Privire generală asupra programuui

Programul pentru şcoala primară demonstrează elevilor însemnătatea educaţiei economice, prin
intermediul curriculumului la economie. Acest program ajută elevii să înţeleagă esenţa vieţii
economice, să se pregătească pentru învăţămîntul universitar şi să-şi asigure o carieră plină de
realizări şi succes. Prin intermediul unei varietăţi largi de activitatăţi desfăşurate de un voluntar
din lumea de afaceri, elevii au posibilitate să înţeleagă mai bine esenţa interdependenţei între
ceea ce învaţă la şcoală şi o activitate economică reuşită.

Subiecte
Programul pentru şcoala primară explorează, într-un mod simplu şi accesibil, noţiuni economice
destul de importante. Elevii însuşesc noţiuni economice şi capătă deprinderi antreprenoriale,
succesiv, la fiecare dintre nivelele de predare .
Diagrama de mai jos ilustrează rolurile care pot fi jucate de elevi, condiţiile în care ar putea fi
jucate aceste roluri şi deprinderile necesare pentru o încadrare reuşită în lumea afacerilor.

Diagrama.
Luarea deciziei.
Pregatirea pentru muncă
Consumatorul
Individul
Muncitorul.
Lumea
Naţiunea.
Regiunea
Oraşul
Localitatea.
Familia
Persoană.

Cele trei roluri importante, asumate de membrii societăţii sunt INDIVIDUL, MUNCITORUL şi
CONSUMATORUL.
Individul determină caracteristicile personale, care includ conceptul conştiinţei de sine,
capacitatea de a-ţi asuma responsabilităţi, de a coopera cu alte persoane şi de a determina
propriile scopuri. Muncitorul apreciază valoarea şi importanţa muncii, meseriile ce pot fi
profesate de indivizi şi aşteptările muncitorilor. Consumatorul decide cum să-şi aloce resursele
limitate.
Mai desfăşurat fiecare din aceste roluri este precăutat în comunitate. Comunitatea reprezintă un
mediu care se lărgeşte permanent şi treptat, oferind elevilor posibilitatea să se deplaseze de la un
mediu imediat, concret la unul mai global, abstract.
Abilităţile necesare pentru a activa cu succes în lumea afacerilor sînt reprezentate de Capacitatea
de a lua decizii şi Pregătirea pentru muncă. Abilităţile de a lua decizii reprezintă deprinderile de
analiză logică a problemelor economice. Pregătirea pentru muncă reprezintă acele deprinderi
care îl fac pe muncitor capabil să se adapteze la cerinţele locului de muncă şi să răspundă
aşteptărilor patronului.

Obiective

Lumea Noastră are menirea de a face cunoscuţi elevii cu principalele aspecte ale comerţului
internaţional şi de a-I ajuta să înţeleagă interdependenţa economică dintre diferite ţări.
Obiectivele cursului Lumea Noastră sînt:

 Să xplice elevilor esenţa comerţului internaţional şi diferenţa dintre exporturi şi

importuri.
 Să ajute elevii în procesul descoperirii beneficiilor şi complexităţilor comerţului
internaţional.
 Să amplifice gradul de înţelegere de către elevi a rolului schimbului valutar pe piaţa
internaţională.
 Să îmbogăţească cunoştinţele elevilor despre principalele aspecte ale sistemelor
economice din diferite ţări.
 Să ridice nivelul de înţelegere de către elevi a modului în care afacerile contribuie la
crearea sistemului economiei globale.
 Să suplimenteze curiculuumul şcola socio-uman cu deprinderi, abilităţi şi cunoştinţe
economice.
 Să facă elevii să înţeleagă importanţa studiilor pentru majorarea numărului de
oportunităţi de muncă pe piaţa internaţională.

Dragă consultant:
Junior Achevement apreciază angajamentul dumneavoastră de a face interesant acest curs. Noi sîntem
siguri că dumneavoastră vrţi reuşi să faceţi din acest curs o experienţă interesantă, informativă şi
distractivă.

Materiale de program

Fiecare set conţine materialele de care aveţi nevoie pentru a duce cu suuces cursul. Vă rugăm să
revedeţi toate materialele şi să anunţaţi Junior Achevement local în caz dacă setul dumneavoastră
este incomplet.

Ghidul pentru consultanţi şi profesori.

Fiecare set conţine două Ghiduri. Ghidul pentru profesori este în Plicul Profesorului. Ghidul are
menirea de a minimaliza timpul necesar pentru pregătirea lecţiilor.

Originalul pentru multiplicare al materialelor - Programul cere ca elevii să utilizeze

materialele distributive, deci veţi avea nevoie să petreceţi puţin timp răsfoind şi a organizînd
materialele pentru toate clasele. Pentru uzul dumneavoastră există o listă de materiale anexată la
pagina 6.

Simboluri: Simbolul “Pentru profesori” indică faptul că informaţia este dedicată în primul rînd
profesorilor, dar consultantul poate de asemenea utiliza aceste materiale şi idei.
Simbolul ….. indică opţiuni de livrare.

Planul de activitate

Privire generală - Sumarul activităţii este oferit consultanţilor şi profesorilor.

Obiective - rezultatul anticipat include deprinderile şi cunoştinţele acumulate de elevi.

Deprinderi şi concepte – conceptele şi deprinderile sînt enumerate în fiecare activitate.

Pregătirea – sugestii pentru pregătirea fiecărei sesiuni sînd aduse aici.

Timpul – timpul mediu pentru fiecare activitate este de 45 minute.

Materiale – această secţiune enumeră materialele necesare pentru fiecare activitate. Materialele
suplimentare pot să nu fie asigurate.

Prezentarea – acest scenariu detaliat ghidează consultanţii prin activitate şi discuţii, asigurînd o
prezentare coerentă a obiectivelor. Notele marginale sugerează strategii de alternativă şi oferă
recomandaţii de dozare a timpului.

Sumarul şi rezumatul – consultanţii sînt încurajaţi să verifice atingerea obiectivelor înainte de

face rezumatul fiecărei lecţii.

Fixarea obiectivelor personale – în această secţiune elevii sînt încurajaţi să racordeze activitatea
la obiectivele educaţionale şi oportunităţile de carieră.

Revenirea la Jurnalul de Afaceri – această notă direcţionează profesorii spre o activitate care ar
aprofunda conceptele şi deprinderile căpătate.

Activităţi interdisciplinare – activităţile dirijate de profesor descrise aici pot aprofunda

cunoştinţele elevilor.

Certificate şi insigne

Certificatele şi insignele Junior sînt incluse în setul de materiale, şi sînt oferite elevilio pentru a-I
recunoaşte pe participanţii în program. Veţi avea nevoie de o listă actuală completă a elevilor
clasei, pentru a completa certificatele. Vă rugăm să fiţi siguri că aţi semnat fiecare certificat şi aţi
scris absolut corect numele fiecărui elev.

Colaboraţi cu profesorul pentru a asigura o cît mai efectivă distribuire a certificatelor şi/sau
insignelor şi încurajaţi elevii să le arate familiilor sale.

Plicul profesorului
Plicul profesorului include 1 Ghid pentru profesor şi consultant, 32 de scrisori pentru acasă, 32
Jurnale de afaceri, 1 Fişă de sugestii şi 1 Chestionar pre şi post program. Distribuiţi profesorilor
plicurile în timpul vizitelor sale la birou.

Răspunsurile pentru Chestionarul pre şi post program

1. b. exporturi
2. Automobile şi camioane Televizoare
Stofă de bumbac Petrol
Încălţăminte sportivă
3. Pot obţine mai multe produse decît doresc sau am nevoie.
Răspunsurile vor varia.
4. a. 2,252
b. 9
5. a. decizii de marketing internaţional
Pregătirea pentru lecţie
Programaţi o vizită în clasă şi planificaţi sesiunea împreună cu profesorul. Vizita vă va ajuta să
determinaţi particularităţile obiectivelor şcolare şi aflaţi interesele şi necesităţile elevilor.
Discutaţi obiectivele programului dumneavoastră cu profesorul, punîndu-I întrebări referitor la
activităţile preferate de elevi, abilităţile lor generale şi managementul clasei.
Oferiţi profesorului plicul.

Observaţi elevii

S-au schimbat într-adevăr multe lucruri de atunci cînd dumneavoastră eraţi elev, dar nu chiar atît
de multe cît probabil credeţi. Dacă încercaţi să identificaţi aceste schimbări, veţi avea posibilitate
să înţelegeţi mult mai bine elevii.
Atunci cînd vizitaţi clasa luaţi notiţe despre următoarele momente:
 Cîţi elevi sînt în clasă? Cunoscînd această informaţie veţi putea decide mai uşor cum
să divizaţi clasa în grupuri mai mici.
 Cum încurajează profesorul participarea activă şi disciplinată a elevilor? De exemplu
ridică elevii mîna atunci cînd vor să vorbească? În ce mod coordonează profesorul
activitatea la pauze?
 Ce face profesorul pentru ca fiecare elev să se simtă important şi confortabil?
Dumneavoastră aţi face ceva în alt fel?
 Există în clasă un ceas sau va trebui să aduceţi unul cu dumneavoastră?
 Unde veţi expune posterele şi foliile dumneavoastră? Veţi avea nevoie de lipici sau
pioneze pentru a le expune?
 Cum este aranjată încăperea? Veţi avea nevoie să mişcaţi scaunele sau băncile pentru
fiecare parte a prezentării dumneavoastră?
 Veţi putea conta pe ajutorul profesorului? Anticipaţi vre-o potenţială problemă care
ar putea apare pe parcursul prezentării? Încercaţi să discutaţi observaţiile
dumneavoastră cu profesorul.
Cel mai pronunţat aspect al clasei dumneavoastră trebuie să fie varietatea largă a abilităţilor
elevilor, nivelul de maturitate şi interese.
De fapt veţi descoperi destul de repede că elevii dumneavoastră au nevoi de critică socială şi
necesităţi personsle şi academice. Acesta este un motiv esenţial pentru a avea faţă de elevi o
atitudine plină de respect şi sinceritate. Învăţaţi numele elevilor, pentru a le încuraja participarea
activă. Atunci cînd simţiţi momente potrivite acordaţi elevilor premii precum biscuiţi sau
bomboane.
În final racordaţi activităţile dumneavoastră la necesităţile curente şi cele viitoare ale elevilor.

Întîlnirea cu profesorul

În timp ce dumneavoastră vă asumaţi responsabilitatea primară de a prezenta programul,

profesorul reprezintă un element crucial pentru succesul programului. La prima întîlnire cu
profesorul oferiţi-I Plicul Profesorului. Împreună cu profesorul, studiaţi privirea generală şi
obiectivele fiecărei activităţi.

Rugaţi profesorul:

 Să descrie interesele şi abilităţile elevilor.

 Să vă furnizeze feedbeckul progresului, pentru a verifica efectivitatea lucrului cu
clasa.
  Să pregătească elevii pentru vizita dumneavoastră, vorbindu-le despre principalele
concepte.
 Să asiste în clasă pe parcursul prezentării dumneavoastră pentru a ajuta şi a linişti
elevii atunci cînd va fi nevoie.
 Să explice managerilor şcolari esenţa programului şi să aducă la cunoştinţa lor orice
schimbare de orar. (Fiţi sigur că aţi făcut schimb de numere de telefon pentru a avea
posibilitate să contactaţi, în caz de necesitate, persoanele respective).
 Să vă ajute să instalaţi echipamentul audiovizual necesar şi să asiste la excursiile
organizate.

Privire generală asupra activităţilor:

După ce aţi efectuat observaţiile necesare asupra elevilor şi v-aţi întîlnit cu profesorul, veţi
căpăta cunoştinţele de bază, necesare pentru planificarea vizitelor în clasă. Următorii paşi vă vor
ajuta să vă planificaţi vizitele:
1. Citiţi planul activităţii şi descrieţi materialele elevilor.
2. Revedeţi obiectivele. Sînt ele formulate în corespundere cu scopurile cursului.
3. Citiţi cerinţele către pregătirea sesiunii. Aveţi destul timp pentru a aduna materialele
necesare?
4. Analizaţi prezentarea propriei activităţi. Decideţi dacă prezentarea are sau nu nevoie de
modificări, pentru a o face să corespundă stilului dumneavoastră.
5. În dependenţă de stilul dumneavoastră şi interesele elevilor, activităţile pot necesita mai mult
sau mai puţin timp. Faceţi o plănuire vastă, planificaţi multe activităţi, dar să ştiţi cum să
scurtaţi activitatea, în caz de necesitate.
6. Cum puteţi îmbogăţi activitatea utilizînd propria experienţă? Selectaţi exemple care vă par
relevante pentru clasa dumneavoastră.

Tehnici de predare:
 Veniţi la oră cu puţin timp înainte de sunet, pentru a nu întrerupe lecţia.
 Îmbrăcaţi haine de afaceri.
 Fiţi entuziasmat şi prietenos. Utilizaţi prenumele elevilor. Ei vor interpreta aceasta
drept un semn de respect şi interes personal. Utilizaţi ecusoanele de pupitru, pe care
fiecare elev va scrie numele şi prenumele său.
 Nu faceţi prelegere mai mult de 5 – 10 minute, revedeţi principalele momente pe
care doriţi să le analizaţi. Utilizaţi exemple din propria activitate sau din activitatea
elevilor, evitînd să folosiţi orice gen de descriminare etnică sau de gen.
 Solicitaţi elevilor să pună întrebări şi răspundeţi la ele, pentru a păstra elevii activi şi
implicaţi. Încercaţi să implicaţi cît mai mulţi elevi posibil, şi ocazional întrebaţi
elevii care nu ridică mîna.
 Utilizaţi un limbaj bine cunoscut de elevi, dar evitaţi jargoanele.
 La începutul sesiunii, stabiliţi cerinţele dumneavoastră fază de comportamentul
elevilor. Întăriţi aceste cerinţe pri susţinerea exemplelor de comportament bun: “Sunt
foarte mulţumit de faptul că Marin este cuminte şi atent”.
 Elevii claselor primare sînt excitabili şi gălăgioşi. Pentru a-I face să stea liniştiţi:
- Spuneţi-le că e nevoie să ridice mîna înainte de a vorbi.
- Spuneţi-le că dacă vor face gălăgie, veţi aştepta pînă nu se vor linişti.
- Încurajaţi-i să-şi asculte ceilalţi colegi.
- Vorbiţi-le cu voce înceată.
- Încetaţi să vorbiţi pînă cînd se liniştesc.
- Utilizaţi expresia: “ Toţi ochii la mine”.
  Nu criticaţi niciodată întrebările elevilor. Toate întrebările merită un răspuns. Dacă
nu cunoaşteţi răspunsul, propuneţi-le elevilor să-l căutaţi împreună.
 Evitaţi să criticaţi sau să respingeţi răspunsurile greşite, încercînd să ghidaţi elevii la
răspunsul corect prin clarificări.
 Expuneţi instrucţiunile generale înainte de a divide clasa în grupuri mici.
 Circulaţi printre grupuri răspunzînd la întrebări pentru a fi siguri că elevii au înţeles
sarcina.
 Faceţi cunoştinţă cu tradiţiile şcolii referitor la vizitatori.
 Cercetaţi sfaturile profesorului; respectaţi autoritatea şi priceperea profesorului.
 Permiteţi profesorului să menţină disciplina şi ordinea în clasă.
 Întocmiţi-vă prezentarea potrivit necesităţilor elevilor şi profesorului.
 În fiecare contact cu elevii, asiguraţi-vă că este prezent profesorul, alt funcţionar
şcolar, un reprezentant JA local sau un părinte.
 Revedeţi sfaturile de mai sus. Dar ţineţi minte că elevii vă vor ţine minte după
atitudinea dumneavoastră faţă de pregătirea sesiunii şi bunăvoinţa faţă de elevi.

Lista materialelor.
Lista de mai jos include materialele necesare pentru cursul Lumea Noastră. Volumul de
materiale este calculat pentru o clasă de 32 elevi.

Cantitate Item Activitate

1 2 3 4 5
1 Ghidul pentru profesori şi consultanţi X X X X X
1 Plicul profesorului (1 ghid, 32 Reviste de afaceri, 32 de X X X X X
scrisori pentru acasă, 1 chestionar pentru profesor, 1
Chestionar Pre şi Post program).
32 Ecusoane de pupitru. X X X X X
1 Poster Junior Achievement. X X X X X
1 Harta lumii. X X X X X
32 Caiete “Descoperind lumea”. X X X X X
32 Semne de carte X
6 Puzzle X
6 Monede străine X
1 Diagrama – poster Sarcini de marketing X X
32 Certificate JA. X
32 Insigne JA. X
1 Chestionar pentru profesori. X X X X X

LUMEA ÎN CLASA MEA

Privire generală
Elevii identifică bunuri de import din clasa sa, utilizînd harta lumii pentru a identifica sursele lor,
adică ţările din care provin. Elevii descoperă ce comerţ – import sau export – se face în
economia mondială.
Obiectivele:
Elevii vor fi capabili să:
 Definească importul şi exportul
 Să facă distincţie între comerţul local şi cel mondial
 Recunoască dovezile comerţului mondial.
Concepte:
Comerţ
Comerţ local
Comerţ global
Economie globală
Business
Import
Export
Deprinderi:
Să ducă evidenţa comerţului mondial
Să facă distincţie între ţări şi continente
Deprinderi de lucru în grup
Să selecteze informaţia principală din text
Să ia notiţe.

Pregătirea:
Revedeţi activitatea şi lista materialelor. Va trebui să adunaţi bunuri de import pentru
“Vînătoarea de comori”. Puneţi-le în cutii separate pentru fiecare grup, sau cereţi permisiunea
profesorului să aranjaţi lucrurile în jurul odăii, cu cîtva timp înainte de a veni elevii.
Explicaţi profesorului că activitatea implică grupuri mici de elevi şi rugaţi-l să vă ajute să grupaţi
potrivit elevii. Comunicaţi-i că aceste grupuri, odată formate, vor lucra ori de cîte ori va fi lucru
în grup.
Întrebaţi profesorul unde aţi putea afişa harta lumii şi posterul Junior Achievment. Cereţi
profesorului să pregătească ecusoanele de pupitru cu prenumele elevilor şi distribuiţi-le pe bănci
înainte de a veni elevii.
Aduceţi un ceas de import pentru activitate şi rugaţi profesorul să facă acelaşi lucru. De
asemenea, dacă aţi primit în dar lucruri de peste hotare sau dacă aţi cumpărat ceva în timpul
călătoriilor dumneavoastră, aduceţi lucrurile pentru a le arăta elevilor.

Timpul:
45 minute. Rugaţi profesorul să vă ajute să fixaţi timpul.

Materiale:
 32 ecusoane de pupitru
 1 hartă a lumii
 32 de caiete “Descoperind lumea”
 1 sau 2 ceasuri de import
 32 semne de carte
 1 poster Junior Achievment
 obiecte pentru “Vînătoarea de comori”
 tocuri sau creioane

Prezentarea
Întroducere
Salutaţi elevii. Prezentaţi-vă şi descrieţi slujba şi interesele dumneavoastră. Spuneţi-le elevilor
unde aţi mers la şcoala primară. Explicaţi-le modul în care studiile te pot ajuta să reuşeşti în
viaţă.
Dacă aţi călătorit sau aţi avut deplasări de serviciu în străinătate, relataţi pe scurt experienţa
dumneavoastră. Vorbiţi-le elevilor despre ţările în care aţi fost şi despre ceea ce aţi văzut,
inclusiv despre lucrurile din străinătate pe care le utilizaţi frecvent. Arătaţi-le elevilor un lucru
cumpărat din altă ţară. Spuneţi-le elevilor de ce îl consideraţi special.
Oferiţi-le elevilor un scurt rezumat al ziarului Lumea Noastră. Spuneţi-le că pe parcursul
următoarelor cîtorva lecţii ei vor descoperi cum popoarele diferitor ţări fac comerţ de produse şi
servicii. Elevii vor afla că oamenii fac comerţ, cum oamenii fac comerţ, cu ce oamenii fac
comerţ, cine anume face comerţ, şi de ce oamenii au nevoie să facă comerţ. La sfîrşitul ultimei
activităţi elevii va trebui să prezinte un plan de afaceri global bazat pe întrebările la care vor găsi
răspuns la fiecare activitate.
Definiţi comerţul ca schimbul de bunuri şi servicii şi scrieţi această definiţie pe tablă. Spuneţi-le
elevilor că popoarele fac mai mult comerţ decît indivizii sau decît muncitorii ori oamenii de
afaceri.
Explicaţi-le că atunci cînd oamenii şi firmele fac comerţ între ele în interiorul ţării, este vorba
de comerţul intern, atunci însă cînd oamenii şi afacerile fac comerţ cu oameni şi firme din alte
ţări este vorba de comerţul internaţional.
Dacă e nevoie exemplificaţi fiecare tip de comerţ.
Scrieţi pe tablă “Lumea în clasa mea”. Spuneţi-le elevilor că ei vor începe să ducă evidenţa
comerţului în clasa lor. De exemplu, arătaţi-le ceasul dumneavoastră şi cercetaşi împreună unde a
fost fabricat. Rugaţi profesorul să facă acelaşi lucru cu ceasul său. Asiguraţi-vă din timp că
ceasul dumneavoastră şi cel al profesorului nu sînt fabricate în Moldova.
Scrieţi “IMPORTURI” în partea de sus a tablei. Sub acest titlu scrieţi cuvîntul “ceas”. În drept cu
cuvîntul ceas scrieţi ţările în care au fost fabricate ceasul dumneavoastră şi cel al profesorului.
Rugaţi elevi9I să vă explice diferenţa dintre importuri şi exporturi.
Explicaţi-le că importurile sînt bunuri şi servicii cumpărate în altă ţară, iar exporturile sînt bunuri
şi servicii vîndute în altă ţară.
Chenar pe cîmp: Comerţ – schimb de bunuri şi servicii.
Chenar pe cîmp: Importuri – bunuri şi servicii care sînt cumpărate din altă ţară.
Exporturi - bunuri şi servicii care sînt vîndute în altă ţară.

Activitate: Partea 1.
Divizaţi clasa în şase grupuri. Distribuiţi caietele de lucru “Descoperind lumea” şi rugaţi elevii să
scrie pe ele numele său. Cereţi elevilor să deschidă caietele la pagina 1.

Explicaţi elevilor că vor porni la o “vînătoare de bunuri” prin clasa lor, pentru a descoperi bunuri
produse în alte ţări. Puneţi-le la dispoziţie cinci minute. Ei vor rămîne în grupurile sale încercînd
să se mişte repede prin clasă pentru a descoperi atîtea obiecte cîte vor reuşi. Spuneţi-le elevilor
că dumneavoastră şi profesorul îi veţi ajuta dacă le va fi dificil să determine obiectul şi ţara în
care a fost produs.
Fiecare elev din grup va trebui să înregistreze obiectele şi ţările în care au fost aceste bunuri
produse.
Chenar pe cîmp: Pentru reuşita acestei activităţi pregătiţi obiecte produse în alte ţări decît RM.

După cinci minute, cereţi elevilor să se întoarcă la locurile sale. Rugaţi cîte doi elevi din fiecare
grup să participe la desenarea Hărţii lumii. Încurajaţi toate grupurile să participe la această
activitate. Atunci cînd un elev citeşte denumirea unui lucru şi ţara în care a fost produs, alt elev
va fixa un punct în locul unde se află ţara respectivă pe hartă.
Încurajaţi elevii să utilizeze cuvintele: “importat din” pentru o mai bună fixare şi întărire a
termenilor. De exemplu, un elev ar putea stune: “Noi am găsit un pix importat din China”.
După ce fiecare grup a raportat, distribuiţi cîte un semn de carte fiecărui elev. Explicaţi-le
elevilor că semnele de carte include vocabularul de termeni pentru Lumea Noastră în Engleză pe
partea din faţă şi în alte limbi pe verso. Explicaţi-le de asemenea că diferenţa de limbă poate
uneori face comerţul între ţări mai dificil.
Chenar pe cîmp: Opţiune: scrieţi lista obiectelor şi ţărilor pe tablă.

Activitate: Partea 2.

Localizaţi pe hartă ţările găsite şi rugaţi elevii să găsească unde se află aceste ţări. Subliniaţi că
masivele întinse de pămînt de pe hartă se numesc continente, iar ţările sînt pur şi simplu teritorii
maio mici în cadrul continentelor.
Există şapte continente: America de Nord, America de Sud, Europa, Asia, Africa, Australia şi
Antarctida. Australia este unica întindere de pămînt care e şi ţară şi continent; Antarctida este
continent dar ţară nu.
Spuneţi-le elevilor că veţi distribui cîte un continent fiecărui grup. Distribuiţi America de Nord,
America de Sud, Asia, Europa, Africa şi Australia. Explicaţi elevilor că pe parcursul cîtorva
lecţii, fiecare grup va primi cîteva întrebări despre economia mondială la care va trebui să
răspundă.
Cereţi elevilor să deschidă caietul “Descoperind lumea” la pagina 2. Citiţi întrebările pentru
Activitatea 1. Sugeraţi-le elevilor să utilizeze caietele sale de lucru pentru a înscrie răspunsul la
întrebări.
Întrebările pentru Activitatea 1: Ce ţări de pe continentul dumneavoastră aţi descoperit?
Alegeţi o ţară cu care v-ar plăcea să faceţi afaceri.
Întrebări opţionale: Determinaţi la ce distanţă se află oraşul dumneavoastră de capitala ţării pe
care aţi ales-o. (Dacă aţi ales Antarctida, determinaţi ce distanţă este între oraşul
dumneavoastră şi una dintre ţările care pretind că sînt o porţiune a Antarctidei).
Dacă vă permite timpul grupurile pot utiliza harta politică şi alte resurse disponibile în clasă.

Rezumat şi recapitulare:
Revedeţi pe scurt vocabularul cuvintelor noi învăţate la lecţie.
 Comerţul reprezintă schimbul de bunuri şi servicii.
 Importurile sînt bunurile şi serviciile cumpărate din altă ţară.
 Exporturile sînt bunurile şi serviciile vîndute în altă ţară.
Întăriţi activitatea. Rugaţi cîte un elev din fiecare grup să numească continentul său. La sfîrşitul
lecţiei adunaţi caietele “Descoperind lumea” şi daţi-le profesorului.

Chenar pe cîmp (15 minute): Antarctida este o problemă specială, şi un grup de elevi poate
încerca să efectueze activitatea pe baza acestui continent în loc să aleagă altul. În interiorul
acestui continent nu există ţări. Argentina, Australia, Cili, Franţa, Noua Zelandă, Norvegia şi
Marea Britanie pretind la porţiuni din Antarctida, susţinînd progresul ştiinţific pe acest continent.
Turismul este unica activitate economică desfăşurată aici. Comerţul antarctidian în scopuri
ştiinţifice şi turistice se realizează prin intermediul unei companii din fiecare din aceste şapte
ţări, înainte ca avionul sau corabia să pornească spre Antarctida. În prezent Antarctida are 37
aeroporturi şi nici un port, deoarece corăbiile nu pot ancora la ţărmurile ei.

Chenar pe cîmp (5 minute): Încredinţaţi materialele pentru elevii care absentează profesorului.
Stabilirea scopurilor personale:

Cereţi elevilor să se gîndească la lucrurile de import descoperite. Întrebaţi-I:

 Cum au ajuns aceste lucruri în Moldova?
 Puteţi numi unele persoane sau profesiuni care sînt implicate în aducerea acestor
bunuri în ţara noastră?

Pentru profesor:
Activitatea “Jurnalul de afaceri”
Activitatea de la pagina 1 are menirea să întărească Lumea în clasa Mea.

Activităţi Interdisciplinare

Limba Maternă
Cereţi elevilor să scrie o scrisoare unei sau cîtorva companii locale cu legături internaţionale.
Sugeraţi-le să solicite informaţie despre bunurile şi serviciile importate de companiile respective
şi despre ţările cu care sînt filiate. Cu răspunsurile primite elevii ar putea întocmi un buletin
despre legăturile comunităţii în care locuiesc cu diferite ţări din lume.

Istoria

Determinaţi care dintre bunurile de import sînt produse în ţările care nu mai pot fi găsite pe
hartă, de exemplu Japonia Ocupată, Cehoslovacia, Formosa sau URSS. Discutaţi unde au putut fi
produse bunurile şi ce evenimente istorice au contribuit la schimbarea denumirii acestor ţări.

Matematica:

Divazaţi clasa în grupuri mici şi distribuiţi fiecărui grup cîte şase ţări. Întrebaţi elevii: “Dacă aice
e ora 12, cît va fi ora acolo?”

Comunicare:

Stabiliţi legătura cu colectorii locali de monede, ştampile, farfurii, drapele, păpuşi etc. Rugaţi-I
să aducă colecţia sa în clasă şi să iniţieze o discuţie despre ea.

LOCURILE UNDE SE DESFĂŞOARĂ COMERŢUL

Privire generală
Elevii descoperă o activitate în care afacerile, importînd şi exportînd bunuri şi servicii satisfac
dorinţele şi necesităţile oamenilor din ţara sa.
Obiectivele:
Elevii vor fi capabili să:
 Examineze diversecauze ale comerţului cu resurse naturale, umane şi de capital şi
 să identifice cererea şi oferta în calitate de cauze ale comerţului între oameni.
Pregătirea:
Revedeţi activitatea şi lista materialelor. Atrageţi atenţia că elevii trebuie să se aşeze în aceleaşi
grupuri ca şi la activitatea precedentă.
Aşezaţi şase puzzle pe masă. Aduceţi cîte o cutie pentru importuri pentru fiecare puzzle. Urmaţi
următorii paşi:
1. Scoateţi cîte două obiecte din fiecare cutie puzzle cu importuri.
2. Schimbaţi importurile Mexicii (computere) cu importurile SUA (petrol).
3. Schimbaţi importurile Franţei (lînă) cu cele ale Marii Britanii (parfum).
4. Schimbaţi importurile Zairului (camere video şi televizoare) cu cele ale Japoniei (diamante).
5. Găsiţi şase cutii pentru puzzle.
6. Puneţi deoparte un puzzle. Puneţi piesele lui, inclusiv două din piesele schimbate în una din
cutii.
7. Repetaţi procedura pentru alte puzzle.

Expuneţi harta lumii şi posterul Junior Achevement. Utilizaţi ecusoanele de pupitru de la prima
activitate.

Timp:

45 minute. Rugaţi profesorul să vă ajute să fixaţi timpul.

Materiale:

 32 ecusoane de pupitru
 32 de caiete de lucru “Descoperind lumea”
 6 puzzle
 6 cutii pentru puzzle
 1 poster Junior Achievement
 1 Hartă a lumii
 creioane sau pixuri.

Concepte
Comerţ
Resurse
Import
Export
Pieţe
Cerere
Ofertă

Deprinderi
Să facă concluzii
Să aranjeze puzzle
Să lucreze în echipă
PREZENTAREA

Întroducere

Revedeţi definiţia comerţului din activitatea precedentă. Comerţul reprezintă schimbul de

bunuri şi servicii. Explicaţi că oamenii fac comerţ cu obiecte de valoare, cunoştinţe şi resurse.
Resursele reprezintă unele din valorile pe care dumneavoastră le folosiţi.
Atrageţi atenţia că atunci cînd oamenii vorbesc despre comerţul între ţări, ei se referă adesea la
comerţul între oamenii de afaceri din fiecare ţară. Aduceţi cîteva exemple: muncitorii Colgate-
Palmolive vînd (exportă) pastă de dinţi muncitorilor Gum (Goom) Department Store din Russia,
muncitorii Safeway cumpără (importă) banane de la muncitorii Dole din Costa Rica, şi
muncitorii Pier One Imports cumpără (importă) mobilă din răchită de la oamenii din Tailanda.
Daţi aceste exemple arătînd totodată aceste ţări pe Harta Lumii. Încercaţi să aduceţi exemple
concrete din practica dumneavoastră de afaceri.
Rugaţi elevii să se gîndească şi ei la alte exemple. Apoi spuneţi-le elevilor că astăzi ei vor
descoperi şase importuri pentru şase ţări. Ţările sînt SUA, Mexica, Japonia, Zair, Franţa şi Marea
Britanie. Arătaţi ţările pe hartă.

Activitate: Partea 1.

Divizaţi clasa în aceleaşi şase grupuri care au lucrat în activitatea precedentă. Daţi fiecărui grup
cîte un puzzle. Selectaţi cîte un reprezentant din fiecare echipă care va avea grijă ca toate piesele
puzzle să fie puse la loc în cutie după activitate.

Acordaţi circa 5 minute grupurilor pentru a îmbina puzzle. Elevii trebuie avertizaţi într-o
oarecare măsură avertizaţi că nu vor putea completa puzzle deoarece ei au două piese incorecte.

Încurajaţi elevii să sugereze căi de rezolvare a problemei. Dacă ei nu găsesc soluţii, ajutaţi-I
spunîndu-le să determine care grup care are piesa lipsă de care au ei nevoie. Numiţi un elev din
fiecare grup care va merge la alte grupuri pentru a face comerţ şi a căpăta piesa puzzle necesară.
Rugaţi elevii să finiseze puzzle sale.

Discuţie

Cereţi grupurilor să privească la harta ţării de pe puzzle său. Cereţi un student din fiecare grup să
identifice ce resurse importă ţara sa şi ce resurse ea exportă. După ce elevii dau răspunsurile,
explicaţi-le că resursele se clasifică în naturale, umane şi de capital, iar afacerilr pot face comerţ
cu cu toate trei.
Afacerile fac comerţ cu resurse naturale, pe care le utilizează în calitatze de materie primă pentru
a produce noi bunuri şi servicii finite. Petrolul din Mexico şi diamantele din Zair ne pot servi
drept exemplu. Afacerile fac comerţ cu resurse de capital, care sînt deja bunuri finite. Aparatele
de fotografiat din Japonia, computerile din USA, parfumul din Franţa şi puloverele din Marea
Britania sînt exemple de acest fel. Afacerile pot face comerţ şi cu resurse umane, care sînt
utilizate pentru a produce bunuri şi servicii. De exemplu, atunci cînd o uzină de computere di
USA utilizează muncitorii mexicani sau din alte ţări pentru asamblarea computerilor, ei fac
comerţ cu resurse umane.
Puneţi o serie de întrebări pentru a ajuta elevii să înţeleagă de ce oamenii fac comerţ:

 De ce afacerile fac comerţ cu resurse naturale?

Afacerile au nevoie de resurese pentru a produce bunuri şi servicii. Altă ţara ar putea să aibă o
sursă mai puţin costisitoare, o calitate mai proastă, etc. De exmplu, Moldova importă banane
din alte ţări, deoarece ele nu pot fi cultivate la noi în ţară. Companiile japoneze cumpără lemn
din SUA deoarece pădurile sale nu reuşesc să acopere cererea de lemn.

 De ce afacerile fac comerţ cu resurse umane?

Uneori există numai unii oameni care posedă priceperile de care aveţi nevoie şi sînt gata să le
ofere la un preţ convenabil. De exemplu, o companie de asigurări din California are mulţi
muncitori din Irlanda, deoarece ei sînt pricepuţi în computere şi deservire a clienţilor, şi în plus
nu cer mult pentru prestarea serviciilor sale.

 De ce afacerile fac comerţ cu resurse de capital?

Uneori este mai puţin costisitor pentru o ţară să producă anumite produse decît să le transporte
în ţară. Alteori oamenii preferă stilul, culoarea, mărimea, preţul şi alte caracteristici ale
bunurilor pe care le pot importa din alte ţări. Uneori afacerile din altă ţară produc chiar
bunurile de care au nevoie alte afaceri. De exemplu, mulţi consumatori americani preferă
automobilele japoneze cu toate că şi în america se produc maşini. De aceea mulţi dealeri de
maşini comandă automobile din Japonia.

Atrageţi atenţia că comerţul cu resurse se face deoarece există o discordanţă între cererea şi
oferta de asemenea resurse. De exemplu, Japonia nu are o ofertă prea mare de lemn, dar firmele
din această ţară au nevoie de o cantitate mare de lemn. În SUA din contra, mulţi oameni consumă
iarna fructe şi legume proaspete. Totuşi, unele ţări, care se află sub ecuator, pot oferi aceste
bunuri, datorită climei favorabile.

Activitate: Partea 2.

Distribuiţi caietele de lucru “Descoperind Lumea” şi cereţi elevilor să le deschidă la pagina 2.

Citiţi întrebările pentru activitatea 2. Sugeraţi-le elevilor să utilizeze caietele de lucru pentru a
răspunde la întrebări.

Întrebări pentru Activitatea 2.

Ce bun ţi-ar plăcea să vinzi în ţara cu care ţi-ai ales să faci comerţ? De ce aţi ales acest produs?
Cine va cumpăra produsul dumneavoastră?

Sarcini opţionale.

Găsiţi două sau trei cauze de ce oamenii vor fi interesaţi să vă cumpere produsele.

Rezumat şi recapitulare.

Cereţi elevilor să găsească cîteva cauze ale comerţului cu resurse. Identificaţi În ce mod aceste
cauze reflectă relaţia dintre cerere şi ofertă. La sfîrşitul lecţiei, adunaţi caietele de lucru
“Descoperind lumea” şi daţi-le profesorului.
Stabilirea propriilor obiective

Cereţi elevilor să identifice afaceri care nu au nici o legătură cu comerţul internaţional.

Întrebaţi elevii,
 Au oare toate afacerile legătură cu comerţul internaţional?
 Crezi că cîndva serviciul tău va avea vre-o legătură cu comerţul internaţional?

Pentru profesor:
Activitatea “Jurnalul de afaceri”
Activitatea de la pagina 2 are menirea să întărească “Locurile unde se desfăşoară comerţul”
Răspunsuri:
1. Italia
2. Egipt, Venezuiela, Canada
3. Filipine
4. Australia sau Canada
5. Australia
6. Egipt, Italia sau Venezuiela.

Activităţi Interdisciplinare

Ştiinţe
Cereţi elevilor să enumere invenţii făcute de oameni pe parcursul vieţii şi muncii, aşa ca maşini,
îmbrăcăminte, utilaje, gumă de mestecat, biciclete. În care ţări au fost făcute aceste invenţii?
Cum ar decrge viaţa elevilor dacă nu ar exista comerţul internaţional?

Ştiinţe sociale.
Cereţi unui importator de maşini o fişă cu preţuri, care descifrează tariful de import. Distribuiţi
copii ale acestei fişe elevilor şi întrebaţi-I, “Care este tariful de import? Cum influienţează
mărimea acestui tarif preţul la maşinile de import?”
Discutaţi cu elevii despre modul în care tarifele pot susţine comerţul protejînd afacerile locale.
De asemenea discutaţi cu ei despre modul în care tarifele de import împiedică comerţul, cauzînd
o creştere a preţurilor, sau încurajează alte ţări să impună tarife pentru produsele moldoveneşti.

Arte.
Cereţi grupurilor de elevi să cerceteze principalele importuri şi exporturi ale ţării sale, întocmind
un panou de afisaj sau o hartă cu ilustrarea importurilor şi exporturilor fiecărei ţări.

DOLAR PENTRU DOLAR

Privire generală
Elevii discută care ţări fac comerţ şi află ce înseamnă rata de schimb valutar. Ei sînt angajaţi într-
o activitate comercială care ilustrează cîteva aspecte ale complexităţii comerţului mondial.

Obiectivele:
Elevii vor fi capabili să:
 Identifice rolul banilor în comerţul internaţional;
 Facă calcule de convertzire a valutei.

Pregătirea:
Revedeţi activitatea şi lista materialelor. Explicaţi profesorului că activitatea cultivă abilităţi de
calcul matematic şi rugaţi-l să ajute elevii dacă e nevoie.
Găsiţi o tabelă a cursurilor valutare în ziar sau de la o bancă pentru a o arăta elevilor. Pentru a
asigura facilitatea muncii dumneavoastră puteţi utiliza cursurile valutare prezentate în tabelul de
la pagina 17.
Afişaţi harta lumii şi posterul Junior Achevement. Utilizaţi ecusoanele de pupitru de la
activitatea precedentă.
Timp:
45 minute. Rugaţi profesorul să vă ajute să fixaţi timpul.
Materiale:

 32 ecusoane de pupitru
 32 de caiete de lucru “Descoperind lumea”
 6 monede străine
 1 poster Junior Achievement
 1 Hartă a lumii
 1 bancnotă dolar
 1 tabelă cu cursurile valutare din ziar
 pixuri sau creioane
 calculatoare

Concepte
Monede
Rată de schimb
Comerţ
Resurse
Import
Export

Deprinderi
Să convertească valute
Deprinderi de calcul matematic
Să lucreze în echipă

PREZENTAREA
Întroducere
Revedeţi care anume popoare fac comerţ. Specificaţi, menţionînd care oameni sau afaceri fac
comerţ cu materie primă, forţă de muncă sau bunuri finite (resurse umane, naturale şi de capital).
Dicscutaţi despre diferenţa dintre cererea şi oferta de resurse,