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007Publicata în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003
anterior modificarii Legii nr. 188/1999 prin Legea nr. 251/2006. Însa, în situatia în care
acestia, sau functionarii publici de conducere sunt alesi în organele de conducere ale
organizatiilor sindicale, au obligatia ca în termen de 15 zile de la alegere sa opteze
pentru una din cele doua functii (art. 29,alin. 3). Referitor la poliţişti e adevarat,
anterior adoptarii legii actuale a sindicatelor, s-a apreciat ca acestia nu se pot sindicaliza
deoarece, desi au devenit functionari publici civili, totusi Legea nr. 360/2002 privind
statutul politistului5 nu se refera în mod expres la dreptul de asociere sindicala a lor si
doar prin art. 48, permite asocierea sau constituirea de „asociatii cu caracter profesional,
tehnicostiintific, cultural, religios si sportiv-recreativ, fara a aduce atingere atributiilor si
îndatoririlor de serviciu” ale politistilor.
Numai ca ulterior situatia a fost radical schimbata prin adoptarea Legii nr. 54/2003
care instituie expres dreptul functionarilor publici de a constitui organizatii sindicale si
de a adera la acestea. Or, politistii sunt functionari publici civili, chiar daca au un „statut
special” (art. 1 alin. 1 din Legea nr. 360/2002). Iar scopul asociatiilor prevazute la art. 48
din aceasta lege – care pot fi constituite de politisti – este aproape identic cu cel al
sindicatelor.
Daca judecatorii si procurorii nu se pot sindicaliza (art. 4 din Legea nr. 54/2003),
personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti de pe lânga acestea (format
din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documetaristi, grefieri arhivari, informaticieni,
registratori) este liber sa se asocieze ori sa adere la organizatii sindicale, precum si la
organizatii profesionale, locale, nationale sau internationale, în scopul apararii
intereselor sale profesionale, sociale si economice.6 Dispun de libertate sindicala si
„persoanele în curs de calificare”, deci celecare nu au înca calitatea de salariat, de liber-
profesionist sau cooperator.
5Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, modificată ulterior
6Art. 61 din Legea nr. 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoreşti şi al
parchetelor de pe lângă acestea (publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1197 din 14 decembrie 2004),
modificată ulterior
Salariatii minori se bucura de exercitarea libertatii sindicale în aceleasi conditii
ca si salariatii majori; ei pot deveni membri de sindicat fara a fi necesara încuviintarea
reprezentantilor lor legali, daca au împlinit vârsta de 16 ani (art. 3 din Legea nr.
54/2003). Ratiunea textului este probabil aceea ca la împlinirea vârstei de 16 ani
persoana fizica dobândeste capacitate deplina de munca, iar încadrarea de la vârsta de 15
ani se poate face cu totul exceptional, si cu acordul parintilor sau al reprezentantilor
legali (art. 13 alin. 1 si 2 din Codul muncii). Prin urmare, nu este necesar un acord
pentru exercitarea libertatii sindicale.
Art. 4 din Legea nr. 54/2003 prevede ca „persoanele care detin functie de conducere,
functie de demnitate publica, conform legii, magistratii, personalul militar din aparatul
Ministerului Apararii Nationale si Ministerul Internelor si Reformei Administrative,
Ministerului Justitiei, Serviciului Român de Informatii, Serviciului de Protectie si Paza,
Serviciului de Informatii Externe si Serviciului de Telecomunicatii Speciale, precum si
din subunitatile aflate în subordinea acestora nu pot constitui organizatii sindicale”.
3. Libertatea sindicală.
Izvoarele libertatii sindicale. Cele mai importante izvoare interne ale libertatii
sindicale sunt Constitutia, Codul muncii si Legea nr. 54/2003. Constitutia revizuita9
constituie izvor al libertatii sindicale datorita reglementarilor democratice pe care le
contine în acest domeniu. Art. 40 alin. (1), consacra libertatea asocierii în sindicate, iar
art. 9 prevede dreptul sindicatelor de a se constitui si de asi desfasura activitatea în mod
liber, potrivit cu statutele lor.
– este interzis, orice act de ingerinta al patronilor sau al organizatiilor patronale, fie
direct, fie prin reprezentantii sau membrii lor, în constituirea organizatiilor sindicale sau
în exercitarea drepturilor lor (art. 221 alin. 2).
10 Art. 29 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, recunoaşte dreptul de asociere sindicală
11 Art. 221 din Codul muncii
Sindicatele se bucura si de libertatea de a se constitui în federatii, confederatii 12 sau de
adera la astfel de organizatii atât interne cât si internationale(art. 41 si 50 din lege).
Ca regula, interesele lor sunt convergente, deoarece atât sindicatul, cât si angajatorul
urmaresc desfasurarea unei activitati rentabile, eficiente, din care sa rezulte beneficii.
Mai mult, angajatorul trebuie sa sprijine activitatea sindicala. În acest sens, art. 22
alin. 3 din Legea nr. 54/2003 prevede: „Unitatile în care sunt constituite organizatii
sindicale care au dobândit reprezentativitatea, în conditiile legii, sunt obligate sa puna,
cu titlu gratuit, la dispozitia organizatiilor sindicale, spatiile corespunzatoare functionarii
acestora si sa asigure dotarile necesare desfasurarii activitatii prevazute de lege”.
hotarârilor;
h) divizarea, comasarea sau dizolvarea organizatiei sindicale, transmiterea ori, dupa caz,
Statutul trebuie apoi aprobat în adunarea generala si semnat de cel putin 15 membri
fondatori (numarul minim pentru constituirea unui sindicat).14
În art. 8 din lege sunt prevazute conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca, cumulativ,
cei în cauza.
Potrivit art. 14 din Legea nr. 54/2003, pentru dobândirea personalitatii juridice de catre
organizatia sindicala, împuternicitul special al membrilor fondatori ai sindicatului,
prevazut în procesul-verbal de constituire, trebuie sa depuna o cerere de înscriere la
judecatoria în a carei raza teritoriala îsi are sediul. La cerere se anexeaza
originalul si câte doua copii certificate de reprezentantul legal de pe urmatoarele acte:
Art. 15 din lege dispune ca judecatoria, în termen de cel mult 5 zile, de la înregistrarea
cererii, este obligata sa examineze daca au fost depuse toate actele necesare si daca actul
„constitutiv” si statutul sunt conform prevederilor legale.
Legiuitorul, prin actul constitutiv a avut în vedere, probabil „procesul-verbal de
constituire”. Numai ca legea nu stabileste anumite conditii pentru acesta, cu exceptia
faptului ca el trebuie „semnat de cel putin 15 membri fondatori”.
Art. 18 din Legea nr. 54/2003 dispune ca „organizatia sindicala dobândeste personalitate
juridica de la data înscrierii în registrul special, a hotarârii judecatoresti definitive de
admitere a cererii”.
munca
Atributii prevazute de Legea nr. 54/2003. Art. 1 alin. 1 din aceasta lege dispune ca
organizatiile sindicale se constituie în scopul apararii drepturilor si promovarii
intereselor profesionale, economice, sociale, culturale si sportive ale membrilor acestora.
Din acest text rezulta indubitabil în ce consta activitatea sindicatelor si, totodata, ca
acestora le este interzisa activitatea politica.
Potrivit art. 28, „organizatiile sindicale apara drepturile membrilor lor, ce decurg din
legislatia muncii, statutele functionarilor publici, contractele colective de munca si
contractele individuale de munca, precum si din acordurile privind raporturile de
serviciu ale functionarilor publici, în fata instantelor judecatoresti, organelor de
jurisdictie, a altor institutii sau autoritati ale statului, prin aparatori proprii sau alesi”.
care vor contracta prestarea serviciilor corespunzatoare (art. 7 din Legea nr. 142/1998);
– de a asigura, prin reprezentantii desemnati special, respectarea egalitatii de sanse si
tratament între femei si barbati la locul de munca (art. 32 alin. 1 din Legea nr.
202/2002) si de a reprezenta în justitie persoanele discriminate (art. 38 alin. 2 din
aceeasi lege);
sau care alapteaza (art. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind
protectia maternitatii la locurile de munca) etc.;
Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic cuprinde pentru sindicatele din
învatamânt urmatoarele reglementari speciale si (suplimentare)18:
– fisa postului (tipizata) la nivel national pentru învatamântul preuniversitar [art. 42 alin.
(2) si (3)] si pentru cel universitar [art. 79 alin. (2)] se elaboreaza de Ministerul
Educatiei si Cercetarii împreuna cu federatiile sindicale din învatamânt;
Ion Traian Ştefănescu, Trasaturi juridice caracteristice ale Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, în
18
Asocierea sindicala. Art. 41 din Legea nr. 54/2003 prevede ca organizatiile sindicale
legal constituite se pot asocia dupa criteriul ramurii de activitate, al profesiunii sau dupa
criteriul teritorial.
Doua sau mai multe organizatii sindicale constituite la nivelul unor unitati diferite din
aceeasi ramura de activitate sau profesiune se pot asocia în vederea constituirii unei
federatii sindicale.
Doua sau mai multe federatii sindicale din ramuri de activitate sau profesiuni diferite se
pot asocia în vederea constituirii unei confederatii sindicale.
19Ordinul nr. 665/2007 privind unele măsuri de aplicare a unor prevederi ale contractului colectiv de muncă la nivel de
ramură sanitară al ministrului sănătăţii publice (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 24 aprilie
2007)
municipiului Bucuresti în a carui raza teritoriala îsi are sediul, o cerere pentru
dobândirea personalitatii juridice, însotita de urmatoarele acte:
Tribunalul este obligat ca, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea acesteia sa
examineze: a) daca s-au depus toate actele prevazute de lege;
Înscrierea se face din oficiu, în termen de 7 zile de la data ramânerii definitive a hotarârii
pronuntate de tribunal (art. 46).
Unul din efectele principale ale dizolvarii, deci al încetarii sindicatului, priveste
patrimoniul si anume acesta se împarte conform dispozitiilor din statut sau, în lipsa unor
astfel de dispozitii, potrivit hotarârii adunarii de dizolvare.21
Dupa trecerea acestui termen, orice persoana interesata, poate sa ceara instantei
judecatoresti competente efectuarea mentiunii respective (art. 38 alin. 1 si 2).
- isi organizeaza si isi desfasoara activitatea avand la baza propriul statut (intocmit cu
respectarea legii sindicatelor nr. 54/2003)
- nici un salariat nu poate fi constrans sa faca parte sau sa nu faca parte ori sa se retraga
sau nu dintr-un sindicat, cu precizarea ca membri au dreptul de a se retrage din
organizatia sindicala fara a avea obligatia de a arata motivele (insa ei nu pot cere
restituirea cotizatiilor ori a sumelor sau a bunurilor donate),
- o persoana poate face parte in acelasi timp numai dintr-o organizatie sindicala,
- participarea prin reprezentanti proprii la negocierea colectiv de munca, a unor tratative
sau acorduri,
- independenta sindicatelor fata de autoritatile publice, patronate si partide politice,
- este interzisa autoritatilor publice si patronatelor orice interventie de natura a limita sau
intrerupe drepturile organizatiilor sindicale de a-si elabora reglementari proprii, de a-si
alege liber reprezentantii, de a-si organiza gestiunea si activitatea si de a-si formula
programe proprii de actiune,
- asigurarea unei protectii speciale celor alesi in organele de conducere ale sindicatelor
pentru a evita luarea unor masuri abuzive din partea conducerii unitatii, cum ar fi “pe
durata exercitarii mandatului si pe o perioada de inca 2 ani de la incetarea acestuia,
reprezentantii sindicali nu pot fi concediati pentru motive economice, necorespundere
profesionala sau pentru motive ce tin de indeplinire mandatului”.
Daca in textul legii 54/2003 - cu privire la sindicate, este statuat doar ca “este interzisa
modificarea sau desfacerea contractului individual de munca din initiativa celui care
angajeaza pentru motive neimputabile salariatului”, noul cod al muncii largeste foarte
mult sfera situatiilor in care angajatorul nu poate sa-l concedieze pe un salariat care a
ocupat o functie de conducere in cadrul sindicatului, tocmai din dorinta de a inlatura
orice abuz care ar putea veni din partea angajatorului (art. 223).
BIBLIOGRAFIE
3. *** Legea nr. 360/2002 privind statutul politistului Publicata în Monitorul Oficial,
8. Stefanescu, Ion Traian, Trasaturi juridice caracteristice ale Legii nr. 128/1997
9. Ghimpu, Sanda, Ţiclea, Alexandru, Dreptul muncii, Ediţia a II-a, Bucureşti, Ed. All
Beck, 2001
10. Tinca, Ovidiu, Dreptul muncii, Relatiile colective, Bucuresti, Editura Lumina Lex,
2004