2.2. Regiunea de Nord-Est a României ca arie receptoare a efectelor.

Scurtă caracterizare
geografică și climatică.

Pentru o delimitare mai bună a regiunii

menționate în această lucrare s-au ales limitele
regiunii de dezvoltare de Nord-Est a României, cu o
suprafață totală de 36850 km² și ce cuprinde șase
județe importante printre care se numără: Suceava,
Botoșani, Neamț, Iași, Bacău, Vaslui.

Regiunea acoperă partea de nord-est a țării și

este o parte din vechea regiune istorică a Moldovei.
Geografic, regiunea se învecinează la nord cu
Ucraina, la sud cu județele Galați și Vrancea
(Regiunea Sud-Est), la est cu Republica Moldova iar
la vest cu județele Maramureș și Bistrița-Nasaud
Fig. Harta fizico-geografică a Regiuni
(Regiunea Nord-Vest) și județele Mureș, Harghita și de Nord-Est
Covasna (Regiunea Centru).

Din punct de vedere fizico-geografic, această regiune se suprapune peste o serie întreagă
de unități de relief. Dinspre vest spre est se suprapune peste Carpații Orientali, partea lor estică în
special, Subcarpații Moldovei și Podișul Moldovei (cu subunitățile sale: Podișul Sucevei, Câmpia
Moldovei și Podișul Bârladului).

Astfel, regiunea cuprinde un număr mare de forme de relief, iar fiecare dintre acesta are
caracteristici geografice proprii.

Mai departe se vor trece în revistă pe scurt caracteristicile principale fizico-geografice și

climatice ale formelor de relief principale:
munte, podiș, deal, câmpie.

Localizați în partea de est a regiunii

alese sunt Carpații Orientali. Reprezentativi
pentru aceștia sunt cele trei fâșii paralele de
roci: vulcanice în vest, metamorfice în centru
și sedimentare (fliș) în est. De la nord la sud
Carpații Orientali sunt împărțiți în trei grupe:
nordică, centrală și sudică.

Carpații Orientali
Fig. Amplasarea regiunii în cadrul României Relieful Carpaților Orientali este
reprezentat de suprafețe de nivelare: Nedeia (2000 metri altitudine), Bătrâna sau Cerbu (1500-
1550 metri), Mestecăniș (la 1000-1100 metri) în Munții Rodnei, Munții Suhard, Munții
Maramureșului, Munții Bărgău și Obcinile Bucovinei.

Datorită altitudinilor mari, ce depășesc în unele masive 2000 de metri, apare și relieful
glaciar, ce apare sub formă de circuri glaciare, văi și morene. Acesta se regăsește în principal în
Munții Rodnei și Maramureșului. Pe latura vestică a Carpaților Orientali regăsim relieful vulcanic
însă în Regiunea de Nord-Est se încadrează doar Munții Călimani. Un alt tip de relief prezent este
relieful carst pe sare, prezent în Depresiunea Maramureșului, Ocna Șugatag și la Coștiui.

Din punct de vedere climatic, Carpații Orientali se încadrează în două etaje climatice. În
etajul climatic montan, cuprins între altitudinile de 800-1700 de metri, temperaturile medii anuale
sunt între 6-0˚C, iar precipitațiile medii anuale între 800-1200 mm/an. Cel de-al doilea etaj
climatic în care se încadrează este cel alpin, acesta se găsește la altitudini de peste 1700 de metri.
Este caracterizat de temperaturi medii anuale sub 0 ˚C și precipitații medii anuale depeste 1200
mm/an.

Subcarpații Moldovei

Relieful de deal este specific Subcarpaților Moldovei, ce apar pe latura estică a Carpaților
Orientali. Din punct de vedere geologic aceștia sunt alcătuiți din conglomerate, marne, gresii,
argile, la care local sunt intercalații de săruri de potasiu, gips și sare. Relieful apare sub forma
unor culmi rotunjite, separate de văi și depresiuni subcarpatice largi cu lunci și terase. Și aceștia
sunt divizați în trei grupe: Subcarpații Neamțului, Subcarpații Bistriței și Subcarpații Trotușului.

Clima este caracterizată prin temperaturi medii anuale între 8-9 ˚C pe culmi, iar în
depresiuni, temperaturile cresc cu 1-2 ˚C. Tot în aceste depresiuni apar adeseori inversiuni
termice. Precipitațiile medii anuale se încadrează între 600-700 mm/an. De asemenea, circulația
atmosferică are direcția NV-SE, uneori vine din direcția NE. Caracteristic este fenomenul de
foehn.

Podișul Moldovei are la rândul lui trei subdiviziuni: Podișul Sucevei, Câmpia Moldovei,
Podișul Bârladului. Dacă am fi să prezentăm pe scurt formele de relief ale Podișului Moldovei
am remarca forme precum: suprafețe de nivelare, terase fluviale, lunci, platouri structurale,
cueste, ș.a. Din punct de vedere climatic, în Podișul Moldovei se pot diferenția două trepte cu
caracteristici climatice diferite.

O primă treaptă este aceea a podișurilor și dealurilor cu înălțimi mai mari de 350 de metri.
Aceasta este caracterizată de temperaturi medii anuale între 8-9 ˚C, peste 120 de zile cu îngheț și
precipitații ce depășesc 600 mm/an.

Cea de-a doua treaptă este cea a dealurilor și culoarelor de vale, cu altitudini mai mici de 350 de
metri. Caracteristice pentru aceasta sunt temperaturi medii anuale între 9-10 ˚C și cantități medii
ale precipitațiilor între 450-500 mm/an.
 Regiunea Nord-Est are o populație totală de 3.674.367, fiind astfel cea mai populată
regiune a țării. Densitatea este de 99,71/km², mai ridicată decât media pe țară, de 91,3/km².
1.808.390 (49.22%) dintre locuitori sunt de sex masculin, iar 1.865.977 (50.78%) sunt de sex
feminin. Românii reprezintă 97,9% din populație, cea mai importantă minoritate fiind rromii,
reprezentând 1,2 % din populație. O altă minoritate importantă o reprezintă ucrainienii

Limba română este cea mai vorbită limbă, fiind limba maternă a 98,7 % dintre locuitorii
regiunii. Limba romani este vorbită de 0,6% din populație, iar limba ucraineană de 0,3%. Cele
mai mari orașe ale regiunii sunt Iași (357.192), Bacău (144. 307), Botoșani (106.847), Suceava
(92.121) și Piatra Neamț (85.055), (Conform recensământului din anul 2011).

Economia Regiunii de Nord-Est are un caracter predominant agrar, în special către nord,
deși există mai multe orașe industriale, cele mai mari fiind municipiile Iași și Bacău. PIB-ul per
capita în regiune este cel mai mic din România, la circa două treimi din media națională. În
prezent industria textilă are creșterea cea mai rapidă. Turismul este de asemenea foarte important,
în special în ariile montane din vestul regiunii, precum și în orașe ca Iași, Piatra Neamț, Suceava
sau Bacău. Alte atracții turistice sunt mănăstirile din nordul Moldovei (mare parte în Bucovina de
Sud), ce fac parte din patrimoniul universal.