Conf. dr.

Radu Săgeată
 Analiza relațiilor de cauzalitate, dintre cerințele sociale și prelevarea de
resurse din mediul natural.
 Analiza problemelor generate de gestiunea și conservarea resurselor și a
bogățiilor naturale.

RESURSĂ : element material sau abstract care poate fi folosit pentru

satisfacerea unor nevoi sau necesităţi umane.
Conceptul de resursă este influenţat de :
- Nivelul de dezvoltare al societăţii umane,
- Sistemul de valori practicat.
Tipuri de resurse :
- Naturale : se referă la elementele mediului natural folositoare omului
- Antropice : numărul şi posibilităţile mentale şi fizice ale oamenilor.
Resurse naturale : se referă la elementele mediului natural
folositoare omului.
Cuprind : minerale, surse de energie, climă, sol, vegetația naturală, peisajul, fauna.
A. Resurse epuizabile (neregenerabile) : s-au format în timpuri
geologice și nu pot fi reînoite la scară istorică
Cuprind :
- minereuri feroase și neferoase
- metale rare
- minereuri nemetalifere (sare, gips, fluor)
- roci de construcție (granit, bazalt, nisip)
- combustibili minerali fosili (cărbuni, petrol, gaze naturale)
B. Resurse inepuizabile (regenerabile):
- Pot fi influențate de acțiunea omului : calitatea radiației solare, calitatea
apelor oceanice, resursele piscicole, resursele forestiere, calitatea peisajelor etc.
Resurse energetice epuizabile (neregenerabile) :
1. Cărbunii
2. Petrolul
3. Gazele naturale
4. Combustibilii nucleari
Resursele energetice inepuizabile (regenerabile) :
1. Energia hidraulică (Hidroenergia)
2. Energia solară
3. Energia geotermală
4. Energia mareomotrică
5. Energia termomarină
 Cea mai veche resursă cunoscută și exploatată
(la începutul secolului XX ponderea cărbunelui în consumul
energetic mondial depășea 9/10 din total)
 Volum mare al rezervelor sigure (reprezintă 90% din rezervele

de combustibili fosili, față de 4% petrol și 2% gaze naturale)

 Utilizări variate : sursă de energie primară, materie primă

pentru industria chimică

 95% din rezerve se găsesc în emisfera nordică, predominând

cărbunele superior; 2/3 din aceste rezerve sunt în Fed. Rusă,

Ucraina, China, SUA, Australia, Germania, India, Africa de Sud.
 Tipuri de cărbuni : - superiori (bituminoși) : antracit, huilă

- inferiori (energetici) : lignit

 Statul Antracit Huilă Lignit Total Procent din Anul
tot. mondial

SUA 108 501 98 618 30 176 237 295 22,6 2011

Fed. Rusă 49 088 97 472 10 450 157 010 14,4 2011

China 62 200 33 700 18 600 114 500 12,6 2011

Australia 37 100 2 100 37 200 76 400 8,9 2011

India 56 100 0 4 500 60 600 7,0 2011

Germania 99 0 40 600 40 699 4,7 2008

Ucraina 15 351 16 577 1 945 33 873 3,9 2008

Kazahstan 21 500 0 12 100 33 600 3,9 2008

Africa de
30 156 0 0 30 156 3,5 2008
Sud
Serbia 9 361 13 400 13 770 1,6 2008

Columbia 6 366 380 0 6 746 0,8 2008

Canada 3 474 872 2 236 6 528 0,8 2008

 Statul Producția Procent din Vârsta
tot. mondial rezervelor (ani)
China 3 747,0 47,7% 31
SUA 812,8 11,9% 292
India 677,5 7,4% 89
UE 528,1 3,8% 112
Australia 484,5 7,2% 158
Indonezia 392,0 6,3% 71
Fed. Rusă 373,3 4,8% 422
Africa de Sud 252,1 3,7% 120
Germania 184,3 1,1% 220
Polonia 135,5 1,4% 40
Kazahstan 106,5 1,2% 316
TOTAL 7 861,1 100% 114
Cărbunele :
- Volum mare
- Cost mic per unitate de produs
↓
Transport nerentabil pe uscat
rentabil pe apă (cantităţi mari)
↓
LOCALIZAREA industriilor din aval (termoenergie, siderurgie) în
→ proximitatea bazinelor carbonifere
Termoenergie : Turceni, Rogojelu, Ișalnița – Baz. minier Motru-Rovinari
Siderurgie : Reșița, Hunedoara
→ oraşe porturi
Siderurgie : Galaţi, Călăraşi
 Termocentrala Combustibil Localizare în Localizare în
raport de resurse raport de acces
Turceni (1977) Cărbune Bazinul Motru-
1980 MW, 10% din consumul Rovinari
energetic al României

Rovinari (Rogojelu) Cărbune Bazinul Motru-

(1972) Rovinari
Mintia-Deva (1969) Cărbune Bazinul Petroșani
Paroșeni (1956-59) Cărbune Bazinul Petroșani
Brăila-Chiscani Gaz metan → Păcură Dunăre
Anina (1976) Șisturi bituminoase Munții Banatului
(dezafectată)
Luduș-Iernut Gaze naturale Podișul Transilvaniei
Sângeorgiu de Pădure Gaze naturale Podișul Transilvaniei
Brazi Hidrocarburi Prahova
Borzești (1951) Hidrocarburi Bacău
Năvodari Hidrocarburi Litoral
- Exploatarea la scară industrială a petrolului începe din a doua jumătate a
secolului al XIX-lea, când sunt înregistrate în statistici primele producții :
în România (1857) apoi în SUA (1859), Canada (1862) și Rusia (1863)
- Prima sondă mecanică : Titusville (SUA, 1859)
- Prima conductă : SUA, 1862
- 1883 : începe exploatarea petrolului în Asia (Indonezia)
- 1908 : începe exploatarea petrolului în Orientul Mijlociu (Iran, Irak)
- 1909 : începe exploatarea petrolului în America Latină (Mexic, Argentina)
- 1911 : începe exploatarea petrolului în Africa (Egipt)
- 1910 : ponderea petrolului era 10% din total
- 1938 : ponderea petrolului era 20% din total
- 1980 : ponderea petrolului era 45% din total
- Dezvoltarea transporturilor, creșterea consumului de combustibili lichizi
(benzină, motorină, kerosen → creșterea consumului de petrol)
 Statul Barili / zi, 2016

1 Fed. Rusă 10 551 497

2 Arabia Saudită 10 460 710
3 SUA 8 875 817
4 Irak OPEC 4 451 516
5 Iran OPEC 3 990 956
6 China 3 980 650
7 Canada 3 662 697
8 EAU OPEC 3 106 077
9 Kuwait OPEC 2 923 825
10 Brazilia 2 515 459
11 Venezuela OPEC 2 276 967
12 Mexic 2 186 877
13 Nigeria OPEC 1 999 885
14 Angola OPEC 1 769 615
15 Norvegia 1 647 975
 Statul % din
total
mondial
1 Arabia Saudită 17
2 Fed. Rusă 13
3-4 EAU, Canada 6 (fiecare)
5-6 Irak, Nigeria 5 (fiecare)
7 Angola 4
8-9 Norvegia, Mexic 3

2016 Dinamica, 1973-2016

Resursele de petrol :
Atrag localizarea
– rafinăriilor
- industriei chimice
(ex, Brazi, Ploiești, Câmpina,
Pitești, Onești, Năvodari,
Suplacu de Barcău)

Delocalizare :
- conducte
- maritim (nave petroliere)

Risc mare de poluare

accidentală
Principalele producătoare Prezențe neocoloniale
Rezerve : 170 942 mld. mc (2004)
Acoperă necesarul de consum pe 67 ani
Asigură 24% din consumul mondial de
energie.
Principale producătoare :
- Fed. Rusă : 22% di total mondial
- SUA : 20%

- Canada : 6,8%
- Regatul Unit : 3,6%

- Algeria : 3%
- Indonezia

- Olanda

- Uzbekistan
- Iran

- Argentina
- Mexic
- Arabia Saudită

- Malaysia
Rezerve : 7 641 600 tone (2015)
Producătoare :
- Australia : 1 780 800 t
- Kazahstan : 941 600 t
- Canada : 703 600 t
- Namibia : 463 000 t
- Niger : 411 300 t
- Fed. Rusă : 395 200 t
- China : 272 500 t
- Groenlanda : 228 000 t
- Ucraina : 220 700 t
- Mongolia : 141 500 t
- India : 138 700 t
- SUA : 138 200 t
- Uzbekistan : 130 100 t
- Rep. Cehă : 119 500 t
Potențialul hidroenergetic Potențialul hidroenergetic amenajabil :
teoretic : - Asia : 27,5% (Enisei, Angara, Brahmaputra,
- Asia : 40% Changjiang=Yangtze)
- Africa : 19% - America Latină : 19,5% (Parana)

- America de Nord : 11% - Africa 16,2% (Congo, Zambezi, Nil)

- America de Sud : 10% - America de Nord : 16% (Columbia)

- Fed. Rusă : 11,3%

State :
- Fed. Rusă (8% din potențialul mondial)

- RD Congo

- SUA

- China
State cu peste 90% Mari producătoare de energie electrică pe
pondere a hidroenergiei : bază de hidroenergie :
- Paraguay - China

- Uruguay - Norvegia

- Costa Rica - Austria

- Zambia - Elveția

- RP Congo - Suedia

- Ghana - Brazilia

- Uganda - Columbia

- Rwanda - Argentina

- Malawi - Venezuela

- RD Congo - Canada

- Camerun - Pakistan

- Burundi - Coreea de Nord

- Laos - Noua Zeelandă

- Nepal
Energia geotermală : Italia, SUA, Filipine, Noua Zeelandă,
Japonia, Fed. Rusă, Islanda, Mexic etc.
Energia eoliană : SUA, Canada, China, Fed. Rusă,
Germania, Regatul Unit etc.
Energia mareomotrică : Canada (Fundy Bay), SUA (Alaska,
California), Franța (La Rance), Irlanda, China, Fed. Rusă
(M. Ohotsk)
Conversia termomarină : Cuba (Golful Matanzas), Coasta
de Fildeș (Abidjan)
Energia solară : Israel, Japonia, Australia, SUA, Italia,
Franța, Spania