PLAI Cluj - 2013-2020

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ
PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT

2013-2020
JUDEŢUL CLUJ
1
CUPRINS:
Cuvânt
înainte…………………………………………………………………………………….7
1.REZUMAT……………………………………………………………………………………9
2.DEMOGRAFIE………………………………………………………………………………10
2.1 Situaţia actuală - Populaţia totală. Dinamica generală în perioada 1990-2007…10
2.1.1 Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) ……………………………10
2.1.2Distribuţia pe sexe…………………………………………………………11
2.1.3 Structura pe grupe de vârstă ………………………………………………11
2.1.4 Structura etnică……………………………………………………………13
2.1.5 Mişcarea migratorie……………………………………………………….13
2.2 Proiecţii demografice la orizontul anului 2025……………………………………15
2.3 Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT……… ..16
3. PROFILUL ECONOMIC …………………………………………………………….….17
3.1 Situaţia actuală - Principalii indicatori economici pentru perioada 2000-2007….17
3.1.1 Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB) …………….17
3.1.2 Productivitatea muncii……………………………………………………..19
3.1.3 Dinamica generală a firmelor (investiţii brute, investiţii străine directe,
dinamica unităţilor locale active, IMM)…………………………………………19
3.1.4.Investiţiile bruteale unităţilorlocaleactive din industrie,construcţii,comerţ şi
alteservicii..............................................................................................................20
3.2 Proiecţia principalilor indicatori economici la orizontul anului 2013…………….20
3.2.1 Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate ………….20
3.2.2 Cercetarea – dezvoltarea…………………………………………………...21
3.3.3 Industria……………………………………………………………………21
3.3.4 Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu..22
3.3.5 Agricultura…………………………………………………………………22
3.3.6 Turismul ……………………………………………………………...….22
3.3.7 Dezvoltarea durabilă……………………………………………………….23
3.3 Principalele concluzii din analiza mediului economic regional. Implicaţii pentru
ÎPT………………………………………………………………………………………23
4. PIAŢA MUNCII......................................................................................................................25
4.1 Indicatori statistici ai pieţei muncii ...................................................................................25
4.1.1 Participarea la forţa de muncă .....................................................................................25
4.1.2 Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional........................26
4.1.3 Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale econ. naţionale.........26
4.1.4 Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale econ. Naţionale..... 27
4.2 Informaţii parţiale...............................................................................................................27
4.2.1 Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante
înregistrate la AJOFM..........................................................................................................27
4.2.1.1 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru
învăţământul profesional şi tehnic şi liceal tehnologic.......................................................27
şcoala postliceală................................................................................................................27
învăţământul superior........................................................................................................27
4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la
AJOFM(aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare) ..................................29
4.2.3. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt(anchete)…………….31
4.2.4. Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu(2013-2020)……….32
2
4.3 Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT.................................................45
4.3.1 Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional...........45
4.3.2 Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de muncă(BFM).......45
4.3.3 Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile...............................................45
4.3.4 Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi a locurilor de muncă
vacante înregistrate la AJOFM.................................................................................................45
4.4 Implicaţiile pentru ÎPT .......................................................................................................46
5. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC ……………………………………..48
5.1 Contextul de politici pentru educaţie si formare profesională…………………..48
5.1.1 Contextul european …………………………………………………… 48
5.1.2 Contextul naţional………………………………………………………..49
5.2 Indicatori de context specifici - Contextul demografic şi populaţia şcolară…….49
5.3 Indicatori de intrare pentru perioada 2003-2009………………………………..50
5.3.1 Numărul de elevi care revin unui cadru didactic………………………..50
5.3.2 Resursele umane din ÎPT…………………………………………………50
5.3.3 Număr de elevi pe unităţi şcolare…………………………………………51
5.3.4 Resurse materiale şi condiţii de învăţare. ………………………………..51
5.4 Indicatori de proces ………………………………………………………………..51
5.4.1 Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT …………51
5.4.2 Asigurarea calităţii în ÎPT ………………………………………………51
5.4.3 Serviciile de orientare şi consiliere………………………………………52
5.5 Indicatori de ieşire pentru perioada 2000 – 2008………………………………...53
5.5.1 Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională…53
5.5.2 Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere pe vârste)53
5.5.3 Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED ……………….54
5.5.4 Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED ……………………...55
5.5.5 Structura populaţiei pe niveluri de educaţie (după ultimul nivel de studii
absolvit)………………………………………………………………………..56
5.5.6 Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie ……………………… .56
5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie……………………..57
5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) 58
5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit
cel puţin învăţământul secundar
superior………………………………………………………………………….59
5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani).59
5.6 Indicatori de impact…………………………………………………………………60
5.6.1 Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra şomajului
pentru perioada 2003-2008 …………………………………………………… 60
5.6.2 Inserţia profesională a absolvenţilor din anul 2006-2007……………… 60
5.6.3Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de
muncă………………………………………………………………………62
5.7 Oferta şcolilor din ÎPT din regiune în perioada 2002-2009……………………….63
5.7.1 Evoluţia planurilor de şcolarizare………………………………………….63
5.7.2 Analiza ofertei curente pentru formarea profesională iniţială în anul şcolar
2008-2009………………………………………………………………………..63
5.7.3 Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor în anul şcolar 2008-2009
64
5.7.4 Reţele şcolare în anul şcolar 2008-2009………………………………....64
5.7.5 Parteneriatul cu întreprinderile ………………………………………….65
5.7.6. Distribuţia teritorială a ofertei de formare profesională iniţială ………..65
 Numărul de elevi pe unităţi şcolare IPT
3
 Situaţia elevilor din învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT) după mediul de rezidenţă -
CLASA A IX- a învăţământ de zi
 Prognoza absolvenţilor de gimnaziu pentru perioada 2009 – 2012
 Distribuţia teritoriala a scoli IPT
 Direcţii de restructurare a reţelei şcolare
5.8 Principalele concluzii din analiza ÎPT regional……………………………………66

6. MONITORIZAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI ÎN PERIOADA
SEPTEMBRIE 2008-MARTIE 2009……………………………………………………… 71
7. ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU
CEREREA………………………………………………………………………………………75
8. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI OBIECTIVELE DEZVOLTĂRII
ÎPT LA ORIZONTUL ANULUI 2013……………………………………………………… 77
9. ACŢIUNI PROPUSE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR DEZVOLTĂRII ÎPT
LA ORIZONTUL ANULUI 2013…………………………………………………………… 79
ANEXA A la Planul de actiuni –Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de
Şcolarizare....................................................................................................................................83
ANEXE–opisul anexelor …………………………………………………………….......... . 84
4
LISTA DE ABREVIERI
Planul Regional de Acţiune pentru dezvoltarea Învăţământului profesional şi
PRAI tehnic
Planul Local de Acţiune pentru dezvoltarea Învăţământului profesional şi
PLAI tehnic
PAS Planul de acţiune al şcolii
AJOFM Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă
ANOFM Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă
CJ Consiliul Judeţean
Nomenclatorul Activităţilor Economice Clasificarea Activitatilor din Economia
CAEN Nationala
CNP Comisia Naţională de Prognoză
COR Codul Ocupaţiilor din România
FPC Formare Profesională Continuă (formarea adulţilor)
DJS Direcţia Judeţeană de Statistică
SEOFM Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Munca
FSE Fondul Social European
UE Uniunea Europeană
PIB Produsul Intern Brut
VAB Valoarea Adăugată Brută
ÎU Învăţământ Universitar
IDRU Index Dezvoltarea Resurselor Umane
DRU Dezvoltarea Resurselor Umane
INS Institutul Naţional de Statistică ( România)
ISCO International Standard Classification of Occupations
Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (UNESCO) International
ISCED Standard Classification of Education
ISJ Inspectoratul Şcolar Judeţean
OIM Organizaţia Internaţională a Muncii (asta este ILO International Labour Office)
IFPI Învăţământ şi Formare Profesională Iniţială
CLDPS Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social in formarea profesională
PDL Planul de Dezvoltare Locală
ACL Analiza Cadrului Logic
APM Analiza Pieţei Muncii
MECT Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului
MMSSF Ministerul Muncii, al Solidarităţii Sociale şi Familiei
PNAO Planul Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă
PND Planul Naţional de Dezvoltare
5
ONG Organizaţii Non-guvernamentale
NUTS Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale pentru Statistică
PCM Management-ul Ciclului Proiectului (PCM Project Cycle Management)
UIP Unitatea de Implementare a Proiectului
CR Consorţii Regionale
PDR Planul de Dezvoltare Regională
RO România
RON Noul Leu Românesc
POS Programul Operaţional Sectorial
Puncte Tari, Puncte slabe, Oportunităţi, Riscuri (Strengths, Weaknesses,
SWOT Oportunities, Threaths)
TVET Învăţământ Profesional şi Tehnic (Technical Vocational Education and Training)
VET Învăţământ şi Formare Profesională (Vocational Education and Training)
WB Banca Mondială (Word Bank)
UNESCO Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură
SPP Standare de Pregatire Profesională
6
CUVÂNT ÎNAINTE
Planificarea strategică1 a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi

tehnic (IPT) are caracter naţional şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România
ca stat membru al Uniunii Europene.
Obiectivul major al planificării strategice a IPT constă în creşterea contribuţiei învăţământului
profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe
inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă.
Aspectelor mai sus menţionate le adăugăm provocările generate de fenomenul rapid al
îmbătrânirii demografice, al fluxurilor migraţiei externe ceea ce ne conduce la concluzia că IPT
va fi sistematic solicitat să răspundă unor nevoi, de cele mai multe ori imediate, ale angajatorilor
din România.
Învăţământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educaţiei:
economic şi social. Prin urmare IPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor imediate ale
unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune
integrare socio - profesională. În aceste condiţii învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut
ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la
locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia.
Iată de ce prognoza ofertei IPT realizată în corelare cu o cerere previzionată a forţei de muncă
şi tranziţia de la şcoală la viaţa activă devin elemente strategice pentru o planificare
performantă. Planificarea strategică a ofertei IPT utilizează următoarele documente:
- Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) – realizat la nivel regional.
- Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) – realizat la nivel judeţean.
- Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) – realizat de unitatea de învăţământ la nivelul
comunităţii.
Scopul Planului Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) este de a îmbunătăţi corelarea
dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio-economică la
nivel judeţean şi de a creşte contribuţia învăţământului superior la dezvoltarea regională, în
perspectiva anului 2013. PLAI cuprinde:
 analiza contextului judeţean din punct de vedere al evoluţiilor şi previziunilor demografice,
de piaţă a muncii şi economice;
 analiza capacităţii sistemului învăţământului profesional şi tehnic de a răspunde nevoilor
identificate prin diagnoza contextului judeţean;
 priorităţile, ţintele şi acţiunile pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic la
nivel judeţean;
Documentarea pentru PLAI se realizează prin analiza următoarelor documente:
 Planul Naţional de Dezvoltare.
 Strategia Naţională de Dezvoltare a Resurselor Umane.
 Planurile de Dezvoltare Regională.
 Strategiile şi planurile de acţiune privind Educaţia şi Formarea Profesională.
 Strategia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă.
Rolul PLAI este de a furniza cadrul de referinţă şi de a facilita documentarea pentru elaborarea
şi armonizarea documentelor strategice de la nivel local (PAS).
Alinierea la sistemul de indicatori structurali definiţi pentru sistemele de educaţie şi formare
profesională din UE şi adoptarea indicatorilor de referinţă pentru 2010 (Benchmarks) - necesită:
măsuri corelate la nivel naţional şi regional pentru alinierea la indicatorii UE; definirea şi
raportarea unitară a indicatorilor statistici; adoptarea la toate de nivelurile de planificare a unor
ţinte şi măsuri adecvate pentru apropierea de indicatori de referinţă UE, măsurarea sistematică a
progresului în îndeplinirea indicatorilor propuşi. PLAI este actualizat anual de către CLDPS,
1
Termenul „planificare strategică” este utilizat cu semnificaţia de „prognoză” pe termen mediu de 5 – 7 ani a ofertei
IPT realizată în contextul modelului propus de CNDIPT.
7
structură consultativă pentru problemele de educaţie şi formare profesională, iar atribuţiile
acestuia conform termenilor de referinţă, vizează printre altele:
- realizarea şi actualizarea Planului Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI);
- monitorizarea implementării PAS la nivelul unităţilor de învăţământ.
8
1. REZUMAT
În documentul prezentat în cele ce urmează membrii CLDPS Cluj îşi exprimă viziunea asupra
TVET prin două direcţii majore de acţiune:
 Adaptarea ofertei educaţionale la nevoile de dezvoltare economico – socială durabilă de
la nivel local, regional şi naţional, precum şi la interesele şi nevoile de educaţie şi
formare ale elevilor.
 Asigurarea calităţii actului educaţional, ca bază a succesului inserţiei socio –
profesionale a absolvenţilor.
Actualizarea PLAI din acest an a fost realizată cu sprijinul Proiectului POSDRU/55/1.1/S/37932,
aplicant fiind Centrul Naţional de Dezvoltate a Învăţământului Profesional şi Tehnic, pe baza
datelor disponibile din surse statistice oficiale (anuarul statistic al Romaniei 2010, date furnizate
de INS), din studii previzionale la orizontul anului 2013 (Comisia Naţională de Prognoză) şi din
surse administrative (statistici ale ISJ-urilor, ANOFM, AJOFM –urile din judeţe).
Evoluţiile pieţei muncii şi economiei din ultimele luni, în condiţiile crizei economico-
financiare, arată că previziunile privind cererea de forţă de muncă la orizontul anului 2013
utilizate în PLAI ACTUALIZAT ÎN ANUL 2009 au un grad ridicat de relativitate. În acest
context CLDPS-ul apreciază că la acest moment, PLAI furnizează direcţiile majore de acţiune
pentru dezvoltarea ÎPT ca răspuns la cererea actuală şi previzionată a pieţei muncii, dar nu
poate furniza recomandări suficient de detaliate pentru fundamentarea ofertei de formare
profesională iniţială începând cu anul şcolar 2012-2013, ca răspuns la cererea pieţei muncii.
În aceste condiţii, CLDPS Cluj consideră necesară o actualizare a PLAI în fiecare an pe baza
unei monitorizări lunare în perioada care urmează a evoluţiilor pieţei muncii. Astfel, oferta
ÎPT pentru anul 2012-2013 va putea fi fundamentată prin PRAI şi PLAI pe baza unor
informaţii mai recente în raport cu momentul deciziei privind planul de şcolarizare
(decembrie, conform Metodologiei de fundamentare a cifrei de şcolarizare).
Adaptarea ofertei IPT la cererea pieţei muncii se realizează pe baza informaţiilor şi analizelor
referitoare la demografie, economie, piaţa muncii şi cele referitoare la sistemul IPT. Analiza
SWOT stă la baza identificării priorităţilor, obiectivelor, precum şi a măsurilor Planului de
Acţiune.
Obiectivul general
Creşterea calităţii educaţiei şi formării continue prin TVET şi dezvoltarea ofertei
educaţionale pentru adulţi
Priorităţi
1.Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământul profesional şi tehnic

2.Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii
3. Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET )
4.Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi
5.Creşterea calităţii in procesul educaţional si egalitatea de sanse in TVET
6. Corelarea invatamantului universitar cu invatamantul profesional si tehnic
Măsurile din Planul de Acţiune sunt asumate în vederea implementării de către membrii
CLDPS, proces care va fi monitorizat şi astfel se asigură continuitatea şi calitatea
procesului de corelare a ofertei de formare profesională iniţială IPT cu cererea pieţei
muncii.
9
2. DEMOGRAFIA
2.1. Situaţia actuală - populaţia totală. Dinamica generală în perioada 1990-2010
Judeţul Cluj reprezintă, conform tuturor indicatorilor, un punct de referinţă pe harta

României, dinamica din ultimii patru ani având ca locomotivă ritmul deosebit de dezvoltare care
a caracterizat redimensionarea municipiului Cluj-Napoca, a făcut ca acesta să devină un model
de dezvoltare pentru multe regiuni din ţara noastră.
Judeţul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a ţării, având o suprafaţă de 6674,4
kmp, desfăşurată în zona de contact a trei unităţi naturale reprezentative: Munţii Apuseni,
Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei. Din punct de vedere al suprafeţei deţinute, în totalul
teritoriului naţional, judeţul Cluj ocupă locul 12 pe ţară cu 2,8%. Populaţia totală a judeţului la
01.07.2010 era de 692.339 locuitori, în scădere faţă de 2007, scădere care se află sub media pe
regiune.
2.1.1. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)

Din punct de vedere al distribuţiei pe cele două medii rezidenţiale, în judeţul Cluj, se
observă o scădere a populaţiei şi din mediul rural dar mai redusă faţă de mediul urban, pe fondul
reîntoarcerii acesteia în spaţiile de provenienţă rurale. (Anexa 1.a)
Evoluţia populaţiei totale pe medii rezidenţiale în judeţul Cluj la data de 1 ianuarie
10
Cel mai urbanizat judeţ, din Regiunea Nord - Vest, în 2010, este Clujul (67% în urban
faţă de 33% în rural), însă fenomenul de scădere a populaţiei urbane rămâne la valori ridicate, la
care se adaugă fenomenul de îmbătrânire demografică cu care se confruntă aceste spaţii dar şi
fenomenul de migraţie internaţională cu care mediul urban se va confrunta şi în următorii ani.
2.1.2 Distribuţia pe sexe
În intervalul 2005-2010 populaţia de sex masculin a judeţului Cluj a scăzut faţă de
populaţia de sex feminin.
Cea mai importantă diferenţă între cele două sexe în perioada 2000-2007 din Regiunea
Nord - Vest a fost înregistrată în judeţul Cluj, scăderea fiind mai accentuată în rândul populaţiei
masculine comparativ cu populaţia feminină. (Anexa 1.a)
Evoluţia populaţiei pe sexe în judeţul Cluj
2.1.3 Structura pe grupe de vârstă
Dinamica populaţiei pe grupe mari de vârstă în judeţul Cluj indică tendinţa de îmbătrânire
demografică, caracterizată prin reduceri importante ale ponderii efectivelor din grupa 0-14 ani
(13,2%, cea mai mică pondere din regiune) pe fondul creşterii ponderii populaţiei din grupa de
peste 60 ani (21,2%, cea mai mare pondere din regiune) în anul 2010.
Structura populaţiei (ca nr. de persoane) pe grupe de vârstă la 1 iulie 2010 pe
Regiunea Nord – Vest (Anexa 1.a)
11
Structura populaţiei (ca nr. de persoane) pe grupe de vârstă la 1 iulie 2010 a Jud. CLUJ
Structura populaţiei (%) pe grupe de vârstă la 1 iulie 2010 a Jud. CLUJ
Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei judeţului reprezintă un indicator important care va

trebui luat în considerare la analiza reţelei şcolare şi la proiecţia planurilor de şcolarizare.
12
2.1.4 Structura etnică
Din punct de vedere a structurii etnice în judeţul Cluj trăiesc mai multe minorităţi, dintre
care cea mai importantă este minoritatea maghiară, care reprezintă 17,66% din totalul populaţiei.
Minoritatea germană este mică ca şi procent, iar minoritatea romă reprezintă 2,86%.
Structura etnică în judeţul Cluj la recesământul populaţiei din 2002
Existenţa minorităţilor are implicaţii asupra dezvoltării ÎPT în limbile minorităţilor, aşa
cum rezultă din capitolul educaţie.
2.1.5 Mişcarea migratorie
Migraţia îmbracă forme multiple. Dintre acestea, cele mai caracteristice sunt deplasările
pentru muncă. Existenţa deplasărilor pentru muncă a constituit un fenomen aproape permanent,
care a însoţit dezvoltarea forţelor de producţie în toate timpurile. Un fenomen nemijlocit legat de
aceste deplasări, a cărui intensitate este foarte puternică de la an la an , l-a constituit emigraţia
forţei de muncă.
Cauzele principale constau în disproporţiile care apar în economia capitalistă, ce se referă la
raportul dintre resursele naturale şi industriale, dintre resursele naturale şi agricole, dintre
industrie şi agricultură şi dintre dezvoltarea economică şi densitatea populaţiei. Schimbările în
fluxurile migratorii au constituit, pe lângă sporul natural negativ , o cauză care a influenţat
actualele structuri ale populaţiei României. În special migraţia unor categorii importante din
populaţia României (cu precădere populaţia înalt calificată şi pregătită ) s-a intensificat.
Deplasările de populaţii atât în interior cât si în exterior, au repercursiuni puternice atât pentru
zonele cu emigraţie, cât şi pentru cele cu imigraţie.
Consecinţele sunt atât de ordin demografic, cât şi economic. Deplasările de mari proporţii ale
forţei de muncă determină mari dificultăţi atât pe plan economic,cât si pe plan social.
Migratia interna
Din analiza datelor din zona noastră se evidenţiază creşterea migraţiei interne, cauzele
economice continuând să rămână un factor hotărâtor în evoluţia ei din judeţul nostru. Sensul
acestei mişcări mecanice este spre zonele cele mai dezvoltate economic şi spre capitală.
Declinul economic general al ţării, în special cel industrial a generat un nou tip de
migraţiune din mediul urban către mediul rural. Dacă în anii *90 fluxul migrator rural-urban a
fost maxim ca urmare a eliminării restricţiilor privind stabilirea reşedinţei în anumite oraşe,
după această dată sensul fluxului migrator a populaţiei s-a schimbat treptat. Evoluţia şomajului
urban, creşterea costului vieţii în marele oraşe, restituirea terenurilor agricole prin Legea nr.
18/1991 au fost principalii factori care au favorizat creşterea ponderii celor plecaţi din mediul
urban în mediul rural. Rata migraţiei pe grupe de vârstă a înregistrat intensităţi mai mari pentru
13
femeile din segmentul de populaţie 20-34 ani, cele mai mobile persoane fiind cele din grupa 25-
29 de ani (1,5%). Soldul schimbărilor de domiciliu a înregistrat valori negative pentru populaţia
rurală cu vârsta între 25-34 de ani. Schimbările de domicilii datorate problemelor de muncă şi
problemelor de familie au continuat să predomine la grupele de vârstă tinere. Migraţia populaţiei
vârstnice, de peste 60 de ani, mai puţin mobilă a înregistrat ponderi scăzute cu valori mai mari
însă în cazul mediul urban-rural, faţă de mediul rural-urban. Fluxurile migraţiei interne joacă un
rol important în configuraţia tipologiilor demografice regionale. Reducerea migraţiei populaţiei
pe distanţe lungi în favoarea celei pe distanţe scurte, în creştere, a făcut ca „migraţia
intrajudeţeană” să depăşească semnificativ „migraţia interjudeţeană”.
Migraţia interregională a prezentat particularităţi determinate de specificul evoluţiilor
economice regionale. În anul 2004 cea mai mare dinamică migratorie s-a înregistrat în Regiunea
Nord-Est, regiunea cu cea mai numeroasă populaţie, Regiunea Sud-Vest Oltenia, în contextul
atragerii forţei de muncă disponibilizate din regiunea minieră Valea Jiului, şi în Regiunea
Bucureşti-Ilfov, a cărei dinamică este determinată de prezenţa capitalei, caracterizată de fluxuri
migratorii accentuate. Regiunile Vest şi Centru sunt singurele regiuni, în afară de regiunea
Bucureşti-Ilfov, care au înregistrat în 2004 un sold pozitiv al fluxului migratoriu. Fenomenul
poate fi explicat prin atracţia din ce în ce mai mare exercitată de aceste regiuni ca urmare a
vecinătăţii directe sau apropierii de graniţa cu un stat membru al UE (Ungaria) şi dezvoltării
centrelor urbane sub influenţa europeană. Soldul majoritar negativ al fluxurilor migratorii în
celelalte regiuni de dezvoltare demonstrează încă o dată creşterea migraţiei externe a populaţiei.
Cea mai mare creştere a soldului migratoriu a fost în regiunea Bucureşti.
Migraţia externă
Migraţia externă a fost unul din factorii care au contribuit la scăderea numerică a
populaţiei, generând un sold negativ însemnat. Migraţia temporară a forţei de muncă în
străinătate se estimează a fi şi mai mare decât datele oficiale. Principalele ţări de destinaţie către
care s-au îndreptat emigranţii români au fost Germania, Ungaria, SUA, Spania, Italia. În prezent
fenomenul migraţiei externe definitive a fost înlocuit cu o migraţiei externă temporară, fără
schimbarea rezidenţei. O situaţie îngrijorătoare o reprezintă creşterea continuă a migraţiei
externe a populaţiei înalt calificate şi pregătite. România se confruntă din ce în ce mai mult cu
aşa numitul fenomen al „migraţiei creierelor”, peste un sfert din forţa de muncă emigrantă având
studii superioare. Totodată, după profesii, categoriile inginerilor şi arhitecţilor, economiştilor,
tehnicienilor, asistenţilor medicali şi muncitorilor sunt cele mai reprezentate în cadrul forţei de
muncă emigrante, cu toate că aceste profesii sunt căutate şi pe piaţa forţei de muncă din
România, însă la un nivel de salarizare incomparabile.
Soldul migraţie interne determinat de schimbarea domiciliului
Soldul migraţiei internaţionale determinat de plecările în străinătate
14
2.2 Proiecţii demografice la orizontul anului 2025
Previziunile demografice pentru 2025 nu sunt optimiste, populaţia de vârstă şcolară şi

preşcolară scade faţă de 2005, după cum urmează: grupa de vârsta 0-14 ani cu 33,1%, grupa de
vârstă 14-64 de ani cu 16,2%, în timp ce populaţia de peste 65 de ani creşte cu 8.2%. (Anexa 1.b)
Tendinţele privind evoluţia populaţiei preşcolare şi şcolare sunt de scădere continuă şi

accentuată pe grupele de vârstă 7-14 ani (22,8 mii persoane) si 15 -24 ani (48,9 mii persoane).
Vom asista şi la o reducere semnificativă a ponderii populaţiei şcolare în structura grupei de
vârstă 15 -64 ani.
Dacă în anul 2003 populaţia şcolară reprezentă 33,92% din totalul populaţiei din grupa 15
-64 de ani, în anul 2025 această pondere va fi de 22,89%. (Anexa 1.c)
15
2.3 Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT
Scăderea demografică generală atât la nivel naţional, regional cât şi la nivelul judeţului va
avea implicaţii deosebite asupra gestionării şi dezvoltării resurselor umane şi va necesita
investiţii în capitalul uman.
Sunt de remarcat diferenţele de structură pe medii rezidenţiale pentru grupa de vârstă 0-
14 ani, de unde reiese o pondere a populaţiei de vârstă şcolară mai mare în mediul rural, faţă de
mediul urban, ceea ce însă afectează şi sistemul educaţional, copiii din satele izolate întâmpinând
dificultăţi în participarea la formele de învăţământ. Aceasta va determina o reorganizare a reţelei
şcolare în mediul rural prin concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea
problemelor de acces.
Reducerea populaţiei de vârstă şcolară, precum şi a grupei de vârstă 15-64 ani,
concomitent cu creşterea numerică continuă a populaţiei în vârstă de peste 65 ani, arată pericolul
unui deficit de forţă de muncă tânără, dar şi necesitatea de personal calificat pentru asistenţa
socială şi medicală, care se vor avea în vedere la planificarea ofertei educaţionale.
Acest lucru determină creşterea raportului de dependenţă demografică, precum şi
creşterea nevoii de servicii sociale şi asistenţă, alocarea unui procent mai mare din PIB pentru
servicii medicale, pensii şi alte facilităţi pentru populaţia de vârsta a treia.
Eficientizarea reţelei şcolare va trebui să ia în considerare numărul de intrări care vor fi
ţinând cont de rezultatul acestei analize: spor natural negativ, populaţie îmbătrânită, populaţia
viitoare preponderent feminină în anumite zone, educaţie multiculturală, creşterea accesului
pentru grupurile etnice dezavantajate.
Evoluţiile demografice scot în evidenţă necesitatea implicării unităţilor de învăţământ ca
furnizori de formare continuă, pentru pregătirea grupei de vârstă de mijloc pentru cerinţele de
competenţe şi calificări cerute pe piaţa muncii. Vor fi luate în considerare şi fenomenele de
migraţie externă.
16
3. PROFILUL ECOMONIC AL JUDEŢULUI CLUJ
3.1 Situatia actuală - principalii indicatori economici
Clujul face parte din categoria judeţelor cu o economie complexă si diversificată,cu

ponderi importante în economia naţională,fiind-din acest punct de vedere-cel mai important
centru administrativ-teritorial din nord-vestul ţării.
Economia judeţului Cluj a avut si are la bază bogatele resurse materiale,poziţia
geografică avantajoasă,cu posibilităţi facile de comunicaţii pe căile feroviare,rutiere şi
aeriene,rezerve importante de forţă de muncă de înaltă calificare şi cu tradiţie în numeroase
domenii,capacitate deosebită de adaptare la cerinţele pieţei concurenţiale,datorită puternicelor
centre de şcolarizare la toate nivelurile,cât şi a celor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare
tehnologică de care dispune.
În cadrul activităţilor industriale,locul preponderent îl ocupă industria prelucrătoare în
cadrul căreia sunt reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel naţional.Este ilustrativ de
menţionat că peste 20,9% din populaţia ocupată îşi desfăşoară activitatea în subramurile
industriale.
În ultimii ani s-au dezvoltat importante activităţi în parcurile industriale şi s-au amplificat
prestările de servicii.Au cunoscut ,de asemenea,o dezvoltare accentuată,începând îndeosebi cu
anul 2000,construcţiile de locuinţe.
În context este de relevat şi existenţa unui bogat şi variat potenţial turistic,cu precădere ţn
zona munţilor Apuseni,cu posibilităţi reale de amplificare a activităţilor din acest domeniu,în
cadrul procesului de restructurare a economiei judeţului.
În oraşul de reşedinţă de pe Someş si-au stabilit centrul de activitate instituţii care
asigură dezvoltarea economică a oraşului şi a întregii regiuni, precum Camera de Comerţ,
Industrie şi Agricultură, Centrul de Afaceri Transilvania, care oferă firmelor posibilitatea de a
investi în Cluj-Napoca şi de a găsi noi parteneri, centre de afaceri străine, precum Asociaţia
Întreprinderilor Italiene şi, în perspectivă, un Centru de afaceri olandez. Ambasada Americană
din Bucureşti a acordat Clujului titlul de ―Oraş de 5 stele, pentru simplificarea procedurilor
birocratice din administraţia locală.
Creşterea economică susţinută din perioada (2000-2007) şi continuată în acelaşi mod în
2008 este evidenţiată în evoluţia produsului intern brut la nivelul judeţului. Creşterea în anul
2002 comparativ cu 1998 a fost de 43.031,3 miliarde. În anul 2008 PIB al Regiunii Nord - Vest a
fost de 57937,1 milioane lei, iar a judeţului Cluj de 19984,7 milioane lei reprezentând 34,5% din
total PIB pe regiune.. Reducerea inflaţiei a fost un element pozitiv, care a cunoscut de asemenea
un ritm simţitor mai ales în ultimii 5 ani când s-a transformat dintr-o inflaţie mare (40-50% pe
an) într-o inflaţie sub 10% totuşi peste media EU şi chiar a celor 10 ţări proaspăt admise.
Dinamica preţurilor de consum a fost influenţată în principal de majorări de preţuri şi tarife
aplicate la servicii, scumpirea unora din materiile prime, deprecieri ale cursului valutar.
3.1.1 Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)
Aprecierea dezvoltării economiei se face prin intermediul asa numiţilor indicatori

macroeconomici compilaţi prin agregare pe baza datelor din conturile naţionale. Cei mai utilizaţi
dintre aceştia în statistica internaţională sunt produsul intern brut şi produsul naţional brut. PIB
reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor produse şi prestate într-o economie naţională într-o
perioadă determinată, de regulă un an, şi destinate consumului final.
Produsul Intern Brut (PIB) al judeţului Cluj în anul 2006 se situa în jurul valorii de
13.558,6 milioane lei, situându-se pe locul întâi între judeţele regiunii Nord-Vest.
17
Dinamica produsul intern brut în judeţele regiunii Nord - Vest
milioane lei (RON) preţuri curente

Judeţele Regiunii Nord-Vest 2005 2006 2007 2008
Bihor 8007,4 9475,4 11488,9 13751,5

Bistriţa Năsăud 3423,6 4086,3 4976,4 5712,7
Cluj 11505,1 13558,6 18020,9 19984,7
Maramureş 4833,8 5932,2 7012,7 7998,5
Satu Mare 4600 4699,7 5341,6 6075,6
Sălaj 2547,2 3054,0 3883,6 4414,1
78.9 1017.6 1300.8 1883.8 2181,7 2574,2 3054,0
Analiza dinamicii PIB în judeţul CLUJ pe perioada 2005-2008, scoate în evidenţă faptul
că a avut loc o creştere în valoare absolută. Ponderea PIB aferentă judeţului Cluj în PIB regional
a crescut constant în acest interval. Prin comparaţie cu celelalte judeţe, se observă că judeţul Cluj
ocupă primul loc în ierarhia regională la nivelul anului 2008 în ceea ce priveşte contribuţia
judeţului la formarea PIB regional. Datele pentru anii 2005-2006 sunt date definitive în timp ce
pentru anii 2007-2008 sunt încă date provizorii.
Valoarea adăugată brută (VAB) măsoară excedentul valorilor bunurilor şi serviciilor
produse peste valoarea bunurilor şi serviciilor consumate pentru producţie, reprezentând deci
valoarea nou creată în procesul de producţie.
Dinamica valorii adăugate brute pe categorii de resurse la nivelul Regiunii Nord-Vest
indică, de asemenea, o tendinţă de creştere în valori nominale, ea cifrându-se la suma de
51564,59 milioane lei în 2008. (Anexa 2.a)
VAB LA NIVELUL REGIUNII NORD-VEST
Regiunea Nord-Vest 2000 2005 2006 2007 2008

8495,4 30298,8 36006,7 44899,7 51564,5
Din datele statistice furnizate a rezultat că în anul 2006, VAB al jud.Cluj a fost cel mai mare
la nivelul Regiunii Nord-Vest, situându-se la valoarea de 33,18%
Ramuri de activitate RegiuneaNord Vest Jud CLUJ
Agricultură, silvicultură, piscicultură 39702 9454

Industrie, din care: 103023 30411
- Industrie extractiva 5638 954
- Industrie prelucrătoare 92740 28149
- Energie electrica, termica, gaze, apă
4645 1308
Construcţii 25996 12701
Servicii, din care: 191346 66923
- Comerţ1) 40781 15621
- Hoteluri si restaurante 6710 2540
- Transport, depozitare, comunicaţii 37167 13703
- Intermedieri financiare 5593 2540
- Tranzacţii imobiliare, prestări servicii 48543 14737
- Administraţie publică si apărare 16316 4082
- Învăţământ 15626 5272
18
- Sănătate şi asistenţă socială 11250 4157
- Alte activ. de servicii colective, sociale si personale 9360 4271
TOTAL 360067 119489.0
3.1.2 Productivitatea muncii
Productivitatea muncii, este expresia sintetică a eficienţei folosirii factorilor de

producţie. Productivitatea muncii face parte din categoria indicatorilor utilizării intensive a
potenţialului uman şi exprimă eficienţa cu care este utilizat personalul angajat de către
întreprindere, este o categorie economică complexă şi dinamică şi reprezintă însuşirea muncii de
a crea o anumită cantitate de valori de întrebuinţare într-o unitate de timp, reflectând în ultimă
instanţă, eficienţa cu care este cheltuită o cantitate de muncă. Caracterizarea generală a situaţiei
productivităţii muncii se face pe baza nivelurilor vânzărilor medii (anuale si zilnice), calculate pe
un salariat şi pe un salariat operativ şi a corelaţiilor ce se formează între ritmurile de creştere ale
acestora.
În toate regiunile României, media săptămânală a orelor de lucru este mai mare decât
media din Uniunea Europeană, cele mai multe ore (41) lucrând cei din Bucureşti, Nord - Vest,
Nord - Est şi Centru, arată un studiu despre competitivitatea regională.
Numărul de ore pe care le prestează în medie un muncitor din Uniunea Europeană este de
38, însă această cifră coboară şi spre 35 de ore, în Franţa.
Cinci dintre regiunile româneşti se află printre ultimele 10 regiuni din Europa, în ceea ce
priveşte productivitatea. În regiunea Vest, productivitatea muncii este de 1,9 euro pe oră, în Sud -
Vest, de 2,3 euro pe oră - fiind ultimele din UE la acest capitol -, în Sud este 2,5 euro pe oră, în
Sud - Est, 2,6 euro pe oră, iar în Nord - Vest, 2,8 euro pe oră.
Creşterea gradului de ocupare şi diminuarea dezechilibrelor pieţei muncii sunt legate în
principal, de sporirea producţiei şi productivităţii pe ansamblul economiei, iar politica naţională
de ocupare va da rezultatele aşteptate numai în condiţiile conlucrării şi cooperării dintre forţele
economice şi politice responsabile.
3.1.3 Dinamica generală a firmelor din judeţul CLUJ (investiţii brute, investiţii străine
directe, dinamica unităţilor locale active, IMM).
Unităţi locale active
Numărul unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi servicii din judeţul
Cluj a ajuns la finele anului 2008 la 27574 înregistrând o creştere faţă de anul 2007 cu 2346
firme. (Anexa 2.b)
Evoluţia numărului de unităţi locale active pe clase de mărime

Judet Cluj
19
Sursa: INS Statistica Teritoriala2010
Pe activitati ale economiei,dintre unităţile locale active în anul 2007, ponderea maximă la nivelul
judetului Cluj o au comertul (33,4%), urmate de tranzactii imobiliare (23,9%), industria
prelucrătoare (12,2%) şi constructii (11,9%) .
Dinamica firmelor - unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii,
ponderea pe clase de mărime a numarului de unităţi locale active, evoluţia personalului din
unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe clase de mărime pot fi
vizualizate în anexa 2,b,c Firme_Investiţii.
Investiţiile străine directe atrase de România în primele două luni ale anului 2008 s-au
ridicat la 1,2 miliarde euro, marcând o creştere de 40% comparativ cu perioada similară din
2007, relevă datele Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS).
Regiunea Nord - Vest se află pe locul trei, după Bucureşti - Ilfov care a atras cea mai
mare pondere a investiţiilor străine, cu peste 50% din investiţii, şi Centru.
Cât priveşte numărul de IMM-uri la nivelul judeţului în 2008 sunt 27496 număr apropiat
de numărul total de unitatile locale active, firmele cu peste 250 angajaţi reprezentând numai
0,3% din total. Datele au fost culese de la Direcţia Regionala de Statistică şi anul 2008 este
ultimul an în care avem date pe CAEN.Rev.1. Evoluţia în 2009 aduce modificări importante în
evoluţia numărului de firme, în condiţiile actualei crize economice.Numarul lor scade cu 753 de
unitati fata de 2008,la 26821,cea mai mare scadere numerica inregistrand unitatile locale cu 0- 9
salariati.
3.2 Proiecţia principalilor indicatori economici la orizontul anului 2013
Din datele publicate de Comisia Naţională de Prognoză, rezultă că la nivelul regiunii

Nord - Vest evoluţia principalilor indicatori economici până în 2013 este pozitivă, cele mai bune
evoluţii existând la nivelul PIB/locuitor şi a câştigului salarial mediu net lunar-lei/salariat. La
nivelul judeţului Cluj evoluţia principalilor indicatori economici este în acelaşi trend cu evoluţia
din regiune (Anexa 2d- 04 economia).
3.3. Alte informaţii şi informaţii parţiale
3.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate
Conceptul de competitivitate regională
Competitivitatea regională reprezintă potenţialul regiunii respective de a menţine şi/sau

atrage acei oameni care stăpânesc factorii de cunoaştere cheie pentru succesul dezvoltării
economice, la care se adaugă potenţialul regiunii de a exploata în producţie aceşti factori de
cunoaştere. Din acest punct de vedere, regiunea trebuie să furnizeze mecanismele adecvate
pentru a permite firmelor să dezvolte infrastructuri de inovaţie, precum şi mecanisme de depăşire
a problemelor pe care le aduce inovaţia (investiţii, risc etc.). Regiunea trebuie să contribuie la
dezvoltarea infrastructurii de comunicare dintre firme, trebuie să încurajeze dinamismul mediului
de afaceri, să sprijine investiţiile în cercetare şi dezvoltare, să descurajeze abordările „miopie”
ale firmelor (profitul de termen-scurt), să sprijine educaţia/instruirea forţei de muncă.
Agenţia de Dezvoltare Regională Nord - Vest a lansat la nivel regional în data de 3 mai
2006 proiectul "Strategia Regională de Inovare a Regiunii Nord - Vest" - REGIS-NW. Proiectul
beneficiază de finanţare de la Comisia Europeană, prin intermediul programului Cadru 6, alături
de alte 33 de proiecte din Europa. Odată cu lansarea oficială la nivel european a acestei generaţii
de proiecte RIS, în iunie 2005, Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest România devine membră a
20
asociaţiei IRE " Inovating Regions in Europe", alăturându-se acestei reţele care totalizează peste
200 de regiuni "inovative". Proiectul REGIS-NW va genera prima strategie regională de inovare
ce va fi elaborată şi implementată în regiunea Nord - Vest. Proiectul REGIS-NW este
implementat în contextul în care Uniunea Europeană îşi propune să devină până în 2010 "cea
mai competitivă şi dinamică economie din lume, bazată pe cunoaştere" (Agenda Lisabona,
2000). Inovarea şi antreprenoriatul reprezintă direcţii strategice la nivel european, "în special
prin crearea de legături stabile între institutele de cercetare şi industrie, creând astfel condiţii
favorabile Cercetării şi Dezvoltării" (European Guidelines 2007-2013).
3.2.2. Cercetarea-dezvoltarea
Unităţi de cercetare
În regiunea Nord - Vest funcţionau 65 de unităţi de Cercetare - Dezvoltare, dintre care 30

de agenţi economici. Numărul acestora a rămas relativ constant în următorii ani. Numărul
institutelor de cercetare s-a redus însă în ultimii 15 ani, (în 1999 existau 74 de unităţi de C&D în
regiune), acestea confruntându-se cu numeroase probleme de finanţare, de adaptare a activităţii
la nevoile sectoarelor economice (tranziţia de la cercetarea fundamentală la cea aplicativă fiind
dificilă) precum şi cu lipsa infrastructurii suport necesare (aparatură, echipamente) desfăşurării
activităţii. Acestea reprezintă 10,81% din efectivul total de unităţi C&D din România. În
Bucureşti se concentrează 38,1% dintre acestea.
3.2.3. Industria
Structura economică diversificată are la bază investitori privaţi, industria prelucrătoare

fiind predominantă. Ramurile industriale cele mai dezvoltate sunt industria alimentară (18,40%),
extractivă, industria metalurgică (16,8%), constructoare de maşini, de medicamente si cosmetice.
Creşteri semnificative s-au înregistrat la prelucrarea lemnului (34,5%), aparatura electrică
(9,2%), producerea substanţelor chimice şi a fibrelor sintetice (7,2%), Clujul fiind lider naţional
în producţia de tricotaje, confecţii şi încălţăminte (al doilea exportator din ţară), mobilier,
produse lactate, bere. Forţa de muncă relativ ieftină şi înalt calificată face din Cluj-Napoca o
ţintă pentru investitorii străini. La acest fapt contribuie şi oferta educaţională foarte mare care
atrage studenţi din toată ţara, mulţi dintre aceştia rămânând să lucreze şi să trăiască la Cluj.
La finele anului 2005, Consiliul Judeţean a inaugurat Parcul industrial TETAROM I,
având o suprafaţă de 27 de hectare. Un alt investitor cu planuri de anvergură pentru oraş este
compania americană Emerson, care va ocupa cel de-al doilea parc industrial. Un al treilea parc
industrial este deja în pregătire.
Pentru a găsi noi terenuri care să fie disponibile înfiinţării de noi afaceri, autorităţile
intenţionează să pună bazele unei asocieri cu comunele periferice Clujului, pentru crearea unei
zone metropolitane cu zonele Chinteni, Baciu, Apahida, Feleacu şi Floreşti, fapt care ar
impulsiona şi dezvoltarea acestora din urmă. Se constată că sectoarele active ale judeţului Cluj,
care oferă locuri de muncă şi atrag investiţii sunt: electronica şi telecomunicaţii ( Nokia). În plus,
se poate constata menţinerea în regiune a unor unităţi economice de tradiţie din industria
metalurgică, care au trecut de faza de restructurare (SC Mechel Industria Sârmei Câmpia-Turzii)
şi industria mobilei (Dej - Gherla). Se înregistrează şi o tendinţă de creştere în sectorul IT (în
special la nivelul firmelor private).
Investiţiile străine au condus, şi ele, la dezvoltarea unor noi domenii.
Veritabile motoare ale creşterii economiei judeţene sunt întreprinderile mici şi mijlocii în
jur de 25.000 în anul 2007.
Un proiect de anvergură, cel al Ansamblului Aurel Vlaicu Nord - Est, este în derulare şi
prevede construirea unui spaţiu de expoziţii, târguri, locuinţe, mall şi sală polivalentă. Potrivit
21
proiectului, suprafaţa expoziţională se va ridica la 49.000 mp, sala polivalentă va ocupa 15.000
mp, fiind prevăzute şi un număr de 1200 de apartamente.
Nu mai puţin de 25 de bănci au sucursala în Cluj-Napoca, dintre care 10 şi-au dezvoltat şi
o reţea de agenţii. Cea mai mare bancă clujeană, Banca Transilvania, a pornit de aici, fiind
singura banca românească şi a noua, în ierarhia băncilor din România, care preconizează ca în
2006 să deţină 300 de sucursale în întreaga ţară. De asemenea, în Cluj sunt reprezentate
majoritatea societăţilor de asigurare - reasigurare din ţară, precum şi fonduri de investiţii şi firme
de brokeraj.
Veritabile motoare ale creşterii economiei judeţene sunt întreprinderile mici şi mijlocii in
jur de 25.000 în anul 2007.
3.2.4 Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu
Judeţul este traversat de drumuri europene - E60 şi drumuri naţionale DN1. Autostrada
Transilvania este în construcţie şi va traversa judeţele Cluj, Sălaj şi Bihor aflate în regiune.
Judeţul are şi o reţea feroviară dezvoltată, conectată la principalele localităţi din regiune şi din
ţară. În strategia de dezvoltare a judeţului Cluj se prevede extinderea aeroportului din Cluj-
Napoca, intenţia fiind de a-l transforma în al doilea aeroport important din România; aceasta şi
pentru a corespunde cerinţelor fabricii Nokia. Se are în vedere printre altele mărirea lungimii
pistei la 3500 m astfel ca să poate ateriza avioane de mare tonaj. Miza transformării acestei reţele
în avantaj economic este utilizarea fondurilor europene pentru construcţia şi reabilitarea
infrastructurii de acces.
3.2.5. 3.2.6 Agricultura şi silvicultura
Suprafaţa agricolă a judetului era în 2009 de 427273 hectare, reprezentând 182736

hectare de terenuri arabile, 154059 hectare de păşuni, 85729 hectare fânaţe şi 4555 hectare de
livezi.
Prin tradiţia universitară şi cea de centru economic al judeţului, Cluj-Napoca dispune de
câteva institute de cercetare în agricultură, precum Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă,
Staţiunea Didactică şi Experimentală a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară,
Direcţia Generală pentru Agricultură şi Alimentaţie, Sucursala Institutului Naţional de Medicină
Veterinară “Pasteur”.
3.2.7 Turismul
Strategia de Dezvoltare a Turismului din Regiunea Nord - Vest se încadrează în strategia

de dezvoltare regională pe perioada 2007-2013, având următorul obiectiv general: “Creşterea
competitivităţii sectorului turistic prin modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor
turistice, inclusiv investiţii în crearea de noi atracţii turistice”.
Obiectivele specifice sunt următoarele:
1. Conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural din regiune, reabilitarea zonelor cu
potenţial turistic
2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice
3. Susţinerea mediului de afaceri prin îmbunătăţirea serviciilor turistice şi a facilităţilor suport
furnizate şi dezvoltarea promovării turistice
4. Promovarea de branduri turistice ale regiunii
5. Dezvoltarea turismului de nisă
Sursele financiare estimative care pot contribui la implementarea strategiei provin pe de o
parte din Fondurile Structurale EU (FEDR în cea mai mare parte) direcţionate prin intermediul
Programului Operaţional Regional şi prin intermediul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală,
iar pe de altă parte din bugetul de stat, din bugete judeţene şi locale, dar şi din surse private.
22
Judeţul Cluj are un potenţial turistic apreciabil: vestigii arheologice, rezervaţii naturale,
lacuri glaciare şi de acumulare, peşteri, staţiuni balneo - climaterice, condiţii favorabile
practicării turismului montan, de agrement si odihnă. Există, de asemenea, mai multe zone
etnofolclorice care au permis dezvoltarea agro-turismului.
Dezvoltarea turismului în zona Munţilor Apuseni şi a Văii Arieşului, existenţa de resurse
naturale (turistice, terapeutice) şi istorice de interes regional şi naţional (Cheile Turzii, Băile
Sărate, Valea Arieşului, Munţii Apuseni, Salina Turda, Castrul Roman) pot conferi judeţului
statutul de « poartă » a Apusenilor si de “centru transilvan”.
3.2.8 Dezvoltarea durabilă
Regiunea Nord - Vest, deţine un potenţial de dezvoltare variat şi diferenţiat teritorial.

Astfel, de la oraşele mari ale regiunii (Cluj-Napoca, Oradea, etc), până la cele mai izolate zone,
pot fi identificate resurse locale pe baza cărora să se poată realiza dezvoltarea durabilă a acestora.
Viziunea (2027)
,,Comunităţile din Regiunea Nord - Vest înţeleg să valorifice împreună, respectând principiile
dezvoltării durabile resursele naturale, materiale, umane, tradiţiile istorice şi interculturale în
scopul unei dezvoltări susţinute, constante care fac din Transilvania de Nord una dintre cele mai
dinamice regiuni europene. Regiunea Transilvaniei de Nord, prin amplasarea şi dotările sale
infrastructurale îndeplineşte un rol strategic, de deservire logistică, a teritoriilor de la Vestul,
Estul, Sudul şi Nordul său. Domeniile de excelenţă ale regiunii, care se disting prin potenţialul
lor inovativ, “dezvoltare tehnologică” şi poziţionarea pe pieţele europene a produselor regionale
sunt: agricultura, industria alimentară şi a bunurilor de consum (mobilier şi confecţii), industria
de maşini şi echipamente, turismul şi IT&C. Regiunea dispune de un valoros capital uman,
sistemele de educaţie a adulţilor, de formare continuă a adulţilor şi învăţământ universitar fiind
recunoscute la nivel internaţional. Cetăţenii regiunii se disting prin mentalitatea lor inovativă,
cooperantă care, alături de un nivel al calităţii vieţii ridicat (cu un PIB de 55% din media
europeană) fac din Transilvania de Nord una dintre destinaţiile preferate de investitori şi turişti în
Europa Centrală si de Est.”
3.3 Concluzii din analiza mediului economic . Implicaţii pentru ÎPT
Concluzii Implicaţii pentru ÎPT
Ritmul susţinut de creştere economică din ultimii ani, Necesarul de investiţii în resursa
reflectat în dinamica PIB şi creştere moderată a umană şi formarea profesională la
productivităţii muncii nivelul ultimelor descoperiri de
tip tehnologic şi organizaţional,
dobândirea de noi competenţe şi
abilităţi cerute de piaţa muncii.
Economia bazată pe cunoaştere obligă firmele din regiune Un rol important, în acest sens, îi
să crească volumul investiţiilor în resursa umană şi să o va reveni educaţiei iniţiale (prin
formeze profesional la nivelul ultimelor descoperiri de tip sistemele IPT şi universitar) şi
tehnologic şi organizaţional. educaţiei continue, pentru
Pentru a contracara efectele integrării în UE sunt dobândirea de noi competenţe:
recomandate, în special pentru personalul din IMM-uri. mediu, calitate, comunicare,
îmbunătăţirea ofertelor de pregătire prin formarea continuă. managementul riscului,
conducerea afacerilor, pentru o
activitate mai eficientă şi adaptată
la condiţiile pieţei în continuă
schimbare, precum şi pentru
asigurarea competitivităţii
23
Dintre unităţile locale active în anul 2007, ponderea maximă Planurile de şcolarizare vor
la nivelul judetului Cluj o au tranzacţiile imobiliare (27,5%), reflecta cerinţele de pe piaţa
urmate de comerţ (23,1%), constructii(14,3%), industria muncii; se vor avea în vedere
prelucrătoare (14%) şi transport (11,4 %) . acele calificări în judeţele regiunii
conform dezvoltării fiecărui judeţ.
Investiţiile au înregistrat o creştere susţinută în aproape Necesitatea creşterii nivelului de
toate domeniile. Creşterile mai spectaculoase s-au calificare şi asigurarea unei
înregistrat în sectoarele: utilităţi, produse din materiale pregătiri de bază largi,
nemetalice, servicii pentru întreprinderi, poştă şi competenţe tehnice generale,
telecomunicaţii, comerţ cu amănuntul, construcţii. solide;
IMM-urile din judeţ sunt o prezenţă activă şi dinamică a - necesitatea parteneriatelor
economiei regionale, cu o contribuţie semnificativă în cifra scoală agent economic
de afaceri la nivel local. - realizarea de CDL
conform cerinţelor
agenţilor economici
24
4. PIAŢA MUNCII
4.1. Situaţia actuală - Indicatori statistici ai pieţei muncii pentru perioada 2002-2010
4.1.1.Participarea la forţa de muncă
Factorul esenţial în dezvoltarea economico-socială a oricărui judeţ îl constituie resursele
umane (potenţialul uman) de care dispune aceasta. Resursele de munca la nivelul judeţului Cluj
la 1 Ianuarie 2009 erau de 459.5 mii persoane reprezentând 3,31% din totalul resurselor de
muncă ale României şi 26,54% din totalul resurselor de muncă aferente regiunii Nord-Vest, in
crestere fata de anii 2007 si 2008.
Piaţa muncii din judeţul Cluj va fi supusă noilor tendinţe datorate pe de o parte modificării
criteriilor de competitivitate precum şi a crizei economice.
Populaţia activă civilă la nivelul judeţului Cluj la 1 ianuarie 2009 este de 340.2 (mii persoane) în
scadere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent când se situa la valoarea de 344,6 mii
persoane.
Populaţia ocupată civilă in judetul Cluj a cunoscut o creştere continuă din anul 2002
când se situa la nivelul de 298.7 mii persoane şi până la nivelul anului 2008- 334,6 mii persoane,
inregistrand o scadere usoara la nivelul anului 2009, pana la 324.0 mii persoane, fapt ilustrat in
graficul de mai jos.
Fig.4.1
Dacă în perioada 2002-2006, atât rata de activitate cât şi rata de ocupare au înregistrat un trend
descrescător, începând cu anul 2007 se observă o tendinţă de creştere în ambele cazuri . Astfel
rata de activitate a crescut faţă de anul 2006 de la 70,7% la 75,1% in anul 2009. Rata de ocupare
a crescut şi ea de la 68,3% în anul 2006 la 73,2 în anul 2008. In anul 2009 se observă o scădere a
ratei de ocupare, ca efect al crizei economice la 70, 5%, asa xcum rezulta si din graficul de mai
jos.
Fig. 4.2
25
4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire
Populaţia activă civilă la nivelul judeţului Cluj la 1 ianuarie 2009 este de 340.2 (mii persoane) în
scadere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent când se situa la valoarea de 344,6 mii
persoane.
Structura pe niveluri de educaţie.
Structura populaţiei ocupate, după nivelul de instruire - pe sexe şi medii - în 2009
Nivel instruire TOTAL Masculin Feminin Urban Rural
Scăzut 80,8 82,1 79,6 95,7 78,2
Mediu 99,3 99,0 99,7 99,7 98,6
Superior 99,6 99,3 99,9 99,6 99,5
Total 95,0 95,5 94,5 99,4 89,8
Fig. 4.3
4.1.3 Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei nationale
La nivelul judeţului Cluj structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi economice
la data de 1 Ianuarie 2009 se prezintă astfel:
Tabel 1 Mii persoane
an 2009 Agricultura industrie constructii servicii
Cluj 71,8 67.8 27,5 153,4
Se poate observa că numărul cel mai mare de persoane ocupate civile se regăsesc în servicii
urmate de agricultură şi de sectorul industriei. (Anexa 3 ) d
Fig. 4.4
26
În industrie, 58,8 % sunt persoane ocupate în industria prelucrătoare,1.5% în industria
extractivă. În servicii, ponderea cea mai mare o reprezintă persoanele civile ocupate în comerţ
(50,6%),urmează învăţământul (19,2%) şi transporturile (17,8%) pe ultimul loc fiind persoanele
civile ocupate în activităţi financiare, bancare, de asigurări.
4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale
La nivelul judetului Cluj in anul 2010 numarul salariatilor era de 196.500 persoane, din care in
industrie esrau ocupate 51.900 persoane, in agricultura 1700, in constructii 16.100, cea mai mare
parte fiind in domeniul serviciilor. (Anexa 3)g
-persoane-
Domeniul Nr.salariati
Agricultură 1700
Industrie 51900
Construcţii 16.100
Servicii 126.800
4.2.Informaţii parţiale
4.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate
în perioada 2003-2008 la AJOFM
Pentru o analiză completă a pieţei muncii din judeţ, trebuie urmărit indicatorul locurilor de
muncă vacante. Nivelul de dezvoltare economică al judeţului este dat şi de numărul de firme
care se dezvoltă, de cel al investitorilor care sunt atraşi şi implicit, de numărul locurilor de
muncă care se creează.
Calificarile cele mai solicitate pe piaţa muncii au fost date de profilul firmelor angajatoare. Dacă
în 2003, la nivelul judeţului cei mai solicitaţi erau muncitorii calificaţi în domeniul mecanicii,
începând cu anul 2005 cei mai solicitaţi sunt cei în comerţ şi construcţii.
Datele disponibile de la AJOFM sunt pana in 2009,; nu au fost furnizate date mai recente privind
evolutia somaj locuri de munca vacante.
Evoluţia şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM în perioada
octombrie 2008 – ianuarie 2009, în contextual crizei economice şi financiare
Din documentele puse la dispoziţie de catre ANOFM - Direcţia Managementul Pieţei Muncii,
privind situaţia intrărilor în şomaj, a disponibilizărilor colective şi a locurilor de muncă vacante
în perioda ianuarie – octombrie 2008 pentru judeţul Cluj au rezultat următoarele analize :
A. Analiza situaţiei intrărilor în şomaj în perioada ianuarie- octombrie 2008:
27
Urmărind evoluţia intrărilor în şomaj , se constată că în perioada ianuarie – mai 2008
numărul şomerilor înregistraţi la AJOFM Cluj a avut cele mai mari valori din analiza pe cele 10
luni. Perioada iunie- octombrie 2008, a fost marcată de intrarea în şomaj a unui număr mai mic
de persoane, dar în lunile septembrie –octombrie numărul acestora a început s crească.
B. Analiza situaţiei disponibilizărilor colective pe primele 10 luni ale anului 2008:
Din analiza comparativă a datelor rezultă că numărul persoanelor care şi-au pierdut locurile de
muncă prin disponibilizări colective în luna octombrie 2008 a fost aproape dublu faţă de
înregistrările din fiecare din lunile anterioare. Din datele deţinute de AJOFM Cluj şi în perioada
următoare unităţile economice au intenţia să disponibilizeze colectiv un număr însemnat de
persoane.
C. Analiza situaţiei intrărilor de locuri de muncă vacante în perioada ianuarie-octombrie
2008:
28
Din analiza datelor statistice rezultă că numărul locurilor de muncă vacante la nivelul judeţului
Cluj a scăzut constant de la începutul anului 2008, ajungând în luna octombrie la valoarea de
1868 de locuri de muncă vacante. Tendinţa este de scădere în continuare datorită restrângerii
activităţii din numeroase unităţi economice din cadrul judeţului.
1. Analiza rezultatelor parţiale
Din analiza pieţei muncii din judeţul Cluj rezultă că rata şomajului a crescut de la 2,6% în luna
august la 4,8% în luna decembrie 2008.
Locurile de muncă vacante au scăzut continuu de la 2299 în luna ianuarie 2008, ajungând în
luna decembrie la aproximativ 1000 locuri de munca vacante. Dintre acestea 800-900 de locuri
de muncă sunt în municipiul Cluj; în municipiile judeţului şi în oraşul Huedin nu sunt locuri
vacante de muncă. Astfel la întreprinderea Someş S.A. Dej vor fi disponibilizaţi 329 de angajaţi,
la fabrica de mobilă “Vlădeasa” S.A. Huedin toţi cei 201 angajaţi au fost disponibilizaţi în luna
octombrie 2008, iar fabrica “Sticla” S.A. Turda a fost închisă prin disponibilizarea celor 460 de
angajaţi.
Se previzionează pentru viitor in judeţul Cluj o creştere a domeniului serviciilor şi alimentaţiei
publice, a comerţului, prin deschiderea încă a unui Mall la Cluj, o scădere a industriei: domeniul
materialelor de construcţii înregistrează o scădere semnificativă (industria sticlei, a materialelor
minerale prin reduceri semnificative la Aghireş şi închiderea fabricii de sticlă de la Turda); a
domeniului industriei textile (236 de persoane disponibilizate în perioada octombrie –decembrie
2008 de la întreprinderile cu domeniu de activitate industrie textilă şi pielărie); se previzionează
o creştere a domeniului publicitate şi media. În ciuda reducerii activităţii în construcţii,
(perioada vizată corespunde sezonului de iarnă) domeniul se menţine ca cerere constant, având
în vedere lipsa de forţă de muncă calificată, care poate fi compensată parţial şi prin revenirea
forţei de muncă calificate din străinatate; se vor cere mai mult în viitor acele calificări care se
referă la amenajări şi ambient. Calificarea de mecanic auto, va fi în continuare cerută pe piaţa
muncii, în timp ce pe domeniul agricultură cererea este scăzută.
4.2.1.1 Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru
invatamantul profesional si liceal tehnologic
AJOFM nu a furnizat date privind evolutia somaj locuri de munca pentru invatamantul
profesional si liceul tehnologic.
scoala postliceala.
postliceal.
invatamantul superior.
superior.
4.2.2 Evolutiile recente ale somajului si a locurilor de munca vacante inregistrate la
AJOFM CLUJ (aspecte critice in contextul crizei economice si financiare)
Şomajul înregistrat
Rata şomajului în judeţul Cluj este în scădere continuă începând cu anul 2002 de la 10% la 2.9%
în anul 2008, dar cu o crestere semnificativa in anii 2009 si 2010, avand o valaore de 6,3 in 2009
si 6,9 in 2010. Aceasta scadere se datoreaza crizei economice, care a dus la desfiintarea unui
numar mare de intreprideri si societati comerciale. Situatia este redata in graficul de mai jos.
Fig. 4.5
29
În anul 2009 si 2010 faţă de 2007 se înregistrează o creştere semnificativa a numărului
de şomeri cu vârsta sub 25 de ani, pe fondul cresterii numarului total de someri la nivelul
judetului, asa cum rezulta din figura de mai jos.
Fig. 4.6
Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă

În ceea ce priveşte structura şomajului pe grupe de vârstă în anul 2010 se observă că ponderea
cea mai mai mare o au şomerii din grupa de vârstă 40-49 de ani, reprezentand 26,2%, urmată de
ponderea şomerilor din grupa de vârstă 30-39 de ani, reprezentand 23,8%. În aceleaşi grupe de
vârstă se regăsesc şi cele mai multe femei şomere. (Anexa 3) e
Fig. 4.7
Structura somajului înregistrat, pe grupe de vârsta –jud.Cluj

2010 15 -25 ani -
17.7% 25-29 ani
8.4%
peste 55 ani
9.3%
30-39 ani
50-55 ani
23.8%
14.5%
40-49 ani
26.2%
30
Şomajul înregistrat de lungă durată
În ceea ce priveşte evoluţia ponderii şomerilor de lungă durată , constatăm o scădere a
acesteia până în anul 2008 raportată la anul 2002 şi o creştere începând cu anul 2009, atât pentru
şomerii sub 25 de ani cât şi pentru şomerii peste 25 de ani. Această creştere se datorează
implicaţiilor generate de criza economică care a avut un impact puternic şi pe piaţa forţei de
muncă ca urmare a disponibilizărilor făcute. Astfel numărul şomerilor de lungă durată sub 25 de
ani a crescut de la 1500 de persoane în anul 2007 la 2747 persoane în anul 2009. Acelaşi
fenomen de creştere l-a cunoscut şi numărul şomerilor de lungă durată peste 25 de ani.
Fig. 4.5
4.2.3. Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen lung

Uniunea Europeană a aprobat un obiectiv de ocupare a forţei de muncă pentru bărbaţi şi
femei de 75% pentru grupa de vârstă 20-64 de ani până în 2020: un angajament ambiţios în
sensul durabilităţii modelului social european, a sistemelor de asistenţă socială, a creşterii
economice şi a finanţelor publice.
Nu va fi uşor să se ajungă la îndeplinirea obiectivului. Criza a redus ocuparea forţei de
muncă la 69% şi a crescut şomajul până la 10%; presupunând că piaţa forţei de muncă se
stabilizează în 2010-2011, realizarea unei ocupări a forţei de muncă de 75% până în 2020 va
necesita o creştere medie a ocupării forţei de muncă de uşor peste 1% pe an. Scăderea fertilităţii
va face ca populaţia de vârstă activă din UE (15-64) să înceapă să scadă deja din 2012, chiar
dacă fluxurile de imigraţie continuă. Competenţa forţei de muncă reprezintă o valoare esenţială
pentru dezvoltarea unei economii competitive, durabile şi inovatoare, în conformitate cu
obiectivele Europa 2020. În perioade de constrângeri bugetare şi presiuni competitive globale
fără precedent, politicile UE privind ocuparea forţei de muncă şi competenţele, care contribuie la
conturarea tranziţiei la o economie ecologică, inteligentă şi inovatoare, trebuie să reprezinte o
prioritate.
UE poate rezolva toate aceste probleme şi poate creşte substanţial ocuparea forţei de
muncă, mai ales în rândul femeilor, tinerilor şi lucrătorilor în vârstă, dar numai prin acţiuni
decisive, concentrate pe patru priorităţi-cheie:
–o mai bună funcţionare a pieţelor forţei de muncă
–o forţă de muncă mai competentă, capabilă să contribuie şi să se adapteze la schimbările
tehnologice prin noi modele de organizare a muncii . Investiţia în sisteme de educaţie şi formare,
anticiparea necesităţilor de competenţe, serviciile deconcordanţă şi orientare reprezintă factori
fundamentali în creşterea productivităţii şi competitivităţii, în accelerarea creşterii economice şi,
în sfârşit, în creşterea ocupării forţei de muncă.
–o mai bună calitate a locurilor de muncă şi a condiţiilor de muncă.
–politici mai puternice de promovare a creării de locuri de muncă şi a cererii de forţă de
muncă. Nu e suficient să se asigure că oamenii rămân activi şi acumulează competenţele
necesare pentru a obţine un loc de muncă: refacerea economică trebuie să se bazeze pe creştere
31
generatoare de locuri de muncă. Trebuie să se realizeze condiţiile corespunzătoare pentru crearea
mai multor locuri de muncă, inclusiv în societăţi care funcţionează cu competenţe înalte şi
modele de afaceri bazate pe cercetare şi dezvoltare intensivă.. Politicile care permit valorificarea
surselor-cheie de creare de locuri de muncă şi promovarea spiritului antreprenorial şi a
activităţilor independente sunt şi ele esenţiale pentru creşterea ocupării forţei de muncă.
4.2.4.Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu
În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale
(INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la
orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de
partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei
educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui
lider de parteneriat a fost Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic.
Proiecţia cererii de forţă de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu
şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea
Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative
generate de gradul mult mai mare de detaliere a informaţiilor dorite.
Astfel, s-a realizat o proiecţie a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de
forţă de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investiţiilor brute
interne şi extrene şi ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea
potentiala reprezinta nivelul estimat ca necesar, in termeni de populatie ocupata, conform
previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfacut cand numărul persoanelor efectiv ocupate
este egal cu nivelul estimat ca necesar de populatie ocupata; in celelalte cazuri vom avea un
deficit sau un excedent fata de necesarul de populatie ocupata. Cererea potenţială nu trebuie
considerată ca cerere efectivă. De asemenea , nu trebuie confundată cu popuaţia ocupată (deşi
are valori aparent identice sau apropiate faţă de aceasta). Cererea potenţială estimeză necesarul
de populaţie ocupată, însă evouţia populaţiei efectiv ocupate depinde nu numai de evoluţiile
economiei ci de o multitudine de alti factori, in primul rand demografici, migraţie etc. Pentru
estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.
A fost estimată şi cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din
retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menţionat
că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluţii
ale unor structuri ecopnomice trecute. Mai mult, lipsa unor informaţii detaliate cu privire la
structura pe vârste a populaţiei ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă şi în
ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie
privite cu rezerve.
Utilizând cele două variabile (cererea potenţială şi cererea înlocuită) s-a estimat cererea
agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 şi s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.
Analizând informaţiile cu privire la dinamica cererii potenţiale (măsura creării sau
distrugerii de locuri de muncă în viitor) şi a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă
disponibile, in ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori
pozitive dacă există cerere potenţială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar
nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.
Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la
nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Naţional de Statistică, pentru perioada 2000-
2088 privind:
- populaţia ocupată în activităţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)
- valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activităţi ale economiei naţionale
(diviziuni CAEN REV1)
- valoarea adăugată brută în activitatăţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)
- valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activităţi ale economiei naţionale
(diviziuni CAEN REV1)
32
Proiecţia cererii de forţă de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu
şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:
 Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze:

- evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză
(Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013
- pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un
ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv un ritm
anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale
de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri,
diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada
2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în
considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013.
- pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile
reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a
considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015.
- pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe
total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat
că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada
2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă
de analiză.
 Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT:

- VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de
scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada
2010-2011 . Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională
de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în
industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii
de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru
perioada 2011 – 2013).
- Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada
2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei.
 Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT:

- VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea,
s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei
intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013.
- Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009
comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de
1.015 constant.
A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din
modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia
evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000-
2008.
În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel
naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-
2%).
33
Rezultatele proiecţiilor
1. Proiecţia cererii potenţiale la nivel naţional

Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcţie de dinamica
economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011
– 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist şi a celui moderat şi creşterea
acesteia în ipoteza scenariului optimist.
Tabelul nr. ... (mii persoane)

scenariu
scenariu scenariu
MODERAT
PESIMIST OPTIMIST
(de bază)
2009 9243 9243 9243
2010 9239 9239 9239
2011 8939 9161 9400
2012 8951 9095 9414
2013 8972 9045 9437
2014 8937 9032 9440
2015 8903 9021 9444
8867 9009 9447
2016
2017 8831 8996 9450
8794 8982 9452
2018
8756 8968 9454
2019
2020 8718 8954 9456
2.Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite şi a cererii agregate de forţă de muncă la nivel
de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat
În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecţia cererii potenţiale relevante pentru

invăţământul profesional şi tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între
2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest şi trenduri de scădere în perioada
2012-2014 urmate de trenduri de creştere între 2015 şi 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest,
Bucureşti-Ilfov.
Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea
proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru
fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei
ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009
Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS
(AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de
ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de
pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi
peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea
populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul.
Cererea agregată de forţă de muncă la nivel naţional a fost obţinută din însumarea cererii
potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel naţional - în
fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din
34
evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferenţa dintre cererea înlocuită şi modificarea
cererii potenţiale faţă de anul anterior este explicată de existenţa unor locuri de muncă
disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca şi a cererii potenţiale, înlocuite şi agregate în
ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existenţa unor oportunităţi pentru ocuparea tinerilor
absolvenţi sau a inactivilor, respectiv a şomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populaţiei
inactive nu se modifică şi nici nu au loc reduceri ale ratei şomajului, putem să considerăm ca
aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenţii din diferite domenii relevante
pentru învăţământul profesional şi tehnic.
Prognoze ale cererii pentru Regiunea Nord Vest (nr. persoane)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Prognoze ale
cererii
potenţiale 812965 802098 792995 795139 786946 782972 779347 776074 773158 770599
Prognoze ale
cererii
inlocuite 7173 7077 6997 7015 6943 6908 6876 6847 6822 6799
Prognoze ale
cererii
agregate 820138 809175 799991 802155 793890 789880 786223 782922 779979 777398
Prognoze ale cererii pentru judetul Cluj

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Prognoze ale
cererii
potentiale 228141 225092 222537 223139 220840 219724 218707 217789 216970 216252
Prognoze ale
cererii
inlocuite 2467 2434 2406 2413 2388 2376 2365 2355 2346 2338
Prognoze ale
cererii
agregate 230608 227526 224943 225552 223228 222100 221072 220144 219316 218591
Prognoze ale cererii pentru Regiunea Nord Vest în ocupaţii relevante pentru ÎPT
(nr.
2. Proiecţia cererii de forţă de muncă pe activităţi economice, la nivelul regiunii – scenariul
moderat
NE SE S SV V NV C B TOTAL
2011 769388 314328 440737 427939 95832 246119 118969 2601 2415913
Agricultura, vanatoare 2012 759888 304601 426404 417158 85341 233968 109735 565 2337661
si servicii anexe 2013 747865 294769 412081 406176 75350 222101 100867 198 2259408
Silvicultura, exploatare 2011 12286 3210 4925 2506 4564 9649 1216 0 38357
forestiera si servicii 2012 11859 2933 4821 2330 4595 9629 859 0 37025
auxiliare 2013 11432 2668 4711 2160 4611 9586 524 0 35693
2011 637 326 802 0 52 94 82 275 2269
Pescuitul, piscicultura si 2012 556 257 690 0 32 72 52 235 1895
serviciile anexe 2013 466 194 570 0 16 53 29 194 1521
2011 775 34 436 24826 12753 0 618 7 39449
Extractia si prepararea 2012 758 24 208 25225 12145 0 657 0 39016
carbunelui 2013 743 14 0 25682 11574 0 697 0 38710
Extractia 2011 5216 1666 20771 11283 4017 3560 5740 1621 53875
hidrocarburilor si 2012 5123 900 20782 11012 4081 3646 5959 1655 53158
servicii anexe 2013 5049 154 20861 10782 4158 3741 6193 1693 52632
35
minereurilor radioactive 2012 355 0 0 34 144 200 98 0 831
2013 329 0 0 36 149 193 102 0 809

2011 456 32 27 43 132 1292 126 22 2130
minereurilor metalifere 2013 426 35 27 49 106 1318 144 25 2130
2011 891 3101 1401 413 1471 667 914 433 9290
2012 815 3211 1392 372 1501 531 841 430 9092
Alte activitati extractive 2013 745 3326 1387 334 1534 403 774 428 8930
Industria alimentara si a 2011 35449 31256 36140 12293 14103 24154 33240 21727 208363
bauturilor 2012 35870 31000 36428 11755 13373 23759 33278 21130 206593
2013 36388 30836 36816 11259 12692 23437 33411 20601 205440
2011 0 83 500 43 0 127 293 1111 2157
2012 0 68 400 42 0 130 325 1112 2078
Fabricarea produselor
din tutun 2013 0 55 350 40 0 134 315 1117 2011
2011 23685 3495 9223 2606 13285 12263 30881 11023 106461
Fabricarea produselor 2012 23921 3185 8676 2552 13510 11489 31601 10398 105332
textile 2013 24224 2891 8163 2507 13773 10763 32402 9815 104537
Fabricarea articolelor de 2011 73005 89834 62695 26172 30293 60202 76680 16011 434893
imbracaminte; aranjarea 2012 72415 94209 64260 25822 30213 60907 79196 13808 440832
si vopsirea blanurilor 2013 71899 98830 65952 25495 30169 61709 81886 11558 447499
Tabacirea si finisarea
pieilor; fabricarea
articolelor de voiaj si 2011 0 4500 4051 917 27875 27362 27189 6108 98001
marochinarie, a 2012 0 4633 4145 609 28284 26931 27355 5308 97266
harnasamentelor si
incaltamintei 2013 0 4778 4249 306 28769 26582 27598 4532 96815
Fabricarea lemnului si a
produselor din lemn si
pluta, cu exceptia 2011 27227 6341 11610 4718 12551 17715 38347 2626 121135
mobilei; fabricarea 2012 26027 6322 11532 4437 12904 17476 38981 2475 120154
articolelor din
impletitura de pai si alte
materiale vegetale 2013 24917 6321 11487 4172 13289 17290 39716 2332 119525
Fabricarea celulozei, 2011 743 3201 1873 1612 2080 5328 1970 1826 18634
hartiei si a produselor 2012 406 3252 1806 1649 2219 5270 1868 1805 18274
din hartie 2013 81 3311 1746 1689 2360 5231 1775 1790 17984
Edituri, poligrafie si 2011 3150 1417 2395 2298 1281 3231 3798 12347 29918
reproducerea pe suporti 2012 3185 1345 2475 2323 1234 3118 3784 11981 29446
a inregistrarilor 2013 3229 1278 2559 2355 1192 3018 3782 11661 29075
Industria de prelucrare a
titeiului, cocsificarea 2011 2877 930 15048 65 0 298 490 491 20199
carbunelui si tratarea 2012 2671 866 14884 65 0 310 517 497 19810
combustibililor nucleari 2013 2481 806 14775 65 0 323 544 504 19499
2011 9300 188 5907 19135 4024 1688 5074 11121 56437
Fabricarea substantelor 2012 8804 85 5577 19713 4229 1470 4860 11005 55744
si a produselor chimice 2013 8345 65 5272 20338 4444 1261 4666 10843 55234
Fabricarea produselor 2011 24 4192 8105 6247 5606 10799 5914 2389 43275
din cauciuc si mase 2012 0 4022 7988 6450 5527 10985 5803 1865 42640
plastice 2013 0 3865 7896 6663 5463 11196 5710 1356 42149
2011 6883 4202 9699 6026 18460 9122 25282 6364 86039
Fabricarea altor produse 2012 6693 3756 8743 5996 19690 7606 26217 6447 85148
din minerale nemetalice 2013 6525 3328 7830 5983 20956 6139 27212 6547 84521
Industria metalurgica 2011 7537 45970 15080 15853 6057 10541 940 1174 103153
36
2012 7429 47040 14774 16801 5717 10141 259 385 102546
2013 7342 47415 14511 17785 5394 9772 0 0 102219
Industria constructiilor
metalice si a produselor 2011 13227 17624 25058 5254 15280 25329 27635 11257 140664
din metal (exclusiv 2012 12643 17736 25604 4660 14954 26462 27543 10197 139800
masini, utilaje si
instalatii) 2013 12099 17894 26213 4084 14672 27656 27525 9175 139319
Industria de masini si 2011 33018 9428 47016 9772 26383 16744 27052 15742 185156
echipamente 2012 34488 9588 46700 9462 27523 16778 24635 15432 184606
2013 36041 9773 46505 9176 28729 16855 22289 15161 184529
Productia de mijloace 2011 47 251 373 443 760 676 359 2388 5296
ale tehnicii de calcul si 2012 14 246 358 445 680 651 343 2397 5133
de birou 2013 0 242 345 449 608 630 329 2397 4999
2011 1578 1662 18656 3402 38281 14861 15139 4326 97905
Industria de masini si 2012 1371 1542 18258 2041 39075 15566 15025 4293 97172
aparate electrice 2013 1171 1428 17914 701 39964 16304 14954 4273 96711
Industria de
echipamente pentru 2011 584 0 0 432 10910 819 758 1381 14885
radio, televiziune si 2012 560 0 0 442 10683 805 771 1357 14617
comunicatii 2013 539 0 0 452 10496 793 786 1337 14402
Industria de aparatura si
instrumente medicale, 2011 1892 226 1018 41 3005 543 966 3061 10752
de precizie, optice si 2012 1909 221 1067 40 2933 546 915 2884 10515
fotografice,
ceasornicarie 2013 1931 217 1117 39 2873 551 869 2724 10323
2011 1072 468 37632 5156 14591 4886 9667 357 73830
Industria mijloacelor de 2012 1088 360 37942 4317 15714 4799 8434 138 72791
transport rutier 2013 1106 255 38288 3512 16860 4729 7259 0 72008
2011 4337 31101 5317 12457 15587 1782 958 5180 76718
Industria altor mijloace 2012 3924 30840 5668 11995 16104 1633 952 5127 76243
de transport n.c.a. 2013 3526 30662 6031 11569 16658 1490 948 5088 75971
Productia de mobilier si 2011 10686 6435 15546 3737 13467 51556 17291 5993 124711
alte activitati industriale 2012 9742 6389 15866 3508 13635 53253 15813 5642 123848
n.c.a. 2013 8836 6361 16227 3291 13839 55079 14396 5312 123340
Recuperarea deseurilor 2011 740 2123 2321 40 799 938 389 372 7721
si resturilor de materiale 2012 746 2110 2257 39 790 928 316 314 7500
reciclabile 2013 754 2106 2205 38 784 922 247 261 7317
Productia si furnizarea
de energie electrica si 2011 20243 16427 14233 31716 12288 8297 18192 19312 140710
termica, gaze si apa 2012 19876 16443 13900 32371 11674 7518 17963 19160 138904
calda 2013 19578 16507 13615 33110 11108 6779 17794 19068 137558
2011 5691 4063 5692 2188 3659 3603 2826 623 28346
Captarea, tratarea si 2012 5881 3738 5686 2009 3754 3564 2774 463 27868
distributia apei 2013 6084 3435 5699 1841 3858 3538 2732 310 27498
2011 86058 86720 116447 39413 58407 63261 66396 112885 629588
2012 85582 87565 116126 37748 58793 61925 65697 118201 631637
Constructii 2013 85828 89169 116789 36379 59685 61095 65547 124603 639096
Comert cu ridicata si cu
amanuntul, intretinerea
si repararea 2011 10236 10302 14538 6775 10560 12633 12407 17489 94942
autovehiculelor si a 2012 9862 9778 14473 6341 10596 12139 12617 17455 93260
motocicletelor; comert
cu amanuntul al
carburantilor pentru
autovehicule 2013 9525 9295 14446 5936 10657 11692 12851 17466 91869
37
Comert cu ridicata si
servicii de intermediere
in comertul cu ridicata 2011 49693 28236 55065 28586 21585 44284 40098 54702 322249
(cu exceptia comertului 2012 54005 28153 60487 30841 22262 48039 44195 54786 342768
cu autovehicule si
motociclete)
2013 58454 27845 66137 33149 22856 51906 48478 54463 363288
Comert cu amanuntul
(cu exceptia comertului
cu autovehicule si 2011 105352 92162 90265 55687 59451 92230 99650 120897 715694
motociclete); reparea 2012 106435 93214 89832 55189 58299 92907 101467 120093 717437
bunurilor personale si
gospodaresti 2013 107523 94269 89396 54688 57141 93586 103291 119284 719180
2011 20269 19625 16132 3654 12487 20159 17905 26685 136915
2012 20537 19298 15948 2664 12332 19938 17908 27376 136002
Hoteluri si restaurante 2013 20840 19010 15796 1691 12202 19756 17944 28108 135347
Transporturi terestre; 2011 31858 49100 43065 26027 45120 50076 47592 81372 374209
transporturi prin 2012 31050 49226 42345 25032 45269 50360 48217 82651 374150
conducte 2013 30288 49425 41688 24073 45485 50718 48914 84054 374645
2011 284 11208 280 576 0 112 162 220 12841
2012 281 10990 274 580 0 106 170 197 12598
Transporturi pe apa 2013 278 10809 270 586 0 101 177 176 12397
2011 251 0 227 0 264 483 276 4514 6015
2012 248 0 228 0 228 490 269 4402 5865
Transporturi aeriene 2013 246 0 229 0 195 498 263 4307 5739
Activitati anexe si
auxiliare de transport, 2011 2081 5577 2589 2022 882 1219 2968 6030 23367
activitati ale agentiilor 2012 2182 4799 2680 2133 879 1137 3048 6134 22992
de turism 2013 2285 4054 2773 2246 878 1061 3132 6247 22676
2011 9971 7737 9604 6223 9261 7708 4229 33872 88605
2012 9645 7329 9352 5928 9326 7208 3523 35410 87720
Posta si telecomunicatii 2013 9344 6942 9125 5649 9409 6731 2836 36991 87027
Intermedieri financiare
(cu exceptia activitatilor 2011 9026 5059 5488 4714 4085 6346 4692 27873 67283
de asigurari si ale 2012 9076 4696 5393 4592 3938 6162 4365 29267 67489
caselor de pensii) 2013 9126 4331 5296 4469 3789 5977 4037 30669 67695
Activitati de asigurari si
ale caselor de pensii (cu 2011 3159 924 4144 3046 1900 3390 5205 5257 27025
exceptia celor din 2012 3314 801 4499 3344 1697 3530 5635 5562 28382
sistemul public de
asigurari sociale) 2013 3468 661 4868 3655 1466 3667 6081 5871 29738
Activitati auxiliare 2011 1820 1652 1936 257 1212 531 1582 2650 11640
intermedierilor 2012 2106 1822 2240 205 1312 417 1601 2753 12457
financiare 2013 2413 1999 2566 143 1415 284 1608 2846 13273
2011 718 1569 360 385 981 279 412 3063 7766
2012 666 1514 301 373 988 215 396 3004 7457
Tranzactii imobiliare 2013 619 1467 248 364 997 157 383 2959 7193
Inchirierea masinilor si
echipamentelor, fara 2011 339 298 822 115 383 157 186 706 3006
operator si a bunurilor 2012 382 329 918 134 432 169 203 666 3233
personale si
gospodaresti 2013 429 361 1020 154 483 181 220 612 3459
2011 2668 0 1603 935 2241 3751 2413 11917 25528
Informatica si activitati 2012 2681 0 1532 806 2187 3675 2297 11943 25120
conexe 2013 2699 0 1466 683 2140 3610 2189 11995 24781
2011 598 274 2747 1291 379 679 1574 9776 17319
Cercetare-dezvoltare 2012 557 181 2679 1340 352 652 1601 9598 16960
38
2013 519 93 2621 1391 327 627 1632 9453 16662
Alte activitati de
servicii prestate in 2011 13759 16436 27466 18021 10151 5478 8234 48527 148071
principal 2012 13358 16149 27736 18750 9820 4268 7946 49097 147124
intreprinderilor 2013 12987 15895 28054 19505 9510 3080 7677 49752 146461
Administratie publica si
aparare; asigurari 2011 73908 71508 61426 52669 33427 42661 55801 93453 484852
sociale din sistemul 2012 74548 70777 59419 53035 32361 40939 56209 93610 480898
public 2013 75168 70048 57437 53387 31307 39240 56603 93752 476943
2011 89223 53285 60891 47726 40542 67792 64338 58372 482168
2012 90414 52737 61605 47881 40352 67713 65527 59104 485333
Invatamant 2013 91710 52233 62390 48086 40199 67700 66796 59904 489018
2011 74569 47072 57339 34940 29305 54288 47320 83467 428301
Sanatate si asistenta 2012 75653 46908 58537 34678 27542 53970 47245 85900 430433
sociala 2013 76833 46795 59813 34453 25790 53708 47222 88456 433069
Eliminarea deseurilor si
a apelor uzate; asanare, 2011 2085 7219 8548 2235 2937 3358 4653 6648 37683
salubritate si activitati 2012 1719 7689 8941 2149 2985 3325 4992 6825 38624
similare 2013 1333 8172 9342 2056 3032 3286 5342 7002 39565
2011 7564 5375 7104 6039 4525 10344 5300 2626 48876
Activitati asociative 2012 7953 5542 7334 6513 4687 11029 5328 2283 50670
diverse 2013 8350 5707 7562 7006 4849 11737 5345 1908 52465
2011 8078 6858 14940 3797 7998 5930 8341 23685 79627
Activitati recreative, 2012 7913 6747 15835 3660 8247 5514 8553 23586 80054
culturale si sportive 2013 7746 6634 16738 3522 8498 5093 8767 23484 80481
2011 2740 4576 3723 5054 5763 7288 7609 14347 51099
Alte activitati de 2012 2028 4504 3432 5214 5396 7385 7387 14668 50014
servicii 2013 1349 4448 3161 5382 5059 7499 7194 15017 49108
Activitati ale 2011 6916 6303 7435 1002 2587 206 0 2444 26893
personalului angajat in 2012 7011 7000 7602 1070 2789 0 0 2587 28059
gospodarii particulare 2013 7089 7732 7533 1140 2998 0 0 2733 29225
Activitati desfasurate in
gospodarii private, de 2011 3354 0 0 0 0 0 921 0 4275
producere a bunurilor 2012 3650 0 0 0 0 0 1003 0 4652
destinate consumului
propriu 2013 3946 0 0 0 0 0 1084 0 5029
Activitati ale
gospodariilor private, de 2011 2612 699 358 0 0 100 826 1060 5655
servicii pentru scopuri 2012 2839 760 389 0 0 109 898 1152 6146
proprii 2013 3066 821 420 0 0 117 969 1244 6638
Activitati ale
organizatiilor si 2011 0 0 0 0 0 0 1583 494 2078
organismelor 2012 0 0 0 0 0 0 1691 528 2219
extrateritoriale 2013 0 0 0 0 0 0 1799 562 2360
3. Proiecţia cererii de formare profesională la nivel regional şi judeţean – scenariul

moderat
Deoarece datele avute la dispoziţie au permis realizarea proiecţiilor doar în intersecţia
subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN Rev2, pentru a detalia industria prelucrătoare pe
diviziuni s-a utilizat structura pe ocupaţii şi activităţi economice din Recensământul din anul
2002. Presupunând că structura populaţiei ocupate pe diviziuni în cadrul industriei prelucrătoare
nu s-a modificat de la data ultimului recensământ, s-a aplicat această structură la rezultatele
proiecţiei cererii de forţă de muncă pe subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN.
În continuare, evoluţia cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale
învăţământului profesional şi tehnic este estimată prin raportarea la distribuţia cererii de forţă de
39
muncă în următoarea structură matriceală, ca intersecţie dintre structura pe grupe ocupaţii şi
structura pe activităţi CAEN. Pentru domeniul Agricultură evoluţia cererii de formare
profesională a ţinut cont de numărul de salariaţi din acest sector economic.
Domeniul de Grupe de ocupaţii Activităţi economice
pregătire
Agricultură Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea Agricultură, silvicultură şi
sănătăţii şi asimilaţi (32) pescuit
Agricultori şi lucrători calificaţi în
agricultură, silvicultură şi pescuit (61)
Chimie Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii Fabricarea substantelor si a
industrială (31) produselor chimice
Operatori la instalaţii fixe şi lucrători Fabricarea celulozei, hartiei si a
asimilaţi (81) produselor din hartie
Industria de prelucrare a
Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de titeiului, cocsificarea carbunelui
masini, echipamente şi alte produse (82) si tratarea combustibililor
nucleari
Fabricarea produselor din
cauciuc si mase plastice
Construcţii Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii Constructii
instalaţii şi (31) Industria constructiilor metalice
lucrări publice si a produselor din metal
(exclusiv masini, utilaje si
instalatii)
Meseriasi si muncitori calificati in
Productia si furnizarea de
industria extractiva si constructii (71)
energie electrica si termica,
gaze, apa calda si aer
conditionat
Distributia apei; salubritate,
gestionarea deseurilor, activitati
de decontaminare
Comerţ Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor (34) Comerţ cu ridicata si cu
Modele, manechine şi vânzători în amănuntul; repararea
magazine şi pieţe (52) autovehiculelor si
motocicletelor
Economic Funcţionari de birou (41) Dispersie mare transectorială
Electric Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii
(31)
metalurgie, constructii metalice si asimilati
(72)
Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de
masini, echipamente şi alte produse (82)
Electromecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii Dispersie mare transectorială
(31)
Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor (31)
(72)
Operatori la instalaţii fixe şi lucrători
asimilaţi (81)
40
Conducători de vehicule şi operatori
instalaţii mobile (83)
Electronică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii Dispersie mare transectorială
automatizări (31)
(72)
Fabricarea Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii Fabricarea lemnului si a
produselor din (31) produselor din lemn si pluta, cu
lemn Meseriasi si muncitori calificati in exceptia mobilei; fabricarea
mecanica fina, artizanat, imprimerie si articolelor din impletitura de
asimilati (73) pai si alte materiale vegetale
Meseriasi si muncitori calificati in Productia de mobilier si alte
industria alimentara si alte meserii activitati industriale n.c.a.
artizanale (74)
asimilaţi (81)
Industrie Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii Industria alimentara si a
alimentară (31) bauturilor
industria alimentara si alte meserii
artizanale (74)
Industrie textilă Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii Fabricarea produselor textile
şi pielărie (31) Fabricarea articolelor de
Meseriasi si muncitori calificati in imbracaminte; aranjarea si
mecanica fina, artizanat, imprimerie si vopsirea blanurilor Tabacirea si
asimilati (73) finisarea pieilor; fabricarea
Meseriasi si muncitori calificati in articolelor de voiaj si
industria alimentara si alte meserii marochinarie, a
artizanale (74) harnasamentelor si
Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de incaltamintei
Materiale de Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii Fabricarea altor produse din
construcţii (31) minerale nemetalice
Meseriasi si muncitori calificati in Industria extractiva
mecanica fina, artizanat, imprimerie si
asimilati (73)
asimilaţi (81)
Mecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii Dispersie mare transectorială
(31)
41
Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor (31)
industria extractiva si constructii (71)
(72)
asimilati (73)
asimilaţi (81)
Conducători de vehicule şi operatori
instalaţii mobile (83)
Turism şi Functionari în servicii cu publicul (42) Hoteluri si restaurante

alimentaţie Lucrători în servicii personale şi protecţie
(51)
industria alimentara si alte meserii
artizanale (74)
Resurse Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea Agricultură, silvicultură şi
naturale şi sănătăţii şi asimilaţi (32) pescuit
protecţia Agricultori şi lucrători calificaţi în Distributia apei; salubritate,
mediului agricultură, silvicultură şi pescuit (61) gestionarea deseurilor, activitati
de decontaminare
Recuperarea deseurilor si
resturilor de materiale
reciclabile
Tehnici Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii Edituri, poligrafie si
poligrafice (31) reproducerea pe suporti a
Funcţionari de birou (41) inregistrarilor
asimilati (73)
Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informaţii

statistice incomplete şi pe ipoteza că au avut loc alocări ale forţei de muncă (şi se va respecta
înclinaţia şi în viitor) strict în domeniul de activitate şi în ocupaţia în care se face pregătirea.
Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potenţiale la intersecţia COR-CAEN,

pentru Regiunea Nord-Est este următoarea
4.Structura proiectiei cererii potentiale pe domenii de pregătire în Regiunea Nord-Vest %
42
Plecînd de la Structura proiectiei cererii potentiale pe domenii de pregătire în Regiunea
Nord-Vest, în baza anlizei specificului economic si de piata muncii al judetului Cluj, membrii
CLDPS apreciză că Structura proiectiei cererii potentiale pe domenii de pregătire din
judetul Cluj este următoarea:
Structura proiectiei cererii potentiale pe domenii de pregătire în judetul Cluj

%
Valori medii Abateri
2013 2017 2020
Agricultură 2 2 2
Chimie industrială 1 1 1
Constructii, instalatii si lucrări publice 10 12 12
Comert 8 10 10
Economic 11 10 10
Electric 7 6 6
Electromecanică 1 2 2
Electronică si automatizări 6 6 6
Fabricarea produselor din lemn 2 2 2
Silvicultura 1 1 1
Industrie alimentară 5 5 5
Industrie textilă si pielărie 7 6 6
Materiale de constructii 0 0 0
Mecanică 20 20 20
Turism si alimentatie 10 8 8
Resurse naturale si protectia mediului 5 5 5
Tehnici poligrafice 0 0 0
Productie media 2 2 2
Estetica si igiena corpului omenesc 2 2 2
43
PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ
1. Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii
Ponderea Pondere nivel

din 3 pentru
cererea continuarea
pieţei studiilor în
muncii învăţământ Ponderi nivel
PROGNOZE ALE pentru superior în 2 şi 3 în
CERERII calificari 2017 oferta
AGREGATE - de nivel 2 (asigurarea educaţională
REGIUNEA şi 3 în benchmark a IPT - ieşiri
NORD-VEST 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2017 european) în 2017
Total 820138 809175 799991 802155 793890 789880 786223 782922 779979 777398
Calificări specifice
nivelului 3 de
calificare 145788 143839 142206 142591 141122 140409 139759 139172 138649 138190 18% 27% 45%
Calificări specifice
nivelului 2 de
calificare 674350 665336 657785 659564 652768 649471 646464 643750 641330 639208 82% 55%
Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învătământ superior în 2017 este conform tintei asumate de România prin PNR
privind ponderea absolventilor de învătământ tertiar în 2020.
Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40%
se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2.
44
4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru IPT.

4.3.1 Principalele constatari desprinse din informatiile din AMIGO la nivel regional
Pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România se utilizează
două serii de date statistice:
• date din Balanţa forţei de muncă (BFM);
• date din Ancheta asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO)
Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) este conceputa ca o sursa
importanta de informatii intercenzitare asupra fortei de munca; ancheta furnizeaza, intr-o maniera
coerenta, date esentiale asupra principalelor segmente de populatie (activa - ocupata si in somaj -
inactiva), cu numeroase posibilitati de corelare si structurare dupa caracteristici demo - socio -
economice diverse, in conditii de comparabilitate internationala. Incepând cu anul 1996, ancheta
fortei de munca in gospodarii se realizeaza trimestrial, ca o cercetare continua, permitând astfel
obtinerea de date conjuncturale asupra marimii si structurii ofertei de forta de munca si evidentierea
fenomenelor cu caracter sezonier care se manifesta pe piata fortei de munca.
Principalii indicatori statistici care se construiesc pe baza celor două serii de date sunt:
• populaţia activă cu două componente:
− populaţia ocupată;
− şomajul.
• populaţia inactivă.
Datele din AMIGO se folosesc pentru determinarea (cu periodicitate trimestrială şi anuală)
a populaţiei active totale formată din:
• populaţia ocupată totală;
• şomerii în sens BIM (şomerii definiţi conform recomandărilor Biroului Internaţional al Muncii).
4.3.2 Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanta Fortei de Munca (BFM)
Balanţa Forţei de Muncă cuprinde următorii indicatori:
- resursele de muncă,
- populaţia ocupată civilă,
- şomeri,
- populaţia activă civilă,
- populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie-în vârstă de muncă
Din analiza realizata rezulta ca resursele de munca la nivelul judeţului Cluj la 1 Ianuarie
2009 au crescut comparativ cu anii 2007 si 2008.
Populaţia activă civilă la nivelul judeţului Cluj la 1 ianuarie 2009 este de 340.2 (mii
persoane) în scadere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent când se situa la valoarea de 344,6
mii persoane, fapt datorat crizei economice ( Anexa 3c-BFM).
4.3.3 Concluzii din analiza structurii populatiei ocupate civile
Populaţia ocupată civilă in judetul Cluj a cunoscut o creştere continuă din anul 2002 când se
situa la nivelul de 298.7 mii persoane şi până la nivelul anului 2008- 334,6 mii persoane,
inregistrand o scadere usoara la nivelul anului 2009, pana la 324.0 mii persoane (Anexa 3c-BFM).
Se poate observa că numărul cel mai mare de persoane ocupate civile se regăsesc în servicii , urmat
de agricultura , industrie şi cel mai mic număr de persoane ocupate sunt în domeniul construcţiilor.
In cadrul sectiunii “servicii” au fost incluse urmatoarele activitati economice importante : comert ,
transport,hoteluri si restaurante informatii si comunicatii, invatamant. Alte servicii incluse :
intermedieri financiare si asigurari, tranzactii imobiliare , activitati profesionale, alte activitati de
servicii ( Anexa 3d-BFM).
4.3.4.Concluzii din analiza compartivă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante
înregistrate la AJOFM.
Concluziile privind analiza comparativa somaj locuri de munca la nivelul anului 2010 nu au
fost realizate din lipsa datelor administrative de la AJOFM. Pentru a observa trendul privind cererea
de pe piata muncii au fot mentinute in PLAI datele administrative de la nivelul anului 2008.
Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT
45
Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane, IPT
Scăderea ratei de ocupare Anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei
rata şomajului în creştere, muncii
şomajul ridicat al Acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor
tinerilor şi şomajul de Abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din
lungă durată perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi
Implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de
muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor
care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.
Parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a
Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la
integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă
a managementului şcolar.
Participarea scăzută a Implicare activă a şcolilor ca furnizori de formare pentru adulţi
forţei de muncă în pentru: creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi
programe de formare formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările
continuă tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi, adecvarea calificării
cu locul de muncă, reconversia profesională în funcţie de nevoile
pieţei muncii, recunoaşterea şi valorificarea experienţei profesionale
şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală,
diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor
ţintă: ex. programe de formare la distanţă, consultanţă, etc.
Evoluţiile sectoriale în Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată

plan ocupaţional, analizele la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI),
şi prognozele privind unitate şcolară (PAS)
evoluţia cererii şi ofertei Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între oferta IPT şi
de forţă de muncă nevoile de calificare
Identificarea domeniilor şi pofilelor de formare profesională iniţială
prioritare pentru dezvoltarea regională.
Stabilirea ponderilor domeniilor şi pofilelor de formare profesională
iniţială în oferta de şcolarizare în perspectiva 2013
Planurile de şcolarizare (realizat în termeni de calificări profesionale,
grupate în domenii şi profile) trebuie să reflecte nevoile de forţă de
muncă în creştere în anumite sectoare/activităţi ale economiei
naţionale (descrie în termeni de CAEN sau COR)
Creşterea calităţii formării profesionale iniţiale menită să conducă la
dobândirea de către absolvenţi a competenţelor profesionale la un
nivel superior celorlalţi ofertanţi de forţă de muncă. Dezvoltarea
resurselor umane ale şcolilor şi a unor parteneriate durabile şcoală-
angajatori.
Identificarea unor priorităţi strategice sectoriale pentru agricultură şi
dezvoltarea rurală:
Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol
– creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate
pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a
produselor agro-alimentare, etc.)
Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura
ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale,
valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea
serviciilor
Implicarea în programe de formare continuă pe două componente:
46
formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive şi
reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte
activităţi.
Domeniul care se regăseşte în majoritatea judeţelor regiunii şi în judeţul CLUJ este domeniul
serviciilor şi construcţiile. Raportul cerere-ofertã pe domenii de activitate este negativ, conform
prognozelor efectuate de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţificã în Domeniul Muncii şi
Protecţiei Sociale, urmând o tendinţã de scădere către anul 2013.
Proiecţiile arată că în anul 2013 cererea de forţă de muncă va fi orientată spre:
- industria prelucrătoare
- construcţii
- comerţ
- transport - depozitare
- hoteluri şi restaurante.
Sunt sugerate tendinţe de scădere a ocupării în agricultură, vânătoare şi silvicultură, administraţie
publică şi apărare, precum şi în învăţământ.
Proiecţia cererii pieţei muncii pe ocupaţii relevă o descreştere în rândul muncitorilor necalificaţi din
toate domeniile şi a agricultorilor. Pentru aceştia se recomandă o menţinere în sistemul de pregãtire
cât mai mult astfel încât să obţinã calificări de nivele cât mai ridicate (2, 3) crescându-le astfel
şansele de ocupare pe piaţa muncii.
În urma concluziilor prezentate în acest capitol, din analiza datelor din Anexa 5 (05 piaţa muncii) în
tabelul de mai jos, sunt prezentate ponderile locurilor de muncă vacante înregistrate la Agenţiile de
Ocupare a Forţei de Muncă din judetul CLUJ în anul 2008 şi ţintele orientative pe domenii pentru
anul 2013. De menţionat faptul că ponderile pentru 2013 reprezintă o imagine de ansamblu asupra
cererii pieţei muncii, cu rezerva că aceastea vor fi revizuite ca urmare a evoluţiilor pe piata muncii.
47
5. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC
5.1 Contextul de politici pentru educaţie şi formare profesională

5.1.1. Contextul European
Educatia şi formarea profesională se află în centrul obiectivelor agendei de la Lisabona pentru
creştere şi locuri de muncă şi reprezintă elemente esenţiale pentru continuarea aplicării acesteia
în perspectiva anului 2020. Crearea unui „triunghi al cunoaşterii” format din educaţie, cercetare
şi inovare, care să funcţioneze corespunzător şi să-i ajute pe toţi cetăţenii să îşi îmbunătăţească
competenţele, este esenţială din punct de vedere al creşterii şi al locurilor de muncă, precum şi al
echităţii şi incluziunii sociale. Recesiunea economică a evidenţiat şi mai mult importanţa acestor
provocări pe termen lung. Locurile de muncă existente sunt desfiinţate, iar cele nou create
necesită, adeseori, competenţe diferite şi la un nivel mai ridicat. Prin urmare, sistemele de
educaţie şi de formare profesională ar trebui să devină mai deschise şi mai relevante pentru
nevoile cetăţenilor, pentru cererea de pe piaţa forţei de muncă şi pentru necesităţile societăţii, în
general.
S-a remarcat o îmbunătăţire generală în domeniul educaţiei şi al formării profesionale în
cadrul UE. Cu toate acestea, majoritatea obiectivelor stabilite pentru anul 2010 nu au fost
realizate la timp, în timp ce în cazul obiectivului esenţial privind alfabetizarea se înregistrează
chiar regrese. Realizarea acestor obiective va necesita adoptarea unor iniţiative mai eficace la
nivel naţional. Recesiunea economică, împreună cu provocarea demografică, exacerbează nevoia
urgentă de realizare a reformelor, continuându-se în acelaşi timp investiţiile în sistemele de
educaţie şi formare profesională pentru a face faţă principalelor provocări economice şi sociale.
Progrese suplimentare necesare din partea organizaţiilor furnizoare de educatie:
1.Aplicarea practică a competenţelor transversale cheie
2. Educaţia cadrelor didactice şi a cadrelor de conducere ale instituţiilor de învăţământ
şcolar
3. Dezvoltarea procedeelor de evaluare şi apreciere
4. Sunt necesare mai multe acţiuni privind alfabetizarea şi categoriile defavorizate
5. Necesitatea consolidării competenţelor cheie în cadrul EFP şi a Învăţământului pentru
adulţi
Direcţii de dezvoltare viitoare
1. Stimularea cooperării în Uniunea Europeană – punerea în aplicare a noului cadru

strategic
 Cadrul strategic EF 2020 prevede o modalitate de soluţionare a acestor
provocări: monitorizarea acestora ar trebui să se înscrie în domeniile prioritare de
activitate care sunt prevăzute în mod special în primul ciclu de activitate a EF
2020 din perioada 2009-2011, în contextul punerii în aplicare a iniţiativei „Noi
competenţe pentru noi locuri de muncă” şi a Strategiei pentru tineret.
2. Competenţe cheie pentru toţi datorită învăţării de-a lungul vieţii
3. Extinderea metodei parteneriatului
Pentru a îmbunătăti competentele cetătenilor si, astfel, pentru a-i pregăti mai bine pentru viitor,
sistemele de educatie si formare profesională trebuie să se deschidă si mai mult si să devină mai
relevante pentru lumea exterioară.
• Parteneriatele între institutiile de învătământ si de formare profesională precum si părtile
interesate externe, în special din domeniul muncii, ar trebui consolidate la toate nivelurile.
Astfel de parteneriate ar reuni profesionistii din domeniul educatiei si al formării profesionale,
întreprinderile, organismele societătii civile, autoritătile nationale si regionale, oferindu-le o
agendă comună în perspectiva învătării de-a lungul vietii. Parteneriatele ar crea, de asemenea, noi
48
oportunităti de mobilitate în scopul studiilor, formarea la locul de muncă, stagiile si programele
de actiuni bazate pe voluntariat ar trebui să aibă un rol mult mai important nu numai în EFP si în
învătământul pentru adulti, ci si în institutiile de învătământ si în învătământul superior.
4. Rolul educatiei si al formării profesionale în cadrul strategiei comunitare de după anul

2010 („UE 2020”)
Investiţiile în educaţie şi formare profesională sunt esenţiale ca soluţie pentru iesirea din
criza economică, la nivel national, cât si la nivel european, atât ca parte integrantă a reformelor
structurale pe termen lung, cât si pentru a micsora impactul social imediat al acesteia.
Trebuie consolidat rolul educa"iei 5i formării profesionale în cadrul triunghiului cunoasterii.
Învătarea de-a lungul vietii si mobilitatea asigurată prin educatia si formarea profesională
de înaltă calitate sunt esentiale pentru a permite persoanelor să dobândească aptitudinile care sunt
relevante nu numai pentru piata fortei de muncă, ci si pentru incluziunea socială si cetătenia
activă. Cadrul strategic EF 2020, împreună cu initiativa „Noi competente pentru noi locuri de
muncă”, va juca un rol cheie în solutionarea prioritătilor care se află în centrul viitoarei strategii
„UE 2020”.
5.1.2. Contextul naţional

În perioada de referinţă a PND 2007-2013, România trebuie să se racordeze atât la Politica
de Coeziune a Uniunii Europene, cât şi la priorităţile Agendei Lisabona, la realizarea cărora va
trebui să-şi aducă propria contribuţie. Este de meţionat că propunerile Comisiei Europene privind
managementul Fondurilor Structurale în perioada de programare 2007-2013 reflectă o reorientare
sporită în sensul susţinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale de la Lisabona şi
Göteborg, respectiv creşterea competitivităţii, ocuparea deplină şi protecţia durabilă a mediului.
Planurile de acţiune vor cuprinde în continuare măsuri privind reducerea abandonului şcolar
timpuriu, creştrerea numărului de absolvenţi ai învăţământului secundar superior şi participarea
adulţilor la formare pe parcursul întregii vieţi.
5.2 Indicatori de context specifici
Contextul demografic şi populaţia şcolară

La nivel judeţean tendinţele privind evoluţia populaţiei şcolare sunt asemănătoare cu cele la
nivel regional.Se constata o scadere accentuata in perioada 2000-2005 la toate nivelurile (primar,
gimnazial si liceal), uramata de o relativa stagnare a numarului de elevi din invatamantul liceal,
primar si gimnazial, in urmatorii 4 ani scolari.Variatia numarului de elevi se mentine intre
20000- 25000 in perioada 2006-2010.(Anexa 6.a)
49
Fig.5.2 Sursa INS
5.3. Indicatori de intrare pentru perioada 2003-2011
5.3.1 Număr de elevi care revin unui cadru didactic

La nivelul judeţului Cluj raportul elevi/cadru didactic este mult mai mic decât media
naţională şi pe regiunea Nord-Vest. Raportul elevi/profesor a înregistrat scăderi semnificative
comparative cu anul scolar 2007-2008, dar in ultimii ani se constata o usoara tendinta de crestere
atat la nivel liceal cat si la invatamantul profesional.În anul şcolar 2011-2012, datele statistice
oferite de INS arată o creştere semnificativă a numărului de elevi/ profesor comparativ cu
perioada anterioară. (Anexa 6.c)
Fig.5.3 Sursa ISJ/ INS 2011
5.3.2 Resurse umane din învăţământul tehnic şi profesional

În ceea ce priveşte resursele umane din învăţământul tehnic şi profesional din judeţul Cluj
se constată un trend crescător la numărul de norme de profesori concomitent cu scăderea
numărului de norme de maiştri instructori. Incepand din anul scolar 2008-2009 se constata o
scadere a numarului de norme pentru profesori ca urmare a scaderii numarului de levi la nivel de
judet.Situaţia este asemănătoare la nivel de regiune .Scăderea numărului de norme didactice
pentru pregătirea/instruirea practică este generată de reforma curriculară modulară unde elevii
beneficiază de un număr sporit de ore de pregătire practică (ore de laborator)care intră în normele
de predare ale profesorilor. Reducerea numărului de clase prin scăderea populaţiei şcolare la
nivelul judeţului a dus la diminuarea numărului de norme pentru maiştri instructori. (Anexa 6.d)
Fig.5.4
50
5.3.3Numarul de elevi pe unitati scolare

Din analiza numarului de elevi/ unitati şcolare in judeţul Cluj ( Anexa 16), se constată că
media este de 542 de elevi/ unitate de învăţământ TVET, comparabilă cu media regională. În
judeţul Cluj există doar 2 unităţi de învăţământ profesional şi tehnic în mediul rural şi 26 de
unitati de invatamant in mediul urban care au clase de invatamant profesional si tehnic.
Eficientizarea reţelei şcolare în judeţul Cluj a realizat comasarea unităţilor de învăţământ cu
număr redus de elevi, mai ales din mediul rural.
5.3.4 Resurse materiale şi condiţii de învăţare
Calitatea procesului educaţional este influenţată într-un mod hotărâtor de gradul de dotare
cu mijloacele de învăţământ şi echipamente didactice. Infrastructura şcolar necesită încă multe
îmbunătăţiri, atât la nivelul clădirilor, cât şi al dotării cu materiale didactice.
Toate cele 32 de unităţi de învăţământ ÎPT din judeţul Cluj monitorizate privitor la
condiţiile de învăţare au autorizaţii sanitare de funcţionare pentru spaţiile de învăţământ şi în 23
de şcoli a fost realizată evaluarea riscului la locul de muncă. Referitor la realizarea unor
amenajări pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi mai mult de jumătate din numărul şcolilor nu
au astfel de dotări.
Referitor la dotarea laboratoarelor şi atelierelor şcoală la nivelul minimal al standardelor
de pregătire profesională, la nivelul judeţului Cluj este realizată în proporţie de 97,3%, iar
dotarea la nivelul standardelor europene este asigurată în 45,87% din numărul total de
laboratoare şi ateliere, nivel mai ridicat decît cel de la nivel regional. (Anexa 15).
5.4 Indicatori de proces

5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în învăţământul tehnic şi
profesional
Judeţul Cluj este unul dintre cele trei judeţe pilot ale regiunii Nord-Vest, judeţ în care au
fost realizaţi primii paşi ai descentralizării învăţământului preuniversitar.
Paşii realizaţi în descentralizarea învăţământului preuniversitar, în judetele pilot sunt:
 Eficientizarea retelei scolare prin reducerea numarului de unitati de invatamant cu
personalitate juridica la nivel de judet. In jud. Cluj există 218 de unităţi şcolare cu
personalitate juridică. Şcolile de pe raza comunelor au devenit structuri ale scolii
de centru .
 Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din invatamant in
centre de examen in unităţi şcolare. Se oferă astfel posibilitatea recrutării si
angajării de personal calificat in funcţie de nevoile de dezvoltare ale unităţilor de
învăţământ.
 Implicarea agenţilor economici (sursa ISJ-urile din judeţe) nu se face resimţită
suficient la elaborarea CDL, a planurilor de şcolarizare, la dotarea cu resurse
materiale a unităţilor de învăţământ, în general la susţinerea unităţilor de
învăţământ prin parteneriate reale, eficiente.
5.4.2. Asigurarea calităţii în învăţământul tehnic şi profesional
Asigurarea calităţii în învăţământul profesional şi tehnic se realizează atât la nivel de
sistem, cât şi la nivel de furnizor şi se bazează pe Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii
(CNAC). CNAC este dezvoltat în conformitate cu Cadrul Comun European de Asigurare a
Calităţii (CCAC) pentru educaţie şi formare profesională şi implică desfăşurarea următoarelor
procese:
 autoevaluarea ( pe baza Manualului de Autoevaluare)
 monitorizarea internă
 monitorizarea externă
 inspecţia de validare a raportului de autoevaluare (pe baza Manualului de Inspecţie pentru
validarea externă a autoevaluării)
51
Asigurarea calităţii în învăţământul profesional şi tehnic presupune parcurgerea unui ciclu al
calităţii, având următoarele etape principale:
A. la nivelul şcolilor din învăţământul profesional şi tehnic:
 Elaborarea planului de acţiune al şcolii (PAS) pentru perioada 2009-2013
 Monitorizare internă coordonată de Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii din
şcoală
 Elaborarea raportului de de auto-evaluare de către Comisia pentru Evaluarea şi
Asigurarea Calităţii şi transmiterea lui la ISJ / ISMB şi CNDIPT. În raportul de
autoevaluare, este evaluată performanţa şcolii la nivelul fiecărui descriptor de
performanţă şi sunt precizate dovezile prin care această performanţă poate fi dovedită.
 Elaborarea planului de îmbunătăţire a calităţii, parte din PAS, de către Comisia pentru
Evaluarea şi Asigurarea Calităţii şi transmiterea lui la ISJ/ ISMB spre avizare.
 Revizuirea Planului de Acţiune al Şcolii , în concordanţă cu planul de îmbunătăţire a
calităţii.
B. la nivelul ISJ:
 Elaborarea rapoartelor sintetice ale monitorizării interne de către inspectorii generali
adjuncţi responsabili cu asigurarea calităţii din ISJ/ISMB . Aceste rapoarte, întocmite pe
baza informaţiilor din formularele de monitorizare internă transmise de şcoli.
 Monitorizare externă a procesului de autoevaluare din şcolile ÎPT, în principal cu rol de
îndrumare şi sprijin, sub coordonarea inspectorului general adjunct responsabil cu
asigurarea calităţii din ISJ / ISMB.
 Efectuarea vizitelor de inspecţie pentru validarea raportului de autoevaluare, de către o
echipă coordonată de inspectorul general adjunct responsabil cu asigurarea calităţii din
ISJ / ISMB.
 Avizarea planurilor de îmbunătăţire a calităţii transmise de şcoli de către inspectorul
general adjunct responsabil cu asigurarea calităţii.
 Elaborarea rapoartelor de inspecţie pentru validarea rapoartelor de auto evaluare de către
echipa care a efectuat vizitele de inspecţie, sub coordonarea inspectorului general adjunct
responsabil cu asigurarea calităţii din ISJ / ISMB şi transmiterea lor la CNDIPT
 Unităţile de învăţământ profesional şi tehnic sunt asociate în reţele de inter-asistenţă,
astfel încât să poată coopera în activităţile de monitorizare, colectare de evidenţe, transfer
de experienţă sau pregătire a personalului.
La nivelul jud. Cluj au fost create reţele de interasistenţă sub coordonarea şcolilor cuprinse in
Programul Phare, reţele in care au fost cuprinse toate unităţile de învăţământ profesional si
tehnic.(Anexa 12)
5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere. Opţiunile elevilor

La nivelul judeţului Cluj se apreciază că serviciile de orientare si consiliere au fost
îmbunătăţite; a crescut numărul profesorilor consilieri la nivelul judeţului ajungându-se în anul
şcolar 2010-2011 la 93.Au fost formaţi profesori şi consilieri cu privire la orientarea carierei
profesionale a elevilor şi a crescut numărul de profesori consilieri. Se remarcă faptul că 59 % din
scoli au cabinete şcolare de asistenţă psiho-pedagogică dotate la nivelul standardelor. Toate
acestea duc la o îmbunătăţire a serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi
adulţi.
Orientarea şi consilierea elevilor poate fi abordată şi sub aspectul tendinţelor şi
evoluţiilor în sondajele de opinie ale elevilor. Analizând opţiunile elevilor din sondajul efectuat
în rândul elevilor absolvenţi ai claselor a VIII-a, se constată că interesul elevilor pentru filiera
teoretică se menţine la nivelul a 45%-50% în timp ce opţiunile elevilor pentru filiera
tehnologică şi şcoala de arte şi meserii sunt situate sub 20%.La nivel regional opţiunile elevilor
pentru filiera tehnologică şi SAM sunt în creştere mai ales în mediul rural.
Fig.5.5.
52
5.5. Indicatori de ieşire pentru perioada 2003-2010

5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională
Din analiza datelor statistice referitoare la rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie
şi formare profesională, jud. Cluj este situat pe locul doi la nivel naţional în ceea ce priveşte rata
de cuprindere în învăţământ la toate nivelurile de peste 75%, după Bucureşti. Comparativ cu
situaţia la nivel regional judeţul Cluj deţine rate de cuprindere mai mari decât media regională la
toate nivelurile de învăţământ.
Ratele nete de cuprindere pentru ciclul secundar inferior(75,1%) şi ciclul secundar
superior (66,3%) ale jud.Cluj sunt sensibil mai mari decât cele de la nivel regional, dar se menţin
totuşi scăzute în raport cu progresele recomandate de Comisia europeană. Aşadar, atingerea
benckmark-ului european, (ca 85% din populaţia şcolară să finalizeze ciclul superior al
liceului), nu a putut fi realizata la nivelul anului 2010. (Anexa 6.f.1 ) şi fig.5.6
Fig.5.6
5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ

Gradul de cuprindere în învăţământ la nivelul jud.Cluj, s-a menţinut aproximativ constant
la toate categoriile de vârstă în perioada anilor şcolari 2002- 2010, la niveluri cuprinse între 81%
şi 100,7%.Valorile gradului de cuprindere pentru judeţul Cluj sunt mult mai mari dacât mediile
regionale pe categoriile de vârstă analizate, conform cu (Anexa 6.f.2) si fig. 5.7
53
Fig.5.7
Dacă gradul de cuprindere în învăţământul obligatoriu, pe ansamblul populaţiei, este destul de

ridicat la nivelul judeţului,există încă probleme privind participarea la educaţie a copiilor
provenind din medii defavorizate, în special a celor care aparţin minorităţii rromă.
5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED
În ceea ce priveşte abandonul şcolar, potrivit datelor INS, in intervalul 2001-2009, la
nivelul jud. Cluj se remarcă o creştere a ratei, la toate nivelurile de învăţământ cu precădere în
anul şcolar 2007-2008.Comparativ cu situaţia la nivel regional, ratele abandonului şcolar pentru
învăţământul primar şi gimnazial sunt comparabile(2,2% în anul şcolar 2008-2009 pentru
jud.Cluj 1,9% la nivel regional).(Anexa 6.h)
Rata abandonului la nivel liceal şi profesional în intervalul 2002-2009 , înregistrează o scădere
în perioada anilor şcolari 2003-2004, 2004-2005 şi 2005-2006, înregistrând apoi o creştere
accentuate în anul şcolar 2006-2007 si 2007-2008 mai ales la invatamantul profesional. Judeţul
Cluj înregistrează valori destul de ridicate ale abandonului şcolar la nivelele de învăţământ
analizate dar ele sunt apropriate de media regională.(Anexa 6h)
Fig.5.8
Pentru scăderea abandonului şcolar este necesară îmbunătăţirea serviciilor de orientare şi

consiliere precum şi elaborarea unor programe care să urmărească diminuarea şi prevenirea
54
abandonului şcolar cu precădere în mediul rural, comunităţile etnice dezavantajate, zonele
afectate de migrarea populaţiei.
5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED
Din datele INS furnizate pentru perioada 2001-2009, se constată la nivelul jud. Cluj
diferenţe mari între ratele de absolvire la nivelul învăţământului liceal şi profesional şi între
ratele de absolvire pe sexe.
Analiza ratei de absolvire pe ani şcolari şi sexe poate fi usor urmărită pentru cele trei nivele
de învăţământ în reprezentările grafice de mai jos. (Anexa 6.i )
În învăţământul liceal, rata de absolvire este mai scăzută având valoarea cea mai mică în
intervalul analizat, de 44,3% în anul şcolar 2004-2005 la nivelul jud. Cluj (fig.5.9) Analiza pe
sexe relevă faptul că rata de absolvire a liceului este mai ridicată în rândul populaţiei feminine.
Comparativ cu situaţia la nivel regional judeţul Cluj are o rată de absolvire la învăţământul liceal
mai scăzută în toţi anii şcolari analizaţi.Fig.5.9.
Fig.5.9
În învăţământul profesional ratele de absolvire sunt cele mai scăzute comparativ cu

celelalte niveluri de şcolarizare, dar ele au crescut considerabil de la cea mai mică în această
perioadă (21,8% în 2001-2002) la cea mai mare( 45,7% în 2005-2006) (fig.5.10.) Analiza pe
sexe relevă faptul că rata de absolvire este mai mare în rândul populaţiei masculine comparativ
cu cea feminină şi media pe regiune. O cauză ar fi numărul mai mare de elevi de sex masculin
cuprinşi în învăţământul profesional.
Fig.5.10
5.5.5. Structura populaţiei pe niveluri de educaţie

Populaţia şcolară a judeţului Cluj a scăzut an de an pe parcursul perioadei analizate.Scăderea a
fost de aproximativ 8000 de personae mai evidentă la nivelul învăţământului primar şi gimnazial.
55
Din punct de vedere a structurii populaţiei şcolare pe sexe, la nivelul judeţului, populaţia este
împărţită aproximativ egal. (Anexa 6.a)
Fig.5.11
Tendinţa pe termen lung este de scădere a populaţiei şcolare, pe intervalele 3-6 ani, 7-14 ani.
Creşterea populaţiei şcolare din învăţământul liceal şi profesional şi tehnic reflectă o mai buna
proiectare a reţelei şcolare şi a planului de şcolarizare, în concordanţa cu tendinţele locale, prin
creşterea numărului de clase în mediul rural, dar şi cu trecerea la învăţământul obligatoriu de 10
ani, începând cu anul şcolar 2004-2005. (fig.5.11. a şi fig.5.11.b)
Fig.5.11.a
Fig. 5.11.b
56
O analiză a evoluţiei elevilor în sistemul TVET pune în evidenţă o tendinţă de creştere a

numărului acestora la învăţământul liceal şi o scădere semnificativă la învîţământul profesional.
În jud. Cluj reţeaua învăţământului preuniversitar, cuprinde atât unităţi de învăţământ cu
predare în limbile minorităţilor, cât şi clase în limbile minorităţilor naţionale, în unităţile de
învăţământ cu predare în limba română, la toate nivelurile de învăţământ.
În ceea ce priveşte populaţia şcolară de etnie rromă, se fac eforturi importante pentru
integrare, prin promovarea conceptului de educaţie incluzivă si programe educaţionale pentru
sprijin educaţional şi integrare.
Sistemul de învăţământ oferă posibilităţi de şcolarizare pentru elevi cu CES, atât în
grădiniţe şi şcoli speciale, cât şi în unităţile de învăţământ în clase integrate. La nivelul judeţului
Cluj rata de cuprindere în învăţământ a copiilor cu CES este cea mai rirdicată la nivelul regiunii
de (36 %).
5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie

Prezintă interes tranziţia de la nivel gimnazial la nivelurile liceal şi profesional, precum
şi tranziţia de la nivel liceal la nivel postliceal şi superior. Pentru invatamantul profesional si
tehnic este importanta tranzitia de la nivel 1 la nivel 2 si de la nivel 2 la nivel 3, prin ruta
progresiva.
În perioada 2002-2010 , la nivelul judeţului Cluj se constată o creştere a ratei de tranziţie din
învăţământul gimnazial în învăţământul liceal şi profesional, fapt ce se datorează în mare masură
obligativităţii învăţământului de 10 ani .Ratele de tranziţie au un trend crescător şi se situează la
valori ce depăşesc 100%.La nivelul judeţului Cluj există un număr însemnat de absolvenţi de
gimnaziu din alte judeţe care optează pentru a urma cursurile nivelului liceal în municipiul Cluj-
Napoca.(în special la filiera vocaţională, învăţământ de arte).
Cea mai mare creştere se înregistrează în mediul urban unde interesul elevilor de a parcurge mai
multe nivele de calificare este mai ridicat. (Anexa 6.g) şi fig.5.12
Fig.5.13
57
Pentru creşterea ratei de tranziţie între nivelele de educaţie şi în mediul rural este necesară
dezvoltarea serviciilor de consiliere şi orientare şcolară de calitate, inclusiv orientarea şi
dezvoltarea profesională şi a carierei a elevilor din mediul rural.
5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie

Asa cum rezulta din figura de mai jos rata abandonului timpuriu in Romania a scazut in perioada
2000-2009 de la 22,3% la 16 %, dar se mentine ridicat in raport cu media europeana iar tinta
2010, care este 10%, nu a putut fi atinsa (Anexa 17)
Fig. 5.14
Numărul mare al celor care părăsesc timpuriu şcoala şi persistenţa acestui fenomen limitează
capacitatea educaţiei şi formării profesionale iniţiale de a dezvolta, la nivelul tinerilor, bagajul de
competenţe şi cunoştinţe necesar proceselor de învăţare pe tot parcursul vieţii. Pentru evitarea
acestui fenomen sunt necesare următoarele :
 Programe integrate pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii
a şcolii;
 Activităţi de tip “ Şcoala după şcoală”, învăţarea asistată şi educaţie remedială ;
 Programe integrate şi oferte educaţionale pentru reintegrarea în sistemul de educaţie a
celor care au părăsit şcoala timpuriu ,inclusiv programe detip“ A doua şansă în educaţie “;
 Dezvoltarea de instrumente şi servicii integrate de informare , orientare, consiliere şi
dezvoltare personală;
5.5.8.Procentul elevilor cu nivel scazut al competentelor de citire/lectura ( PISA)

58
Centrul Naţional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de

Consorţiul PISA 2009 în data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 de
instituţii de învăţământ din România.
În Raportul internaţional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I) sunt
prezentate următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţele sistemului
educaţional românesc în acest ciclu de evaluare:
- Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009,
în funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări
participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD
- Pe scala domeniului Matematică scorul mediu obţinut este de 427
- Pe scala domeniului Ştiinţe scorul este de 428.
În ambele situaţii rezultatele sunt semnificativ sub media ţărilor OECD.
Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la
precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care
domeniul principal a vizat ştiinţele.
Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o
anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la
citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de citire.
Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare
Economică (OCDE), arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent. Dar va
fi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul de mai puţin de 15 %
performanţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe până în 20.(Anexa 18)
5.5.9 Ponderea populatiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin
învăţământul secundar superior
In cazul cresterii nivelului de studii pana la invatamantul secundar superior, evolutia a fost lenta,
dar constanta. Aceasta a cunosut o redresare in ultimii ani, insa nu suficient pentru a atinge
obiectivul fixat pentru 2010- 85%.
Din analiza Anexei19 rezulta ca in Romania, ponderea populatiei care a absolvit cel putin
invatamantul secundar superior se afla se afla in limite procentuale apropiate de media UE (in
2000- 76,1% si in 2009 - 77,2%).
5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani )

In ceea ce priveste participarea la formarea pe tot parcursul vietii, Romania se afla pe ultimele
locuri in Europa, cu o rata de participare de doar 1,6%, mult sub tinta europeana de 12,5%.
(Anexa 20). Strategiile de formare continua la nivel national si regionala vor avea o viziune
globala asupra invatarii continue, acoperind toate tipurile si nivelurile de educatie
59
Fig.5.15
5.6. Indicatori de impact

5.6.1.Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului pentru
perioada 2003-2010
Atât la nivel naţional cât şi la nivel regional se constată o rată crescută a şomajului şi mai
ales a celui de lungă durată în rândul tinerilor, fapt ce sugerează o problemă serioasă a sistemului
de pregătire educaţional. Conectarea insuficientă a sistemului de educaţie cu piaţa muncii este un
factor de creştere a riscului de a deveni şomer şi de a intra în faza şomajului de lungă durată sau
de excludere de pe piaţa muncii.
Chiar dacă oferta educaţională s-a făcut ţinând cont de planul de dezvoltare economică şi
socială a regiunii pe termen mediu şi lung şi prognoza cererii de forţă de muncă trebuie luate în
continuare măsuri privind asigurarea accesului egal pentru toţi la procesul de învăţare şi
obţinerea competenţelor şi calificărilor necesare integrării sustenabile pe piaţa muncii. Această
prioritate are drept ţintă atât nevoile specifice ale indivizilor anterioare abandonului şcolar sau
finalizării procesului de educaţie, precum şi nevoile ulterioare absolvirii ca persoană activă ,
integrată pe piaţa muncii , în vederea prevenirii şomajului în rândul tinerilor sau slabei participări
la pregătirea profesională continuă , fenomene a căror amploare necesită acţiuni naţionale şi nu
intervenţii regionale, care au un efect şi un impact limitat .
5.6.2. Inserţia profesională a absolvenţilor

Începând din anul 2010 ISJ Cluj este beneficiatul unui proiect POSDRU/90/2.1/S/57677
cu titlul „Creşterea capacităţii de absorbţie a absolvenţilor IPT pe piaţa muncii, prin
monitorizarea inserţiei socio-profesionale”proiect realizat în parteneriat cu:
 Partener 1: Centrul Judetean De Resurse Si Asistentă Educatională Cluj-Napoca
 Partener 2: Institutul National De Cercetare Stiintifica În Domeniul Muncii Si
Protectiei Sociale Bucuresti
 Partener 3: Inspectoratul Scolar Judetean Vâlcea
 Partener 4: Universitatea „Constantin Brâncoveanu” Piteşti - Facultatea De
Management Marketing În Afaceri Economice Râmnicu Vâlcea.
Obiectivul general al proiectului: Cunoasterea dimensiunii cantitative şi calitative a inserţiei
profesionale a absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic, a ratei de continuare a studiilor,
precum şi a duratei procesului de tranziţie spre un loc de muncă în calificarea profesională
dobândită.
Activitatile proiectului destinate atingerii obiectivului general constau în realizarea unor anchete
de teren pe bază de chestionar la 6 luni şi 12 luni de la absolvire a promoţiilor de absolvenţi ÎPT
2009-2010 şi 2010-2011, anchete în urma cărora prin prelucrarea statistică a datelor se vor realiza
rapoartele de monitorizare a insertiei absolvenţilor pe piaţa muncii pentru jud.Cluj.
Grupul ţintă este reprezentat de absolvenţii de învăţământ profesional şi tehnic :
 şcoală de arte şi meserii (SAM), an de completare (AC) - care nu şi-au mai continuat studiile
la învăţământul de zi;
60
 liceu tehnologic rută progresivă din promoţiile 2009-2010, 2010- 2011, toţi absolvenţii ,
potrivit statisticilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj.
. Rata de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii

Procentul absolvenţilor de SAM/AC Cluj care erau salariaţi la 12 luni de la absolvire este
de 42,29% comparativ cu momentul 6 luni de la absolvire: 28,23%. Absolvenţii care au declarat
că sunt şomeri (indemnizaţi sau ne-indemnizaţi) au înregistrat scăderi semnificative la 12 luni de
la absolvire, comparativ cu momentul 6 luni: 20,57% la 6 luni faţă de 15,92% la 12 luni de la
absolvire. Aşa cum era de aşteptat, structura pe tipuri de şomeri s-a schimbat în cele două
momente de intervievare: procentul cel mai ridicat de şomeri ne-indemnizaţi îl regăsim la
absolvenţii chestionaţi la 12 luni de la absolvire: 15,92%. Procentul absolvenţilor care s-au
declarat persoane casnice nu variază semnificativ de la un val de anchetă la altul: 25,37% în
ancheta la 12 luni şi 27,27% în ancheta la 6 luni.
Sursa:Studiul INCSMPS Bucuresti
Procentul absolvenţilor de liceu tehnologic rută progresivă (jud.Cluj )care erau salariaţi la
12 luni de la absolvire este de 48,3% comparativ cu momentul 6 luni de la absolvire: 32,1%.
Absolvenţii care au declarat că sunt şomeri (indemnizaţi sau ne-indemnizaţi) au înregistrat
scăderi semnificative la 12 luni de la absolvire, comparativ cu momentul 6 luni: 30,79% la 6 luni
faţă de 14,91% la 12 luni de la absolvire. Aşa cum era de aşteptat, structura pe tipuri de şomeri s-
a schimbat în cele două momente de intervievare: procentul cel mai ridicat de şomeri ne-
indemnizaţi îl regăsim la absolvenţii chestionaţi la 12 luni de la absolvire: 14,33%.
Procentul absolvenţilor care s-au declarat persoane casnice nu variază semnificativ de la un val
de anchetă la altul: 15,48% în ancheta la 12 luni şi 14,66% în ancheta la 6 luni
Distribuţia absolvenţilor după statutul ocupaţional actual (%) LTrp
61
Sursa:Studiul INCSMPS Bucuresti
Inserţia de „succes” în rândul absolvenţilor de SAM/AC jud.Cluj

• Definim rata inserţiei de succes ca fiind raportul dintre numărul absolvenţilor care se află
în poziţie de salariat, patron sau lucrător pe cont propriu, practicând o ocupaţie în acord
cu specificul calificării deţinute, ca % în numărul total de absolvenţi investigaţi.
• La 12 luni de la absolvire, per total, rata inserţiei de succes a absolvenţilor de SAM/AC a
fost mai mare decât cea înregistrată la 6 luni (13,93% comparativ cu 10,04%). Pe toate
cele două variabile de dezagregare (sex şi mediu de rezidenţă) valorile înregistrate de
rata inserţiei de succes la 12 luni de la absolvire au fost superioare celor înregistrate la 6
luni de la absolvire, aşa după cum se poate constata în tabelul comparativ de mai jos.
După tipul de învăţământ absolvit, se observă diferenţe la momentul 12 luni faţă de
momentul 6 luni: rata inserţiei de succes este mai mare pentru absolvenţii de an de
completare dar mai mică pentru cei de şcoală de arte şi meserii.
FEMININ MASCULIN URBAN RURAL SAM AC

TOTAL
Rata inserţiei de
succes la 6 luni de la9,45 10,37 7,52 12,06 10,66 9,7 10,04
absolvire
Rata inserţiei de
succes la 12 luni de10,67 15,87 11,9 15,38 8,11 17,32 13,93
la absolvire
La 12 luni de la absolvire, (jud.Cluj) , rata inserţiei de succes a absolvenţilor de liceu tehnologic

rută progresivă a fost mai mare decât cea înregistrată la 6 luni (18,41% comparativ cu 14,64%).
Pe toate variabilele de dezagregare (sex, mediu de rezidenţă) valorile înregistrate de rata inserţiei
de succes la 12 luni de la absolvire au fost superioare celor înregistrate la 6 luni de la absolvire,
aşa după cum se poate constata în tabelul comparativ de mai jos. După profilul absolvit, se
observă că cea mai mare creştere a ratei inserţiei de succes, se înregistrează în rândul
absolvenţilor de profil resurse naturale şi protecţia mediului, pentru care diferenţa dintre cele
două valuri de investigare este de 5,74%. Cea mai mică creştere se înregistrează pentru
absolvenţii profilului servicii (3%).
FEMININ MASCULIN URBAN RURAL

TOTAL
62
Rata inserţiei de succes14,42 14,76 13,41 16,52 14,64

la 6 luni de la absolvire
Rata inserţiei de succes
la 12 luni de la17,56 18,91 16,99 20,7 18,41
absolvire
RESURSE NATURALE
TEHNIC ŞI PROTECŢIASERVICII Total
MEDIULUI
Rata inserţiei de
succes la 6 luni13,08 16,67 17,81 14,64
de la absolvire
Rata inserţiei de
succes la 12 luni16,88 22,41 20,81 18,41
de la absolvire
Sursa: Studiul INCSMPS Bucuresti
5.7. Oferta şcolilor din învăţământul profesional şi tehnic din judeţul Cluj
5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare
La nivelul judetului Cluj în perioada 2004-2011, populaţia şcolară cuprinsă în
învăţământul tehnic şi profesional a avut o evoluţie descendentă, raportată la numărul total de
elevi cuprinşi în învăţământul liceal şi profesional, lucru ce s-a datorat în principal modului de
fundamentare a planului de şcolarizare la nivelul judeţului si opţiunilor elevilor exprimate in
sondajele iniţiate de ISJ Cluj în colaborare cu CJRAE.
Analizând planurile de şcolarizare în perioada 2004-2011 putem spune că oferta
educaţională a fost armonizată cu piaţa muncii pentru a menţine echilibru constant între cerere şi
ofertă şi că ponderea elevilor de la învăţământul profesional şi tehnic admişi în clasa a IX-a
reprezintă circa 50% din totalul elevilor admişi. Se constata de asemenea ca exista inca diferenţe
între planul de şcolarizare proiectat si cel realizat.(Anexa 7)
Fig.5.17
5.7.2. Analiza ofertei curente pentru formarea profesională iniţială in anul scolar 2010/2011
Se înregistrează la nivelul judetului o creştere constantă a ponderii elevilor la profilul
Servicii, din cadrul liceului tehnologic, de la 25% in anul şcolar 2002-2003 la 37%%, în anul
şcolar 2008-2009, concomitent cu o scădere, preconizată a numărului elevilor de la profilul
63
tehnic de la 57,3% la 46%, în acelaşi interval. Profilul Resurse naturale şi protecţia mediului
variază, dar mult mai puţin, în intervalul de ponderi 18% – 12%.
Oferta educaţională pentru anul şcolar 2008 – 2009 şi 2009 – 2010, în jud.Cluj a fost
proiectată ţinându-se cont de schimbările intervenite pe piaţa muncii, schimbări ce au determinat
diminuarea numărului de locuri în domeniile: mecanică şi industrie textilă şi pielărie şi creşterea
numărului de locuri în domeniile: turism şi alimentaţie publică, electronică, construcţii şi lucrări
publice şi fabricarea produselor din lemn. (fig.5.18 şi fig.5.19).
Fig.5.18
Fig.5.19
5.7.3. Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor in anul scolar 2009/2010
Formarea pe tot parcursul vieţii, reprezintă şi pentru învăţământul românesc ca şi pentru
toate sistemele de învăţământ din Europa, un deziderat important, generat de dinamica de
excepţie pe care o cunoaşte piaţa forţei de muncă, în prezent, în toate ţările Uniunii Europene.
Şcolile ÎPT, reprezintă cadrul ideal pentru derularea programelor de formare a adulţilor, mediul
propice pentru derularea atât a pregătirii teoretice, cât mai ales a pregătirii practice.
La nivelul anului 2011,în jud. Cluj exista 17 programe autorizate de către CNFPA pentru 8
unităţi de învăţământ ÎPT (27% din totalul unităţilor ).A fost finalizat 1 singur curs cu 25 de
persoane în calificarea profesională de tractorist la Grupul Şcolar Alexandru Borza.
Un alt factor important în formarea continuă o reprezintă Casa Corpului Didactic, care şi-
a acreditat programe de formare la care participă cadrele didactice din fiecare unitate de
64
invatamant. Multe din programele derulate prin CCD sunt desfăşurate in parteneriat cu
Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca. (Anexa 11)
Din analiza datelor cuprinse în raportul de monotorizare PLAI 2008 se apreciază că s-a
inregistrat un progres satisfacator si in cazul unitatilor de invatamant autorizate pentru educatia
adultilor, avand in vedere numarul redus de programe derulate atat in 2007/2008 cat si in
2008/2009. Se recomanda autorizarea unitatilor de învăţământ ca furnizoare de formare pentru
educaţia adulţilor si depunerea de proiecte finanţate din FSE ( Axa 2 DM 2.3).
5.7.4. Reţele şcolare in anul scolar 2010/2011
La nivelul judeţului Cluj există o foarte bună colaborare între şcolile de învăţământ
profesional şi tehnic, materializată în existenţa unor reţele şcolare funcţionale, care asigură pe
lângă o bună comunicare în domeniu profesional şi un justificat prilej de schimb de bune practici
între şcoli. În marea majoritate a cazurilor, elementele de bază ale acestor reţele sunt şcolile
PHARE, care prin cadrele didactice participante la stagiile de formare specifice acestui proiect,
constituie surse de formatori pe diferite aspecte şi domenii de activitate.În cadrul judetului s-au
optimizat reţele şcolare, iar în ce priveşte şcolile ÎPT, o parte însemnată sunt cuprinse atât în
reţelele generate de derularea proiectului Phare-TVET, cât şi în reţele de interasistenţe în cadrul
programului de asigurarea a calităţii în ÎPT. (Anexa 12)
Aceste reţele au în vedere dezvoltarea parteneriatului social şi colaborarea cu agenţii economici
şi schimbul de bune practici.
5.7.5.Parteneriatul cu întreprinderile- Analiza indicatorilor din harta parteneriatului privind
practica elevilor si parteneriatul cu agentii economici in anul scolar 2010/2011
Şcolile de învăţământ profesional şi tehnic din judeţul Cluj s-au preocupat în ultima
perioadă şi în anul şcolar 2010 – 2011, în mod deosebit, pentru realizarea unor parteneriate
viabile cu agenţii economici din domeniile în care pregătesc elevi, atât în învăţământul liceal,
filieră tehnologică cât şi prin şcolile de arte şi meserii. La nivelul judeţului s-a realizat în ultimii
doi ani şcolari harta parteneriatelor, în care şcolile ÎPT au inclus agenţii economici la care se
desfăşoară instruirea practică în stagiile prevăzute de planurile de învăţământ, şi care au sprijinit
şcolile în elaborarea Curriculum-ului în dezvoltare locală. Cele 33 de unităţi de învăţământ ÎPT
din judeţ au încheiat un număr mare de parteneriate cu agenţii economici conform cu harta
parteneriatelor realizată. (Anexa 13)
Perspectiva dezvoltării acestor parteneriate şi transformarea acestora în reţele judeţene de
parteneriat agenţi economici – şcoli, trebuie să preocupe fiecare CLDPS şi ISJ.
5.7.6. Distribuţia teritorială a ofertei de formare profesională iniţială
Numărul de elevi pe unităţi şcolare IPT
În urma desemnării judeţului Cluj ca judeţ pilot în procesul de descentralizare a
învăţământului, o acţiune importantă a fost reorganizarea reţelei şcolare la nivel judeţean. În
urma acestui proces a fost eficientizată activitatea unităţilor de învăţământ ÎPT, în primul rând
prin corelarea ofertei de şcolarizare cu cerinţele pieţei muncii la nivel judeţean, dar şi la nivelul
zonelor constituite în jurul municipiilor şi oraşelor judeţului. În anul şcolar 2010-2011 la nivelul
judeţului Cluj funcţionează 33 de unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din care 2 în mediul
rural şi 31 în mediul urban.(Anexa 2 Tania Sandu).
Analiza a evidenţiat faptul că unităţile de învăţământ din mediul rural au în general un număr mic
de elevi.Cele 2 unitati rurale se află în zona preorăşenească a municipiului Cluj-Napoca, unde în
anii viitori populaţia şcolară are o uşoară tendinţă de creştere, la fel şi Grupul şcolar Cuzdrioara
situat în imediata apropiere a municipiului Dej. Judeţul Cluj are 3 unităţi de învăţământ ÎPT
cuprinse în Programul PHARE, din care un centru de resurse la Colegiul Tehnic Anghel Saligny
din Cluj-Napoca respectiv Colegiul Tehnic Turda centru suport pentru educaţia la distanţă şi
Colegiul Tehnic Victor Ungurean din Câmpia Turzii.
Situaţia elevilor din învăţământul profesional ţi tehnic după mediul de rezidenţă –
clasa a IX-a învăţământ de zi
65
Analiza datelor furnizate de Anexa 10.2, a scos în evidenţă faptul că toate unităţile de
învăţământ ÎPT adună majoritatea elevilor pe care îi şcolarizează din bazinul geografic limitrof
dar şi din alte localităţi ale judeţului sau din judeţele regiunii.
O situaţie aparte o reprezintă unităţile de învăţământ din municipiul Cluj-Napoca care
şcolarizează elevi în domenii de calificare singulare la nivel judeţean , unităţi la care sunt înscrişi
elevi din localităţi situate în toate zonele judeţului.(Colegiul Tehnic de Comunicaţii Augustin
Maior, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Raluca Ripan, etc)
O atenţie deosebită a fost acordată dezvoltării acelor domenii de calificare care sunt cerute pe
piaţa muncii, în unităţi de învăţământ situate în municipiul Cluj-Napoca dar şi în zonele
judeţului., pentru a asigura egalitatea de şanse în formarea iniţială pentru toţi elevii. Un exemplu
în acest sens îl reprezintă profilul servicii cu domeniile economic, turism alimentaţie publică
administraţie şi comerţ, care a fost dezvoltat în unităţi de învăţământ ÎPT din toate zonele
judeţului.
Prognoza absolvenţilor de gimnaziu pentru perioada 2010-2011
Din analiza situaţiei statistice privind numărul de elevi de gimnaziu din jud.Cluj (Anexa
10.2) se desprind următoarele concluzii:
 Unităţile de învăţământ din mediul urban au un număr mare de elevi în ciclul gimnazial,
existând şcoli cu 2-3 rânduri de clase pe nivelul gimnazial;
 Un număr însemnat de unităţi de învăţământ din mediul rural au efective de elevi reduse
la nivel gimnazial, asta ca o consecinţă a faptului că în jud. Cluj majoritatea populaţiei
locuieşte în mediul urban;
În cadrul analizei o atenţie specială trebuie acordată unităţilor de învăţământ ÎPT care
şcolarizează elevi în ciclul gimnazial şi a căror ofertă educaţională trebuie să răspundă cerinţelor
pieţei muncii din zona respectivă.
Grupul Şcolar Huedin are efective însemnate de elevi în ciclul gimnazial (3-4 rânduri de clase)
pe nivel. Poate dezvolta în continuare o ofertă educaţională pentru învăţământ tehnic şi
profesional adaptată cerinţelor pieţei muncii din zonă.
Grupul Şcolar Cuzdrioara din zona Dej au un efectiv redus de elevi în ciclul gimnazial (câte 1
singur rând de clase pe nivel) cu efective apropiate de limita minimă. Dezvoltarea acestor unităţi
de învăţământ ÎPT va trebui atent monitorizată şi orientată permanent spre atragerea elevilor
printr-o ofertă educaţională adecvată şi diversificarea serviciilor educaţionale oferite
comunităţilor locale.
Grupul Şcolar Ştefan Pascu Apahida situat în zona preorăşenească a municipiului Cluj-Napoca
are efective mari de elevi(câte 2 rânduri de clase pe nivel), fapt care îi va permite să şcolarizeze
în continuare elevi în profil servicii cu precădere în domeniul comerţ, solicitat de agenţii
economici din zonă.
Distribuţia teritorială a şcolilor ÎPT
Din analiza Anexei 10.3 privind distribuţia teritorială a unităţilor de învăţământ ÎPT,se
constată că la nivelul judeţului Cluj dezvoltarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ ÎPT pe
cele 6 zone este echilibrată şi în concordanţă cu cerinţele locale ale pieţei muncii şi nevoile
comunităţilor locale.
În zona aferentă municipiului Cluj-Napoca reţeaua unităţilor de învăţământ ÎPT este puternic
dezvoltată în 19 şcoli (colegii tehnice, grupuri şcolare şi şcoli de arte şi meserii, licee teoretice),
care şcolarizează elevi pentru 15 domenii de calificare profesională prin, an de completare,liceu
tehnologic, şcoală postliceală.
Zona Dej- Gherla cu 6 unităţi de învăţământ ÎPT (4 grupuri şcolare, 1 şcoală de arte şi meserii şi
1 liceu teoretic) şcolarizează elevi pe cele 4 niveluri de calificare pe domeniile: alimentaţie
publică- turism,construcţii şi lucrări publice, comerţ,electric, electromecanic, economic,estetica
şi igiena corpului omenesc,industrie alimentară, industrie textilă şi pielărie, mecanică,protecţia
mediului,prelucrarea produselor din lemn, transporturi. Unităţile de învăţământ din zonă
şcolarizează elevi şi din zonele limitrofe ale judeţelor Sălaj, Bistriţa-Năsăud şi Maramureş.
66
Zona Turda-Câmpia-Turzii deţine o reţea şcolară ÎPT formată din 4 colegii tehnice, care îşi
dezvoltă oferta educaţională pe următoarele domenii: : alimentaţie publică- turism, construcţii şi
lucrări publice, comerţ, electric, electromecanic,electronică-automatizări, economic,estetica şi
igiena corpului omenesc, industrie alimentară, industrie textilă şi pielărie, mecanică,protecţia
mediului, transporturi.
În zona Huedin reţeaua unităţilor de învăţământ ÎPT este reprezentată de 1 grup şcolar care
şcolarizează elevi pentru domeniile: alimentaţie publică- turism, economic, comerţ, transporturi.
Se constată că în fiecare zonă a judeţului profilul servicii este bine reprezentat în oferta
educaţională a unităţilor de învăţământ ÎPT.
Direcţii de restructurare a reţelei şcolare
Din analiza Anexei 10.3 se constată că la nivelul jud. Cluj reţeaua şcolară răspunde
cerinţelor pieţei muncii locale; unităţăle de învăţământ ÎPT au dezvoltat domenii noi de calificare
pentru a veni în sprijinul dezvoltării economice locale după cum urmează:
Colegiul Tehnic Napoca, care dezvoltă noi calificări în profilul servicii, în timp ce la liceele
teoretice care au filieră tehnologică se vor reduce treptat clasele de profil.(Liceul Teoretic Ana
Ipatescu Gherla).
5.8 Principalele concluzii din analiza învăţământului tehnic şi profesional
Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane m ÎPT

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE CONTEXT
Desprinse din Crearea unui „triunghi al cunoaşterii” format din educaţie, cercetare şi
contextul european de inovare, care să funcţioneze corespunzător şi să-i ajute pe toţi cetăţenii
politici şi formare să îşi îmbunătăţească competenţele, este esenţială din punct de vedere
profesională al creşterii şi al locurilor de muncă, precum şi al echităţii şi incluziunii
sociale. Sistemele de educaţie şi de formare profesională ar trebui să
devină mai deschise şi mai relevante pentru nevoile cetăţenilor, pentru
cererea de pe piaţa forţei de muncă şi pentru necesităţile societăţii, în
general.
Investiţiile în educaţie şi formare profesională sunt esenţiale ca
soluţie pentru iesirea din criza economică, la nivel national, cât si la
nivel european, atât ca parte integrantă a reformelor structurale pe
termen lung, cât si pentru a micsora impactul social imediat al acesteia.
Desprinse din Progrese suplimentare sunt necesare din partea organizaţiilor
asumarea contribuţiei furnizoare de educatie în perioada următoare:
ÎPT la obiectivul 1.Aplicarea practică a competenţelor transversale cheie
strategic al UE pentru 2. Educaţia cadrelor didactice şi a cadrelor de conducere ale
2010 (Lisabona) instituţiilor de învăţământ şcolar
3. Dezvoltarea procedeelor de evaluare şi apreciere
4. Sunt necesare mai multe acţiuni privind alfabetizarea şi categoriile
defavorizate
5. Necesitatea consolidării competenţelor cheie în cadrul EFP şi a
Învăţământului pentru adulţi
Învătarea de-a lungul vietii si mobilitatea asigurată prin educatia si
formarea profesională de înaltă calitate sunt esentiale pentru a permite
persoanelor să dobândească aptitudinile care sunt relevante nu numai
pentru piata fortei de muncă, ci si pentru incluziunea socială si
cetătenia activă. Cadrul strategic EF 2020, împreună cu initiativa „Noi
competente pentru noi locuri de muncă”, va juca un rol cheie în
solutionarea prioritătilor care se află în centrul viitoarei strategii „UE
2020”.
Desprinse din Rezultatele obţinute la testarile PISA pentru anul 2009 sunt aproape
67
contextul educaţional identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al
programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care
Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea
elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind
performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi
ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de
citire.
Având în vedere rezultatele PISA pentru alfabetizarea la citire (pentru
tinerii în vârstă de 15 ani), România trebuie să acorde o maximă
importanţă în investigarea motivelor deteriorării performanţelor de
citire în rândul elevilor şi a elaborării unor planuri naţionale de acţiune
pentru dobândirea competenţelor de bază, inclusiv cele destinate
adulţilor. Planurile de acţiune vor cuprinde în continuare măsuri
privind reducerea abandonului şcolar timpuriu, creştrerea numărului de
absolvenţi ai învăţământului secundar superior şi participarea adulţilor
la formare pe parcursul întregii vieţi.
Rute de formare mai flexibile pentru a permite cu uşurinţă
valorificarea achiziţiilor unui anumit parcurs de formare, respectiv
sprijinirea pentru a trece dintr-o rută de formare în alta .
Desprinse din Scăderea populaţiei precum şi creşterea vârstei medii la nivel naţional
contextul demografic în următorii ani impune luarea unor măsuri compensatorii la nivelul
jud. Cluj:
- asigurarea cuprinderii fiecărui copil şi tânăr de vârstă şcolară într-o
formă de învăţământ
- dezvoltarea unor programe educaţionale individualizate adresate
adulţilor care nu au beneficiat de prima şansă oferită de educaţie
pentru dobândirea competenţelor cheie, pentru a putea participa activ
pe piaţa muncii
DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE INTRARE
Raportul număr Numărul. elevilor continuă să scadă, la toate nivelele de
elevi/număr norme învăţământ.Judeţul Cluj a analizat şi reorganizat a reţeaua şcolară în
didactice scopul reducerii claselor cu efective mici , precum şi a claselor cu
predare simultană.Au fost comasate unităţi de învăţământ cu număr
mic de elevi, în special la învăţământul profesional, tehnic şi
vocaţional, prin comasarea claselor de acelaşi
profil/specializare/calificare profesională în cadrul aceleiaşi unităţi
şcolare sau comasarea unităţilor şcolare de acelaşi tip din aceeaşi
localitate.Raportul elevi/profesor rămâne în continuare destul de scăzut
la nivelul judeţului.
Resurse umane din Reducerea permanentă a normelor de pregătire/instruire practică prin
ÎPT introducerea reformei curriculare modulare în care orele de laborator
pentru aplicaţii practice revin profesorilor, concomitent cu micşorarea
numărului de ore de instruire practică, impune identificarea unor
soluţii fie de reconversie profesională fie de completare a studiilor la
nivel universitar pentru această categorie de personal didactic, soluţie
aplicată în ultimii ani.Reducerea numărului de elevi a dus implicit la
scăderea numărului de norme în ÎPT.
Resurse materiale şi Pentru a beneficia de sisteme de educaţie şi formare de calitate, se
condiţii de învăţare impune în continuare modernizarea infrastructurii educaţionale şi de
formare, inclusiv prin dotarea cu echipamente şcolare şi tehnologia
informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). Referitor la dotarea laboratoarelor
68
şi atelierelor şcoală la nivelul minimal al standardelor de pregătire
profesională, la nivelul judeţului Cluj este realizată în proporţie de
97,3%, iar dotarea la nivelul standardelor europene este asigurată în
45,87% din numărul total de laboratoare şi ateliere, nivel mai ridicat
decât cel de la nivel regional.
DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE PROCES
Mecanisme Paşii realizaţi în descentralizarea învăţământului preuniversitar, în
decizionale şi judeţul Cluj sunt:
descentralizarea Eficientizarea retelei scolare prin reducerea numarului de unitati de
funcţională în TVET invatamant cu personalitate juridica la nivel de judet. In judeţ există
217 de unităţi şcolare cu personalitate juridică. Şcolile de pe raza
comunelor au devenit structuri ale scolii de centru .
Implicarea agenţilor economici (sursa ISJ-urile din judeţe) nu se face
resimţită suficient la elaborarea CDL, a planurilor de şcolarizare, la
dotarea cu resurse materiale a unităţilor de învăţământ, în general la
susţinerea unităţilor de învăţământ prin parteneriate reale, eficiente.
Serviciile de orientare În anul şcolar 2010-2011 la nivelul judeţului Cluj existau 93 de

şi consiliere profesori consilieri care asigurau consilierea şi orientarea profesională
a elevilor în unităţile de învăţământ. Se remarcă faptul că 59 % din
scoli au cabinete şcolare de asistenţă psiho-pedagogică dotate la
nivelul standardelor. Toate acestea duc la o îmbunătăţire a serviciilor
de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi.
DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE IEŞIRE
Rata netă de Din analiza datelor statistice referitoare la rata netă de
cuprindere în educaţie cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională, jud. Cluj
Gradul de cuprindere este situat pe locul doi la nivel naţional în ceea ce priveşte rata de
în educaţie cuprindere în învăţământ la toate nivelurile de peste 75%, după
Bucureşti. Comparativ cu situaţia la nivel regional judeţul Cluj deţine
rate de cuprindere mai mari decât media regională la toate nivelurile de
învăţământ. La categoria de vârstă 15-18 ani s-a înregistrat o medie de
77,8%.
Gradul de cuprindere în învăţământ la nivelul jud.Cluj, s-a
menţinut aproximativ constant la toate categoriile de vârstă şi în
perioada anilor şcolari 2002- 2010, la niveluri cuprinse între83% şi
118%.Valorile gradului de cuprindere pentru judeţul Cluj sunt mult
mai mari dacât mediile regionale pe categoriile de vârstă analizate
Ratele de tranziţie în În perioada 2002-2010 , la nivelul judeţului Cluj se constată o creştere
învăţământul liceal şi a ratei de tranziţie din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal şi
profesional profesional, fapt ce se datorează în mare măsură obligativităţii
învăţământului de 10 ani .Ratele de tranziţie au un trend crescător şi se
situează la valori ce depăşesc 100% mai ales în mediul urban.La
nivelul judeţului Cluj există un număr însemnat de absolvenţi de
gimnaziu din alte judeţe care optează pentru a urma cursurile nivelului
liceal în municipiul Cluj-Napoca.
Abandonul şcolar În ceea ce priveşte abandonul şcolar, potrivit datelor INS, în perioada
2008-2009, la nivelul jud. Cluj se remarcă o scădere a ratei, la nivel
liceal si profesional.La nivel postliceal rata de abandon a înregistrat o
uşoară creştere.La nivelul învăţământului professional rata de abandon
rămâne încă destul de ridicată, în jur de 7%.
Rata de părăsire Aşa cum rezulta din analiza documentelor Comisiei Europene, rata
timpurie a sistemului abandonului timpuriu in România a scăzut in perioada 2000-2009 de la
69
de educaţie 22,3% la 16 %, dar se menţine ridicată in raport cu media europeană
iar ţinta de 10% nu a putut fi atinsă în 2010. Asigurarea accesului la
formarea iniţială de nivel cât mai înalt, prin acordarea unor facilităţi de
menţinere în sistemul de formare profesională iniţială a tinerilor
proveniţi din mediul rural sau din grupuri vulnerabile şi flexibilizarea
rutelor de reintrare în sistemul educaţional reprezintă priorităţi ale
învăţământului naţional.
Nivelul competenţelor Având în vedere rezultatele PISA pentru alfabetizarea la citire (pentru
cheie tinerii în vârstă de 15 ani), România şi implicit şi jud.Cluj trebuie să
acorde o maximă importanţă în investigarea motivelor deteriorării
performanţelor de citire în rândul elevilor şi a elaborării unor planuri
naţionale de acţiune pentru dobândirea competenţelor de bază, inclusiv
cele destinate adulţilor. Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt
aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al
programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care
Rata de participare în In ceea ce priveşte participarea la formarea pe tot parcursul vieţii,
formarea continuă a România se afla pe ultimele locuri in Europa, cu o rata de participare
populaţiei adulte de doar 1,6%, mult sub ţinta europeana de 12,5%. Strategiile de
( 25-64 ani) formare continua la nivel naţional si regional trebuie să impulsioneze
participarea populaţiei adulte la procesul de formare continuă.
DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE IMPACT
Rata şomajului Necesitatea adoptării unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei
tinerilor din grupa de absolvenţilor prin încheierea de protocoale de colaborare între ISJ-uri
vârstă 15-24 de ani şi AJOFM-uri, monitorizarea administrativă a inserţiei absolvenţilor
Ponderea şomerilor prin parteneriatul ISJ-AJOFM ,
tineri în numărul total La 6 luni de la absolvire:
al şomerilor -28,23% dintre absolvenţii de învăţământ profesional aveau un loc de
Şomajul de lungă muncă;
durată -34,7% dintre absolvenţii de liceu tehnologic ruta progresivă erau
Rata de inserţie a angajaţi;
absolvenţilor la 6,12 şi - mai mult de 20% dintre absolvenţii de învăţământ profesional erau
36 luni de la absolvire, şomeri, iar din rândul absolvenţilor de liceu tehnologic rută progresivă
pe niveluri de educaţie 28,6%.Rata şomajului se menţine ridicată în rândul absolvenţilor ÎPT
şi domenii/profiluri de de nivel 3.
formare profesională Referitor la gradul de adecvare al calificării deţinute la ocupaţia
practicată la locul de muncă, 68,9% dintre absolvenţii de învăţământ
profesional au declarant că nu corespunde, deţinută iar în cazul
absolvenţilor de liceu tehnologic rută progresivă procentul a fost de
(67,1%).
DESPRINSE DIN ANALIZA OFERTEI TVET
Structura ofertei pe În urma desemnării judeţului Cluj ca judeţ pilot în procesul de
domenii de formare descentralizare a învăţământului, o acţiune importantă a fost
profesională, profiluri reorganizarea reţelei şcolare la nivel judeţean. În urma acestui proces a
şi calificări fost eficientizată activitatea unităţilor de învăţământ ÎPT, în primul
rând prin corelarea ofertei de şcolarizare cu cerinţele pieţei muncii la
nivel judeţean, dar şi la nivelul zonelor constituite în jurul municipiilor
şi oraşelor judeţului. În anul şcolar 2010-2011 la nivelul judeţului Cluj
au funcţionat 33 de unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din care
2 în mediul rural şi 31 în mediul urban.
Se înregistrează la nivelul judetului o creştere constantă a
ponderii elevilor la profilul Servicii, din cadrul liceului tehnologic, de
70
la 25% in anul şcolar 2002-2003 la 37%, în anul şcolar 2008-2009,
concomitent cu o scădere, preconizată a numărului elevilor de la
profilul tehnic de la 57,3% la 46%, în acelaşi interval. Profilul Resurse
naturale şi protecţia mediului variază, dar mult mai puţin, în intervalul
de ponderi 18% – 12%.
6.EVALUAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI ÎN

PERIOADA SEPTEMBRIE 2008- MARTIE 2009
De la ultimul raport de monitorizare si până în prezent CLDPS a desfăşurat o serie de

întâlniri care au vizat îmbunătăţirea planificării strategice in judetul Cluj, cat si adaptarea ofertei
educationale la cerintele pietei muncii.
In procesul de monitorizare au fost implicate urmatoarele institutii: Inspectoratul scolar,
AJOFM –, membrii CLDPS, care au furnizat informaţii privind datele cuprinse in fisele de
monitorizare.
Membrii Consortiului Regional NORD- VEST din judetul Bihor au analizat si prelucrat datele
transmise de unitatile de invatamant din judetul CLUJ si au evaluat progresul privind
obiectivele, masurile si actiunile stabilite in PLAI 2008-2013 prin interpretarea dinamicii
indicatorilor specifici.
Pentru fiecare obiectiv din PLAI au fost identificaţi indicatorii relevanţi care să informeze în
legătură cu progresul înregistrat conform planului de acţiune. A fost alcătuit un set de machete
care a fost transmisă instituţiilor care prelucrează date de tipul celor identificate în listele cu
indicatori, prezentând situaţia reală, aprecierea progresului şi recomandările.
71
Raportul furnizează informaţii în legatură cu toate priorităţile si obiectivele cuprinse în PLAI
2008-2013, care au făcut parte din prezentul proces de monitorizate, astfel:
Monitorizarea s-a realizat având la bază Strategia locala de dezvoltare a invatamantului din
judeţul Cluj in 2008-2013; au fost analizate cele 6 priorităţi cu obiectivele, acţiunile şi indicatorii
specifici şi a fost făcută aprecierea progresului înregistrat în urma implementării la nivel locall,
avand la baza si cele 14 machete culese de la unitatile de invatamant, ISJ-uri, CJRAE. Progresul
înregistrat în implementarea PLAI se apreciază ca fiind BUN, demonstrat prin progresele
înregistrate pentru majoritatea obiectivelor comparativ cu monitorizarea efectuată în anul şcolar
2007/2008.
Fata de prioritatile si obiectivele definite a fost analizat si numarul de clase in anul scolar
2008/2009 din unitatile de invatamant dotate prin programul Phare, pentru a analiza modul in
care sunt utilizate echipamentele pentru pregatirea de baza si pregatirea de specialitate; s-au avut
in vedere recomandarile din documentele de monitorizare a PRAI/PLAI 2007-2013.
PRIORITATEA 1: Dezvoltarea capacitatii de management în învatamant
Din analiza celor 3 obiective se apreciaza ca pe ansamblu prioritatea 1 a inregistrat un
proges bun, avand in vedere ca doua din cele trei obiective au fost indeplinite.
Directorii şi directorii adjuncţi din şcolile ÎPT au participat la activitati de formare în
domeniul managerial (29 in anul 2007/2008 si 14 in semestrul I al anului scolar 2008/2009).
Reteaua scolara a fost restructurata, astfel incat de la 34 unitati in regiune s-a ajuns la 32; au fost
restructurate unitati de invatamant din mediul rural, lipsite de resurse materiale si parteneri
pentru efectuarea practicii.
PRIORITATEA 2 Cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei muncii
Se înregistrează un progres bun în creşterea nivelului de calificare în sectoarele prioritare
ale regiunii si în diversificarea calificărilor, in concordanta cu cerintele de pe piata muncii.
Planurile de scolarizare au fost proiectate in raport cu tendintele de dezvoltare a pietei muncii din
regiune (ob. 2.1)
S-a inregistrat un -progres satisfacator privind procentul elevilor care finalizeaza liceul prin
ruta progresiva dupa anul de completare; a crescut procentul fata de anul scolar 2007/2008 cu
1,23%,dar ramane in continuare scazut, ceea ce denota slaba atractivitate a rutei SAM de
finalizare a studiilor. Prin proiectele planurilor de scolarizare s-a asigurat o cuprindere a
absolventilor SAM si an de completare, de peste 85%, dar procentul celor care finalizeaza
studiile a fost in 2007/2008 de 46,6 % fata de intrarile in sistem in 2003/2004. Este necesara o
analiza la nivel national a atractivitatiii SAM si a modului de atingerii a tintelor europene privind
finalizarea studiilor prin ciclul superior al liceului.
S-a inregistrat un progres satisfacator si in cazul unitatilor de invatamant autorizate pentru
educatia adultilor, avand in vedere numarul redus de programe derulate atat in 2007/2008 cat si
in 2008/2009. Se recomanda autorizarea unitatilor de invatamant ca furnizoare de formare pentru
eduactia adultilor si depunerea de proiecte finantate din FSE ( Axa 2 DM 2.3), avand in vedere ca
doar 15,6 % din unitatile de invatamant sunt autorizate.
S-a inregistrat un progres bun si privind contiunuarea studiilor a absolventilor de liceu prin ruta
directa 73,33 % si 33,5% prin ruta progresiva.
PRIORITATEA 3: Dezvoltarea parteneriatului social (pentru imbunatatirea calitatii in
TVET)
La nivelul judetuluii au fost incheiate peste 654 parteneriate funcţionale in 2007/2008 si
785 in 2008/2009 cu un mare număr de agenţi economici sau alte organizaţii parteneriale si au
fost realizate 294 de CLD in 2007/2008 si 320 in 2008/2009- progres bun.
98,2% din ateliere sunt dotate cu minimul necesar în raport cu cerinţele standardului de
pregătire profesională un număr important de şcoli si 43,7 % sunt dotate la standardele europene.
Unitatile de invatamant cuprinse in programul PHARE au fost dotate ateliere şi laboratoare la
nivelul standardelor moderne de pregătire iar celelalte şcoli s-au preocupat de îmbunătăţirea
bazei tehnico-materiale din fonduri proprii şi din diferite proiecte. De asemenea 71,8% ( 23) de
72
unitati de invatamant din cele 32 au fost cuprinse in programe de reabilitare prin diverse
programe.
PRIORITATEA 4: Imbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala pentru
elevi si adulti
Serviciile de orientare si consiliere au fost imbunatatite; a crescut numarul profesorilor
consilieri la nivelul judetului cu 1 ( 19 fata de 18 ).Au fost formaţi profesori şi consilieri cu
privire la orientarea carierei profesionale a elevilor şi a crescut numărul de profesori consilieri.
59 % din scoli au cabinete şcolare de asistenţă psiho-pedagogică dotate la nivelor
standardelor.Toate acestea duc la o îmbunătăţire a serviciilor de consiliere şi orientare
profesională pentru elevi şi adulţi.
Numarul de elevi pe un consilier ramane relativ mare, dar apropiat de normativele in vigoare
(901 fata de 800 in normative). Progresul se apreciaza ca satisafacator.
PRIORITATEA 5: Creşterea calităţii procesului educaţional în TVET prin realizarea de
proiecte pentru dezvoltarea profesională a resurselor umane (şi prin accesarea FSE)
Dezvoltarea şi sprijinirea programelor de formare şi dezvoltare profesională pentru cadrele
didactice din sistemul de învăţământ TVET in sectoarele economice aflate în dezvoltare a
inregistrat un progres bun; au fost realizate activitati metodice la nivelul regiunii; 382 in
2007/2008 si 260 in semestrul I al anului scolar 2008/2009. Au fost depuse 11 proiecte cu
finantare din FSE.
Numărul de cadre didactice din şcolile ÎPT care au participat la cursuri pentru dobândirea
de competenţe necesare instruirii şi educaţiei pentru adulţi a inregistrat un progres, fata de anul
trecut in total 30 (20+10); oferta existenta la nivelul regiunii va creste numarul de profesori-
formatori. Un progres bun, 31 cadre didactice, se înregistrează la participarea cadrelor didactice
la cursuri de perfecţionare in educatie antreprenoriala sau postuniversitare pentru perfecţionarea
în predarea tehnologiilor moderne.
A crescut numarul de profesori care utilizeaza metode moderne, de la 70,56 % la 75,65
%la aceasta contribuind si implementarea sistemului de asigurare a calitatii in invatamntul
profesional si tehnic.
PRIORITATEA 6: Creşterea accesului la educaţie pentru grupurile vulnerabile şi
combaterea excluziunii sociale
Nu se poate aprecia ca un progres bun pentru unităţile de învăţământ din TVET care
asigură condiţii pentru persoane cu handicap de la 34,4 % la 37,5 %, unităţi care şi-au
modernizat infrastructura şi asigură facilităţi didactice adecvate tipului de handicap. Au fost
derulate in regiune si programe a II-a sansa, dupa cum urmeaza: 9 programe in 2007/2008 si 5
programe in 2008/2009.
Dintre acţiunile care necesită o atenţie deosebită în procesul de actualizare şi revizuire a PLAI
2009-2013 menţionăm:
 Întărirea capacităţii de management, planificare şi monitorizare a CLDPS
 Creşterea nivelului de calificare în sectoarele prioritare ale regiunii
 Dezvoltarea educatiei antreprenoriale- CDL-urile dezvoltate în şcolile ÎPT sunt realizate cu
respectarea prevederilor legale şi au avizul CLDPS
 Modernizarea infrastructurii si dotarea corespunzatoare a unitatilor TVET, prin numarul mare
de scoli care au fost reabilitate prin proiecte europne, guvernamentale si locale.
 Creşterea calităţii procesului educaţional prin utilizarea metodelor moderne de predare-
învăţare
Credem că este necesară o intensificare a eforturilor depuse de toti factorii responsabili,
implicati in procesul de monitorizare si actualizare anuala a documentelor strategice pentru
îndeplinirea în perioada imediat următoare, an scolar 2009-2010, a obiectivelor şi atingerea
ţintelor propuse.
Se propun actiuni corective în următoarele cazuri:
- Formarea profesorilor consilieri din cabinetele scolare pentru asistenta clientilor (elevi,
diriginti, parinti)
73
- Dotarea cabinetelor şcolare de asistenţă psiho-pedagogică (cu materiale informative privind
reţeaua şcolara, profile ocupaţionale, baterii de teste de aptitudini etc.); Ponderea cabinetelor de
orientare scolara si profesionala este redusa sau inexistenta in mediul rural.
- Perfecţionarea cadrelor didactice din TVET în specialitatea proprie pentru adaptarea la noile
tehnologii;
- Activitati de orientare si consiliere cu posibilitatea de titularizare a consilierilor psihopedagogi
Se constata o buna implicare a tuturor cadrelor responsabile in implementarea
actiunilor/masurilor prevazute in PLAI 2008-2013, o apreciere de progres Bun inregistand 55%
din cele monitorizate; cu progres satisfacator si intarziat sunt restul de 35%, respectiv 10%
Recomandarile sunt date pentru fiecare obiectiv in parte si se regasesc in fisa de monitorizare la
nivel de prioritate si obiectiv. In principal ele se refera la:
 Continuarea procesului de restructurare a retelei scolare in conformitate cu cerintele pietei

muncii;;
 Creşterea nivelului profesional al managerilor prin perfecţionarea lor continuă;
 Activitati de consiliere a eleviilor in vederea promovarii nivelelor ridicate de calificare,
functie de particularitatile locale si zonale
 Autorizarea tuturor unitatilor de invatamant TVET, ca furnizoare de formare pentru educatia
adultilor si depunerea de proiecte finantate din FSE ( Axa 2 DM 2.3)
 Depunerea, de catre fiecare ISJ la urmatorul apel, de proiecte pe AXA 2, DM 2.1 pentru
elaborarea CDL si formarea CLDPS pentru avizare;
 Realizarea de proiecte privind insertia absolventilor de catre CJRAE ;
 Atragerea de noi parteneri sociali si adaptarea ofertei educationale;
 Continuarea procesului de accesare de fonduri structurale care sa permita dotarea si
modernizarea scolilor conform cerintelor UE
 Monitorizarea impactului formarii in activitatea cadrelor didactice la nivelul conducerilor de
scoli;
 Incadrarea de consilieri psiho-pedagogici in fiecare unitate scolara ;
 Participarea profesorilor consilieri la cursuri privind orientarea scolara si profesionala in
raport cu tendintele pietei muncii
74
 Realizarea de proiecte din FSE pentru dotarea cabinetelor de asistenta psihopedagogica.
 Cresterea numarului de participari la stagii de formare cu agenti economici si reconversie
profesionala.
 Participarea profesorilor la cursuri de formare ca formatori si corelarea ofertelor universitare
la posibilitatile financiare ale cadrelor didactice;
 Parteneriat cu CCD in procesul de perfectionare a cadrelor didactice privind si educatia
antreprenoriala,
 Cresterea si diversificarea numarului si a ofertei universitatilor prin program autorizat privind
prefectionarea la 5 ani , modulul de specialitate pentru profesori ingineri si maistri instructori;
 Implementarea metodelor moderne de predare in toate scolile TVET
 Continuarea consilierii elevilor cu CES si a parintilor privind integrarea in invatamantul de
masa;
 Atragerea agentilor economici in procesul de modernizare/adaptare a conditiilor (cabinete,
grupuri sanitare, etc.) din scoli , pentru persoanele cu handicap
Concluzii
Din analiza fisele de progres s-au constatat urmatoarele:
 au fost monitorizati toti indicatorii din PLAI fiind, in general, evidentiat progresul inregistrat
in implementarea prioritatilor identificate la nivelul regiunii Nord-Vest;
 in cazul unor indicatori, datele au fost incomplete, ceea ce a dus la imposibilitatea stabilirii
progresului in cazul acestor indicatori;
 necorelări ale valorilor progresului pentru indicatori, unele fiind exprimate in procente iar
altele in valori fizice, situatie care a facut dificila cuantificarea acestora.
Se recomanda realizarea unei metodologii si a unor instrumente de culegere a datelor, care sa

nu dea posibilitatea de interpretare a modului de raportare.
In procesul de actualizare a PLAI 2008, se recomanda analiza relevantei indicatorilor, astfel

incat acestia sa poata fi cuantificati si sa ofere o mai buna măsură a progresului realizat in
implementarea PlAI.
7. ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE

PROFESIONALĂ CU CEREREA
Analizând informaţiile, datele şi concluziile din capitolele anterioare rezultă următoarele
puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări care au stat la baza stabilirii priorităţilor
pentru judeţul Cluj.
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
 Creşterea gradului de adaptare a  Atractivitatea redusă a învăţământului

ofertei educaţionale la cererea de pe profesional şi tehnic (deşi a crescut
piaţa muncii, prin creşterea numărului numărul de profesori consilieri)
de elevi la profilul servicii (la 37% ), optiunile elevilor se mentin în
75
scăderea profilului tehnic (la 46%), continuare la nivel scăzut 20% pentru
creşterea domeniilor, turism şi învăţământul profesional;
alimentaţie publica, transporturi,  Lipsa unei baze de date privind
industrie alimentară, construcţii; insertia absolvenţilor;
 Existenţa a 3 unităţi de învăţământ  Număr redus de unităţi de învăţământ
cuprinse în programele PHARE autorizate pentru programe de
multianuale 2001, 2003; educaţie a adultilor
 Cadre didactice formate prin  Dezvoltarea insuficientă a
programele Phare multianuale, competenţelor antreprenoriale ale
precum şi prin cursurile desfăşurate la elevilor, inclusiv prin Curriculum în
CCD capabile să utilizeze Dezvoltare Local (CDL);
echipamentele specializate din dotarea  Colaborarea formala în unele cazuri
şcolilor şi noi metode de la elaborarea CDL în parteneriat cu
predare/evaluare; agentii economici;
 Buna funcţionare a structurilor
parteneriale la nivel judeţean
(CLDPS);
 Existenţa documentelor de planificare
strategică pe termen lung a ofertei de
calificare, corelată la toate nivelurile
decizionale: judeţean (PLAI), unitate
şcolară (PAS).
 Reţele şcolare constituite între
unităţile de învăţământ din proiectele
Phare 2001 şi între unităţile de
învăţământ profesional şi tehnic din
judeţ, realizate cu scopul de
diseminare a bunelor practici.
 Dezvoltarea serviciilor de orientare şi
consiliere a elevilor, prin creşterea
numărului de profesori consilieri la
nivelul judeţului (93) şi existenţa
cabinetelor de orientare
psihopedagogică în 59% dintre
unităţile de învăţământ ÎPT;
 Implementarea sistemului de
asigurare a calităţii în învăţământul
profesional şi tehnic în toate unităţile
de învăţământ profesională şi tehnic;
 Reorganizarea şi eficientizarea reţelei
şcolare ÎPT, prin dezvoltarea
echilibrată la nivelul zonelor
judeţului, în corelare cu cerinţele
pieţei muncii;
 Asigurarea accesului egal în TVET
prin existenţa şcolilor cu predare în
limbile minorităţilor, a claselor de
învăţământ special şi a claselor de a
II-a şansa ;
 Îmbunătăţirea parteneriatului
unităţilor de învăţământ cu agenţii
economici, prin creşterea numărului
76
de parteneriate ale unităţilor de
învăţământ;
 Îmbunătăţirea bazei materiale şi a
infrastructurii unităţilor de învăţământ
prin programele Phare TVET.
 Dezvoltarea învăţământului privat, în
special la şcoala postliceala;
 Număr mare de absolvenţi de nivel
1şi 2 care continua studiile la nivel 2,
respectiv nivel 3;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
 Posibilitatea realizării de proiecte  Reducerea populaţiei de vârstă
finanţate prin fondurile structurale preşcolară şi şcolară până în 2025 cu
pentru îmbunătăţirea infrastructurii până la 38,6%;
şcolare (POR);  Participarea scăzută a adulţilor la
 Atractivitatea judeţului pentru programe de formare continuă - în
investitorii străini în sectoarele contrast cu nevoile de formare în
economice dezvoltate în judeţ şi creştere şi ţintele europene ;
crearea de noi locuri de muncă  Interes scăzut al agenţilor economici
(parcurilor industriale publice şi pentru realizarea pregătirii practice de
private-Cluj-Napoca); calitate şi a unor parteneriate eficiente
cu unităţile de învăţământ;
 Lipsa unor prognoze pe termen scurt
şi mediu privind dezvoltarea
sectoarelor/domeniilor economiei
judeţene/locale;
77
8.REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

PENTRU PLANUL DE MĂSURI
Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT

 pericolul unui deficit de forţa de muncă tânăra (reducerea populaţiei de vârstă şcolară,
precum şi a grupei de vârstă 15-64 ani la 22,89% în perspective anului 2025)
 necesitatea de personal calificat pentru asistenţa socială şi medicală (creşterea
numerică continuă a populaţiei în vârstă de peste 65 ani).
 Eficientizarea reţelei şcolare va ţine cont de:
 spor natural negativ
 populaţie îmbătrânită
 populaţia viitoare preponderent feminină în anumite zone,
 creşterea accesului pentru grupurile etnice dezavantajate.
 educaţie multiculturală
 creşterea accesului pentru grupurile dezavantajate.
 implicarea unităţilor de învăţământ ca furnizori de formare continuă, pentru pregătirea
grupei de vârsta de mijloc pentru cerinţele de competenţe şi calificări cerute pe piaţa
muncii
Principalele concluzii din analiza economică. Implicaţii pentru ÎPT
 Necesarul de investiţii în resursa umană şi formarea profesională la nivelul ultimelor
descoperiri de tip tehnologic şi organizaţional, dobândirea de noi competenţe şi abilităţi
cerute de piaţa muncii.
 educaţia iniţială (prin sistemele IPT şi universitar) şi educaţia continuă, pentru dobândirea
de noi competenţe: mediu, calitate, comunicare, managementul riscului, conducerea
afacerilor, pentru o activitate mai eficientă şi adaptată la condiţiile pieţei în continuă
schimbare, precum şi pentru asigurarea competitivităţii
 Planurile de şcolarizare vor reflecta cerinţele de pe piaţa muncii; se vor avea în vedere
acele calificări în judeţele regiunii conform dezvoltării fiecărui judeţ.
 Necesitatea creşterii nivelului de calificare şi asigurarea unei pregătiri de bază largi,
competenţe tehnice generale, solide;necesitatea parteneriatelor scoală agent economic
realizarea de CDL conform cerinţelor agenţilor economici.
Principalele concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT
Anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii

Acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor
Abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe
parcursul întregii vieţi
. Implicare activă a şcolilor ca furnizori de formare pentru adulţi pentru: creşterea nivelului de
calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările
tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi, adecvarea calificării cu locul de muncă,
reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii, recunoaşterea şi valorificarea
experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală, diversificarea
ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de formare la distanţă,
consultanţă, etc.
Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile
decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)
78
Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între oferta IPT şi nevoile de calificare
Identificarea domeniilor şi pofilelor de formare profesională iniţială prioritare pentru dezvoltarea
regională.
Principalele concluzii din analiza învăţământului tehnic şi profesional judetean

 Jud. Cluj trebuie să acorde o maximă importanţă în investigarea motivelor deteriorării
performanţelor de citire în rândul elevilor şi a elaborării unor planuri de acţiune pentru
dobândirea competenţelor de bază, inclusiv cele destinate adulţilor.
 Scăderea semnificativă a populaţiei precum şi creşterea vârstei medii la nivel naţional în
următorii ani impune luarea unor măsuri compensatorii la nivelul jud. Cluj
 Pentru a realiza o eficienţă sporită a actului educaţional este necesară analiza şi
reorganizarea permanentă a reţelei şcolare în scopul reducerii claselor cu efective mici
 Pentru a beneficia de sisteme de educaţie şi formare de calitate, se impune modernizarea
infrastructurii educaţionale şi de formare, inclusiv prin dotarea cu echipamente şcolare şi
tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) .
 Se apreciază că serviciile de orientare si consiliere au fost îmbunătăţite; a crescut numărul
profesorilor consilieri la nivelul judeţului la 93.Au fost formaţi profesori şi consilieri cu
privire la orientarea carierei profesionale a elevilor şi a crescut numărul de profesori
consilieri. Se remarcă faptul că 59 % din scoli au cabinete şcolare de asistenţă psiho-
pedagogică dotate la nivelul standardelor.
 Asigurarea accesului la formarea iniţială de nivel cât mai înalt, prin acordarea unor
facilităţi de menţinere în sistemul de formare profesională iniţială a tinerilor proveniţi din
mediul rural sau din grupuri vulnerabile şi flexibilizarea rutelor de reintrare în sistemul
educaţional.
 Strategiile de formare continua la nivel naţional si regional vor avea o viziune globală
asupra învăţării continue, acoperind toate tipurile şi nivelurile de educaţie.
 În urma reorganizării reţelei şcolare a fost eficientizată activitatea unităţilor de învăţământ
ÎPT, în primul rând prin corelarea ofertei de şcolarizare cu cerinţele pieţei muncii la nivel
judeţean, dar şi la nivelul zonelor constituite în jurul municipiilor şi oraşelor judeţului. În
anul şcolar 2010-2011 la nivelul judeţului Cluj funcţionează 33 de unităţi de învăţământ
profesional şi tehnic din care 2 în mediul rural şi 31 în mediul urban. Se asigură
cuprinderea fiecărui copil şi tânăr de vârstă şcolară într-o formă de învăţământ
 Dezvoltarea unor programe educaţionale individualizate adresate adulţilor care nu au
beneficiat de prima şansă oferită de educaţie pentru dobândirea competenţelor cheie,
pentru a putea participa activ pe piaţa muncii
 Asigurarea accesului şi a participării la educaţie/servicii educaţionale de calitate pentru
toţi în special pentru elevii din mediul rural şi pentru cei proveniţi din medii
dezavantajate
 Stabilirea unor ţinte măsurabile privind ratele de tranziţie la următorul nivel de calificare
în perspectiva 2013 (rata abandonului şcolar timpuriu să nu depăşească 15%, respectiv
rata de absolvire a învăţământului secundar să fie de cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de
22 de ani )
Din analiza SWOT, prin utilizarea punctelor tari şi a oportunităţilor pentru
eliminarea/ameliorarea punctelor slabe au rezultat priorităţile învăţământului profesional şi tehnic
din judeţul Cluj, care sunt prezentate mai jos:
Obiectivul general
Creşterea calităţii educaţiei şi formării continue prin TVET şi dezvoltarea ofertei
educaţionale pentru adulţi
79
Priorităţi
1.Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământul profesional şi tehnic

2.Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii
3. Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET )
4.Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi
5.Creşterea calităţii in procesul educaţional si egalitatea de sanse in TVET
6. Corelarea invatamantului universitar cu invatamantul profesional si tehnic
9. ACTIUNI PROPUSE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR

DEZVOLTARII IPT LA ORIZONTUL ANULUI 2013
Strategia regională de dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic 2009-2013

PRIORITATEA 1: Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământul profesional
şi tehnic
Indicatori de impact/ rezultate:
- Management eficient în unităţile şcolare din judeţul Cluj
- Capacitatea instituţională performantă la nivelul CLDPS.
Obiectivul
Întărirea capacităţii de management, planificare şi monitorizare a CLDPS
1.1
Acţiuni Responsabili Termen
Implementarea proiectului finanţat din FSE
CNDIPT
pentru “Corelarea ofertei educaţionale a
Preşedintele CLDPS din
învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele
fiecare judeţ 2012
pieţei muncii” cu sprijinul şi implicarea directă a
Coordonatorul regional
CLDPS al jud.Cluj
Secretarii CLDPS-urilor
Indicatori Proiect implementat de membrii CLDPS din judeţ
Obiectivul Restructurarea reţelei şcolare în vederea eficientizării acesteia
1.2
Analiza şi avizarea propunerilor de restructurare
a reţelei şcolare în conformitate cu domeniile ISJ – uri Noiembrie
prioritare din judeţ, anual, prin proiectul planului CLDPS-uri 2011
de şcolarizare
Indicator Reţeaua şcolară din judet este adaptată la cerinţele pieţei muncii
Obiectivul Formarea directorilor unităţilor de învăţământ din jud.Cluj pentru dezvoltarea

1.3 capacitatilor de marketing
Organizarea de cursuri de formare pentru
managerii şcolari ISJ/CCD 2013
Depunerea de proiecte POSDRU
Indicator 100% manageri din judeţ au urmat cursuri de formare managerială
PRIORITATEA 2: Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei

muncii.
Indicatori de impact/rezultate:
- Oferta educaţională adaptată la nevoile pieţei muncii;
80
- Numărul absolvenţilor ÎPT încadraţi pe piaţa muncii;
- Poderea absolvenţilor încadraţi pe piaţa muncii în calificarea profesională absolvită.
Obiectivul Adaptarea ofertei educationale la cerintele pietei muncii si creşterea nivelului de

2.1 calificare în sectoarele prioritare ale regiunii
Alinierea domeniilor de calificare la ţintele PRAI ISJ-uri
2013 prin proiectarea planurilor de scolarizare CLDPS-uri 2013
anuale unităţi de învăţământ
ISJ-uri
Nivelul de calificare 3 pentru minimum 85% din
unităţi de învăţământ 2013
totalul absolvenţilor TVET
CJAPP
70% din elevi sunt calificaţti în domeniile prioritare
Indicatori
85% din elevi finalizează ciclul superior al liceului
Obiectivul Diversificarea calificărilor pentru elevi şi adulti, cu scopul valorificarii

2.2 potenţialului de dezvoltare economică al judeţului
 Autorizarea unităţilor de învăţământ ca
Unităţi de învăţământ
furnizoare de formare profesională continuă . 2013
ISJ
 Furnizarea de programe de formare autorizate
1. 50% din unităţile de învăţământ din judeţ autorizate pentru formarea adulţilor
Indicator 2. creşterea cu 20% a numărului de cursuri de formare furnizate comparativ cu
2009
Obiectivul
Dezvoltarea educaţiei antreprenoriale
2.3
Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale prin
realizarea de CDL, astfel încât compeţentele ISJ/CLDPS/
2013
antreprenoriale să corespundă cerinţelor Unităţi de învăţământ
angajatorilor ( prin proiecte din FSE)
1. Structura şi conţinutul Curriculumului în Dezvoltare Locală (CDL)modificat
faţă de structura actuală
Indicatori
2. Proiecte realizate din FSE pentru realizarea de CDL si stagii de practica la
angajatori
PRIORITATEA 3: Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea

calităţii în TVET)
- Indicatori de impact/rezultate:
- Proiecte realizate
- Parteneriate eficiente la nivelul unităţilor de învăţământ /agenţi economici
- Reţele în parteneriat
Obiectivul Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai bună adaptare a ofertei

3.1 educaţionale la specificul pieţei muncii
Realizarea de parteneriate funcţionale între Universităţi 2013
universităţile din judeţ (regiune), agenţi CLDPS
81
economici, unităţi de învăţământ şi alte organizaţii
parteneriale, pentru adaptarea ofertei
educaţionale la specificul pieţei muncii Unităţi de învăţământ
Realizarea de proiecte în parteneriat ( POSDRU şi
POR)
1. Număr de parteneriate realizate la nivelul judeţului
Indicatori
2. Număr de proiecte realizate la nivelul judeţului
Obiectivul
Modernizarea infrastructurii şi dotarea corespunzatoare a unitaţilor TVET
3.2
Dotarea cu echipamente didactice şi modernizarea ISJ-uri
infrastructurii la cel putin 80% din unităţile de Unităţi de învăţământ 2013
învăţământ TVET
 80% din şcoli vo rfi dotate şi modernizate conform cerinţelor europene
Indicatori  40% din scoli se vor implica în proiecte pentru accesare de fonduri
europene
PRIORITATEA 4: Imbunatatirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională

pentru elevi şi adulţi
- Opţiuni ale elevilor în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii
- Servicii de orientare şi consiliere de calitate la nivelul judeţului Cluj
- Cabinete de orientare şi consiliere dotate conform standardelor
Obiectivul Creşterea numărului de profesori consilieri pentru a asigura necesarul de formare

4.1 din fiecare judeţ
Creşterea numărului de consilieri astfel încât 500 CJAPP-uri
2013
de elevi sa fie consiliaţi de 1 profesor consilier ISJ-uri
Indicator Număr de consilieri de 1/500 (elevi) la nivelul judeţului
Obiectivul Formarea profesorilor consilieri din cabinetele şcolare pentru orientarea

4.2 profesională a clienţilor (elevi, diriginţi, părinţi)
CJRAE -uri
Activităţi de formare a consilierilor şcolari privind Decembrie
CCD-uri
reţeaua şcolară, PRAI, PLAI, domenii prioritare 2011
ISJ
Indicator Profesorii consilieri din judeţul Cluj formaţi în procent de 100%
PRIORITATEA 5: Creşterea calităţii in procesul educaţional si egalitatea de sanse in TVET
Indicatori de impact:
- Reţele instituţionale create pentru creşterea calităţii în TVET
- Rezultate foarte bune la examenele de certificare a competenţelor profesionale
82
Obiectivul Iniţierea şi sprijinirea programelor de formare a cadrelor didactice TVET pentru
5.1 dobândirea de competenţe necesare instruirii şi educaţiei pentru adulţi
 Certificarea competentelor de formator in CCD-uri
cadrul proiectelor finantate din FSE sau ISJ-uri 2012
participarea la cursuri de formare formatori
Indicator 80% din cadrele didactice IPIdin jud.Cluj vor obtine certificat de formator
Obiectivul Creşterea calităţii procesului educaţional prin utilizarea metodelor moderne de

5.2 predare-învăţare
Activităţi de formare pentru predarea metodelor CCD-uri
participative de predare-învăţare in cadrul ISJ-uri 2013
proiectelor finantate din FSE inspectorii de specialitate
Indicator 90% din cadrele didactice din TVET utilizează metode moderne de predare
Obiectivul Promovarea integrării persoanelor dezavantajate şi cu handicap în sistemul de

5.3 învăţământ formal normal şi dezvoltarea de programe de formare profesională
speciale
 Realizarea de clase integrate în învăţământul de
masă ISJ
2013
 Integrarea elevilor cu nevoi speciale în CJRAE
învamântul de masă
Indicator Număr de elevi din învăţămâtul special integraţi în învăţământul de masă
Obiectivul Modernizarea înfrastructurilor şi asigurarea de facilităţi şi materiale didactice

5.4 adecvate tipului de handicap
100% din unităţile TVET vor asigura condiţii de Directorii unităţilor de
2013
învăţare pentru persoanele cu handicap învăţământ
80% din unităţile de învăţământ din TVET care asigură condiţii pentru persoane cu
Indicator
handicap
PRIORITATEA 6 : Corelarea invatamantului universitar cu invatamantul profesional si tehnic

- Parteneriate cu instituţiile de învăţământ superior
Obiectivul Eficientizarea relatiilor dintre invatamantul universitar si invatamantul
6.1 profesional si tehnic
 Realizarea de actiuni şi proiecte Reprez. universitati in
educaţionale in parteneriat CR
Inspectorii de 2013
specialitate
Directori de unităţi IPT
Indicator Numărul de parteneriate intre unitati IPT si universitati
Anexa A la planul de acţiuni
83
Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare
- judeţul CLUJ-
Domeniu de pregătire Plan şcolarizare realizat Nevoi prognozate de formare
la clasa a IX-a în anul profesională pentru 2013-2020*)
şcolar 2011/2012 (nivelul 2+ nivelul 3 de calificare)
Nr. Nr.
% %
clase elevi
agricultură 2 61 2.1 2
silvicultură 1 26 0.9 1
protecţia mediului 4 117 4.1 5
ind. alimentară 4 116 4.0 5
comerţ 2 61 2.1 8
economic 15 453 15.8 11
turism şi alimentaţie 11 341 11.9 10
estetica şi igiena corpului omenesc 1 32 1.1 2
construcţii, instalaţii şi lucrări 10
publice 9 275 9.6
mecanică 18 541 18.8 20
electric 7 209 7.3 7
electromecanică 0 0 0 1
electronică automatizări 11 314 10.9 6
chimie industriala 1 29 1.0 1
materiale de construcţii 0 0 0 0
fabric.prod.din lemn 1 26 0.9 2
industrie textilă şi pielărie 6 191 6.6 7
tehnici poligrafice 1 32 1.1 0
Producţie media 2 51 1.8 2
TOTAL 96 2875 100,0% 100,0%
*)
NOTĂ: Valorile menţionate vor fi actualizate la un interval de 1-2 ani pe baza analizei
evoluţiilor şi previziunilor cererii pieţei muncii
Anexe PLAI
AUTORI :
84
Coordonator judeţean: Giurgiu Carmen Tereza, inspector şcolar de specialitate aria
curriculară Tehnologii
Grupul de lucru:
1. Ambruş Maria Magdalena –Direcţia Regională de Statistică Cluj
2. Necula Steliana- Ana – Instituţia Prefectului
3. Jucan Andreea – Consiliul Judeţean Cluj
4. Teodorescu Alexandrina – Agenţia Judeţeană de Prestaţii Sociale Cluj
5. Stanciu Mioriţa – SC Napomar SA Cluj
- Pop Grigore CARTEL ALFA – Filiala Cluj
7. Cojocaru Lucia –SLIPC Cluj

8. Todea Dorel – SC Cabriolet SRL Turda
9. Nistor Ioan – Sc NewR Consulting SRL
85

PLAI Cluj - 2013-2020

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAI Cluj - 2013-2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT

5.8 Principalele concluzii din analiza ÎPT regional……………………………………66

ANEXE–opisul anexelor …………………………………………………………….......... . 84

Planificarea strategică1 a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi

1.Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământul profesional şi tehnic

2.1. Situaţia actuală - populaţia totală. Dinamica generală în perioada 1990-2010

Judeţul Cluj reprezintă, conform tuturor indicatorilor, un punct de referinţă pe harta

2.1.1. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)

2.1.3 Structura pe grupe de vârstă

Structura populaţiei (%) pe grupe de vârstă la 1 iulie 2010 a Jud. CLUJ

Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei judeţului reprezintă un indicator important care va

Structura etnică în judeţul Cluj la recesământul populaţiei din 2002

2.1.5 Mişcarea migratorie

Soldul migraţiei internaţionale determinat de plecările în străinătate

Previziunile demografice pentru 2025 nu sunt optimiste, populaţia de vârstă şcolară şi

Tendinţele privind evoluţia populaţiei preşcolare şi şcolare sunt de scădere continuă şi

3.1 Situatia actuală - principalii indicatori economici

Clujul face parte din categoria judeţelor cu o economie complexă si diversificată,cu

3.1.1 Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)

Aprecierea dezvoltării economiei se face prin intermediul asa numiţilor indicatori

milioane lei (RON) preţuri curente

Bihor 8007,4 9475,4 11488,9 13751,5

VAB LA NIVELUL REGIUNII NORD-VEST

Regiunea Nord-Vest 2000 2005 2006 2007 2008

Agricultură, silvicultură, piscicultură 39702 9454

3.1.2 Productivitatea muncii

Productivitatea muncii, este expresia sintetică a eficienţei folosirii factorilor de

Unităţi locale active

Evoluţia numărului de unităţi locale active pe clase de mărime

3.2 Proiecţia principalilor indicatori economici la orizontul anului 2013

Din datele publicate de Comisia Naţională de Prognoză, rezultă că la nivelul regiunii

3.3. Alte informaţii şi informaţii parţiale

3.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

Conceptul de competitivitate regională

Competitivitatea regională reprezintă potenţialul regiunii respective de a menţine şi/sau

În regiunea Nord - Vest funcţionau 65 de unităţi de Cercetare - Dezvoltare, dintre care 30

Structura economică diversificată are la bază investitori privaţi, industria prelucrătoare

3.2.4 Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu

3.2.5. 3.2.6 Agricultura şi silvicultura

Suprafaţa agricolă a judetului era în 2009 de 427273 hectare, reprezentând 182736

Strategia de Dezvoltare a Turismului din Regiunea Nord - Vest se încadrează în strategia

3.2.8 Dezvoltarea durabilă

Regiunea Nord - Vest, deţine un potenţial de dezvoltare variat şi diferenţiat teritorial.

3.3 Concluzii din analiza mediului economic . Implicaţii pentru ÎPT

Concluzii Implicaţii pentru ÎPT

Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă

Structura somajului înregistrat, pe grupe de vârsta –jud.Cluj

4.2.3. Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen lung

 Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze:

 Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT:

 Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT:

1. Proiecţia cererii potenţiale la nivel naţional

Tabelul nr. ... (mii persoane)

În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecţia cererii potenţiale relevante pentru

Prognoze ale cererii pentru Regiunea Nord Vest (nr. persoane)

Prognoze ale cererii pentru judetul Cluj

2013 329 0 0 36 149 193 102 0 809

3. Proiecţia cererii de formare profesională la nivel regional şi judeţean – scenariul

Turism şi Functionari în servicii cu publicul (42) Hoteluri si restaurante

Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informaţii

Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potenţiale la intersecţia COR-CAEN,

4.Structura proiectiei cererii potentiale pe domenii de pregătire în Regiunea Nord-Vest %

Structura proiectiei cererii potentiale pe domenii de pregătire în judetul Cluj