Tuberculoza 1

Notiuni introductive

- Boala infecto-contagioasa specifica, produsa de bacterii din genul Mycobacterium

Tuberculosis
- Raspandire larga
- Caracter endemic
- Afecteaza toate grupele de varsta
- Diagnostic dificil prin afectarea puriorganica

Etiopatogeneza

- Genul Mycobacterium curprinde peste 70 de specii care au in comun

- Forma bacilara
- Imobilitatea
- Acido-alcoolo-rezistenta
- Multiplicare lenta
- Aerobioza obligatorie

- Clasificare

- Mycobacterii tuberculoase patogene

- M tuberculosis
- M Bovis
- M Africanum
- Mycobacterii netuberculoase patogene
- Cu crestere lenta - M. Avium, M Kansasii
- Cu crestere rapida - M Fortuitum, M Chelonei
- M Leprae (nu se cultiva)
- Mycobacterii neturberculoase nepatogena
- Cu crestere lenta - M Gastri
- Cu crestere rapida - M Smegmatis

Morfologia microscopica a bacililor tuberculosi

- Aspect de bastonase drepte/ incurbate, capete rotunjite

- Lungime: 1-5 micrometri
- Grosime: 0.2-0.5 micrometri
- Dispuse izolat/ in gramezi
- Evidentiere
- Coloratia Ziehl-Neelsen: fond albastru de metil pe care micobacteriile apar ca
bastonase rosii pe un fond albastru

1
 - Coloratia fluorescenta: la examinarea in raze UV, micobacteriile apar ca
bastonase fluorescente pe fond intunecat

Rezultate semnificative examen microscopic

Numar BAAR Rezultat

absenti negativ

1-9 BAAR/100 campuri Nr exact BAAR

10-99 BAAR/ 100 campuri +

1-9 BAAR/ 1 camp ++

> 10 BAAR/ 1 camp +++

Mediile de cultura

Mediile solide

- Temp 35-37C
- pH 7-7.5
- Crestere lenta
- Noncromogene (alb-crem)
- Aerobioza obligatorie
- Timp de crestere 3-8S
- Lowenstein-Jesen: mediu de cultura in vitro, contime elemente nutritive
esentiale, saruri minerale, ou, amidon de cartof, verde malachit (indicator de pH)
si substante prezentand surse de carvon si azot.
- Coloniile de M tuberculosis au aspect alb-galbui, conopidiform.
- Coloniile de M. Bovis sunt netede, plate, albicioase.
- Tebeglut - sursa de azot: acidul glutamic

Mediie lichide

- Timp de crestere 1-2S

- Cantitatea produsa/ consumata este direct prop cu rata de multiplicare, evaluarea se
face prin vizualizarea precipitatelor sau prin semnal optic si/sau acustic de aparat
- Versa TREK: monitorizare consumul de oxigen
- BACTEC MGIT 960: monitorizare producere CO2

Teste biochimice de identificare genica

- Au rolu de a diferentia tipurile de Mycobacterii

2
 - Testul se efectueaza in primele 24-48h dupa pozitivarea culturii pe mediu solid sau lichid
- Test obligatoriu pentru a putea evita falsele reactii negative
- Sensibilitate 98,6%
- Specificitate 97,7%
- In prezent se fol testul Ag MPT 64 - test imunocromatografic ce poate detecta tulpinile
de micobacterii apartinand MTC in mai putin de 15 min. Pune in evidenta Ag specific
pentru M. Tuberculosis
- Se foloseste reactia de polimerizare in lant si analiza enzimelor de restrictie pentru
identificarea micobacteriilor din cultura

Metode moleculare de diagnostic

- Detectia directa a micobacteriilor din prelevatul clinic

- Identificarea speciilor si testarea rapida a sensibilitatii la medicamentele anti-
tuberculoase pentru M. Tuberculosis din culturi bacteriene
- Aceste metode scurteaza timpul de diagnostic
- Metodele de tipare moleculara au facut posibila descrierea unor variatii ale fenotipurilor
de M. Tuberculosis, cum ar fi virulenta

Metode de detectie

- Metode de amplificare a acizilor nucleici

- Evidentiaza ADN sau ARN micobacterian
- Acuratete 100% pentru M. Tuberculosis
- Sistemul de hibridizare pe banda
- Detecteaza polimorfismul unei singure nucleotide din gena gyrB si se bazeaza
pe prezenta/ absenta regiunilor de diferentiere
- Teste sunt usor de efectuat, usor de interpretat, rapide
- Sensibilitatea: 97.9 - 99.3%
- Specificitatea: 92.4 - 99.4%
- Tehnica de secventiere a ADN-ului
- Amplificarea ADN-ului miocabterian extras din cultura cu primeri genus specifici
- Urmata de secventiere a ampliconilor intr-un sistem automat
- Identificarea ulterioara a tulpinii micobacteriene se face prin compararea
secventei de nucloetide cu o baza cunoscuta de secventiere

Antiobiograma

3
 - Compara cresterea bacteriana de pe tuburile test (continand medicamente) cu cea de
pe tuburile martor, dupa insamantarea unui esantion reprezentativ din populatia bacilara
de testat

Metode de diagnostic

- Metoda proportiilor (Canetti)

- Masoara proportia de bacili rezistenti din totalul bacililor cultivati, la o
concentratie data de antibiotic
- Metoda concentratiilor absolute (Meissner)
- Se ia in considerare cea mai mica concentratie de substanta antituberculoasa
care inhiba cresterea sau permite o crestere a mai putin de 1% din inoculul
standardizat
- Metoda raportului rezistentei (Mitchinson)
- Se compara pentru fiecare tulpina si substanta antituberculoasa CMI cu CMI a
tulpinii H37Rv
- Metoda BACTEC - radiometrica

Teste pentru detectarea rapida a rezistentei la medicatia antituberculoasa

- TB-MDR reprezinta o serioasa amenintare prin medicatia deficitara si durata lunga de

tratament
- M Tuberculosis devine rezistent la medicam antiTBC in urma mutatiilor ce apar la nivelul
locilor cromozomiali.
- Mutatiile punctiforme det aparitia rezistentei la un singur medicament, iar acumularea
mai multor astfel de mutatii punctiforme duce la aparitia MDR-TB si XDR-TB.
- Aparitia metodelor moleculare => scurtarea perioadei de detectare a rezistentei
- Mutatia cea mai bine stuiada este cea care determina rezistenta M. Tuberculosis la
Rifampicina (RIF). RIF este un Atb ce face parte din terapia standard a TB.

Gene Expert MTB/ RIF

- Siste inchis, complet automatizat, cu card

- Detectia MTC si a rezistentei la RIF
- Metoda consta intr-o reactie de PCR in timp real si analiza fragmentelor genetice de
amplificare
- Rezultatul se obtine in decurs de doua ore si riscul de contaminare este foarte mic
- Dezavantaj - cost ridicat al echipamentului si consumabilelor
- Prin comparatie de antibiograma fenotipica pentru det rez la RIF
- Sensibilitate 99.2% - 100% (pentru prelevatele clinice)

Rezistenta M. Tuberculosis

4
 - Sunt rezistenti fata de actiunea ag fizici si chimici, datorita hidrofobiei peretelui bacilar,
bogat in lipide, precum si datorita gruparii germenilor in gramezi
- Rezisstente creste prin inglobarea germenilor in invelis organic protector - sputa
- Sunt insensibili la frig - pana la -180C
- Foarte rezistenti la uscaciune
- Pot fi omorati prin expunere la lumina, caldura si subst antiseptice (15 min - 24h)
- Agenti folositi pentru sterilizare
- Lumina solara si razele UV
- Caldura umeda - fierbere, autoclavare
- Subst antiseptice
- Cloramina 5-10%
- Clorura de var 20%
- Hipoclorit de sodiu 0.5%
- Fenol 0.5%

Surse de infectie tuberculoasa

- Bolnavii de TBC pulmonar

- Bolnavii de TBC extrapulmonar activi cu leziuni deschise sau fistulizate
- Urogenitale
- Osteo-articulare
- Ganglionare
- Animale bolnave de TBC - raspandesc infectia prin
- Produsele lor naturale si patologice (lapte, urina, fecale)
- Animale domestice bolnave - pisici, caini
- Animale de laborator

Mecanismele contaminarii

- Contaminare prin inhalare

- Inhalare de particule bacilifere - sub 5 micrometri
- Picaturile Flugge - picaturi bacilifere, produse prin tuse sau stranut, au diametru
mare, devin contaminante abia dupa deshidratare, fiecare picatura continand 1-2
bacili
- Picaturile bacilifere de sputa se transforma prin uscare in praf bacilifer cu insusiri
contaminante, chiar la distante mari
- Contaminare digestiva
- Rara
- Este nevoie de un nr de 3000 de ori mai mare de germeni decat in infectie
aeriana
- Contaminare cutanata
- La niv unor leziuni cutanate preexistente, sau transplacentara de la mama cu
TBC

5
Infectia tuberculoasa in organism

- Fenomenul Koch
- Descris in 1891: secvente de reactii produse de o noua inoculare subcutanata de bacili
virulenti efectuata in alt punct al organismului, dupa constituirea leziunilor locale a
inocularii initiale.
- Reactia secundara apare rapid la 24-48h, nodulul necrotic care apare se elimina rapid,
infectia nu se propaga dinocolode locul inocularii initiale, bacilii sunt distrusi, eliminati pe
loc, ulceratie se vindeca spontan
- Un organism infectat va induce o stare de imunitate fata de bacilii tb, cu limitarea unei
infectii secundare celei initiale

Mecanismul raspunsului imun

- Raspunsul mediat celular in TB este rezultatul interactiunii dintre macrofage si

subpopulatia limfocitara T
- Macrofagele au capacitatea de a fagocita si digera partial germenii, transformandu-i in
macromolecule antigenice - epitopi - care impreuna cu complexul major de
histocompatibilitate sunt proietate la supraf membranei ceuare si “prezentate”
limfocitelor T
- Bacilii TB virulenti pot paraliza sau atenua mecanismul antibacterian celular,
putand persista timp indelungat in bacterioloza sau se pot multiplica distrugand
macrofagul.
- Limfo T recunosc Ag prezentati
- Reactie Ag-Receptor, este urmata de activarea celulelor implicate
- Limfocitele T-CD4
- Intervin in hipersensibilitatea intarziata - au rol in recrutarea
chematoactica de celule cu infiltrare celulara, se denumeste intarziata
pentru ca procesul atinge punctul maxim in 24-72 ore (ex: reactia la
tuberculina)
- Induc imunitatea protectoare prin elib de llimfokine potentand activitatea
macrofagelor
- Rod de memorie - supravegherea epidemiologica a gazdei
- Indul raspuns imun umoral, prin activarea limfocitelor B, diferentierea lor
in plasmocite producatoare de Ag specifici
- Limfocitele T CD8 au rol citotoxic, recunosc Ag si-l distrug prin eliberare de
limfotoxine
- PMN - sunt atrase in focar si activate de macrofage, interventia lor directa este
nesemnificativa

- Raspunul umoral
- Cresc IgM, G,A
- Rol in serodiagnostucl infectiei tuberculoase

6
Diagnosticul infectiei tuberculoase

- Injectarea strict intradermica de antigene din MTB denumite PPD (derivat de proteina
purificata 0.1ml = 2UI PPD)
- IDR la tuberculina

Copil Adult

IDR pozitiv - IDR nu este specific

- Rol important in dg
- Vacc BCG poate da rez fals +
IDR negativ
- Nu exclude dg
- Necesita retestare ulterioara pt dg
unui eventual viraj tuberculini (la 2L)
Viraj tuberculinic - trecerea de la o reactia
negativa la un pozitiva si este diagsnotica
pentru infectie tuberculoasa recenta.
Salt tuberculinic - cresterea diametrului
reactiei tuberculinice cu peste 10mm fata de
testarea anterioara
- Are rol ajutator
- >10mm - infectie prezenta
- <10mm - infectie absenta
- >5mm - pozitiva la imunosupresati
Reactii fals pozitive
- Erori de injectare
- Vacc BCG
- Contact cu micobacterii atipice
Reactii fals negative
- Erori de injectare/ citire
- Sarcoidoza activa
- Boli hematologice maligne
- Infectii virale acute (oreion, varicela)
- HIV
- Vaccinari recente cu virus viu
- Corticoterapie
- Etapa initiala a infectiei tuberculoase,
inaintea consituirii raspunsului imun.

IGRA - Interferon Gamma Release Assays

- A inlocuit testut Mantoux in tarile dezvoltate

- Masoara eliberare de INF-gamma din celulele T sensibilizate de antigenele TB, la a
doua expunere
- Nu este influentat de vaccinare BCG
- Nu diferentiaza infectia TB de boala TB
- Nu are valoarea diagnostic la copilul sub 5 ani
Imunitatea precoce

- In tarile cu endemie crescuta imunitatea protectoare este asigurata prin vaccinarea BCG
la nastere
- Rezistenta la infectie este o caract de specie - M. Tuberculosis nu este patogen pentru
cal, capra, pasari domestice
- In interiorul aceleasi specii sunt grade diferite de rezistenta la infectie

7
 - La indivizii infectati, infectia se transforma in boala la mai putin de 10%, probabil
cei deficitari sub aspectul apararii fata de agresiune microbiana (capacitate
fagocitara si bactericida redusa a macrofagelor, sinteza redusa a proteinelor
HLA, chimotactism deficitar a macrofagelor, cel mononucleare cu efect supresor
asupra limf T, proporti redusa de limf T circulante).
- Efectul favorabil al chimoprofilaxiei cu HIN este explicat prin corectarea unor
anomalii la nivelul celulelor T in sangele circulat, induse de excesul de antigen.

Vaccinarea BCG

- Se fol cultura avirulente ale baciulului Calmette Guerin suspendat in solutie de glutamat
de Na 1,5% cu o conc% de 4-5 milioane germeni (tulpina de Mycobacteriun Bovis) vii la
un vaccin
- In trusa existenta acelasi numar de fiol de diluant repzentat de mediul Souton (aspect
limpede, incolor, necesar reconstituirii suspensiei vaccinale)
- Se pastreaza la intuneric si la 4C
- Injectie intradermica in regiunea deltoidiana a bratului DREPT, la nivelul ⅓ inf, deasupra
insertiei muschiului deltoid

- Doze
- 0.05 ml <1 an
- 0.10 ml> 1 an
- Se urmareste formarea unei papule

Ghid de vaccina BCG in Romania

- Doar NN: 3-4 zile

- Fara testare tuberculinica
- Greutate >2,5 kg
- Fara rapel!

Exceptii
- Nu a fost vaccinat in maternitate
- Recupear vaccinal de catre medicul pneumonolog pana la varsta de 3 L,, fara testare la
PPD
- Dupa 3L cu testare la PPD si istoricul de vaccinari
- Recuperarea celor nevacc pana la 4 ani

Nu se vaccineaza
- Copilul HIV +
- Copilul nascut din mama HIV + se testeaza HIV la 2L de la nastere si se vacc daca e
HIV-
- NN < 2.5KG
- imunizarea este unica!

8
Contraindicatii
- Temporare: febra, leziuni tegumentare
- Absolute: CSO, imunosupresie, HIV

RAPI locale

- Reactie la locul inocularii, dureaza mai mult de 2L

- Limfadenopatia axilara, peste 1.5cm, evolutiv (fistula, abces, supuratie, adenoflegmon,
necroza)
- Apare la 1-12L de la inoculare, in dreapta

RAPI sistemice

- Infectie BCG diseminata

- Febra, scadere G
- Sindrom meningeal
- Hepatosplenomegalie
- Confirmare prin izolare tullpina cu Mycobacteriun Bovis
- osteita/ osteomielita: la 8-16 luni dupa vaccinare
- Simptome respiratorii
- Tuse
- Dispnee
- RX anormal
- Nu necesita tratament antiTB sau chirurgical

Factori de risc pentru transformarea infectiei in boala

Factori de risc Incidenta TB la 100.000 loc

Infectie TB recenta ( <1an) 2000 - 8000

Infectie TB recenta 1-7 ani 200

Infectie HIV 3500 -14.000

Toxicomanie IV + infectie HIV 4000 - 10.000

Toxicomanie IV fara HIV 1000

Silicoza 3000 - 7000

Anomalii RX sechele TB 200 - 400

Tuberculoza 2

9
Diagnosticul TB la copil

- Infectia tuberculoasa
- Tuberculoza primara
- Tuberculoza extrapumonara la copi

Diagnosticul TB pulmonare a adultului

- Clinica
- RX
- Bacteriologie
- Evolutie

TB la copil

- Dificil de dg
- Expectoreaza rar
- Produsele sunt paucibacilre
- Pragul de suspiciune e mic
- Frecvent se proneste de la statusul de contact

Lantul epidemiologic

- Sursa: bolnav TB pulmonar

- Tuse
- Stranut
- Ras
- Vorbit
- Cale de transmitere: aeriana
- Receptori: anturaj
- Tb primara -> infectati (timp variabil) - reactinare endogena - TB secundara (aceeasi
sursa)

Primoinfectia TB copil

- Asimptomatica in maj cazurilor

- Trece neobservata
- Trebuie deosebita de boala, numita TBC primara

TBC pulmonara primara copil

- Manif clinice si RX ce apar in cursul primoinfectiei

10
 - 10% din cazurile de primoinfectie
- Ma frecventa sub varsta de 5 ani

TBC pulmonara primara - simptomatologie copil

- Simptome generale
- Usoare si nespecifice
- Febra usoara
- Scadere ponderala
- apatie/ indiferenta
- Rar febra inalta, letargie

- Maniferstari cutaneo-mucoase
- Eritem nodos: 2-3 valuri
- Conjunctivita flictenulara: lacrimare si fotobie

TBC pulmonar primar - tablou RX copil

- Complex primar tipic

- Opacitate alveolara acinara (3-10mm)
- Adenopatie hilara si/sau mediastinala, uneori izolata
- Unilaterala
- Atentie: dg dif adenopatii (timus, limfom)
- Uneori opacitate segmentara sau lobar prin atelectazia produsa de adenopatie (lobul
mediu sau lingula)

TBC pulmonar primar - diagnostic copil

- Context epidemio
- IDR (eventual cu retestare in caz de test negativ)
- Anomalii RX compatibile
- Eventula EDS: confirma adenopatia
- Confirmare bacteriologica : <10%
- Aspirat bronsic
- Aspirat gastric

TBC pulmonar primar - evolutie

- De obicei benigna, vindecare chiar in absenta tratamentului

- Risc de a dezvolta TBC secundara dupa o periada de latenta variabila

TBC pulmonar primar - complicatii

- Locale imediate

11
 - Fistulizarea ggl intr-o bronsie
- Risc de obstructie bronsica acuta la copii mici
- Bronhoscopie: fistula, aspirat bronsic BK+
- TB pulmonara cavitara primara - necroza la niv condensarii pulmonare

- Locale tardive
- Bronsiectazii
- Atelectazie cel mai frecvent a lobului mediu (prin compresia adenopatiei
calcificate) - sindrom de lob mediu
- Hemoptizie

TB pulmonar primo-secundar

- Rar la copil mic

- La adolescent sau copilul mare in conditii de malnutritie
- Tablou clinico-radiologic cu cel al TB la adult (imagini cavitare)
- Confirmare prin ex bacteriologic al sputei, aspiratului bronsic sau gastric
- Tratament similar cu cel al TB la adult

TB extrapulmonara - forme grave

- Meningita tuberculoasa
- Tuberculoza miliara
- Forme grave, adeseori mortale
- Incidenta scazuta la vacc BCG

Meningita tuberculoasa

- Tablou clinc similar cu cel al meningitei la adult

- Debut insidios si nespecific, unlterior cefalee si varsaturi
- Uneori coma si rigiditate a membrelor
- Afectare nn cranieni
- Rx toracica: normala sau aspect de TB primara sau imagine miliara
- Ex fund de ochi: tuberculi coroizi

LCR

- Lichid clar, normotensiv

- Nr moderat crecut de celue, predominanta limfocite
- Proteine crescute, glucoza sarata
- Cultura deseori pozitive pentru BK (microscopie bK negativa!)

Meningita tuberculoasa

12
 - Dg suspectat in
- Context epidemio
- Neconfirmarea altei etiologii a meningitei
- Chiar in prezenta unei IDR negative (frecvent)
- Trat insituit rapid (fara a astepta rezultatul culturilor)

Tuberculoza miliara

- Debut in primele saptamani de la primo-infectie (4-6)

- Forma severa de boala
- Febra inalta
- Varsaturi, diaree
- Dispnee, cianoza, uneori insuficienta respiratorie
- Rx toracica: aspect de miliara +/- adenopatie
- Fund de ochi si LCR” semne de diseminare
- IDR rareori pozitiva

Tuberculoza miliara - diagnostic

- Suspiciune de caz
- Context epidemio
- Rx torace: miliara
- IDR +
- Trat instituit rapid

Alte forme de TB extrapulmonar

- TB ggl: > 50% din cazuri de TB extrapl la copil

- TB vertebrala si a articulatiilor - a 2a localizare ca frecventa. Apare in primii ani
consecutiv primoinfectiei
- TB seroaselor: pleurezia si peritonita

Concluzii

- Suspiciune intr-un context clinic si epidemio

- Confirmata de IDR si izolarea ocazionala a bacililor
- Evolutie frecv benigna autolimitanta
- Risc de dezv a bolii ulterior
- Uneori apar forme diseminate cu prognostic grav in absenta tratamentului

------------------------------
Tuberculoza pulmonara a adultului

Importanta

13
 - Cea mai frecventa manifestare a TB
- Forma cu importanta epidemio - sursa de infectie
- Localizare pulmonara izolata, rareori diseminare si in alte organe
- Disgnosticul precoce + trat corect si complet = cea mai eficienta profilaxie a TB in
comunitate prin eliminarea focarelor de infectie

Manifestari clinice la debut

Insidios
- Manifestari generale
- Simptome respiratorii

Acut
- Pseudogripal
- Pleurezia
- Hemoptizie

Asimptomatic
- Imagine RX patologica

Manifestari generale

- Astenie fizica
- Anorexie
- Scadere ponderala (semnificativ >10% din masa initiala)
- Transpiratii
- Ascensiune termica variabila (posibil absenta)
- Amenoree nejustificata (femei)

Simptome respiratorii

- Tuse persistenta (peste 3S) - simptom central

- Expectoratie mucoasa/ mucopurulenta, posibil absenta
- Hemoptizie (uneori inaugurala)
- Deseori mica (spute hemoptoice)
- Rareori masiva (amenintatoare de viata)

Examen fizic toracic

- Frecvent sarac
- Raluri localizate (crepitante sau sibilante/ ronflante)
- Sindrom de condensare - rar
- Suflu amforic - exceptional (caverna situata superficial)

14
Manifestari clinice

- Nespecifice
- Uneori absente
- Tusea persistenta - cel mai important semn de apel pentru TB pulmonara

Management pacient tuse persistenta

- Prescriere Atb
- Auscultatie pulmonara
- Rx pulmonara
- Sputa bK

Examene de sputa bK

- Elementul esential pt diag si monitorizarea TB

- 1 control sputa initial
- 3 produse de sputa, insotite de un bon la laborator
- Ex micro BAAR: 24h
- Zeihl- Neelsen
- Fluorescenta (auramina-rodamina)
- Ex cultura (tipul de micobacterie): 4-8S
- (Antibiograma: doar HR sau extinsa)
- Monitorizare: T2. T4-T5, T6, T10-T12

Radiografia toracica

- Element central in dg tusei persistente

- Nu permite stabilirea dg +
- Element de orientare diagnostica

Leziuni radiologice

- Opacitati de tip alveolar (condensari acinare)

- Marime diferita (subsegmente - lobare)
- Omogene sau neomogene (zone transparente in interior)
- Imagine cavitara
- Pereti relativ subtiri
- Fara nivel lichidian
- +/- bronhie de drenaj
- Unica, rareori multiple
- Localizare caracteristica: apical, dorsal LS, apical LI
- Adesea insosita de leziuni mai tinere (noduli, infiltrate)

15
Leziuni radiologice nodulare

- Micronodui (<3mm): diseminare hematogena

- Noduli acinari (4-10mm) - uneori confluenti
- Diseminare bronhogena la dimensiuni de cativa cm
- Macronodu (>10mm), uneori calcificat, stabil in timp (tuberculom)

Alte leziuni radiologice

- Sechele
- Complex primar calcificat
- Fibroza localizata
- Fibroza extinsa (fibrotorax)
- Complicatii
- pneumotorax/ piopneumotorax
- Pleurezie de insotire

Criterii RX de suspiciune a TB

- Localizarea leziunii principale cu precadere in

- Segmentele apical si P ale lobului superior
- Segmentul apical al lobului inferior
- Asocierea de leziuni diferite pe aceeasi RX (cavitati, noduli, leziuni fibroase)
- Asocierea de leziuni la distanta (doi lobi/ ambii plamani)
- Dinamica lenta in timp a leziunilor

Dx diferential - imagine cavitara

- Abcesul pulmonar
- Debut insidiot
- Tuse si expectoratie cronica
- Sputa fetida
- Rx imagine hidroaerica
- Cancer pulmonar
- Istoric de fumat
- Rx cavitate cu perete gros
- Frecvent adenopatii
- Chist hidatic
- Istoric de vomica cu lichid clar
- Rx cavitate cu perete subtire
- Membrana proligera

Dx diferential condensare acinara

16
 - TB pulmonara trebuie sa constituie dg diferential al oricarei penumonii cu evolutie
nercospunzatoare sub trat Atb!

Dg + al TB pulmonare la adult

- DA
- Manifestari clinice (tuse persistenta)
- Examen sputa bK
- Modificari Rx compatibile
- Examen HP
- NU
- IDR la PPD
- Anticorpi micobacterieni
- Quantiferon

Dx diferential tuse persistenta

- Tuse >3S
- Rx normala
- Astm bronsic
- Patologie ORL
- BRGE
- Bronhoree purulenta, exacerbari infectioase
- Bronsiectazii
- Dispnee progresica, sindrom obstructiv
- Bronsita cronica/ BPOC
- Istoric de fumat, Rx +/- bronhoscoie sugestive
- Neoplasm bronhopulmonar
- Rx, spirograma, expuneri
- PID, pneumoconioze
- Semne clinice, EKG, EcoECG
- Stenoza mitrala/ IVS

Diagnostic TB pulmonara

- Decizia adm trat antiTB

- Argumente epidemio
- Argumente clinice
- Argumente Rx
- Microscopia sputei
- >= 2 esantioane pozitive
- >= un esantion pozitiv cu aspect clinico-radiologic compatibil

17
 - Negativa (3-6 esantioane) cu aspect clinico-radiologic sugestiv (decizia
unui pneumolog)

- Confirmarea dg de TB pulmonara
- Cultura pozitiva a sputei
- Evolutie clinico-radiologica favorabila sub tratament, in absenta unui dg alternativ

Evolutia bolii

- In asbenta trat corect

- Agravare progresvia cu extensia lezionala
- Frecvent deces
- Eliminare presistenta de bacili (sursa de infectie)

- Sub tratament corect

- Resorbtia lenta a infiltratelor
- Reducerea in dimensiuni si inchiderea cavitatilor
- Fibroza localizata
- Oprirea eliminarii de bacili

Complicatii in cursul tratamentului

- Hemoptizie (masiva) - eroziunea unui perete bronsic arterial

- Pneumotorax - ruperea unei cavitati in spatiul pleural (piotorax)
- Pleurezie de vecinatate

Sechele si complicatii tardive

- Hemoptizie - ruperea anevrismelor cicatriceale

- Bronsiectazii secundare
- Hemoptizii
- Infectii recurente
- Insuficienta respiratorie cronica
- Distructie parenchimatoasa intinsa
- Fibroza pulmonara secundara
- Aspergilom in cavitatea restanta (hemoptizii)

18