1 Gage on era ee = | FOATE ROWAWEASCK DE OPINIE $I INFORMATIE me. (Impresso cons manoscritto) e 3952 11,7 ROWA a ZA UN_PAORAR DE VEAC_ fe de 20 Inlie 1927 ,pe tot intinsul dintre cet™ pile depe Nis- e Tise = wri a bate tanguios: sufletul regelni rA se strecurase,prin trechtorile iXsate'n nori de folneke eliu Codreama cM un rege este mare cfna face ce yeele Ferdinand a fost intr'adevir mare. De mai mult iclinkrd spre implinirea datoriei. FAg¥dui tron, in Septembrie 1914,c% va fi un bun roma Vom remarca unele momente apertinea uneia dintre cele mai glorioase familii din = Hohenzolern-Sigmaringen; «i totus,cénd a fost s¥ 1 pitat sti mearg: impotriva fostei sale patrii:ctc ui romin. Dar victoria asupra Sa n'a fost ugoark;"ea C jent al wuned str&vechi gi ilustre familii,la te Im mediul national german . de urit, acum ar > i mi: -1 Bt cum si micsoreze pamAntul. De ce nu mi-a dat putere my strfng peméntul in labe,p&nk s'o incre$i,s& se fach munti gi v2i,> atunci cum incape!” “Sbrr! atunci ¢i hojesica de albin’ de pe clanta ucii si fugi cu vo oe eee ; ; Tuder Pamfile CORBULETU Foaie verde a bobului, = Corbe,corbe ,frxtioare, ips ‘puiul corbului- Ce tot tipi cu-atata jele? . Ori {i-e foame,ori ti-e sets, + Ce ti-e,puisor de corb? Ori {i-e dor de codru verde? Ori ji-e foame,ori ti-e sete, - Mu mi-e foame,mu-mi-e sete, Ori {i-e dor de codru verte?” Mu mi-e ‘dor de codru verde; - Nu mi-e foame,mi mi-e sete, Ci-ap mAnca inimi de cal m: . Nu mi-e dor de codru verde; i-ag bea sfnge de Muscal; Ci-~ag manea carne de Ture i-ag manca creer de cuc _ Girae bea sAnge de haidue! i-ag bea sfnge de hAiduc! Circulé svonmml cX a-nii Augustin POPA gi Gonst.VIZ0L. in da de Fier-Im@nd parte Ia eongresul Uniunii tt ~r astre au adoytst, in discuracrtis sostite (ress Mision GOMMATC Ts noast an | in eur: 2 TO (vezi NATION Ri B15 cAteva din tezele fundamentale ale Wicotrii codrenicte.."Preccdint spus printre altcle:"ici,dans les Btats Unis d'Amerique,dans cet et reuse democratie,nous avons beaucoup A apprendre et,: © Ss ies lois essenticlles de la democratic”. a a. OAM , CO. me i om de cask al lui Tituleseu, srotst al Monstee conducktoare dintre cele douX risboaie mondiale ,abi> *- Peay eare sunt "legile esentiale ale democra F intotdcauna, d-lor Vigoianu 5i Augustin Popa in serviciul de int x este mit< de faptul ch prin p&aurea cu fiare deja,in timpul colabortrii cu Carol Tupescu ri cu Ru desnBdejdei se adfnceste pe misura subtierii fondurilor; implacabil,mantele erinjei.. WLUI(25 Mai) 44 infiinjares la DETROIT a unui ¢lub" ms detenii Regelui".Initdativa ea 2 vechi -chiar dintre cari unul se a4 in Amerioa arept"inginer" ,i2r tor la fabrica Chrysler 9i om vrednic". graye ae *#% noul elub va adere,fAr% zXbav*, eee endi VETREL,o mick ie; um inginer rom4n,refugist uit o rae de - t-am pus indath literele romines- numiy € seris, in IE, GU mMigina noastrx! 52 din Statele Unite gi Canada au tricnis ~ ft 30 de 4 = Banii an fost - tides hi el © sigur™ ch va pute: e . are 000 f: dola: i) 1 st eae: i'n R "htc aSaS! 3 202 ace TPATIA. fara noastré se cuncstca numai din auzite coro= is ROMANIT ROMANT - Contribatis Iso ancheth - Vai de biet Romfn stracul Tnd&rkt tot d& oA racul (Eminescu) 4 cu scopul de a 1lkmuri ternenii exacti ai unei robleme, in 1B 44 ei oft mai echitebile, oi din garinta vusiee de a dae nes on . de calomniere a unei generatii si a unei MigcHri,care si-au ingt- sk turbure prea multe sommuri tihnite gi st ameninte o drcaie de pri- , unele oercuri pretins democrate din emigranta romfineasc& au re- ‘aga zisa"chestiune evreiaso&’” .Momentul mm era deloc fericit ales, ‘mumai dact pe initiatori,cum este eert,nu-i interesa,mai mit dec8t nitatea wnei discutii,intrarea Sm gratiile unui important factor al publice americane prin defiimarea altor grupuri de compatrioti pri- Desehish,cu aga putin tact,problema de"Cronica Rom&neasch"dela New umat diferite reactii,in specal din partea celor perfid vizat{i. he avem intentia si intrim in polemic&,de data aceasta,cu nimeni:nici matin corectii promotori ai anchetei, nici cu saltimbancii dreptei,con~ ,eand nu la adevSrate si complicate acrobatii,la pagi de umoristic [ spre stanga, nici cu" patriotii'prin antonomazie din Germania,pe ca- a-i ingrija mult inevitabilele excese din primele momente dup& eli- c@ma oropsita lume din teri, in mai bunt cunogtint’ de cauzk dec&t a plsti cui crede cB trebue sd-i pliteesct,fira si ne cearh sfatul ga de ingrijat 4-1 V.G.Dunitresou de soarta inginerului Marcel Grin- director general al canalului mortii?). Vrem pur ¢i simplu, dupa cate- jalabile preciztri,lipsite, pe ot posibil,de parti pris,s4 publicam ment ,pe care nimeni nu credem c&-1 va putea contesta. AdecAteori se ia in discutie problema antisemitismului,se face gre- wii de @ porni dela antisemitism ca dela un fapt originar gi nu ca epifenomen, c&nd onest ar fi si se eyaminezd,dimpotriva, int@i cau- ective gi epoi efectul-Antisemitismul este, fark indoialidetesta- ar efnd nu ec fundat,ca 18 Nazisti,pe considerente strict rasisve, abuc SA existe, imsi,daci el a prosperat ® motivare puternice tr at@t de omenos gi de ospitalier ca poporul romén(si in pribe- prilejul si constas%m gi mei bine, prin contrast, c| it de ospita- wr gi de omenos e neamul nostru).Basmil cu influentele str&ine dovedegte _reaua credinti a celor ce-1 sus in,dar gi incultura lor ,ignoranta istoriei: fiindeé Mok din primii ani ai secolului trecut,din 1604, oria mu ne ingealk,cand deci Hitler era inci imprustiat in univers, m&suri in Moldova contre patrunderii excesive a elementului e- pentru protejarea eutohtonilor. Tar Vasile Alecsandri,seu Hagdew, cu, Negri, Vasile Conta mu S'au instrait,dupt cfte stim,cu lecturl He iui Alfred Rosenberg. plema antisemitismului e x#u pust gi sub un alt aspect.Fiindct in ,dacK in Romania exista o problemi de aphrare 4 unui grup etnic etnie era -poate parea un paradox- cel majorivar: fn epoca 4 oni vasboaie mondiale cel euyin,nu "Rvreii romani" ,ci "Roménii Brigoniti.Pentru ei se Zkceau lagiire de concentrare,ou ei erau “temnitele"democratiei". Tar strangulat,apoi impugest gi ars cu gi in RomAnia de ieri nua fost d-2 dr.Pilderman. care numai asa 2 pu- ne dea,de curand,un etat de util certificnt do wP% purtare)dups co mul a sustinut: i demo- “a yorbea de dansul ca de un"neastampirat agitator “inginerul Marcel Grinberg, in momentul de tatX c#lsu en cnet pe a ‘Dantire-Marea Neagri,- oi Cornéliu Codreanu. fotugi; r idela New York nu a cregut de ouviintd s% deschidd o ; THoménilor rom@ni"persecutati, ei numai asupra"Evreilor ‘stranie denumire de animal fabwios.ca nefelocent arul oui bibiicyned ded mu am inteles care este substene : problema are o import> ma numai gramati= dm a fost publicat de Nicolae Torga in volumul«hs X al Istoried Romfnilor,tiplirit fm anal 1£39,c@nd deci omul dela v- comemorst Tu de mult de toate gazetele noustre"democrate"” nu atét goste pentru e1,cAt din ur& impotriva Migotirii Legionare, tree: yvirsta studentiei,da era shiar,dack nu ne aeeee @onsilier r , fers 2 guvernarea 0 A-Cretulesm din anul 1967,cu ministru la Int rele lon DrXtiann.Amamite cercuri str#ine se arXtau ingrijate de w luate in Rom{nia,in special in Moldova,pentru protejares elementul tohton,ameninjat de"niraculoasa imbulzire"(expresia este a lui Lor; Evreilor- Wapoleon al Ill-lea,fat&i de care recunoctinta rom&neas ia s& fie mare, chiar dack motive nu ou totul ideale {1 fKousers 5 ne unirea Principatelor,se planges Dommitorului de "misurile aga de mice umanithyii si civiligatiei te le Bucuresti,iar Carol ft rispur aparand nu numai pe pretinsul" or de Eyrei"fon Britianu,dar si p rul rom@n,"cel mai tolerant 4: oaréle oréstine”. Ministrul de feeis Foabu: totus si dea a 3 guvernn requlesou 1Msa locul eonducktori ,mai putin preocupati de interesele si necesititile popo romans ‘ Se intémplé ins& c& in acelag an,1867,un arheolog francez, Des jar eare Pcuse sipituri eu succes p: Foges,vrea sh vadk cum st luc rile efectiv,la fata locuiui: oleact in Moldova,o stribate in lung lat gi publick apoi observatiile Gntr'nun volum intitulet "Les Jui Maldavie”.Dupi ce noteazk, infiorat,"sdrentele"indizenilor ,arheolom cez Desjardins,pe care nici BIRE nu eredem c#-1 poate acuza de ras lerist desi cu istoria nu Se au Dine 1a scea"cloaca maxima'a 1c nilor dela Paris,- se coups cu alogemii i cu misurile luate. impotr: "Religi® lor e cel mai mio, lucru care-i osebeste in ochii Romini Nu ea Evrei,cari urmoazi preceptele mesaice,sunt ei prigoniti,ci oa I por stréin in etingere zilniod cn alt popor,firi a se contopi vreodat' d@nsul,nici a se apropia m&car,av4nd alte moravuri,alt limb%,alt acaparand tot mioul negot prin industria sa,tot banul prin dib‘cia wae sa,un ee ea fara a chrii sevk o storc,alestuind un tee conrupStori,cari, SURES, asrfe] 6 patrie provizorie cerean un ee : tattle Ini Tsrael ach am mers spre Canaami metei,tnde intri totdeauna cu punga in mank.. Mu vreau st-si trimi la scolile roméner ti adue insinte religia oi tirania ce ar fi daci nae ae copii alta limbA decAt jargo: lor nemtesc.. Nu vreau cu trimit& bolmavii in oe aes comunelor sau ale de starea civild,de impozit,de scoalk,de spital,=vre a eazh toaté dibdcia ca s* scape de servici an ioe ‘toate Sea pot eluda legea,sunt s = s eo nici pli snici sapa,nici pu: SIS aL Come ee aa et Sees Bags -ales,rachiul pe care nu-l beau si-] amestéod ei ou vitziol,in- a otriivind totodats prpaets si satele.Evreul e cro , higiu.cismar,ceasornicar.. fac imprumuturi cu 5% pe lunt. A0 ‘opriectar m&re,om sigur, imprumatfnd cu ipoteck, a% 22% pe *) bu, c nu ne aminsim sé fi citit in presa huliganicd dela Bucurest! eu Evreii, serise dup& o vizit® la fata loculai de um paroct eee ies Desjardins. Am reprodus *- .& demonstra imprudentilor promotori de anchete ch in Romfnia este mult Ae ex plese deat usurinta lor emitismal are cauge obiective,care trebuese elimin: curaj,dar si cu spirit de intelegere de care si dea ealalty. ‘ pe Romanii gata si zic& bogdaproste oridecfteori oat ae bun purtare Hnsiet oe tolerant dintre p "(cum spunea Dommitorul Carol) ,i-am invita sk xeflectoz: a unui fi Yecent care s'a petrecut in Anglia,tara 4 eralismalui: unde muncitorimes, in mar a a prezenta oftorva zeci de ™ si=si cAgtige o . Pu sudoarea frun un milion,c&i se spune cH erau Bvreii a acolo minexijnuI ae SH nu se cread% cumva c% opiniile lui Nicolae te gazetols noastre"acmoerate" ar fi aiferit ac ee ee i frances.In acelag volum al X-lea din Istoria Rom&nilor Publicat in 1939 i referindu-se 1a o epock foarte recentX,autoral vorbe, 2 de"un intreg aa nr een: coplegit de conourenta necinstitk a tesetarnentin evrei,spri- 5 le bogitia lor",iar ee este definit "orasul ad&no Jidovit unde iieztoas fa souns nenilyunirile pentra perksire el instriinare. sande api narea unei splend. b febilagii witati aia Cinrchl ¢1 TEturagi®, 1 * VOterimd functionart 9 Am putea extrage din Iorga numeroase citate de Acelag gen,dar scopul mostru nu e de a furniza o documentare Complett,ci de a ardita’ pe deoparte bon spuncan, of Pentru dorita, ita Beston se jura,in "Diale carnavalului”,cn va | @ iui Nae Girinea."Mumele din popor"azi stau gaze." Ania viitoare"ei 1a BIR: ersatg-urile mai rafinatei | #6, limb chio!l)"La Nation Roumaine". » ‘mozioai al regimuiui RPR este J.-V.PANDALESOU.Intr'un reo is koa ir B criticat o: itia’ia cules"; pentru cor mixt,2 1 Ol,pe versuri de Ion MU,parodiath dupX Eminesou: d,de-atates | wad, i Fandunsiels nu pleact /Nici brow oider ce Se yor cerne brume reci /31 3 ne it v Yonini 2 Tout srimis Sn Unicnta eee a eee a8 chimie-tehno? MUL erdsiomie din Harkov,la Odesaabies PREOGU PR HT. Peta tiv ds ce,cez aie imi face tmpresia ok prea te oq +, % a ir ay eee: = Md Besiaet tare mi-e teamt ot cf shaphiiie te tee a for. SArc: etd 3 a 8 grea,ei vkd din fransurii, D gare Je publicayi la"Doruri ai necazuri"ok pererile sane ieee B drepe ch trobue fAouti wixktenic Sn castisch dracul de wopie ne ok Bap eevoiie chiar ir mijlocul ofiii,: de ani de cile nimeni mm inichenn. pun’ mana pe cuturci qi at fa0d.cccaco trebue flout. Poti sunt nem. te sb tumiji,toyi se {an cu mana de nas,dar inoX m sta iorul & ee Becackti: Cousuiant al Bunei Vestiri, eae son eae una Seoate cAte dor 2. ent eu coagia Anuliai Nou oi alta de anivorsarea Cagt eae re gfe Gatoria d~c2le ok fact atget Inoru,der mm se rezoly! nimioe La fel faq | Oa gt d-2 Comandant Papanace, in ultima vreme a inceput gi périntele Bol- anu, tot in calitate de comandant legionar,destul de firav sk cears anumi- psocoteli. Dar nici c-l comandant legionsr Horia Sima nu se lasH mai pe ‘ pDansul Ti Intrece oe toti.In cedar facet’ d-voastri comparatia ou Tli- gotivu,ca acesta prin truda gi activitatea lui nu fAcea neajunsuri ni- ape ond aici?.. Ata vezut it d-voastra ck s'an soos chrti,cu v4dits imtentie de a dena- ture adevarul facénd din .cel frumos stindard pe care l-a indltat Codreanu @ Simpl4 otreap& de sters mrd&ria. Tanou Plegeriu,doctor in drept co= mandant legicnar,pre?ateazh pe Comeliu Georgésou.Dac% cerea lui mog Borca BA feck acess lucru era mai nimerit,ct mosul avea dunul sim{ si m Serie dle pe cars le-a scris nea Janou.$i dack nu i-ar fi cunoscut).. Ru- ‘Breva in rate ci e destul si-ti faci o ides de fostul preféet de Sibiu Be spun cl n'’o fi dénsul pe placul constXntenilo~,ci'n noua fup% strati-4.1a o eventualX guvernare legionar4 cAnd ai multor mini stere,orasnl Constanta va fi mxtat in lool satului Bir- Be Crisul. Hepede. $i poate nici pe placul nostru a1 bugoienilor,ch 1-4 Pacatul st ne fure Penteleul si s ascun Sn m i Pagtrasului;dar pape citeste ce-a seris d&nsul Scolo rim@ne cv im detestabilh des- pitan si desore Mota,pent=ick unl ¢ an fe. de Ton Constantin inck- iby iar celtle’+ un manechin.un robot care mi poate spune dec&>+Jawehl! Wintre cei ce pi-au txHit ultima prigoaat prin Austria si in special la pmu-gi aduec aminte de sedanta comemortrii vi Mota si a lui Marin ba de chtre @octorui Pleischer? Nu sctpa nicie ocezie st nu pomeneasch Meolegul meu ¥ota".- . Ri acum sk +2ec la chestiunoa cea mai delicath a problemei.VMd din co- Borise fn Vati2,ch viiterul protendent le geftia Mase"rii si-a cam fXcut fa la orisont Pit bine bre,cum ne fuse vorba? nu vii mai amintiti cates de vis la Berdin am oHeut ou totii de acora asupra sefului? Stiti (28 am incervat céntecul cu toate numele si am vazut cf mumai aga mer- MDon Mitioh ch tritasch ei Garda do Pier".. Dar hai s% zic ct accept ja; cum Zacem cu gradevle,deoarece rablele codreniste nu vor s% tink Bde syumé comindanvului.a zic si fie recvnoscoti din ced din wd ca st poath face sudura intre generatii,- si pentru asta mul care s's dovedit cu mari calitkti de pe subsenmatul,decarece gradul mou c sfin- otthre preot(gi inch in odiijdii) i Olva ele intr'um fel sau altul. sunt ino! Wmurit.8 vrobloma asupia prime am 2i i*mriti iN mersy acolo undo trebuc iz aceste randuri,aritfind chi 8 of Pholia-Ia Naticn, Roumaine, A-denocoraczice os BIRE, mosiru rege gi do gin- Lvumpluzs FnsesmmB ch a ga ei cate drantucca:- i pase pe acelay ervatea,Ougst Ro- fui Apis? Pontre 3 actulus dole 25 pA Gntonsseu gi 1-a pro-‘ ' = 30% a or a devonit ooa mai mare eanalie a-neamului romAncsc. Nat metaneute me pe placul nostru,dar cine-i poate sterge numelo 4c din coloanele pantconului national? ‘Una din liniile mari ale Migotrii e regalitatea.Aca ne-a spus E foarte adevirat acest luoru.Regalitatea,dar mm Hohenzollernt’ AL mi cumva s'au stins familiile domnitoare. $4 parct ea cel Viteazul,Alexandru Caza au fost din familia Hohenzollern! gi 1: lui c& au umplut capitole de istorie cu faptele lor! Prin Aptrare:- ei regale ne bégim gi moi ca musca'n lapte in sp¥rarca mfreavi gust 1944. Facem exact cum a fueut Carol Baci,un unfur ou care lucr-4 Hala 64 dele fabrica Heinkel. Poate ae Povestea.Mai multi uncur tui de fabrick ci de traiul din Germania,se hotAr%sc s4 spele put gi facut.Dupi multe peripetii, iata-i ajunsi la frontier. "Hei domm Povestegte ungurul - eu cfnd ai vemut ala cocog(e vorba de grinicen ghiar cu pan de cocog la p&lirie),am Iuat-o PAdure. $i tulai Do mumai ce aud pe unul care orbea ungureste cum si noi ck zice ri mi pirksiserX goseaua: Da inghe wero} cL seal .> IA Ungaria - Nu vé impdcati cu poreii ceia de nemti? - Nu,dommale! - Apai 4 mere¢i pe jos,ch drum lung © panK acolo.Ian faceti bine gi vA ure gina mea,c% ci en tht intr'acolo mirg. 7 eu c@nd ai aucit of Bilalti Cu magina am zis c& de ce m si fiu prost sh m4 duc pe dos set am strigat din pXdyre: stai, domn’ jung gi oul - Bing,frake,vinol.. gi m'am dus,dommile,si no-a. trun eutobue donnie, ¢1 ng-au opritee le inchisoare 1a Viena,un {inut cined soptomna,dommile «4 apoi no-au trimis din nou aicea,dorni ". Gam aga vid eu lucrurile cu datu gor,ca partidele istorice clement’ FegsiM s& ne acorde gi nouk‘o ¢4r# de har,cooptandu-ne in lors 3 Ee .. Printre alte lucruri, chiar ae d-voastri Pena t mereu si mu seHpatd nicio ocazie si scoa’ S6ti mereu in arena discutiecs mocratie.Dack inteleg eu bine cam cum ar fi aia democratie si ddedie ci,ce ar aptra ea in fond,- atunei rei ce draou Am a. Vorbiti? de cea dele not dim Kominia?.. Dac c vor' va,apol "mai merei",c% mai bine stau la dictatura eodrenisti,d mocrafia - fic ca chiar a d-lui Maniu,care a scos pompierii s4--i de marii Peet ee @i Romfniei Mari. Credeti o4 sfanta i oe ink ne, Doate imbita cu ap rece. Hei,cu cAt# nostaleic,.: £ ye, imi aduc aminte de accle vremuri! Venisert turtnietii la guv uzului constitutional,alegeri libere pe tot cuprinsul t&rii. Cun 4 era peste tot,la nod da Buztiuyla sectia de votare dola scoala pri pe Manes polivie,autorittile locale au adus ei un batalion din 8 dorcban}i, sub comanda maiorului Juginarn,préoum 91 traditiona gari. 5 ee ae ee be acolo Dr.C.Angelescu,fost min a, 2 eral. ~6u vizut guvernamentalii,s'au Fook coo e@l-Tnooltit din toate Pirjile,aduedndu-7$ omul aminte 4 nul popular ck fuga e muginoask peste gardul seminarului SH-91 saute adtpost intr'o institutie o end fusese sub ordinele sale. Dar ofnd era in varful gardului,l ; bAtele apiirittorilor democratiei urxniste. Si undo nad pal ok ‘ & fost dat de prectul tzu Fopesou din comma Isvorul : Gin accl moment a fost numit "Popa Ciomag" ef aga i-a rHmas num Yeni vorba de figuri demoeratice,sX vX mai amintes< oralai,de Popa Gileat%.Xsta era la liberali.Proot 1,in judequl Bugtu..),91 fin al doctorului Angel avea nevoo de cutare sau outare lucru,era destul a‘ 98 popii cfteva geci de miare ok totul era fxcut.. ase gi doctorul de atétea interven di, incét e wile busolens- a dat dispozitii at&t coast oft ci la preotul O-ionescu dele lipia este plecat in provinci ning mu 8@ mai prezints la el cu niciun fel de i> 08 la sfanta carte scrie: bate gi ti se vo geea a bitut atat de mlt la cap pe {i a 08 st scape de ca i-a dat tot oo-a corut trebue si se ingrijeasct de oile sal nh turma sa,buctlac gi cu ochi de Popa,bine'nteles cucele necesare,rur: oes floceaso& pe langé Tattil Atotinvayktorimii s4-1 acorde har gi mila. um un lueru aga de pret si lacrimile curate de fecioart nu puteau fi eu vederea,sui pe tren e hai la Bucuresti drept la don ministru -Nu-i in Bucuresti! e plecat la mogie!- ii spuse portarul cand f1 “ti-ai gi gisit omal pe care sH-1 mintit parc& el nu venea dela popa ie Minister-Acolo,acelas lucrul Ba mad mult: na i-a dat yoo ttre in localul Ministeroiud« Ce s% fsck? Se Snvarti el Be ace cum olidirea tocmai se repara,numai ce-i tr&sneste prin cap? P1i- a bun Slora dari ridicau cimentul sus,si-1 ridicars gi pe el ou g.Aga SC face o& se pomenegte ministrul cu e1 in cabinet. De atunci poreoiit Popa Gileath,si acest nume cick 1-ar fi fost dat chiar de octorul Angelesou. le-aia stau eu si mA gandesc acum. "SK he facem mai democragi"! Adi- ‘Mai buttugi ca Popa Ciomag? mai abili ca Popa GHleat%? sau mai dis- ji ca maiorul Jugtnaru,care pentzru-reusita ideilor de libertate de- a tras rafale de mitralier’ asupra opozitiei?.. $i-apol mai vzui azaconii intr'unul din ziarele noastre,si anume"Libertatea".E vorba de o anumité meas oS Peat rom/ineaseS,ce-d avut loc la Madrid,ou care printre personalitAtile participante se mentioneazk numele: d-1 mi- Tasinschi,d-1 ministru Dumitreseu,d-1 general Chirnoag’,etc. Care yreun nou guvern in refugiu,sau e vorba de vechile functii avu- ich avem un guvern legionar,de ee nu ni se comunich? Binuesc insX oX aturile acestea sunt tocmai rezultatul convertirii legionare la demo- le,de sé mir& toatX lumea de numMrul demitarilor rom&ni fn functiuni. i. sé fi fost odat& ministru,ch ministru ai rimas toat% viata.Parc'ar n har arhieresc: In acest caz,pentru ce mai ec {inut generalvl,care nu ‘deloc s& se adapteze conditiunilor democratice,crampoi4ndu-se de ve-~ “idei militariste,pistrandu-si gradul si evit@nd titlul? Din c&te via ,dangul,degi nu i se poate aduce vina c% e legionar,rim8ne totug pe itie legionart oodrenistX,de altfel singura pozitie legionar&,deoare- pot exista altele. §1 dack vor mai fi,acclea sunt maimuj%reli gi in- ri de a denatura adevéruljprecum gi aviditatea unora de a creia not ,Yoemviri, eto. Cand p#rintele Boldeann @ sosit 1a Paris,dupi razboi,geful garnizoanei mare de aici,comandantul legionar Dimitrie Mihicscu,promotia Iosif Du- yvazandu-si scaurul in pericol,a hotkrit suprimarea intrusului.Asa o& @reitul unei sedinte cu cei de sub comanda d-sale,dup% ce-i pusese in eu _actele de inalt& tridare stvfrsite de fostul secretar general al scirii Legionare,pune urmatoarea intrebare: = Ge,nu se gusogto nimeni s& spele ruginea?.. ‘Wai este Niecadori, domnule comandant | +. TMspunde unul fc&nd un pas te si saluténd legionHreste.fra mog Borca.Acelas mog Borca,care ina- de plecarea in Spanda a crezut of e de datoria lui nicadorick,seu poa- data asta decemviricH,sH se adreseze aceluiag condamnat 1a moarte de fnaltul tribunal brigadirese: "Ai tridat pe comandantul, pirinte!" nu creas 7 e& v& scriu aceste lucruri cH imi place sX mi aflu in sau si mi mandresc in sinea mea,oum 4e fi fAcub-o poate 1a 18 ani, Indurile mele apar in gazct&.Din aceste idei trunchiate veti putea con- ch sunt anumite doruri cc ne frém&nti.Se vede pretutindeni aceast& @ nenorocita,care in loe si ne duck "din creasti'n ereast%",ne duce i'n groapi sau.din sant in gant. S C&pitanul a infiintat Legiunea,spunes prin cel ordin de zi: "SH Gel ce crede nelimitat! 58 rimini afari tot cel oe are indocli!" ofnd stai si privesti ce se fntAmplk,conduceres cea nouX se pare ct ‘toares porunch: SH vink in randurile noastre tot acel ce este oralal., S& rim@ni afar tot ccl ce are bun simt!.. “gtie unde vom ajunge.Ou c&t trece vremea,cu at&t mai mult di- ‘itn Doty i pojghita urei care a pus stHp&nire pe sufletele noas- Sa se fnovusterd. $i dack acum cAtiva ani in urns ora foarte rat,jacum e mai greu gt vom da poate peste imposibil. a pontru ce? Oare cate milioanc de generatii vor trebui acelui om nou?.. D. Em. Popa publicatls aparto @in causa Iunginit ei,aparti- “necazuri"s2_Iulie 150. ulie{1515): col foarte elogios despre t@nira Ri ogee CALEMDAR NATIONAL “Moartes lui gtefan cel Mare. penrede Eendncona, publicn fn “L’Homme libre” un art;_ m Ce fulie(1911): Antar¢ii asasineaz& pe Stere Costa,primarul aromty 4:. Beloamen. : 1933): Democratia romfneasch oalck in pioiosre si lcagh ou -. nil” ne Be venit ri construiaso™ un dig 1a Vigand (Buzku)- ak: (15909): Primul congres @1 Arom@nilor din imperiul turces-, a F ni ou Cola Mera si preotul Nicolae Cornetes a i te t 46(160 ): Radu gerban infrange 1angk Bragov 0 armatX de ungur:, r ar’ J f ; Moartea reginei Maria. : = Moartea nationalistului aromn Wicolae Petrasinou. fo.;. jou, s% desehiak bi . feu eceAnoodolt la Crugova. In urns, celor 3 atentate sivargite de greci jutoral Bie ne mod& 8 organiztrii in ogtilor raiogi".Nimic de obicotat: intre alte 141 ere era garantath mai ci,dela o anumiti vrome,fo: aoe ere normsl,celor expugi la seabie,au inceput si 8% evite antips fn grup, in loc si-; inkturk,datorité =si nm uitaim!- © etaleze ca pe un titlu de glorie curati,parcih vinovati ck n stea,de mit de tot eale,comunismul nu fusese inventat i"(sou simpatiganti gi co. ind leetii necerute de riva lui,rim&sese beteag. Iu era hitlerist.. 20 g ): Moartea regelui Ferdinand. dela Cuciuc-Cainargi. 19) Armata rom&n’ intr& in Timisoara. intre rugi si turei. (7): da Plevna de ‘turei,tarul Rusiei cere rol. “Tulie«1 August (1917): Iuptele dela mirtigti. ‘ Be aUStATTeT Tavta neta Valea lbs. Petre VAlimtream CARTEA BASARABULUT le rupte din faptura mea, ste de veaourt ,midurit de leaturi. ‘ pat aes iaatoa mea cu sfaturi, barne mari da'ntelepciune'n ea, _.., Batr&ne oA aed 4a buchii sfinte ™ f= Desoaleot ain erini, Purced dela'mpkratii izantini, . Se trag din mucenici,vin din morminte.. Si-yi fie Tara mir,Neamul aiasm’, tu, inf: in lut,s% fii ca un tor de grindin& gorun, Sulit spre cer ca o oatapeteagmA. Legat de datini prin vanjoase vine, Th apriga ta scoartX de copac Sh gélgae toti noryit thi din veac, Urofind,precum un sénge cald,in tine. §i,d@ra si ncolintit slodun de pazd, Danek ta trunchiul tau pe ziri crescut, taiek-thu si maioX-ta din lut Ca glas adano te binecuvinteazx. Radu Gyr AODUALE. Spun cronicile o& odinioark,de mult, intr'un con: ,0amenii cari suferiserX de sosbie au hotXrit -° 6rup- si se oonstituie si ei intr'o "asocis\* BL, libertates de continentul de care vorbdi tii rA@dosi emul du-se si deo ,ohiar si rfiosilor, umea care, sp18ndu-se regulat gi freo@ndu-se bine cu skpur) riioa contaminare.. Fogtii raioei,simtindu-sc © gi aminteasch on Xo; ap In obrag de boclu nospatarit ‘timp,su orezut ck © F, S'o arunes dojenitor in fay ei,niciodsth,scabia.Se int’ puricil S@ potcoveau ou noutizcoi ‘° agi cu at&t mai putin existau"fostii iboretori p@éni mai jeri ou ei),gata si % nie imunilor la rfiie.. "au luat )Pe Vremea cfnd &713 - DE _TOATE # Din rugtofunea unei copile dela Roma,d cumt , © Signore, 1a mia cara 6 EL CS a testa tt @, Doamne, draga ¢i neferioita mea Romfnie!"... Pe romfnegte: "MAn- #4 ROMANIA MUNCITOARE transmite tnourajtrile trimise de vice-; = tele Internationalei Sooialiste Morgan Phillips, sociali, ehioe ee ee Jo de cortina de fer: "istoria ne arat& clar -spune d=sa(p.32)- o& dicta- mu sunt nemuritori gi c& exploatatorii sunt trecktori.. In curfind yaveni Ziua c&nd poporul rus va cere o schimbarejatunoi popoarele din Pu- qastriteank se vcr elibera f¥r¥ nicio interventie din afar&.In ace- qimp mu ne este permis si uittm of politioa sovietick m-i niolodats iedsnitivi Dect tun sistem m 4% regultatele dorite,Stalin toearot un al- tultes Kea dart ori moare Stalin, ori se oteste si-gi schimb& politica, = rind aa souze popoarele robite, ori,dack muee fi alungeat an ponmeel ani jberareé Bee so ocen corte Rt fhrk nicio interventie din Occident,- 51 gefi o orast ingratitudine dao soclaligtii oprimati n'or f1 trimis te- de calde multumiri d-lui ae Star pute&,nu-i vorbi,ca Stalin,| st-gi lase'n loo alt dictator; far oe, acela nu-i paro% ei el muritor?.. femuritoare sunt numai speran- qele noastre. ($1 unele puerilititi sootaliste..) #@ Pentru primatul umorismului lupth de zor si BIRE, care in n° din 30 Tunie aduce noi elemente. Astiel,eventuala contopire a Ligii d-lui Rkdes- ou oomitetul d-lui Vigoianu ar da o mare lovituri.. "luptei anticomu- W(p.35),ceeace se poate si fie adevirat; protestele noastre contra de- dor din Romfnie "nu yor avea niciun efect _salvator asupra tragedi- ‘abétute" asupra turii(p.3); la p-8 ni se spune of Dibliotess Wahet Ea . "sg tot atat. de egald ca aceea dela Freiburg"(noi o credeam mit mai on git, G-1 Augnit a revanit la Paris "dup o sbesnis de ca a luni petrecuté tele Unite"(p.11). gi prezente unde na: gi-o pe =O%ee i ROMANIA(Apr.-Mai p-9) ,reproduce discursul 4-lui dr.Joculeseu,tinut 18 6 egapk pascal: "iuclonl permanent, incontestabil,de foyi acceptat al M rom@ne este Regele,in jurul cHruia,ata@ta oft vom ram&nea in pribe~ © sk ne unin”. gi pe umb?.. Lista sirbitorilor nationale publicata de ALMANAHUL PRIBEGILOR RO- ia pag.270,"Unirea Transiivanies ou Ardealul". Nu gisim, in ortanta aniversare 4 unirdi Muntenied ou Valehia gi cu Jara Ro- ana sinceritate ce caracterizeazd varsta fregedi, junii dela IOARB(6,p.46) m&rturiseso deschis: "Noi am fHout in Romania ex- minciunii totale,mult mai avansath 5 inteligentH decft ar putea season vreodath cateva epave politicianiste ajunse in refugiu". rHmfine de vigut cum vor reactions butranit partidului,aga de bru- competent demascati de c&tre chiar presupusii lor urmagi poli- ‘ sfngeroaselor perseoutii din Spania,contra popo- Gente Rueven ovretsintret Sntr'un templd,s'ar £1 fost viitand , bk= jin piept gi isbindu-gi fruntea de podes: gtiu,Doamne ok Wernl Miia ales,o& ne vrei binele gi cB toate incercirile sunt mu- *olosul nostrujcd stau gi =a eal fi dack Ji-ad mai a- t i ne-ai 1&sa pe no: pace?.. feetonta’ne-a venit in Finte oitind BIR din 25 Medyunte pe 2:2 MewGrccin este ool mai bun pristen al Roniniel in balcant® . stim the ffitrebtmi ce-ar fi dao% ne-ar mai sixbi cu prietenia de vor- chinb,ar redaschide gcolile ei bisericile Gainoh Ra din Tesalie, “Macedonia, o2 ei ugile mltelor pugoiyit,unde atayla oameni sufe~ pentru vina de a Se fi néscut ro .rae te =Uue LEDUL ROMANESG,III,4,p.98,g%sim 0 “poezie” intitulath spece wre 0 rediim intoomat: *hkna sparge-se nor de alt nor,/de Tibrul tulbure ‘legi cu ap in wlotor,/ce,dr&muind-o'n oumpene mintati de Gambete,/o tormi,pliout sh-1 usture /c ‘ev sk'ntAmpine /cu mai latine ougete". Autor: Petru Iroaie. “Poezia"e soriak la Roma,in toiul verii: Iulie 1951. Cine a'ntele ‘va din ea,e rugat st ne comunice. Noi at&t am fnteles: ck dac'o mai tir ‘mult refugiul,ne-am dus pe copel. I Théo informeazh IRE, 31 Mai,p.9) cf @ Hout arn, it een 38 infanterie Briila". Pleoati preoipitat din tart,am ne jat ott ludm ou nod arhiva regimentului,ca sk putem oontrola.Singuru a te ent de care dispunem 8 o sorisoare a 4-sale,reprodust de CHEMAREA ‘LO Oot.1949, in care se laud& ch, pentru sustinerea partizantlor oomun fin Romania organize in oare "m puteau ; Arunde deoht numai ogi ce posedau poarte,adick cethteni supust gr _ Meritul d-2ui Theo e deci ou #& mai mare o&,chiar oa pagaportar,» finut of'mad fa0k ceva militérie gi prin turd strhine.. ITRE,mei pomenim n° din 15 Mai,oare se ocupt 1 articol" al fruntagului thrtinist ungur , Fo - 4 punotul de vedore al Statelor Unite dusk de Saeeu genie tLe de o Lib: de_sub aa ate meet dout laturi esentiale, 8 prin sist @utoritar preoonizat, oi or: spre Germania hitleristi"- sorie PXOLiA acestoa pot fi aie igotels ine © grupare care 1 le e oN latura egential# a lili Legionare este reeduoar + 8 cum a soris,"FKelia" 2 fele de bask ele testuntt deckt tertipurile unor miirinte! oe neoine: autat e Atureasok celebritut1,exploaténd, in lipsa propriilor o faima mi ‘olor gt @ numelui legionar. . * Vetom of oi "FAolia fei inougegte povestes "autoritarismulut les! Eo chestiune oare va trebui negregit iMmurith. Deocamdath ne limitin atirmiin oh age oun 4 fost oa,Migoarea Legionark a fost in realitate oratiol dintre grupirile politice rominesti,in sensul etic + Cat privegte"orientarea spre Germania hitleristh",ca nu f: ae Parte din programl §4 preocuplirile Migolirii; din ao 08 @,in sohimb,ai categorio! ,antioomanismy). De-aoi apropie s: ivea pe-atunci aceea: : oare atitudine. Dact Pranta, Asse veue Zelandi ar fi profesat Pi luptat deschis, contra ‘oom “= Reon aee eaves ar £1 fost cu ele. Departe de a fi fost desmintits in r lume ,oum pretinde"Piclia", ea are satisfactia de a constata on Civilizath sti asttizi pe pozitia de ea predicati de atfta v me given atatea suferinte. tng Gltfel,dack intreba pe d-1 Churshil,de care e @ga aproape," S'ar £41 abtimt sh sorie ce-a scris: fri ca alianta ou Sovietele itult vretn punct din program abueerratie tiaaerat englez 4 f wf Seer yards aie een acestel aliante evenimente, dar nu pentru asta Churohil gi-a dizolvat par si AE pe ag indi ch, citind Paolia® ‘ zi »98 va Gnsorie fn partidul d-1lu‘ Noi am semnmlat,in n° pe Mai,cagul 4-lut ComAnioiu, huma exch" FA- ola aaa st 90 'ateloagk rr a-a a pleoat aia res Me et coins’ ceoaoe, : feet st, Oot riinagd ta seme ’ ; 6ra sau nu adeviirat ,nedrepti tes {| Mh AMERTCA(17.4. pel): "ttpastudr dine" a fiout pe parintii nogtrt "ei Biseosok o altk patra, at a greut! or 6 & ooupatiilor st: i oti . Seanth necositate n'o simteau de-t + 4 Prk: oourile dragi 9i sitatea libertXt4i". gi daok oa,de ce gi-au mal Tu jumea'n 08“5 @& CURIGRUL CR 2 Aires {Tan.-Martio, ex 2 oy yaata "olandestr 2 illegals a bisericii mitive,cind diferitele ri- erau'in fond ¢i esents!aceleaes; dack clendestinitatea ar fi fost le- } gels, suferinyele + fie fh fondszie in esenta - ar fi fost cu sigurant& ne- r) jabile.-» a Aoeebed Pecini re informeaz’ cH primatui papal ma s'a menifestat chiar gela iabente 10: re eitede,"gi Gin oauga mcdestied ci a vmtlingei de tare Nereu cupringi primii epiccopi sau papi ai Romei".Urmand firul ecestui gand ,\ er fi sh oredem ct uumai sli%birea,cu vremea,e acestor preticase gi cregti- a insusiri,e fucui pooibiikd magterea gtiutolor pretentii.. * i © # Access Sinceritate o sisim ia’ pag.20,unde ,vorbindu-se do ntrocitayi- mise de cruciati la Gonstantinopol,14 1204,s arat’ of "Biserica Apu- aprobat i consfinjit ispririle lor". ‘ m2 as 50 Se atirm’ ci Biserioa “nu este nici latinA,nici greceasc¥ nied Slayoneasct,ci catolici". Tin&nd seamé de intelesul uzual al cuvintelor, ceva mai mult? c& Biserica nu e nici catolick nici ortodoxi, f estanth, ci pur gi simpiu orectint.. CREETIN ne’ dig ofteva stiri ia legkturX ou viata Ronénilor jina- Asa,din p.#7-50 aflum of la 22 Dec. a avut loc o.. "fabu~ ie serbare",cu.careiocezie, "setea,-oaspetilor.si_a_copiilor(ce-or fi oM- ; dijnechemati?..©%-re) a fost pe deplin indestulité prin beuturile Hroare.. iar foamea Sxin Cozonacii impArtiti"; cK Biserica Unit% din ‘Aires e "poate singura pe glob" care se ocupt ou "preg%tirea cimen= BSolidarithtii orestine intre rom4ni", ceeace va provoca cu siguranta ia gi chiar justa minis a celerlalte biserici unite,amenintate prin. — icsasth comratenti demascare cu imediata lor inchiders.-; c% omil care merg Wm biserioa din Calle Canning se simte inXltat “fn slXvile ceresti gi geregti", Hotarul intre aceste dou soiuri de ol&vi mi este lamrit in- fea ep pertene sohe on gupataced sti card de vista roméneaso¥"iesd lo "inte spirivualiceste Social®{?;.cu "nidejdea si _speranta inirii aspiratiunilor.." Seon eT TA pag-47 citi ch, in 2ilele ae s%rpitteare, "nu este colectiv,tramvai, (§ san aite mijloace de commmicatie care trec spre Canning,in care int@lnecti g-upuri de romfnl ce so indrearté eribiti spre aceasth | Ww) Faptil dera se: "inérepte, grb Bea a aig comod in tranvetie Wel autobuze, © o trumossh performanté, argentina, al clrei secret f1 stiu Migur mumai redectorii “Curiervilui Cregtin™.. "8k FOAIK BOBORUIWT - 0 gazetuté a: 4-aga,care apars la Oléevelend,pu~ O8 inn? cin 25 Mai urnétoares: *episrank" = Cemarvde, mu 214 trist! Gerde nerge inainte a PA-qi curay ef ja aminver Prin partidul comanist. eee sects ee servici tm redactia"Vetrei" réspunde que ou inys gi 4,14 p-18, suferintele at ‘oeie verde foaie lath Azi fn slujbt la ituscali. Numai firma e schimoata. Suat mai toti Tosti tare Flindo% ei sub commnigti . Gootaligti 31 liberali- Tot partidele ‘sust tari: % eeimai marty {..Mama lor de panglicari!} ,iI,5,p-45,publiek "Poantur: ae vio"de Faust Brit- *Dtin wv: lor tregate.. Aou',treoutul i1 mai cunoagtem de cat; am Fi prefezat ceva iri ae viitor.. ae Agentia scvictich INPURIS? a retuzet si ia parte 13 congresul inter- n eietic dela TEMA; pe moti Si Busia "yin atet de mlt{i stra- maneat nu maie revos de nied = fntradevtir,2n 1950 su in- ta Uniwncs Sovietelor mi mat BESS StrXint.ta¢s de 1693 ragi eueesc este deol favorabils.. z @e articol api mn SRAV- ice in al Goilea ricboi non- Cree ane preamiri pe genora- evicol ath re-. . 5h a ys ee ee e DORURT 2 NEGAZUSE (Bxagmentd de seri N.~-Blyotiat -. Chemares"comtinua 8% dovedsasch 1p fanariotiior 9i also: traista’n bet-PAr! om @ prea scurtl,on prin vate. "Chemerea"mai era o chemax ge mai poate tices f4ré rusine acy +. Iti mulfumcse pontra note: o vader: o PuUblici amintind o lest cuprimaro.Mi care si fi protesstay.Sunt anumite solidari’ ar fi absurd sk le csr presei de iuprovisatie « ; dole’ folosite pextru suprimarca' Gheminii"ar trepui oe perspectivele pe care ni le-ar oferi intr: \pis Romania.Dar in omigratie nu so prea g@nioc' “Wism? Ieeisate? Toate ia im loc san -cecece ar fi g'a raliat la oon bas s adler a ce & ies, “ i : Am citit,ou 24rd emotio,n- fiinyarca Tegiunii-M'am bucurat s% via in ya regretatului Garoineanu.. Ideia d-l ; ‘ “bazelcat mai largi edinplvares. Celui mai nin e dns oxperionya istorics — eau sis fuveras urul idealist, ca dou oxi fa acecasi gunuras ssefnd r= 1 2ius apse? os ae fi, dar Conflh - ' Qrertalia: --Totus cole mai utile nout&ti le aflim din BIRE: co 2 qa Sietakis,ce-a invartit Trahanalets unde gi-a deschis tripou Tofulis, pine st'a'nhbitat Caliopi,cAti copii a facut cutare cuccand la Pireu sau A- tinase Pe 1angh aceste bazaconii,respectivii"redaotori"fac gi"politiki", gi nasurile lor subtiri unde mu le fierbe oalaipozeaz& ca" rezie- a”romani,se prezint# oa oxponenti ai"opiniei publice rom@negti"in strk- je, dau directive politice, impart certificate de"bun% purtare",disout# 46 pe soum cui vor permite td cul mu s& se intoarck.. in Jara Rom&neasct.. | @e st& la spatele tupeului acestor domni? 0 explicatie ar fi ch aga e “fires capreior! ele {in coada in sus chiar cfnd sunt rfioase.. In reconta im auzit si alt svon,care va fi ajuns gi la"Vatra":se spune anume a Mami $0 giseate in asiauX ooresponient! ca toatl accacth di ‘ evantind.Le dh sfaturi,fi incurajeazH,intervine pentru e1 gi face be poate pentru a indulei ee eer ee a cum nu face pentru “piefii romani din pribegie.Mai mult:4ge0B ar fi sk se dea erezare acestor Tinfirogi i. 8.02 fi fhcut si confidente privitoare la Rom4nii"ce nu se vor putes Gntoarce in Romfnia cliberatk". wa eaprele réioase sburdi gi sar de bucurie si impung in toate pirtile. Se de pe acum stupfne peste Jark.0 nouk Epos fanariot® le sur&de. Ar bine deck m'ai putea limuri co 6 adewtr ef ce Liudtrogenic in acest svon. K.-Grecia: Sunt refugiet din Romania RA i grec,nu cunosec alt& limb& ma-VA rog si-mi rispundeti modalitatile pentru achitarea unui a- fipet mc in Grecia sunt aproape 10,000 refugiati din Romfnia,gi parte ; : i mu cunose Limba groack.. trimite}i ¢i numere mai vechi.. : Vatra,in tot ce scrie,espe o adeviirathé vatri a credintelor b fentru lumea legionaré,este publicatia unde gusegti neintinat& cre- moastri offnth.CAt de mlt ag vroa 5% se termine cu tergiversirile ¢1 Be porneaso% la o reorganizare A Legiunii,ctici m sunt primul care se in- @ieabhsce vor spune cei de acasti,laintoarcerea noastrh?.. De ce oare legio- i cari sunt in msurs de a face ceva conoret pentru ziua de mfine, nu Se 18 nicio actiune? Noi,cei mioi,vom stiri toti cfti suntem si ajutim Seth initietivi,sou scest imperativ,mai bine zis.Bu am luat contact ou pentru prima cart in 1936, intr'o tablrd legionari dela Buhtesti, (Slui.Nimic ¢i nimeni nu m’a mai putut sdruncina din credintele impar- ite in eaaaitul de viath inoitsare al pe eee es gcooali de oa- ine,mu prea am ce si vH spun+ @re si vointe de neinfrant.. Despre m: Bed mA&runtaiele pimintului,mM cam apuck des jalea,si ca sk mi mai gi eu eftecdatu: Arde-te-ar fooul ptmant.. penta: Vatra are o initiativé,printre altele,de"1%murire"a cazului @ acum 1Xmyit,nu mai e vorba de ntoiun mister; Pceeace insinte numa1 bide ae esta a fost fouth ou atata ones- GH nici Georges mu s'a suptrat,adic™ n'a avut cum,descrierea fiind M daph cum arsta fapta-Efectul a fost simtit 91 trait de noi toti- @cu? O gazeti apare ca sK apere,sB fack cunoscut,si c&stige opinil Pontes o actiune 1storted hotiittH. Dac aceasth actiune lipsegte, farul,pot sa fac iste te ma: chiar foarte mari,dar ele nu Ustoria,ci se petrec alitures.. Vatra trebue si fie de-acum ex- Zz: ivesc ned @ctiuni istorice pe care Georges n'a fiout-o.. inainte de a ju- altul Pestce sé faci tuj;d@ar cum mu noi am inceput fenomenul,aven- ei fe dinaintes noastra,otrora noi le suntem midulare,din perspeo- 0S gi cum noi am fi fost ei,@m judecat.Cu promisiunea fermi sk-t Bceea e momentul -poate pw ehisr Int@rziat- de a relua organizat MM noud do Cipitan gi Mote, ph judecaros briganzilor nu venim cu urmarea actiunti cépith- gamni cf suntem 9i mal brissut, ~sau nicd at@t-Acesta este para- pe care l-am cugetat gi ou alti prieteni.. 91 toatl lumea & ary trebui prin urmere st fie"PAmantul Str&moseso"in Ta attta pimfnt strimogesc am fi noi reprezentativi cat ¢io format ,sustinut 91 impus de Vatra. Tn ttirna asta e vorba Bitan gi de Mota,ei"Vatra"are obligatia si rlispunda. ; tal a fost it slab de parizieni,- in schimb cel de pe = V& doresc sGnState,ouraj,- ei si mu uitati oh sunt a1s- ‘bine gi la grew f m& abonez la VATRA,fMousem cunostingh cu Bietiis dem Fagin, in Jagtrele din Priest.. Doreso Vetret 9M pe care o duce pentru causa legioc- Reed eo a;expediem abonamentul la primirea pachetului.ee ideli $1 servili,regicral ism bsihoza politisty si Par: s a Stare sta numit' sim. sm" say": i pase aus eens Bei,ca sk ou moRPE Solnavll,sc poate *ecupera partes simttoack. D2, bial PAWAITESCO, Ie inccput: ao pacol (extxas Gin'Gufiet Ronaiese™) a. ie creenslivatee ‘gs coor aut Goravien dena tn, tte Tita ee de cineva care 1l-a cunoscut di : ‘ egirii t¥rii. Ce anesXias Segthceos in vederca infisn Gerculturs romank venti Oc & G.CARAGADK Linguistica si critica eb R © = BGb1.~ Textal counnicweis thenre Been ae lene pentru prosresui stiintelor!, -Dupt. 0° suceintk trécere an Tevisth a pr: ‘ente in materic do iinguisticé ni de critic literark profesorul dela Flo- _Yenta,Polosind gi contribitia cercetstorilor rem@ni pe acest t&ram,expune e Wa yederi noi si rotinice in studierea Stiluluijea obiect in acdiag timp ) 81 linguistices §1 al crivicei literarc, ‘ F & TA NATION ROUMAINE, Pa: is,V5 69 $1 90(1 gi 15 Ma? 1952),- Scrisoarea des- chisk a lui Salvador do Wedartaga ddrosatx’4- Bevan si reprodush aici, “gi alte resente manifestiri ale $ale,in care mi nits miciodat® popoare- te fae onoare inalte mgtiinte litersle a marelui Supdrarea orgenulii Poste. 4 supsrat pe umd gi bursieri: deta" Rc, in Peris,care,consacrand o tun Parte din nomirel pe pueiite problemelor romfnesti si tebuind st so Scuve neaperat si de Mi: Brea Legionarai,a avut onestitatea,intre etfitea inex oticAtd de'a recuno: - 8 "le seul mouvement Politique de quelque envergure quo ia Rotimanie Pest cntrs les deux guerres. tut oelyl des legionnaires,,. 1 ans,qui prsnaient Ja politiase ay Serieng d'une manisre ihe ct oui avaiont @ ia fois ine tase oavriere on paysenne” jan avea de GPs wmmtoarele: certificatul de Ampetents sac de deces,dat de nobiia re- vi fravicesk parvideloc noastre retires Gcmocrsi¢ ni se pare cn totul in- ee git, alard namei dack nlam consiGera probe de vitali te ,oumva ,perio- §i in general delapidarea panului 2 Afaceri scendaloase de tip A Mic, tercarsa orzreitet’ oy Siib: sad Meicte Inpotrive opozr}ici.excitares in A aineintes i Gn tim) alegeriio=, canarila nt sn jurul pslamlui corupt, 4cuta si seesata c: pees 8 Minuritard? cto. ye ar dach n'ar £1 fost moarte jd MMai amortite,in epoca dintve cele AouK rHeboate monsaele wartsteielistortestgs on searat tact Greve do cot Sertiticatul de ceces in momertul cfnd,din ancongtien{s .serritisn, vocatie £7 darii,renchsan pe Jar nese -Ghre =m le lua” fr, scam4,canos anduqle denicija~ an ae sare Regiicr. Ch se mai agit astu2;.in refugin,?! @ mai mult reu lect bine nu ap decst cH si strigoii au, ia. deri- o ae & leet th poscia Comick Tteliani.exte celebru acct personaj comba* vende ed La morte! isidea cu spade in dreapta si in Bri eH-ei aca seems o intre timp murise. i lersture oa revista “Prenves” 4 Miscarca Tegionari,ar mai fi de eva despre paradoxvle 1 W,4ar pe Emil Cioran + aad ers yd@si ni se spune ; Str-Gutenberg; gi despre Seriitosre de cins are inte- fonsle~racini mai vecni..) altura" Andee Muregams" Rio ‘amt an de nobilk ‘cot: dix fond,po tizfmul 1 WU, Stefan BACTC si Faust Mid dela majoritete: ete hotarc. Avar,ou sc "roa Seretar, eure.oT ’ . @ i = 20 - braziliani(vezi i DESTIN. ultimul nomgr); Bugen _REIGIS, intr*> domns Pe eloourl disoutebiin protesiime ae everinte iterars; Ghoorghs esimist peste misurd in convingerea ch "omenirea s'a depersonali ostr et Ja xevolutia permanenté a spiritului". Versuri bune(si mai Pagin bunc)semneazh,pe langh cei trei redactor:: Aron COTRU§,Horia STAMATU, osnsuck AMARIUGEL Gr.MINIERU(accente miorit fn Patagonia!) ,Petru SILISTREANU,Wic.NOVAG. Din fragmentele dc pro-n hs ane de yemarcat: fina elegorie narativi a Inui Vintils HORIA,care i o"ultimi revolujio"a cailor,situi de dominatia omilui; surprinz*to - “amintird din copilirie"”, suprarealiste,ale lui Grigore OUGLER,pe ca dori sk-1 citim mai des,ca s& intelegem dacH c vorba de stil sau 3 papers "Zils negre”,de po timpul cedtrii Basarabici $i Bucovinc 8. GOV ete. Revista Se complotoagt,pe urmole"GAndirii",cu"Taci,> ‘fapte" 31 mumeroase cronici. af 3 & OURIERUL ORESTIN, buletinul Bisericii romfne unite,Buonos Aires,II,: - _ maxrt.1952.- Romarctim,aliturd de documentarca prigoanci din RPR,do 9 bor - informatie cu privire la activitatea comunitAtii unite din Argor 4 tratarea competent’ a problomclor bisericcsti,mai ales cele dour Substantiale,de cruditic « doctrant:"Papii gi riturile orjentalo"a) Al.TXUTU, gi “Imitatio Christi in JMrilo Komfnogti - 0 mXrturic a v urd cultural> cu Oceidentul" al noobositului prof.D.GXZDARU. = thjile "despre Ttalicni"sunt ale delicatului seriitor de odinioart Toi> | SCORPESCU,sau_o vorba,cum no placo s% crodem,de o omonimic? Pentralcalendaral national"am insemnat data de 1 iunic 1947 0 18 HORIA("Fragmente de jurnal")f1 descoper& po "Appolinai giu,in schimb cu numele stricat.. | ROMANIA MUNCITOARE,Paris,5 91 6(mai gi iunic 1952).- Din dozat= ituagiei din tard, re Bison? "Ort ea stalinismului romn"," "Re eter séxbatoririi Fee nee gp mtetul RER' p Z or". In a oar aioe de demnita : ovro! rt: dy °: a-Dej @sile Iuca,afltm un ss- ma Groza gi un Teohari Goorgescu cam incomplot. Nun! 15 al revistei d-lui GHERMAN aduce gi un reportaj dela proccsu a ited "internationale. a trid&torilor",cu principalele depoz => vigo: 4@ spus incre altele: "in accl moment fiat 1944,08md solda eee pe Nistru) ,organizasem rezistent a(sic!)in aga fel inc&t avec ox and ‘Scerete cu aliatii la Cairo fnainte ca eu s& plec.Avean up la Ministeral scoriler periitna care erau dé acord si in oo aceasta me infamK,de competenta curtii « pete ane Sty Pierdut cuvintele scmnificatia.Cu surfsul hebet! rere unee la ee aeete nn @ piecrdy a care totdeauna ar fi avut-o pent unea Sovictick. In acclag tim Gare exponentii unei generatii,ce a modul cel mai coorent impotriva comunismului international, s ; i in a organelor de conducere ale emigrantei,pentru faptul ci . ‘Un moment dat cu cine da mai multe eerantii de opozitie la exp" pevick, se mumogte progodinte al Comitetului National Romé: Yeprozinte toomai voinja do lupt& a neamului impotriva i pricten -oum insug se numegte- al Uniunii Sovictice! Dack varatjar fi de noorezut!.. Vin pe wrmM porsoanale comode si nc prea aspri,et oc nevoe de unire, ch Patria,Regele,etcetera.- lui Cambronne suni ca un eufemism. Ey. »iunie 1952.- Desi inclestath intr'o lupth aprigs viat?, i pe ode ou, fuate Sovietic gi guvernele Be eet ac . freoe degi o@inii de legii 4 letri),gisegte timp si fact un p23) ag bore gi un anume V.M. (Vargi tH? Venetic Minoritar Minetuni andut Muscalilor?..)vorbeste dards de"arsenalul deced * ea Be toes ere oun, Se gtie,e1 arsenatelethabint sua fata" ,mor eee sortit pie: ",de"vechea politici a trecutulu al st sethet ie atoea or aueeet'Tc.cmet ste t? e otter carea fionarB. Simpatica f° a iia x un Seer? ond: funtiin Inct al aeiee ce au colab * roman Subjugatih".Aceasta, fntructt solaborationigtii 4 in fortjdar ced trecuti,cu’sau fnr> vealed abbitten rotten. ce cueenteen21 = 2 kominied manii in mani pu/spionul si aézertsrul Smil vist" este uncori |stturos,si ar trebui continust. HiT, Buenos Aires,n°6,7 1 &(apr.-iunie).- Admirabily in diagnoze or din tree 4 prin contribugia mai ales a d-lui IOHAG,;dar /o(apr.si mai-iunie).- PION continu” o foarte uti- aziiior reperiste pe tiraml culturii(vezi mai ales: mn RPK"). eee ~ sovpare din vedere nu am dat la timp stirea despre i gensiXDESCU de cMtre d-1 av.im.Vasilin-Cluj,cu inffint{rii in exil a unei soctiuni istorico-lite- ttre timn,despre aceast” frumoas* propunere a dis- ei alte publicatii,iar generalul -i-a insusit i- Piiuni ar fi,dup% promotorul ei,"combaterea actiunii Pefes. noastre! Suntem de acord ouliiol te’ ekynesten oe i itid a initdativei,e ncesari colaborare xr . Br osit ca preocupiri pe t ramyl lingnistic,indiferent a lor politic&:numai,am dori si fle chemate si ceva elemente ti- jase la aceast’. munch,ce va cere) pe 1fng4 o serioas# preg ‘tire pogat’ informatie in materie ,mult“,foarte mult migels. 3 2 PRSTBURG a luat hot-rirea de a mublica un buletin Oe a ePimului -oltdm In prospectul trimis- este do ordin B eforatiy ou eliminares orie’rei preoouptri de natur politi- Tadsoucbi Sontinuarea traditied noastre oulturale,precun si, - quezoget’ rintre prietenii str‘ini- informaren oxacttt pi, obi oi br actuate ale spiritelui 91 culturii ronfnegti". omalor Gteacrat Iut fon BIANU,otitorul Biblioteci{ Acade- = dorita’ colaborerea tuturor. Adstoin PopaRev. EmeVASILOSCHI Franztskuastr.179/1