fs OLTE ROWAWEASCK DB GerWIE st Drror coat ded Ss . NY ORMATIE: Cinpresso come manoseritto) ee TE, 8 23 AUGUST 1944 "Dack' de buniivoic ne-0 vrind 4 0 aw Bt j om mat expel (Vorpioul Filiporenl eee oe oe Piptasilor,din vocayie a triairit stirs) Mee sraimict se soveere ac Eative inne oe fit aruncat de ei,Slujbasd ad altor inavusbile inter Sel tadului musewiesc, vara f41 ajuns pan la fYrAma de pie ve mal Ti rinas acestor descoperitori tfraii,in anul ac Prine dies comuniste ef ruseyti.tn tragioa situatic,p #i Anchipuit-o pe vremsa ofind infigea ou inerfncer. @ soldatului roman inclestat pe aturii de stat ci ai capitularis 5 © poate uita insa poporut in insted Htimai prodysul unui act de: Cine Dumnezew vrea si-1 piara f4 4a intad Gin wm al unet politi Beple douX risboaic jbfirne din ris tdecuna la clipel dn.la 25 August 1344,néamul,pAndit fAr& milk oridecdte at in. majeratya fost vandut de dcelae geniu al tridérii,oare ecat trapul Cumplitulud voievod Ioan al, Moldoved; car p Peed ai unicwlui Wihsi,la Turda;care 1-a sf0 @ Yoevod f1indoh veda Bucovina a Gulia trupyrile chintite ale lui Hori, 4 prigonitorilor;care la olictinit pe T Trgovist: 5 184 cgi Nae dreptate pentru neam gi ne 1 ‘0 a: A grea incest in sOnge dreapta r: A lor d fu inamicul:ou Nemtii pe vremea pr 4 x hi eelui-de al doilea;care 4 care,gase ani dupti « 1 + obe ta dntogral’ a Natiun: 4 250. emia Gojia pind la colonelul Alex.Sturz Mireed de Snamic in 1916,9i pint mai d ‘eentraie Ministoralut de 5 edocciul,ti ven= 9 Ven 4 in 1916,po ocupantii rapt in Auee fats de Romania cea praa supth, trhe: abis,la 1940. Ae inplinires # opt ani dela triste da, insoriss in calendarvl Tut,dar, oH liu, in care sé fie pomenite toate vi 3 an bidd de linte, iar blest aduics aminta urmacilor ol wai, perd tod totdeauna a fost, dugmanvl dinléuntru.ta .- i * etre i ARM gI ACUM. Dumitragoo Vod%,dypH ce au viaut oh stan curktit 4 : peer ow. toate) boiseinba 1 s'an dus la scaun la Iasi agezet la scaun.Deoi Dim tragco Vodk temAndu-se de Lesi,st nu sldp eeiva podgheaguri(=incursiuni),ou indemnarea lui Petricoico Voai,s soris-au la vezirul.de i-au facut etire de toate do aceste,precun Plat-Deoi vezinul av porimcit sh iéméze Mstarii in tars pintra sX gi pre dnsul gi raiaoa.iar msi mult au fost socoteala Tureilor pentr: _ $% sl&beascH raiaca,s4 nu se poatd haini lesne.. : ss Deci intrat-au Titarii in fark a intr'o turmA do oi,de s'ay gat 1a jernatic prin sate pe oumoni,din Prut pans tn Nistru gi mai sus - in apa Jijiei,ncmérui nefiind nici o mili do siraca de taru,cum ar fi +. fara fiir de domm-Aga era jac Gntr!inea,oum ar fi fost 4, stirketi,prici a ae Cum s'au_indurst a de tara fn prad’ fXr4 nied o nevole? Numa ‘pentru frica cca blastamagoasa! ivernisala @ lu: asco Vo. au socotit de an iernat Tatarii fark pant in primtvars: Joimirii(=so dati poloni),in Tara Lescaso%,ce m&nAnok 6ospodarii casei minfne” i au frick si strinsoare de rohmistrii lor,de nu potu face oamenilor rit). fare Titarii sant lupi apucktord ,prag&,robesou,batu si ctencseu pre re tini,neavand grij& nici strinsoare do mirzacii lor.§i T¥tarii m mintne: — joimirdi ce minAnos gospcdarii casei,ce minfnex tot carne de vack gi de _ ie,de mu-d poate su-i birniasck ou hrana pro d@nsii si pre cadi lor. cx _ Sae de orz da pe zi unui cal. $i oft mu putea s% minfnee un cal intro ai,il de ee din traiste si-l stringea deostbi.§i dack igi sf4reea bietul on ml © a gronpii, iar Tatarul £1 fAcea pre om de oumpéza orsul cola cs sc gea el din traiste. M _ Mancat-au_ ae pane gi dobitos ie gu jkenit tot pani 1a un cep robit ” Pre malti au furis ,femei fete, copii.. S-au bietii oamoni nur u_sufletele 4 5i strinoina’ iy wecum era mal rae Si mai amar,cum 4 Posto nis i a se serieré,nici a se ‘pove Cagnele si ucisurile lor o | Ae eae it Ton Nooulce ress i emit SNSTREINAREA Aga-i oma'utre streini, ii sub perinitH spini igi pom intre spini: Sees Pieces. iiul oreste'n lung sitn lat, Strack streiniitate, Pomul réméne uscat. t Mult esti fir’ direptate: it tf “S8-t6 v4G dune | and , Cunjurai +iriie toate | Wag mad okt of to ating, oe : Diag sti si te aprind; Sufla& vantul de po munti, z ae to vi argande park, Vine-mi dor dela pxrinti; i pgs 2 nici pantafarx Sufl4 vantul de pe brazi, ‘Daca ved ck n'am tinncald; Vine-mi 'dorul dela frati} a BY te vid arzand ou foo, Sutl& vAntul de pe flori, Spun Pee 1%ti din loo, Vine-mi dor dela surori; Daca vid oF ntar norco. \ Sufl¥ vantul,iarba oreste, Ae dco-ai oe fe trei part, Doxul mAnd@rei mi topeste. Be tet per id cu lomns verei, Pank-i lumea n'oi uita =O Parte cy useate, 7: me rh “§ 2 avui noroc nici parte Be gee me O8s f de streinutatel Behe fe by en PAN a area mea si satul meu. Maio, cfné m'an legtnat, i bine satul tiu i rau mai blestemat: S4 bei api dintr'un txu, eagin mi-ai pus neghini, Dec&t in fark streini Stam an Sn veci hodind - S% bed apt din fantana. SDOME. Do pe vremen ofnd, in Fara lui Manni Witeasu, imparktea Ana R- ukfroaia: Doi tigani au mors Ta G.PsRssi caute do Iueru.Unul in- aroul de numiri,celalalt rimase sk tragh ou urechea. 4 interogatoriu,cel dinkuntru fu'ntrebat: Cum chiami pe taiot-tiu’ rs 1 wise tiganul. §4 pe maicti-ta? Frusina. 4egi sfark tigane -se ris‘* price eect 8 Staringgd maick~ta Ana Pauker.SH vii ofnd i1 sti cil = : : tré al doijca tigan. Cine aste tatél tia? -Tath1 meu este Stalin! se;fudul 91 sieur 7 doKe-ta? <-Mema mea @ Ana Pauker! -" sae uo m. Se SK nlam parte de tat-3- OXLKTORTES LA ROMANIT DIN MACEDONIA “In sera de 1 Aprilie 1912,profit&na de vacantele Partilor,p es 4 2° persoane,pentrm a vizita,fie aes in. ary iets i din Macedonia.Eram doritori de a cunoaste,mMoar in parte, tara enii de acolc si a complecta astfel cele ce stiam despre aceste re- + Printre aceste persoane se g”seau doi membri dela Curtea de Casatie, dela Curtea de Apel,un contra-amiral,mai multi medici,advocati si de universitate sau din alte ramuri ale inv ¢*mantatad on foto. yi;preoum si mai multe doamne,care au fost in fruntea excursio- jatat prin y@rtosia cu care ne intreceau adesea in fata ostenelilor, rin priceperes gi inima ou care s'au apropiet de surorile macedone ¢ sfinte martire demne de toath stima si iubirea nosstrii.Intample- 4 fieut ca o doamn4 si un domn,dintre noi,si fie Rom&ni din Bueovina de mai malji Transilvineni,Biniteni gi Macedoneni stabiliti in Roménia. " Satele ce am vizitat mu pot sta in cumon’ cu ale noastre,fie cele din fie cele dela munte.Sle sunt mioi orase,cu case foarte apropiate,puse 4 inalte,cs la Crusova,um adevitrat cuib de vulturi,in fundul unei ‘chldkri,spintecat de o prtpastie urias&,in care se revars% apele ce morile |4 care fac fericirea jooalititit Cand am ajuns,m'a pXtruns (1 de durerea ce a trebuit sk sufere acest neam,oropsit de toti de toate vanturile gi care mi-si g&si so%pare pentru credinta lui in u si pentru pistrarea nesmulul sXu,dec&t adipostindw-si avutul si fa- fn Aceste loouri atinse cu greu de piciorul omului. : le Macedonenilor remfni se deosebese ou totul de ale noastre din sa- e,fiind f cute in genere din piatri ci e’rXmidi,cu desp*r¢ituri inth ei acoperite om $ig1% sau ou lespezi mari si destul de erele. ‘au cel putin dows caturi ei minimum 4-6 od#i.Unele din ele sunt adev te-Astfel a fost casa lui Niciota din Crusova,ars% de Turci in “in timpul revolutiei bulgare,care avea 64 de camere. @urctenia este vimitoare,ou toate ch in genere nu au servitori.NicXieri it nu s*ar afle,im aca de mare abundenta si impodobite ca adev“rate i- Ja locul Ge cinste al casti,portreteie WM.LL.Regele si Regina si =. Beipilor Moctenitori,Perdinand si Naria; Ion Br*tianu, Cog’iniceanu,ade- nm mici stdtuete, cite odate Ube Ton Wenitesou,eare a seris despre {ara De altfel sinbolul neamalui romanesc,sub forma tricoloralui nostru,? 4, panglici sau mici stegulete,se vede in toate pXr¢ile.In ailele de am v"zut pe mas* pam’ si outlle colorate in rog,galben si albastru,ia e. Costunul komfnilor 1a mimte este cel cunoscut din’ fotografii ou- .Femeile au un costum simplu.Pastorii poarti zeghea de ptr de capri, "tambare".Femeile poartt doliu pentru rude chiar depirtate.Tl poarti viata cfind au plerdut o Fath mare ori un fecior. D Mickicri inst n'am vaent,oa pe acolo,bitrane mai simsatice,femei cu chi- iL mai cucernic,mame pe a chror figuré stau intip™rite suferinta si dure- Adevireti,capete de marbire,oa nixte sfinte stilizate de pe icoanele bi- g ne.Ce subiecte pentra un pietor! CBnd m% uitam la ele, {in tot drumul pa- Pe Vodena;ofind le ve@eain cu ce fericire retinut%,demn% si impun _ Dlemt dout mAini ce se aS Ampreun§ gi deasupra ciirora st seris:"1 ge Puterca". Tineretul de acolo e serios ei muncitor si nioviri Sia vorbit mai frumos ei ou convingerc, preamrindu-se bine?accri |. ain in cuvantaréa t@n%rului Mi. Petrasincu.Intreband pe mai mu! mani,cum dc vorbesc aga de bine dialectul uostru,ei ne-au r%spuns c%_ tice ab Snvijat in sc¢ietatea Fratilor Romfni ain Romania liber” gi a ‘o-Ungaria) Cins ar £4 cregut oi in Statele Unite se va vorbi 1\-t (4 clasich,si c& prin munea de adolo se yor aduna bani pentru a cc © ga eee multor comune nouk ale RomAnilor din Macedonia! i ‘avom deoBt si privim una din hirtile etnografice ale Peninsn)*: @tici, in Macedonia - noteazs autoral - i 58 de > dsi'= nu nad 6 nictamll (mare) SMeOreD ~ Bumad 5Sd tae eanice,din care,cu toate defectele lor in ce priveste cuncarctersa-exacti a eee eer, locuite de Homfni si a numiralui lor,;ne vom pitea ucor da. sca- oma de situatis lor critiok de astizi.Zic critic’ din mai mlte puncte de vo- /dere-Mai int&iu,Rom@nii sunt rasfirayi pe suprafete mari si in centre nu “Gocmai avute in clementol xomfn,CriticH si prin aceca o&,expatriindu-se ms- “reu,randurile lor se tot yhyose,cHoi orice star zice,multi r¥mfn pe unde ae ‘duc-Afars de dons puncte oxtreme,unal spre Apus fn Albania,altul spre mia gi in Tesalia,und2 se afl mai compaoti,restul e ale’tuit numai prin lin @are denotu de regul® coamele catenelor muntoase pe care s'au refugiat ete uneyi herta otnografick hirtid erografice a Turoied europene,si Reex oa ea sor legitura cc exist intre mmti,ca ocrotitori,e1 neamul nostru. munyii ‘arpayi s'a pistrat trunshiul principal al romfnismului.Aroi) mai au putut ei sh wai reziste f cortra puhoaclor dusmans ce neconte @ola retragerca lui Aurelian si pan dupX incheorea trafatelor noastre sub Biroea ci $tefan cel Mare cu Tureii,s'au seurs necontenit in aceste pirti. toast’ suprafate unghiului cuprins intre miaztinoapte si résSritul Buxop: Tesarivenc.Din ecegti munti s'au.scoborit la vale,ne timpuri pricinice,Ro- P@inii,intinz@ndu-se dincolo de Nistra 21 pant ja Tisa.Fie ca din orconi muntilor Albanici,spirului oi catenelor din sudul Rodopului si altor cui nde. $e afly ocrotiti,drom8nii s% se scoboare incetul ci ei pentru a se th ‘inde pe cfmdiile do unde au fost goniti. Niozixi mu se poste mai bine ca in aces parte urm%ri efectele dozastroa- pals nav lirilor succusive si nemiloase asupra unui Poper autehton. Scddo- Grea clavilor,sosirca Bulgariior,pitrunderea Turcilor,i-au distris,i-sa de- a sistematic din yiile minoase,din preajma marilor comunicatiuni,sili-- mi 38 so sdfne.nsed cAt mai mult si s& se deosebsasch cAt mai sgus,in loce~ ‘Mitepile cele mai putin acessibile.Astfel,dintr'un popor intreg, inzoctrat J toate insu; irile bune,n'au mai riimas im minti docft p’stori,iar Sn or: @ Comoreianti gi industriasi.Slavii,Bulgarii si Turcii,ou ultimele loz 8 gesurile ei viile fortile.Arom{nii nw mai seminau of jay MU avéau viaya cevys mai siguré decAt in oragse si in oreomil me ta Wolovigte de sxemplu,satul pSnk tfrain a fost jos do tot,d ia agecirii unui chtun turcese,Cajani,in gura vkit,renumit pank acy Wa ani prin préd@iciunile gi esasinatele sale, Molovigtenii nu numai of ‘Tebras in fundul viii,dar'av Tost neveiti sk pirXscasck ogoarelo si li pie @in vale,din caco uncle mai ferent ts imc ,abia acum se incasro’s = Cultiva.Mingi fiecare centru rominese de pe pisouri se aflau,la sur: spective, catune turcesti ou osmeni nesupraveghiati si cari sistc ia pe cei ce,Adunfind ceva in loouri depirtate,se reintorceau acas® duce o viati mai linistitH. "> Pe ponoarcic unde sé ari satele lor au curstit piatra ou r#bdare ani a aud jeu aAdus Aph si ean rousit su feck,din accle locuri sterpe,pisuni < jadeverate coveare incamt%toare prin verdcata lor.De eltfel un mare dintre ei ou dovedit-o 91 0 dovedese la noi,ct se pricep 1a mare,cici sunt arhimilionari,msi ales la Craiova,veniti nu de m1 Waccdonia.. industria filigramelor,asa de apreciati toath lumea,a iSpecialitaten lor malt& vreme.cn fruntea ei se aflk si astazi Ron 4 Bitolin, blema comitetului. Tilea s'a Intors la Londra ,asteptand ca sX fic anun:: de sosirea lui Sima.Cred o& inc mai eapte desi, intre timp,Horia Sin. dat greta 8 soris o carte,a fXcut un Front: toate din Franta. ~. 2:7 Mai suntem informati o& peste c&tva timp Sima chiam% acelas on + inoredere gi-i pune din nou problem& comitetului.Dar {1 trimete “Augustin Popa.Ca si in cazul cu Viorel Tilea,s'a discutat,s'a tasdiscutat,iar la ur- mB a rémas ca Sima si se int&lnease’ ou Augustin Popa Gntr'un local léncx Paris. Inainte de intrevedere, dupa ee noastre, intro Sima 4 sar a avut loc o discutice,m toomat Tipsiteh de poezie,si care sun% ¢ ="Dommule,te duci la int@inixe,saa mete duci?” "iH lue,cum sk nu nx 4 Nu inteleg de ce mA tot intrebi.Nu sunt eu geful?" -"Bine,dar stii ce faougi cu Tilea". -M"Aia a fost alth chestic.WM duc". Si nu s'a dus.ia - gi locul fixate,s'a dus Augustin one sta trezit cu doi cetite gentanti ai Misckrii Legionare".VA inchipuiti surpriza lui A.Pops.7 aeceptat sk trateze ou ci,si le-a cerut si presizeze pozitia Misc Bcele momente,fet% de problemele care priveau RomAnia.RAspunsul’r tantilor'a fost aproximativ acesta: "Legiunea ¢ oa o divizic dc p: care,asvarlita din avioane,poate s% cucereasci pani gi iadul". su _ Augustin Honeet 8 iuat peliria gi-a plecat,iar emisdrului i-2 cr’ hop ‘rusine,Discutia care 8 wmat‘epod inbre 61 si Sima,e ugor tee : : : '3,- Cam la fel suntem informati of sta intamplat si ou RAdeseu, o ceptase ca trei membri ai Misoiirii si intre in eomitet; alegerea in sto fack el,personal,dupS o Listk de gase oameni recomandati de com dul legionar.Bucuros,acelas emisar se duce la Sima s#-i cominice Par acesta il intrerupe: -"Dar de mine oe-a zis? A pomenit de min a 4 c&zut din noriz "Nu,n'a pomenit". "Date si-i Spune of mu mk mai in ‘meseazh. chestiuncal" i + 4.-"Am mai auzit de o delegatie ce s'a prezentat la generalisinul (¢O cu anumite probleme ,pe care seful spaniol le-a acceptat,cu g4ndul 1 gi n-Din delogetie fieca parte i Sturza.Intors in franta, si a 3 "0e-a zis Franco de mine?" ="P¥4,, Comandante.» n'a zis x"Se poate?.. D-ta de ce-ai fost acolo?.." l"Pxi.. Comandante. . Shestia accea". -"Nu mk mai intereseazi nicio chestie!" Sturza ai-- el péléria si-a plecat,iar dintre semnatarii apelului pentra in’ Frontului Livertitii,numele lui lipseste.S'a s&turat? 07 Mad stim ch Govora a vrut 8% plece in tar%,impreunt cu altciny Un cetatean i-a dat o mirigoari sum’ de dolari de éare sx se fol As\ -daed va ajungs in Romfnia,ca sH-i salveze familia. Intr'o localitat: Austria 21 ajunge din urmi un osrecare Borobanu, care-1 amenint’ cu ¢ tea gi le ia banii-Presat,la intoarcerea in Pranja,s& restitue dolarii,© ‘Vora preseack si cl po Borobaru,amenintandu-1 ou tribunalul,s4 numai « Ugegte ,dups c&tava luni,sk restitue banii cetXteanului- Cine e Boro A doua ratiune a iui Horia Sima gi aghtotantul lui direct,stralucit Pler al "spumei comandantului",individul carc,impreuni ou un fals ‘ »9i-au lust angajamentul “ae onoare"s% stea ou mitralicr a de vest a eee aed diberare natureal..),pentru ‘ca st-1 impi ditori si intre ‘fexk. ("Prkdktori"ar fi cei cari, obositi a le copilérii a ee bul, cutezh sx se'ndolasct cM Sima ar fi mai ge ‘dul din Cremi: ivirt inchipuiti pe amfndoi prin tufisuri,cAt o re,in ctutarca "trudXtorilor"..) der} tretative dostiinturi de organizatii,memorii la rege, ctr: i pemmiiee chr da caqitsntion Geaterre ize te seakt Feontel I ideal de convergent&", in numele acelui hegelian"spirit 91«9 e +I-am fi reeunoseStori d-lui Furdui dack informatii mai aminuntite in legtturk oi 68 ul 1 la punctul 5. Vom retracta tot ee ma va da-Dar nu ne vom multumi ou dialectiok.Mai ol, ci re fin oraee A. lui _gtie ck Miscarea Legionari mi poate trti inoontim 1 de agitatie gi de experiente triviale.Legea de bazk a Goat tech lui e legea a 6-a din o&rticica sefului de cuib,lege care sunt astfel: eeét si invingi printrto micolieymai bine sX cazi’luptana - af P 'p Pe drum onoa L Shc cele spuse mai sus,Aceast% lego nu numa of nu oxisti,dar avon 9818,¢4; Sima se comport in moa special pentru ca sx distrugs prestigi- giuniisClime s'a inseris in Miseare cu viata lui,pe care si-a dat-o hd 9% Teourgs 1a un compromis Gare i-ar fi ‘anulat personalitatea. 2)- 1 trebue si fie exponent al "duhului marilor rupturi"propoviauit de de Cspitan, iar mu un sforar de b&lei de mahala.Mai ales ea"spiritul mi"lui Hegel,invocat dc d-1 Furdui,reprezint’ tot un concept moral. % legionarii au acceptat Ba-gi Darkseasc% familii si cask ei studii infrunte minele de e&rbuni, inchisorile , pustiurile Australied 54 tur- ile Americii,ar trebui sX aibX col putin multumirea ddentit*tii su- testi a tuturor camarazilor lor.Iumea din afar no va intelege malt mai me dac% vom fi oameni gir oes BORE dac& né vom comporta ca saltimbancii. obatii,politicienii sunt exper 4d,iar dela noi m au, desigur nimio de + la un sfert de veae dela intomeierca Legiunii,s& privim in urma sisi privim in jurul nostru.Din cele ce vom constata,s% tragem con- fle. Jar pe camaradul Furdui {1 rugtim sx mm fack pasul 1a st€nga pank © sigur ci toti sunt dispugi si-1 faek.Sau,dack 11 preocupt in speci- Frontul Libert#}ii d-lui Horia Sima,si vrea prin acesta sX refack unita- ideali @ exilului,noi £1 rugim s& vorbeasct numai in numele eclor cari ea dansul gi ca Horia Sima.In felul acesta se poate dovedi dcmoc tt. ne {ink in curent eu rezultatelc. Marin Slttincam putea sk dea camarazilor le expuse ao nod do la fi adeviirat,dack ne va fa- ales ch m © cagul sk fim 4 DOINX ‘le grabit, tot pe drumuri noi a pérjol’si-a moarty.. pe cel drum oprit, cu-ochi de flactiri goi, © risirit, cu gandu'napoi, Strabun farh-ogoi, ma mea du-1 | spre cel noam durut, ma cheam&'napoi om si-i spui,sd-i spui, de strdini vandut, Plesguvul Negoi, -i spui muntelui, la strMini vandut.- gi-astept glas de corn, 2% inch mi sint gias de dacic corn. _ doborit de vint, Tu sd-i spui,s%-i spui, pagi spre el sX'ntorn,- culeat subt pamint; cH pe lume mi-i, vantule gribit Fs mam dus,m'am dus, mante nu-i,si-1 sui, Pe cel drum oprit, de viseol dus, farh sk n'aud, ettre raskrit, a citre apus, cu suflet zilud, ce sufletu-mi furi Fi a shi trec balta, lung prin golul crud, cu dor de paduri, dintr'o taré'ntr'alta, care ne desparte: de strévechi p&duri.. ‘o lume 'ntr'alta, corn sunfnd,departe, Meee cores NIISEMITISM. Aneecdota cu acest titlu este povestith de André Gide in m1 Mm Volum aparut postum,"Ainsi soit-il".O reproducem ‘textual, in spe- “le va plkeca ei color dei socialieti gi trgi soctmi, catt mumarx, o- ‘noastya,- fiind vorba de un soriitor de stanga,ou simpatii stint chlitoreste imprepni cu Levy, in acelag compartiment al rapiaului ™ zori,in apropiere de gari,an deatia timp st-si fack toalet ¢e] dint@i,se duce la lavaboul comun,unde st# timpul str dese,gi-i face som tovarXsului,pe care mu-1 cunoaste,ca Me ri la r€ndul shu,dar imcdiat deschide ugai"M& iertati -zice- liza,nu mi-ati putea da sXpunul d-voastra?" Dupont s¢ deschide 1: Hei "Permiteti,iertati-mi -spunc sopul d-v stra? Dupont ,mai putin entuziast dx darts uga,il roagk sk fie asa de bun WU mai poate:"Prosopul,treact-moargi - nu pot..","Bine,bine ,rispunde levy, mea-Scena se mut acum in casa lui Stul de bine -rispundc,- din pi- antisomit”. «14 ce Hoarty ee Bele Vexna,cs aoe t demisioncazt in dase ain cauz Sta regboit eee ey ture: xe asedia Belgradul,dar moare la nee § 8% ocupe tron. moe al Jui Alexanira oc] Bun, Pesca _ lui-Cei con insas thi he nicarul Diugosaz ca eon Sea: Bee de rea finlui sau, an a pus de l-an * i-a tras in aa . dra tea Gere ae a3);TT . PRECENG IL NEFUNDATE | ; Dupi ultimul risbo,s'a relust de c&tre Belgrad si Atena,ar A mit Wivecitate,disputs pe chestia Nacedoniei.De remarcat‘aste ox’ ebove eee isi bazeazk revendiciirile lor p32 populatii striine: Grecii pe Macedo-Ro~ “mani, Sfrbii pe Bulgavii macedoneni.. . My demalt,in "le Messager d!Athéne",d-1 N.iMoschopoulos publica un arti- col intitulat "L'Hellénisme er Jngoslavie".Duph titlujar parea c'ar fi voer- / a de influenja acelei spiendide culturi gi civilizatii a vechilor Blini / care s'a excrcitat in toate {rile europone gi ou atét mai mult n cele ii- Smitrofe cu Grecia.Citind continutul articolului insk,se constat® o4.°n rea- )iitate,s'a recurs la acest titiu pompos pentii a se masea mai bine obienui- | tele tertipuri politice ale actualilor greci. . ; D-1 Meschopoules tneearci si dovedeasok’ rolul civilizetor pe care "gre- elenismal in general {1 jusau fm Juoslavia chiar in @poca cAnd na- junea sfrb& ziicea sub jugai Tuveilor Osmaniid":apoi se aratt Sngrijorat Soarta minorititii grecesti din Jugoslavia, intreb&ndu-ec: "ce-an devenit oe Boesti greci i excelentele lor ageztminte,atat din Monastir() it.olia} si din celelalfe oxage ale Scrbici de Sud,dup% anexarea lor de oxtre Breese an 19137" Yat indoiali,statul gree si orice cet“tean al stu are dreptul si chia: _ datoria de a se interesa de constionalii lor din alte tiri,mai ales cand a- aa sunt privati de "cele mai clementare drepturi”. Dar 3% fim ingelesit Minoritatea,la care se re & d-1 Moschopouios in articolul mentionay, mu Bic greceasch,ci aromfneasc’ (vlan). AdevSrul este cB aceast’% minorite Eaaccecd este privata de cele mai elementare drepturi nationale atat iv. » Bacedo: sarbeasck c@t si in cea greccascK,de cAnd aceast% provincie a Post ataét de arbitrar impartith. Asa ck,in cagul de fati,ar fi bine sa se ink seam de preceptul evanghelic care recomandX% de a vedea bara din o- | thiul tau inainte de a cute paiui din ochiul altuia. ; Aga dar,este toomai acest element arom&nose care a sxcreitat cea mai Maze parte Gin influenta civilizatoare in dJugoslavia la caré se ref De oiicaateiaiina aromansusc# a oamenilor prezentayi de d-sa ca & peari au juest un rol considerebil in emincipeares politicd si cultura’ dugosiavilor este uotorie. A dovedit-o in mod neindolos profesorul dels “Biversitatea cin Beigrad,Dr.D.1.Popeviei, in aocumentata sa Iuerare "0 “tarina" (Despre Aronani}+ Be) We altfel aceste adevéruri clementare au inceput sa fie recuncscute ultinul timp,si de wnii publicisti greei,chiar dacX pentru desemarea lor folosése termenidl -hipria gi l4psit de orice sens,"Vlachophone fei- ,aaie& Blini-. cari vorbese romaneste! "Celo mai infloritoare gi cvo- )Tuate comune grecesti din biacedonia -scerjo genuralul gree Serge 4-¢ tros- sunt Monastir(Bitolia) , Cruseva.Magarova, Nevesca, Tarnova cele mai avansate °° ith, in nord,printre populayiile éterog “Gun si comunéle elanicy seopiie oe Prizren -Yopulatiile ce sustinurk sel Senbimenvele lor najiouale constau din Elini de limoX rom4nX Grecilor bogati din Viens,Triost <2 alte pirti proveneau din oon unds s¢ vorbes dialectui viah(Hellenism and its Balkan : rLi5)- 4 : “‘Aeclas du 2) sonsyets gi Scriitorul francez Victor Berard fn ec vri- ‘aga gisul "elienism"din alte it “Lud grands Hellénes de 1's+ra eerie £190 ee dAlexandrie ov dc a raso souvent de langue". : sto Bgeecs adevitruri evidente greci de a revendica ce nu ce se dau pirtilor din, ‘doine du Vardar" ,sav. "Maccéot: dins puse In circulatic, p. dé “popor maccdoncan",dc care dysrul ¢ 4 Macedonia este un*‘ f wodaee ului si'n ¢inuturile vecine.Exist& Greci,cuprinz4nd in mod - Va noeate suebeenth E o datorie putin placut’ aceea de a s tenilor adev%rul crud,dar revendicirile grecesti,cel putin cAt pri mai mare parte din interiorul Parii,aurt un vis.Exist&’ unele comr oarecare cot de populatic greceack,dax si in Acest caz,ca de pildk in :.. nastir,statisticile nu oglindesc adevirul.Adevmrul este of mare part. \. aceia cari se chiam) greci sunt cu adevirat romfni.Pand acum cftiv: ‘i nismul a gisit un fertil c&mp de propagand& printre reprezentantii r geniale din regiunea Pindului,care vorbeste o limb neo-latin&.Astaci 7... na @ uitat cu totul origina sa rom&neased gi a devenit un centru elcnio" (London, Times, 30.1X.1903). §4i asemenoa constattird din partea etnogretiip: - strBini s'ar putea reproduce ecu duiumul. : Vremurile sunt prea grave pentru a se puted continua cy tertipuri 5) _ mistifio%ri polemice.Rezolvarea temeinict a problemei Macedoniei,ca si lorlalte probleme curopene,trebue sh se bazeze pe realitati.Altfel,s eons strui pe nisip- Macedonia cupride un tinut natural gi formeazh o unitate >. _ conomieX indivizibili.&a trebue si devin independent& si ou o form: a. «:. _ ganizare cantonal’ de ase naturt, inc&t-s& permit libera desvoltare . ee egos Lear Conlocuitoare.De aceastX necesitate va trebui si el toate lumca care doreste pacificarea acestui tinut. ; Cet priveste dispute dintre Belgrad si Atena pe chestia Macedonici aminteste de zictitoarea greceaseX,oare spune: "doi asini se certau int: opite 1 ; ee Ses i Stroe Bituleanu a 3 PARINTSASCK DIMRNDARE Parinteasc# dimindare Si-s dirin# v'iu pri loc N& sprigiura ou foc mare, S'li sk frigh limba'n foc. Baa ee chee! Ei,la vatra-1'4 pirinteasct ‘ “ Fumel'ea s'mu-si hAriscasc’ Di sum plocile de marmin: Di fumel'4 curun'i s'nu dase, “Strig'a nostri bun'i pirinti: Natu'n leagtin si nu'nface. Ney mare s'aibg! - feu” ad eee Gare fudzc di-a lui mum ; i. fe has i di pirinteasca-1'i num ae gtalas’ limba 1u: i-1'i doara Dommului _ SMu-ardsé pira Pocului $i dulceamea sommului". ee C.Belimace #&, Tm anul 1912 existau urmitoarele societiiti armfnesti: 1. 44a Corpului Didactic si Bisericesc din Turcia,ou 3 ramuri la Bitolia Lo Tanina,evand gio publicatic: LUMINA- 2.- Socictatea 1iferar® Y mua elevilor Liceului romfn din Bitolia,ou cea mai bogat: tect din orag; a organizat mai multe reprezentayii teatrale la Pitol _ -ovigte,Gopesi =i Crugova: 3.- Societates elevilor geoalei Comercia _ Salonic, 4-- Secietatca clevilor Scoalei Comerciale din Ianina. 5 e ie ph as ova. 6.- "Purintele Averghie",la Veria. 7 _ tarea" ,socictate economico-culturals a Romfnilor din Gopesi, stabili _ Bitolia. 6.- Socievatea doamnelor romane din Gopesi,fondati’ in 190° y ‘ ic. 9,-- "Aurora" societatea Piece rata rman din Gopesi,. la 8 Septembric 1909 ou scop economic,industrial si de eer ie em erotul",la Corita sprijinca initiativele ultumle; 6 societate cu sta fi America. 11.- Sooictates Doamhelor Arom&ne din cu scop filantropic. 12.- "Fritilea",Socictatea Tinoretului Aro jofia ee te ce tee 13e- "sranta Pe ecetce ee on euresti. 14.- "Crusova",Societatea Aromfnilor . “iuria” Sooictatea Aremaniior Turient ain Bucuresti t5- ea Studentilor Macedo-RomAni, infiintati la Bucure: a m 1908. 17.- Socictatea de Gulturid Macedo-Rom4n’,fon ot la Ja 15 Aprilie 1860. Ftc. iP Se vede, Xomfnil din Baleani au putut avea o sumi se institut’, e8 Nebsolutisimlui''turcesc. $i n'am pomenit de puzderia de gcol! iseried risirite prin toate otunele arm§ne,de gcolile comorciale <1 e orage,da libertatea de-a veni In Universititile din Jars: teed, in L aie ect ain eee mes tritmtul ° unanit dev. ratii no: mumai pot spune ‘neat by Ente Wot meseral, Gas tace Partida ceatbuns'ea piorc: fi gi din osuga ipoorizici.. $ek ioe DE TOATE di cavaleri si trédtrii dela 23 August,dup% ce-au vandut Tara ru- au neruginarea sk dea a'ntelege”c’aw facut-o dine, patriotism,co- “Menorocita zi ca pe o skrbktoare nationald. Cazul,cu precedent in ne aminteste de procesul unui oarecare ce-gi ucisese cu s#lbticie Ciorii(cam c&te sunt provinciile romfnesti,.)}scondamnat de tribu- te,6l se adreseagi plin de indignare avocatului: Bine,domnule, ledoarie cAte'n Lund gi'n stele, dar n'ai spus toomai ce era rtant: c& sunt tat de familie.. -eurand, in fata Comisicei Natiunilor Unite pentru munca silnict, ala- sooial-democratul Iancu Zissu,a e&rui calitate ins% partidul lui rescu O contest&,iar neamul mu credem c& ar fi bucuros s% se stie eprezentat,- a depus 4-1 Alexandru CRETEANU,titularul si uml din di fondului. Domnia sa gi-a putut comemora in felul acesta victi- xE(16 Iunie,p-10),se d& la ROMANUL,organul Iigii d-lui general RX- OH gi-a permis si serie in favoarea Arom4nilor prigoniti in g-.§1 amintecte ch aceastk tar¥,care face parte din NATO,nu ne va"eli- arattim ce se int&mpl% in Grecia cu populatia rom4neasck. Ciudat% 1 Woroc c# aceast% binefacere nu ne ae din partea greceasck. constat& etnograful german Weigand, "calitati risboinice greoul nu @ drept las.Albanezul 31 Arom&nul privesc sub acest raport pe sus gi cu putin’ stim§.Dack au dreptate sau nu,eu n'as putea spune. az,luptele eroice in r&sboiul de eliberare au fost duse -ca ace- permet or Sulioti- mai mult de Albanezi gi Aromfni,dec&@t de adevi- sci" (Ethnographie von Makedonien,p.33). ptfel et acum oorpul expeditionar trimis in Corea este format mai Viahi,iar in fruntea lor se giseste colonelul Daskalopol,din Veria. ‘Tupt&,in timp ce d-1 Theodosiadis -spre deosebire de "mielul bland", 6 resemna si sygi numai la 2 oi- suge dela 3: dela BAM, dela Gretia Romania. BERPATEA(IT,Mai-Iunie,p.3),arat% c&i"10 Mai inseamn& in istoria noas- stic roméneasch,independent™ nationals in cadrul hotarelor istori- alitate™. Coe hoes tot un magnific caz de "reconsiderare"” a istoriei nationale gi are depaiseste Cu mult pe cea din tar&.CHci pe ofmd acolo hotarele “istorice’se opreso la Prut,lis@ndu-ne cel putin Ardealul,"Liber- reduce gi din aceasta parte, cfnd afirmi cX hotarele dela 1877,care linia Carpatilor,ar coincide ou cele"istorice”.. despre "dinastia romfneasct" ,nu ne rimane decft sk dtm un vet de (lilor nogtri de pe sate,oari ne minteau,se vede,cand ne'nvatau hii generajiel dela 48 au cerut congresului dele Paris "dinastie reugind cu vremea chiar s'o aibé.. ROMANN(II,1,p.7)serie: "Ne-am rugat lui Dumnezeu s% sprijine, m&car ultimul Bastion al Ortodoxismului romfnesc,Biserica din Dumnezeu ne-a ascultat ruga.Certurile au incetat.." Adevirat?.. organul Bpiscopiei din America,reprezentat& prin 5.8.L.L, Truta \ Z ;publick fn n° din 15 Iunie foarte instructiva fabuld a lui Grigo- | scu,"Boul i vitelul". ‘ ndelescu,ceriticul mugical oficial al regimului din qard,a oriti- din 3 Iumie pe compozitorul George Klein, care, in céntecul “eu tractoru'",pune versurile urmBtoare: “Cuculet dintre hotarc, i arel",- po motiv of "pastirea igi are cuibul mu prin- e,unde trideste singuratica". Oeica Cees ‘pe burghezul ersan,care,in graba adapttrit, “s8 s¢ imtcreseze de locul precis al"dejugitoarei"cucului.. e de oblema iilor,ziarnl OBRANA LUDU din PRAGA c deo oe cnet ay Apa ete eenanceces Ler "Bigandi - 1 - trebue sf-ei dea silinta a iubi pe Marx, lenin ee Stalin si ectivitatea if ordinea sociald.. Intre yigani se gasesc ultime- ‘ale ideclogiel burghezo-capitaliste" ‘en comunicat inoS resultatele indootrinMrii faraonilor.~-0--st: fi trista. cast, “tutele pe ‘toate plamirile: dela cel p: st construite in patraqi'sdact faccn “it umi cotet,dack nu chiar a % Vorbind despre contribu dare din ¢#rile rooite,Redio a permis migcedrilor tul atac contra for % Ou aceeasi claritate se cxprimé REBOT! ritele stalinului bulpirese ,Servenkov, rea poporului in spirit de fraternti em citie de necondifionaté dragoste pentru tovardsul Sta lin,in orice imprejurare on Stalin - ae Lozincs Pentru asta poporui nostru fi promunti asthzi nume- profund’ recunostinys gi de cea mai ourath aragost » Tot HABOTNICESKO DELO publics soris a fost proclamat "erou al muncii", etipitand | rul explici in scrisoare cum de g meritat avat el- am aplicat metoda sovietiod ‘a profesorul tin 45 de purcei pe an dela o seroat ijiral guvernului poporului, ent al Partidului sporirea patrimoniului zoovehnic".. % PORTRETUL LUL SPALIN: e titlul unet tris, yin Uniunea Sovietici: " at portretul lui Stalin. / oi vedea oohii si /Limpes: cité /Pentruct Stalin /mM iub: itoxul chinez GOMO-SO,fiind deco cumdstinta in acesti termeni: "Stalin © so: din toath oe wea’ diel t an TPEEeLE Juninid stalinione,e ¢e41 multi ani do viati gi deplint sinktate i mes & CXL wrieten feet 20a Ls enunterea falsei angele ot Dane vow. os: a ee gurk", Cum pure: jentru pace din toata lume: cu totul ei ne agitam degeada. Noi Siete acsuin foi, ga oh vod C tei a " “politic 1a eel oe 08, incelati ingelati Sn e 5: eemarila punea in mfna solda’ cel mai vechi+. ii existe o internationall a s ofma giim os ospiteluri au in Dati bindSis ce ULPIMELE ZTLs TA BUCHENWALD §mod sub impresia ultimalui eveniment petrecut in lagitrsUnul din igii nogtri ne pirisise pentru totdeauna.. Adunati in jurul sioeriului man catefale improvizat,se parea o4 cele dou grupuri eu desbriicat col moment hains urii.aduc&nd uniti salutul ultim lui Gigi Badules- gp i Se deschiseserh larg portile Fichtenhainului,si ale cimitirului - Giua era frwmoast,nici umbré de nor nu int&lnead pe bolta cerului-:?lim- ‘agitate: in lung 3i'n lat,céutand si nu rém4ni neckloata nicio palma jtaral de pkmant locuit de cei aproape 400 de RomAni,si discutii pati- ce mu se schimbase nimice Circula svonul cH in cursul diminetii isi © Comisic militaré de recrutare,micgorfnd simtitor clanul celor ce eet fack platform’ politic strig&nd mereu: "S& mergem pe front!".. fe Wixd scharf!",spuse Oberscharftihrerul Massowsky,tat%1 nostra cel trecand nervos printre grupele de agitati,spre baraca unde locuiau le celor oe plecasers’ de-acas& eu tot calabalacul, sau "ferma",cum i se @ in limbajul nostra de Ehrenhaftlingi.« Fencle intep SX sunc,anuntfnd apropierca formatiilor aeriene,ce de ani Le- stiau moartea pe tot Intinsul tirii si stergeau orase intregi fata pemantului. Cu aceeasi nepisare le agteptam s4 vind gi si treact youm de altfe1 in ultima vreme fHceau dproape zilnic. lati-le 1a o- yhlucind in soare.. Aceleasi grupuri compacte de bombardiere ameri- celeasi silucte,acelag huruit de motoare ce fucea su se increteasot Pe corp si sbarlea pXrul in cap.. De luni de zile le priveam cum vin duce. leria antiserian&’ de toate calibrele intri in actiume,dar umbra mor- Ybinde nepAsitoare.. Un avion se detaseazt din grup si traseazd po @ibastru un cero de fum alb,drept deasupra noastr%.N'avem inst vreme fim aparijia acestui fenomen ceresc,neobicnuit pentru noi,ck um sgo- al ne gadild nexvii,dupS care o explozie ne face s& ne aster “"Bre foale,frace Iacobe,ch nu-i dge sagh!..",tiph Mica Va; te-sauce ximsese sracul.cu ochii sgfiti la_cer., i ploaia in- mb dupS bomb& se spirgea in jurul nostru. "Ila ratird frétilor'$, jtorul Stoia,sMrind in ganjul plin de api,stpat nu de malta vreme BSrbulescu,czpitan Com inescu, Gh. SArbu: + tra dispare ca prin farmec, ai sublim% dragoste camaradereascZ edun% fn acelasg adupost clae pes- & si pe mexicani gi pe brigadiri- 5 ea in care era detinut& printesa Mafalda este lovith in plin.. 1a dormitorului B.. Cade grindinX de piatri si cerul se fntune ck. mar si Zaharia Duhu sunt ucigi pe loc.Gh.Papanace, CHlin,V.Neguiescu, A.Nedicii gi sanitarii leghrului,dr.Apostolescu,Andrei, Stoia, Ighi- e,sar in ajutor celor ee rreae Nagaceschi se repede spre ba @ar nu ajunge sk-si indeplineasck misiunea,ci un alt val de bo: Paraca C-DeIn zader ineearct sK-si apere capul cu u sine.. Sub o mash din sufrageria dormitorului D 2: altii,Finici Cojocaru si mos Teban.Cand baraca me msi din tavan ofigu pe picioarele mosului,care'ncepu si urle de m& mogule,c% ne aud Kiall strigs Gconomistul la el. Predescu se invartea fm jurul unui copac,cam cum se fnvarteste po- a e la"Isaia dintueste”.Cainele macstrului neamt igi eXuta adkpost lex. Bu,dupt el.. De sub strungul la care lucram de atta amar de vre- ub oricat as fi vrut s% mi ghemiesc imi era imposibil,aud o voce? *., gra 5) Dar nu era singur,ch mai _ave2 9i pe Si- a de urSt.loe era berechet,aca of o nou explozie mA @ @ pericol.. Cand incepui s& mi desmeticesc, observai o% inch u- s8-2i mai fact joo: Demilache, Intr'un alt colt al atelierulul agen Teodorescu si Qvidiu Stineseu.In fata lor,atarnati pe pe iS incendiu.s Cagamul satanei fierbea in clocotajlesiral so gisea, 6 sffeietoare se auzeau de pretutindent- -"Inchide mi, ochii!? eee regional’ subalternulni stu. -"De ce si-i inchid?.." vreme sii-9i continue nedumerirea,ctici un lichid negru_ti stiri mpa Lovith in plin de un pietroi aruncat pe fereastré in urna “Day de unde-ai gtiut matale,bre nea Bugene,o'o SX se spar- ebi mai tarziu cel eu pricina pe camaradui stu de sdkpost. uk brege in _reteaua de sGrmi ghimpats cc ne i feat Pe ee curl onepattt Wihxerului" se strecoark prinaM gl alti o2sr apot sk pot fugi car dr. Stoia band aes copiii me “profesémal 1.6.1 a din dint -fi gXsind jortid ei r’mitii ana rupti si cu un pe cimontul rece wld ,netinand socotc ie sau dugm*nie din: ore, in randurile lin gi Papanace,morti i alte vremi,,geitan,Gh.°- esau unit altora civ ears Oy EE , spunea Walegulosca,ie ; at xprins eilera mai mult Lavit, Aogate Coudre FPlerx: “Roaton mine lurret ,Advisn Bourhis'larenc Gondran, Claude Wolf ,Michel Thao 11 ‘a ingrijit soulptorul An R g wat porte ,printre algii,d-nii prof.Vuia, Paul Co leam wian Buhociu,Ion §taflea, Stoloa,praotii Boldesma gi Radu Gra- N. Din initiative a-lui beyas jucat $f 4.19 Inlic, lenhaus" a lui Caragiale "0 noapte “furtun : ii Tos: yoa, George Bulumete , Auri: sile Ploreson,gi de d-ncle iduba Pop 51 ‘lour,Aurel Ighel. Pucurat de tn spoces destvSreit.Au luat ar-Apostolesou, dr. Lebigeson, Nicola, ¥ ul Barsan,av.Vireil Popa, Sdorec! irda pes Popan, etc. B "ae Rom@nijau participat 91 xeprezontan}i ai Sagilor,ct at ne. Petrecerea Sa prelungit,ou dans at ey Duns, 5 piesei si la Salzburg. in initjietiva d-lui Al irea’ grodlor ok enia,c&t abebut dela Tinie moralA a Mise’rii,ced ce n'au pierdut nicio clip in adevirurile luptei noastre 5 au ySmas neclintiti,pot constata mire cy it nici acum da ani,c4nd ia wat erucea nici ani in urma, s'au legat on pam@ntul sfintit de s4ngele eroilor | Gea, Stefan os Winai s& le urmeze calea,duphi cum nu Breseso nici ast stan darji eredintja ca biruinta lumii oivilizate mupoate voni i da ideia cere a luminat acum 33 de ani pe tinerdi din pXdurca Dovr Rovista publick deasemenca a trefa parte a studiului prof .D.c! "Contribuyie Romfnilor la progresul cultural al Slavilor":mods1 oe Omuditie nu gratuitijci push in spirit cu totul obicctiv Sserviotul Tupted dé aci a RomAnicmului.Concluzia exheustiv document=+ ealtitlul maxim de gloric,eu care s'a wandrit in ochii Occia.r da popwlars s@rbo-croatih aoe Gn realitate eredithtii spiz : este Tinlall Pape ‘am! alavicat" vorba de erlaci).-Tn traackt a. abuse We cemmiticativ cx mai toti® otrturarti nosey - Wneori la oxcese oomice,5'au deleotat cu descoperir: ~ ing S8pra culturdi nosstro,neglijand ccltlalt asp. (Ge important 61 chestiunii! ivadierce,adick,a oulturii n ¢ sin special a litoraturit si peezicd popilere, intre posoar "am stat dealungal secolelor in contact. Un identie"zal frenstic!s "i Pel in permanent pe tram politic,clasa conduchtoare a Romfni a Orient Wt bucurcast oridscteort Fugees sh natmaye au 9 modi din cree potrivits on stHrile'de lueruri dcl g timp inversunati pink 1a crim’ impotriva orictired micciri p n % Wote din adane sX inoiased in sens rom@nese struct’ Seer aa Gulturalt a ¢irii. Snaligcash cao argumentare pe cAt do limpod lee@nd dele faimosnl axticol in care Titus R¥dulesc i reeea mAsura,actul dela get Scord4nd f ar cele mai departe adevir,ynu poate sk nu falinentul Statului roman,al institutiiior sale k if Bi partidcior democrate care S'au ctriduit s esminte deasemeni basmul ocupsticd nomtesti,iar c4t » ibemesou observx cA singurdi persecutati'su fost le: vreme lumoapolitich a trafica in vole si-si face do agg ane por a sublinia o data pentru totd ; gi spiritul de reru oblectivitate de care eu det | toate Pa eee dei tinuti in lagire de Hitler s1 or n motive de a gi unnis 91 altuis,eci, rice eresele patriei,au recunosout din primal mon eult a uned theo wmdice fn centrul Suroped, otriva nivale: eye identificarca luptei marc. ne Lis Los Ja carul altor interese, politicic ; i-a eooolit fn toate felurile,nu si-au putut ise = - = fF = problems eu articolui" sti ; tEbiie de care so isbesc © i au posibilitatea si frocy eto-- Revista so imcheie ou : zt Bee ©To ma he ERTATEA ROMANEASCK ,Madria,2-3( 4 tun dens studiu de oer Se cet cate” cris ih emigranja noastri,politica €Xterni a Roméniei int: ee ic mondiale."Este cu totul de neinteles -serie aut rede raseet Hm pagini intregi- viziunea sinucigask a aeetouatied 3 ae moet Ge Titulesou,de a lucra impotriva unithtid marilor But een. orpila pactul celor patru mari Puteri si dc 2 stirat. in Bente Go 4 Peaeict: aaita's 1 Occidentului ou Rusia impotriva Pee one 4 : a lucra toomai pentru situatia 2 fomfnia sa plateascd,uneori,in cel mai bo % Be ee oe un ©az,cu oO e1 SB eiteae" sAnicu conc ne Ee ee finalitate cu Bee eee ee a eeace-s'a intamplat din pri eee fee cotba ue cin cee eae reecotnaeed ua age pdar \ 0 ‘e simple necesare m&suri de profilaxi miui eurasiatic. "Cine a avut dreptate? Titul: 5 eats rea Cu Rusia(si carc, in Parlament, in 19 a eee ais eect ee 2 9 =ada - es sau cei care gtiau ch o Ciomeec ta tls tect ee ay echuiaeatee ee Pe raspunsjraéspunsul {1 a4 panora- . ntre a ong-Kong". P. ii ae avea vreodat indoicli ache aeateres cde cwlieton aaeata an,pe plan extern,ii invitam cXlduros sk citeascd acest studin; a ae alos infumratii aiplomati ai Rom&niei dc 2 a evide i fsttoer ale ee eee ngei,nu au priceput nimic din pal- du NEGOID: publicd o admirabilA"Serisoare dis i fo forms detasata iB pee sre alocuri Reeeeaitete tu geil wader aus esteste peripeti: Le unui t4nir roman treeut si prin carcerele democra- Weste viata acestuia,ca refugiat in Statele Unite, in contact cu fatea din partea Locului. In"post scriptum",o scrisoare din tar%,in- H de cf&teva note savuroase asupra fantomelor din burghezia noastrA de SMeare-si inchipwiau -invartindu-so in vid- c4 Zac actiuni,c! sunt (8 sunt patrioti si ck tost& lumca oivilizath n'are alta grijé de- a@pere pe ei de barbariile secolului,cum cred astazi parizienli de fn acest num’r,Octavyian BUHOCIU public# a doua parte a succintului Jalniud séu studiu consacrat filosofici istorici a lui A. : ‘AMATU,un frumos poem"Eroilor ostagi rom&@ni din rasboiul i meditate pagini asupra raportului dintre"liber cugetare"”si"cuget Romani,cu acute consideratii asupra trecutului ("Prevaz2nd,ca un vi- se era,BAlcescu a dat o lozinck proprie nouk -Dreptate,Fratie,Unire-, & ei nu s'a mai putut face,Romania modernk a fost improvizat& pe eontrarevolutii,aga fel inc&t libertatea nu a mai fost a neamului olan.Astfel,in loc’ ca politica noastr’ externii sti fie o iradicre r interne, politica interna a fost reglati gi controlata permanent extern’ cu centrul in alt® parto"),si judicioase ganduri de vi- 9 intomeiere orestini,Romfnia de maine nu poate fi altoeva deoet loc de asuprire a poporului romfnesc.Singurnl corectiv posibil 21 i pe as nu este ratiunea de stet,ci crestinisml funciar M4 ‘nostru").AdicK,daci am inteles bine, intoarcerea la Codreanu. interesante ,diferitele eronici,care eompleteaz# revista. S40 Paulo, IT, 2-3(martie-mai).- Aminteste, le {mplinirea a sapte agica disparitie,nobila figura a lui Gomneidu Georgescu.- Consi- ile pentru. refugiati ,fiindck's realiste,in expunerile asupra vie- ilia si Bolivia. D.-M.compara protestele pentru arestarea jurna- ae in Cehoslovacia cu indiferenta aryitata de Occidentali fapi de Aoal lor de cet&teni de dincolo de cortind, “condamna ti ai t@r- 4 de aplicsre a drepturilor omului". Adrian Popa ita,exteriorl raze : eprijinit"Vatra",in ultimele tret luni: V.I.,M.N.,P.M.gi Bet PPE o.Magi I-P- Nova Zelandt; $.P-,VeZ.91 HA.F ultra 1M. ,V-0- TGligiBlgi G.T. -Canaday— eal. Vela De d.i.ai G1. -Franta; B.¥. -Elvogie; sDegi S.I-A-P. -Italia- ranei,10 marci,3 dolari,50 pesos,1 sterlinaé. Casella Postale 9075, ROMA-Borghi - ITALIA ahs 1000 lire,1000 f tri: VA TR A,