Oa —_ ; 2 : a iain | 2c a maemo 2 Aetiagomat scree : Sart ra = eco = ei t Rie =! “Cermmeseptent is Set oie sc eee Seca nn ieee ee se oe 4s Set nck na ina a ; I ta gee ot “cmananinertenans a icnonaenar ———— 6, Proietaroa constuctiior cu pore stvtua la acjunea Incécdor hoa ol resale Siete ner nceee cats ee 84. ndeat generac. ae 82 Dimensionaoa preiminaré a eomonsior sivuclurala 83. Succesiunes opeapilor de poictare nn : 6. Schomatizarea pert ale a srvcuriar aeons 8:5, Determinrea efonurioraxiale do compresisn i pai svc a scfinea nctciorvoricalo wen cnn = 9, Modlarea sructuror pent disrminarea soto secon 857. Motoge do calcul in dome lac ve S0CO (68. Metode de caleul in domentl posteasis 7. Calcul sector peretier stucturak 7) Gain or eo : 72. Valorie tourer sajionale do proleciare in pra 173. Valor error sechnale de prolectar in gine do clans 74 Blectlacfuniorvereal excentioe 8 Prevod conStUCV® nnn 5 25: Acdtuirea secjuni de boton a poreiorsiucural: Dimension mnie £83. Amare perefir.Preveder generale. : £4. Amarea in cmp a perefiorsructra a £85, Arma locale ale elomortolor vricale =18.6, Armarea grr de C8 nn 9. Protiome specten de alate a stturic:prelabicate 181. Probleme generale 82 Alctturea panourior 83. Imbinarle sructurior ci poe) 10. ntasivet z {9 Pens carer 102. Tun de rast 103. ndeap pnd mod de cae a sonora asic 10.4. Probleme spociice de acature a lementlrinrasbucttor ‘Anexa A Exempie do vercae a capaci de detormare a grin de ‘uplare gia prefix de betonarmal 2 ‘Anexa ® Document do rtorys ‘Anexa © Comentar a 1, GENERALITATI Domeniu de aplicare 1.11 Prezentul Cod cuprinde prevederi referitoare la proictarea constructor eu perei firucturali de beton armat monolit sau din elemente prefabricate Prevederile privind alctuirea de ansamblu si calcul strcturilor cu per, ct i detaile te ledture constructva si de armare a peel, se refer la tipurle wzvale de sructrl care par in mod curent la elidirle etajatecivle sau industrial, cu pnt la20 de nivel Pentru alte categori de fi, cu forme, altri gisau solicit speciale, sau ta isiri_ mai inal, prevederile prezentului Cod’ vor fi uate in considerare cu caracter ovientaiv. 1.1.3 Aleatuiea constrctiva a structurlor cu perei de beton armat va fi pust de acond ex ocedecle de execute avute in vedere la proieciare (sistema de cota) utlzat penn pref vertical din beton armat monolt aplicarea tehnologii de pefabriare, modul de execute a Pplangeelor ete). 1.14 Prevederile prezentului Cod trebuie interpretate ca avind un earacter mini ta caz, proiectani de structri pot aplica si alte metode de calel si pot ua $i ‘constructive pentru objinereanivelulu de siguranj urmait 1.1.5 Prevederile coduli se adreseazAinvesttorilor,proiectanilor,executanjlor de luc, ‘pecialgtilor ev actvitate in domeniul constrctilor atestaautorzati in condi lexi, [yecum si organismelor de verificare si control (verificarea gilsau expertizare proiectelon, Yerificare, controll si/sau experizarea hurl), 12 Relafia cu alte reglementaritehnice 12-1 Sub aspectul misurilor de protecte seismicd, prezentul Cod are le bazs prevederile ‘uli P 100-1, fay de care cuprinde dealer si precizar suplimentar, Proiectaea strcturilor cu perei de beton armat va fi orienaté pe satsfacereacerinjelor rvcturale (vezi cap. 4): ‘+ conformarea general favorabilé a constrcfc ‘+ asigurarea unei git corespunzitoare la deplasr lateral; * impunerea unui mecanism strctural favorabil de disipare energie sub scjiuni seismice de intensiate rdicath 122 Metodele de proiectare seismicd a strcturilor cu perei sructrali de beton arma, (Merengiate tn functie de modul in care este modelat acfiunea seismic’. de fdelitates Wodelului de calcul in raport cu caracteral, in general, spafal, dinamic i elinir al ‘Somportri strcturale, precum si de modul coneret in care sunt efectate vetificrile ce ‘ves condiile de conformare antiseismicd si performanfele rispunsului seismic, sunt celeprescrise in P 100-1, ande sunt precizate si domeniile recomandabile de utilizar a acestor metode, ’ 1.23 Prevederile prezentlui Cod vor fi completate dup necesitti cu prevederile aor Pj, replementiri tence si standard sub a ciror incidents se afl constrcile proiectate. Lista ‘minimala a acestor decumente este prezentaté in Anexa B ~ Documente de referina a ‘i codului hy 1.24 Acest Cod cuprinde texte reproduse din standardul najional SR EN 1992-1 » ‘Anexa National, identfcate prin bar laterals, i. 1.3 Simboturi . valoarea de proiectare a acceler terenului ; Jatimea miezuui de beton confinat q 4 by +b; —distana dintre barele sccesive mobilzate de etieri by grosimea secu api >be grosimea zone confnate a setiuni unui perete (grosimea bulbului);ljimea secyiuni tunel grinzi Ome grosimea inimi unui perete € factor de ampiicare a valorilordeplasitilo in domenil T; <7. 64 ceeficient care sine seama de plasiticarea parila zone intinse mi perete iy diametrulbarelorMntinate dy, diametrulbareor longitudinale dor diametralbareortransversale tye diametrul maxim al amdturlor dy deplasarea oriental la nivel punctului de inflexine fn raport eu capitol bare fa valoarea de proietare a revstenei Ia compresiune a betonului fa, valoarea caracteristic8 a rezistenfe a compresiune a betonului fac valoarea caracteristcd a rezistenje la compresiune a betonulu confinat Jen valoarea medies rezistenei la compresiune a betonului valoarea de proietare a rezstenei Ia intindere a betonulut fa valoarea de proieciare a limitei de curgere a ofelului fan saloatea 8 prietar a limited curgee a armituri rizonale fai valoarea de prietar liniti de curgere a armaturi inctnate fay — valoarea de proiectare a limitei de curgere a arméturii verticale fu valoarea carateristicl a limitel de curgre a ofeului Jn valoarea medica limitei de curgere a oflului valoarea de proiectare limite de curgere a etrerlor rezistenta caratritia a ofelului armturit de confinare Sut Sot acceleratia gravitational Inayimea grinzi {najimea miezului de betonconfinat inakimea ibers ‘nsjimea zoneiertice srosimea plac ‘nallimea pereteli Inlkimea liber a etajului ‘oeficient care introduce efetul forte thietoareasupra rigiditii grin ‘oeficent de corecte a momentelor incovoietoare din peri ‘por dine valor de ial ere pent roi gravitationala (k, = ay/g) oe me coeficent de corecieaforelortietoare din pert actor care ia fn considerareefetul proporieiperetlui asupra moduli de cedare Iungimea de ancorare lungimea de ancorare a barelororizontale Jungimea de ancorare a barclorverticale lungimea zonei comprimate pe care se iau misuri de confinare Tungimea liber lajimea activa pli Intimea secfiani transverse a unui perete(ungea peretetl in plan) factor de comportare specific struturisncdrcare distibuith uie $8 prezine rigiditate corespunzatoare in doua diretii normale ale planulu, precum si rigiditate la torsiunea de ansambl. De asemenea, rigiitatea peretilor structuralitrebuie s8 fie suficient de mare pentru asigura gi condita de necoliziune la rosturi a tronsoanelor de clidire vecine cu caracteisici e vibrate pronunat diferie. 45 Cerinfeprivind ductilitatea locals si eliminarea ruperilor cu caracter neductil Conditia de ductltate in zonele plasice ale stucturior cu perefi de beton armat are vedere asigurareaunei capaci suficente de rote postelatic’ in aniculaileplasice, Aiulaile plastic tn structurile de beton armatreprezité zone in care se inregistreazh \deformagi ale armaturitor longitudinale dincolo de limita elastic. Aceste zone se denumesc, Jn acord cu prevederile din P 100-1, zone critice. in proiectarea curent, cerinele de ductlitate locala se determina in functie de rtirile de ‘ar ale elementelor structurale produse de fortele seismice de proiectare Acesteatrebuie fe inferioare valoitor capabile ale roirilor,objinue prin stisacerea prevederior de calcul 1 de aleituite ale prezentului cod, conform 83 {in situate tm care cerinjele de deformare plastick sunt determinate print-un calcul seismic nelinat,capactaile de deformare se vor evalua pe baza modelelr decaleul date in codul P 100.3, {In evaluarile prliminare, in vederea alegeri iniiale a sectunilor de pereti se vor utiliza ‘riert aproximative pentra asigurarea ductlitii: necesare. Acestea const in condiit de Jimitare a zonelor comprimate sau, in condifii echivalente, aproximative, de limitare a fru unitar mediu de compresiune. Se poate analiza posibilitatea de sporre a deformabilittii fm domeniul postelastic prin ‘suri suplimentare de confinare a zonelor comprimate de befon, conform 8.5.2 (i). {In vederea mobilizirit capac ‘for axial, se va aigura, prin dimensionare, un grad superior de siguranfa aja de rupeile cu faracte fap sau mai putin duct, cum sunt: ruperea la fora tietoare i sect ruperea la forele de lunecare, in Iungul rostuilor de Iucru sau in lungul ator seciuni prefisurate; Pierderea aderenjei betonului la suprafaja arméturilor in zonele de ancorare gi de indie; ruperea zonelor itinse, armate sub nivelul corespunziior eforturior de fisurare a betonulu. {In acelasi seop sunt necesare masuri pentru evitaea fenomenului de pierre a stabiliti ‘welor comprimate de beton sia armatuilor comprimate (vezi pt. 7.5.2). 46 Cerinte specifice structurilor prefabricate Proicetarea structurilor ezultate din asamblarea unor elemente prefabricate de suprafat fou liniare, uebuie si urmireascd objinerea unei comportri practic identice cu cea a Sruturilor similar realizate din beton armat mooolit. Jn acest scop, imbinirle vertical, orizontale sau dupa alte direct, inte elementele elabricate, se vor proiectaastel inci la insalarea mecanismului structural de disipare de ferpe a fie soticitate in domeniul elastic de deformare a armsturlor de of Se admite ch acest deziderat se realizeaz8 dac valrile de proiectare ale eforturilor din pbc se iu cel pun egale cu cele asociate capacitai la incovoiete a perefilor structural5. EVALUAREA $I COMBINAREA INCARCARILOR. 5.1 Evaluarea aciunilor in Gruparea seismic CCasificarea_actiunilor $i modul lor de considerare in diferitele combina de incdrcar vue in vedere in proeciarea structural sunt stablite fn codul CR @. Intro clasificare general, actiunile sunt de urmBtoarele categori actin permanente, desemnate prin valoricaracterstice Gi; acestea sunt reprezentate de greutaea propre side alte indice “moarte” (practic invariable) ‘ctiuni variable, desemnate prin valorilecaracteristice Q,reprezentate de inedrcirle 3h + ls pert structural, izolat sau cuplai, zona de la baza acestora (situa nivelului superior al infrastructuri sau fundafilor),avand lungimea: = max (Ie Ha/6) In caulwrinzlor de cuplae eu rigidiate mar cu o capcite mae de resent, al verge, calulul forelortdietoare (de uk mecanismuu de plastifiare Mes 7.34 In cazul structurilor proicctate pentru clasa de duct Maa ray le momentelor inoveietoare din grinzile de cuplare sum Aivctural, ar valorile de proictare ale fori tictare Fig. 75 opobil. TAS In carl ginzilor de colar cu ly / h > 3, eforurile de proectare se calculeazh 72.5 In cazul strvcturilor proiectate pnt clasa de ductiitate DCL, valerie de pro ‘nlorm prevederior din P 100, pet5.4.1.1 ale forelor ttietoure sunt cbinute din calulul pentru combina de acfuni care i acyinen seismic La primeledoua nivel ale consti, fr Witoare de proictre se va tua cu sma mare decd cea frizata de calcul struct Vou 12 Vig 72.6 Force axial de proiectare din pre, Nps se tabilse pe ba ech pert tnt mesa iat plateau! ference mec lasiearea_grinzilor de cuplae, valonile forelor titoare din grinz, consi tral fosor Ney corespund momento apie ale nr ree cu 3% 722) 4 Efectut actiunilor verticale excentrice ”hi, fy saw bate ‘care, este nakimea niveluli. ‘In.caz contrar, extemal respective ale peretilortebuieintrite cu bulb (veri 8.23). act la capitul lamelar peretele structural este legat print-o grind de cuplare de un alt perete, in locu vali hn relaile de mai sus se va considera dimensiunea gotului, hy (Fig. 710) », 4 A — | =a *Y — Fig. 76 ac momentele mncovoietoae in pereti produse de fnclrcrile vericae sunt mai mici 10% din valorle produse de incirearile orizontale, ele pot fi neg perefilor. Pentru determinarea efortuilor din actiunile verticale se utlizeaz4 acelayi structural ca pentru incdrerile orizontale, 75. Dimensionarea seciunii de beton a perefilor structuralt 75.1. Grosimea necesari a peretelui structural gi oportunitatea prevederi de bulb sau la capetele libre se stabilese punind condi = tlle S Sow on incare: limea zonei comprimate stabil pe baza rezistenfelor de proiectare betonului si armfturit la starea limita ultima in combinajia care inch bs 4 indljimea relaivi'azonei comprimate la tara limita ulm. ‘Valorle Gs iaw ast: 0,100 (2 +2), {in eazul proiectari petra clasa DCH; 0.135 (@ +2), incazul proiectri pens clasa DCM, Indeptinirea condifiei (7.7) asiguri in cazurile curente saisfacerea condiflor ducilitate locals ale pereylor date la 8.5.2, care tebuie insi verficath explicit Int situa 752. In zona crticd a perio, in situa cid inalimea x, a zonei comprimate de; ‘cea mai mict dintre valorle Sbuy (bw grosimeaperetelui si Sl, (Fig. 7.7) este verificarea pentru evitarea pierderi sabiliti, Asemenea verificiri sunt necesare si la extremitiile tAlplor, dack inllimea ‘comprimate x, > 2b. in poriuile care depasese dimensinile 4by de fiecare parte a ini (Fig 7.10). {In cazurile curente, se admite c8 este impiedcatspierderea stilt peretelui daca ‘zonele mentionate este indeplinits condi: ° Fig. 77 71.6 Caleutul armituritor longitudinale gi transversale din pereii structural 76.1 Calcul armaturilor longitudinale Calculul la compresiunefintndere excentrica al pereilor strucurali se face in ‘vonformitate cu ipotezele gi metodele prescrse n SR EN 1992-1-1 si Anexa National. {In calcul se va lua in consierare aportul tailor intermediare $i al armaurilor vertiale “ispuse in inima peretelu sn intersecileintermediare cu perefit perpendicular pe peretcle Nrvetural eae se dimensioneaz8. Se recomand8 apicarea unui program de caleul automat adecvat.7.62. Caleulul pereilor structural la for thietoare Sunt necesare tei verficar i anume: verificarea seeiuni de beton in ceea ce privestecapacitatea ii principale de compresiune;, Sng Ate wanrenale ozone) dn nina sent perso ~ _verificarea rosturilor de tare orizonale. 4 prelua ef i. Verficareainimi sectunit de Beton Seetiuneainimii perefilor n zona A trebuie si satisfac condiia: ~ la construc proiectate pentru clasa DCH Vir $0.15 bay be fes (78) ~ la construct proiectate pentru clasa DCM Vis $0.18 Bye be fos as in care: ‘bu le grosimea si lungimea (pe orizontal) a inimiperteli ‘for valoarea de proiectae a rezistenfei la compresiune a betonulu {n-zonaB se considera o capacitatea betonuli cu 20% mai mare decit fn zona A, ‘i Verficarea armeturilor transversale 4) fn cazul pereflor structurali cu raporal intre indlfimea in elevate @ peretlui lungime, Hy / ly > 1, dimensionarea armatuii oizontale pentrs preluarea fo etoare Ma Seciuni Inclinate se fae pe bazarelafior: In zona Ves $B fen 10) nde: FA Suma sectunilor armiturilor erizontale imtersectate de o fisurd inclinat& 45°, incluzind armaturile din eentur, dack fisura traverseazd plangeul Jas valoarea de proiectare a limite’ de curgere a armituriorizontale =n zona Bs Vea = Vue + Edu fut ay unde: ate valoarea de proiectare a forte hetoare preluate de zona comprimata de be Vite = 0.5 ep baw be 12) {in care este efortul unitar mediv de compresiune in inima peretelui 1) fn carat pereeul cu report Hy / ty <1, secfunile armiturilororizontale $i vert 1, calcul la fora tietoare se fac cu reli: Ves $08 [EA fos + (h=O5 lah) EAs fs] a2) Fig. 79 Armatura orizontal, A, in mbiniile verticle ale panourlorcu prfilatura sub ‘ing, ineluednd armatura orizontal din centur, se determina pe bara tela Veus $2Vaus + ZAw fee 7.16) unde: 2Vis summa eforuritor de lunecare capabile ale dingilor panoului sau ale di ‘monolitzii, care este mai mic fortul de lunecare capabil al unui dinte se va lua egal cu cea mai mic8 dintee vl ig, 7.10 ‘+ rezistenfel la strive pe capital dintlu Vaur= Be fos a7) {n care b 5c sunt dimensiunil in proiecte orizontala ale dintelu a a