F'ACTORI DECLA}ISATORI AI COMPORTAMEI\ruTLIJI

PATOLOGIC

t.Principalii factori participsntila modelareaindividului

Ccrcetarile si observatiile realizate in ultimele decenii au scos in evidenta
importanta, mai mare sau mai mica, a anumitor factori pr€cum muzic4 filmele,
televiziune4 pomografia si asa mai deparie, in modelarea mentalitatii si
comDortamentului tanaruluisi chiar adultului.
Toate acesteinfluente negativeau aparuto data cu dezvoltareamliloacelor de
comunicarein masa(pr€sa,televiziunea,intemeful).
Parcrileprivitoare la gradul in careunul saualtul dinte factorii mentionatiau o
infl uentanefasta.suprasocializariitanaruluisuntdiverse.
Unii autori sustinca putereade influentarcnegativea mass-medieiesteinfima si
ca o mai marcinflue{le o arefamili4 scoale,anturajul(probabilcei ce sustinaoeastaidde
au a(umite ilterese lofsonale saule apampe oele ale c€lor care castigaprin difuzarea
anumitormateaiale).
Cei mai multi autori sustininsa,cu doveziclare,modul in caredecurgetot acest
pmcess al influentarii si prezinta urmarile negative ce survin mai taniu in viata
individului.
Cei mai importantifactod cepot ptrticipa la modelareaindividului ar fi: romanele,
dedt{F, muzics,filmele, televiziuneasi internetul.

Muzica
Exista situatii in caremuzicaare efectepe care multi nu le cunoscsi nu le pot
concepe.Aici estevorbade acelegenuride muzica(hip-hop,heavymetal)ce contin
versuri care incurajeazaabuzurilesi umilirea sexualaa femeilor, violenta, sinuciderca,
sadismulsexual, u€ fata de diverse mse ori categorii socialeale populatiei si chiar
satanismul.
ln ce€ace pdvest€videoclipurile,acesteanu fac decst sa adaugeo dimensiune
vizualaa muzicii. Suntfoartemrmeroase videoclipurileunor anisd ca Madonna,Georgp
Michael s.a.,in carescenelede sado-masochism si homosexualitate abunda.Efectul cel
mai sigur il au videoclipurilecareprezintaatat imagini cat si versuricu caracternsgative.
Mesajelemuzicii sunt si mai put€micecandprovin de Ia staruri,eroi c€ suntado€ti de
fanii lor.

Film€le

Psihologii au aratat c4 vizionareascenelorde violenta, de groaza,de abater€

compoftamental4inspira si predispm€catre re€ditareasi "experimentarea"acestomin
fapte. ,"r4ttt
Fictiuneadin filmele contemporane in\h8ti oamenilorimagini deformaledespre
mediul concretin caretraiesc.Astfel ca. multi tineri. vazanddc ce sunt in stare"eroii"
lor, capalacomplexede inferioritate, in speoialfata de sexul opus, vazandu-seuati,
incapabilid€ vitejii (oricum imposibilde.€alizst), dev€nindastfel necomunicalivi,
inchisi in sine.Altii in schimb,inc€arcasaimite actel€prez€ntatein filme, in specialcele
deviolenta.
Prezentareacu prea mar€ rggularitatea violentei in filme, ii poate obisnui pe
copiii cu insasiideade violenta,creandu-letendintade a mmaneindiferentila suferintele
altora.
Raul cel mai mareoonstainsain faptul ca secre€azaacelamesteointr€ fictivd si
real, care duce la confuzie mentalasi moralapentru copil, la dificultateade a separa
fictivuldereal.

Pornogrrfia

In ultimii ani, in majoritateatarilor occidentalesi mai nou in tarile fost comuniste,

s-aconstatato cresterea numaruluide crime violerte, violuri si ake delicatesexuale.Cei
mai multi dauvina pe mediile de informare,sustinandcamaterialelecareprezintain mod
foartedirect violentasi pomografiaau o influentancfastaasupratineretului.
Esteevidentfaptul ca existao legatu|adircctaintre perioadain cares-aliberalizat
pornografia(revist€,filme) si perioadain c.re au inceputsacreascanumaruld€ violuri ai
alteactesexualeabemnte.
ln foarte multe cazuri de viol intreprinsede tineri, s-a constatatca ecestia,seu
dacaem vorba de un viol in gnrp, instigatorulviolului, detinearevistepomograficein
care elau prezentateintr-un mod explicit agresiunilesexualela care le-au supus pe
victime.

Internetul

Intemetul nu estedoar o retea intemationalade calculatoare.acestarefiezinta

totodata,o comunitatea celorce schimbainfomatii prin intemediul noilor tehnologii.
Continutu.ile din internetprezintao problematicaext em de complexa,aceasta
deoarcce,spati*l virtual este, prin esentalui, un loo de manifestarea libertatii de
exprimarc,a libertatii de a primi si transmiteinformatii,reclamandobservarea
respectarii
unor reguli ce privescindeosebilimit€le ac€steilibertati fundamentale.
Complexitateargalatiilor sociale din intemet, riscul aparitiei unor fenomene
genemtoar€de pericol social si de prejudicii, viotimizareaunor categorii de persoane,
precumsi eficientarclative a mijloacelorsanctionariiautoimpusein cadrulcomunitatilor
de intemanti, au constituit factori esentialiai declansariiunor demersurilegislativela
nivel statalsi international.
Pdntre problemelejuridice privind continuturile negativedin intemet, putem
enumera:atitudini rasiste,xenophobe,amenintarisi instigmi la violenta impotdva unor
grupuri de persoane,insulta, calomnia,pagini de protest, instructiuni de fabricarea
materialelorexplosiveetc.
Astazi, intem€tul rcprezinta o forta capabila sa potenteze ounoastereasi
comunicare4un mediude inte.actiunela scaraplanetara,cu implicalii socialedint€ cele
mai profunde.Relatia dintre mediul virtual si drept nu mai poaJefi indiferentacelor
Dentrucareinternetultinde sadevinao nouanatura.
2.Factori generatori ale nanifestarilor deviante

Cerc€tareadiverselorcomportamentece se abat de la ceeace estenormal sau

adecvat,este corclata in mod necesarcu studiercacauzelof care le determrnasau
favorizeaza,cu scopulingradirii efectuluiacestoraori chiar eliminarii lor.
Perspectivapsihiatricasustineca tulburadle de compofiamentsurt, in principal,
determinatede cauze ce tin de individ: aoormalitatefizica si psihica, insuficienta
mafudzare,socializar€defectuoas4carenteeduoalionaleeto. Investigatiilesi anchetele
medicilor in legaturacu acestetulburari de componamentsaurgactii dezadaptative, au
relevalt ca acesteaapar la indivizi insulficient maturizati psihic si social, sau cu o
dezvoltaredizarmonicaa personalitatii.Oricat ar pareade ciudat acestcomportament,
devinela un momentdal, o "solutie " gssitade indivizi cu o anumitaiiagilitate psihicaIa
presiunilemediului.
Principalii Actod generatorisurt: alcoolismul(35-50%),factorul mintal, factorul
umoralsi factorulmoml.

Alcoolismul

Alcoolismulreprezintao tulburaremorbida,o intoxicatiea individului cauzatade

consumulexcesivde alcool. Alcoolul esteobtinut prin fermentareazaharuluidin cereale
si ftucte si folosireaacestuiapentruprepamreabauturilor.
Consumulexcesiv de alcool joaca un rol deosebit,atat sub aspectulactelor
antisociale comise sub influenta lui, cat si a gradului lor de periculozitate.Este
binecunoscutfaptul ca, sub influent! acestuia,se modifica semnificativpersonalitatea
sl
cunostintaomului, aparandtulburari cu diverse gade de dezangajarefata de valorile
sociale.
lnfluenta alcoolului in comitereaactelor de violenta esteclara si evidentaatat
pentru speoialistiiin domeniucat si penrrucetaleanulde mnd, observatortal relatiilor
socialecaresedgruleaza injurul sau.
Un nou studiu intreprinsla ParchetulGeneral,Serviciulde Criminologiesi
StatisticaJudiciaraaxatpe asp€ctelecriminologiceale infractiunilor de omor, a relevant
ca un p.oc€rl1alannantdin cazurilede omor trimise in judecat4 pesk 80% din infiactori
erausubinfluentaalcooluluiin momentulcomitsrii faDtei.
Consumandalcool, individual devine irascibil si dispunede amplificarea
miscarilor si a exprimarii vgrbalg,ca urmarea intewentiei "excitarii", dand ct|rs liber
reprezentrilor sale.
In aparenta individual care a consumatalcool scapade inhibitie, pentru ca
ulterior sa intervina o dispropode intre faza stimulatode (excesiv de excitanta si
tensionata)si fazafinala (caracterizata
de obosealasi somnolenta).
Daoaseajungela consumulzilnic de alcool,s€va creadependent4 psihicasi apoi
fizica,prejudiciabileprin obisnuintadea pmducaconflictele, de a mentineanxietate4de
a tolem consumul,indiffer€ntde cons€cintelecarcar puteaurma.Prin crestereacantitatii
de alcool ingerataseproducperturbariin modul de exprimareal individului si in reactia
la stimuliiextemisi inremi.
 Caracteristicilepsihologice ale consumului de alcool sunt rcF€zentate de
perturbaricomporta$entsledirecte,de extrevegante,de pierderealegaturii cu realitatea,
de stabilizargastarii de inconstientasi chia. depierdercpartialasautotalaa memoriei.
ln timp, individul devine incapabil d€ actiune, iar in unele imprejura.i este
coplesit de excitatie si isterie. Apar discrcpanteint€ actele urmarite si cele comise,
deoarecenu mai urmarestescopurileinitiale, fiind supustulburarilor mentale,violentei si
alienarii. Energialaunhicadevineoscilatorie,individual urmarindschimbarearealitatii,
deoarecefalsitat€asesuprapuneadevarului,iar realitateanu mai esteinteleasa.
Obiectivitateacomportamentala esteinclocuita de exc€sulin atitudini lipsite de
controlulrational.Individul isi diminueazaaprgci€rilesi exigentaprivind rcgulile sociale,
supurundu-seplacerilor si desfraului,sentimentalde a renuntala tot devenindo starc
naturala.
Supusunei conftizii permanente,in raportargaspatiu-timp,alcoolicul suferade
amnezie,prin pierdereatotala saupartiala a memorieiprivind faptele si actelecomise,
ajungandpana la inversareaordinii si a sensuluiacestora,ln mod paradoxal,pentru
alcoholic,momentuldeplinei eliberarid€ sub forta oonflictelor interpersonale si a celor
socialecoincide cu abandonarca o.icaror restrictii sau interdictii momle. Afirmandu-si
individualismulcu orioe p€t, aloooliculpretindeca suprimaintedictiile sociale,in
favoareaunui comportament indepcndsnt,profitabil, in pdncipal,proprici salepersoane.
In mporturileihdividului cu mediulincoljurator secorc€p\atitudini "partial
inchise"sauunelestari sauactiuni intentionale,motivatein mod difsrit de fiecareindivid
in parte.
Motivatia cunsumul exagerat de alcool, ca actiung intentionalq inseamna
ajungereala stareade indiferenta pentru a put€a suportaconsecinteleunei anumite
activitati. In timp, efecteledirectgale abuzuluiinduc o atitudinede neincrederein fortele
proprii si in exigentasociala,de orientsrea pr€ocuparilorspre visare si abandon,de
adoptarea unei atitudini suspicioase si agresivefata de alti indivizi, Devenindtm process
existentialunic, individul adoptaatitudini pemanerte de amenintlre,cu diferite pericole,
a celor apropiati,de iritabilitate, de inselaresi de impulsivitate,Alcoolicul adoptade
asemenea, o pqmanentastale de nemuhumire,de manie,de fifie, pentru a-si mode]a
comportamentulla situatiile concrete,ca.e apar ca fiind greu de modificat sau de
inlaturat.
Lipsind conditionarea,in aparitia si extindereaafectivitatii normale,cu efecte
positive de comportament,manifestarea permanentsa trebuintelorprin impulsivitate,cu
efecte p€rturbatoarc,va genemrcpercusirmilen€galive,cu pr€dominantaagrcsivasau
autoagresNa.
Inteleasaca "impuls de autoafirmarc",agresivitatea alcooliculuipoatedegenerain
oomitercacrimei. Formelede agresivitatecaaepomescde la atacuriconcrete,salbatice,la
pure fant€zii agresionale,sunt indr9ptateimpotriva unor victime urmaritedupaanumite
crite.ii, dar pot sa seopreascasi asuprapropriei persoane(sinucidere),depasindputerea
decontrola raliuniiindividuale obisnuite.
Inclinat catr€ 'liata in comun", plcoolicul se afla intr-o permanentacautae a
gnrpului de indivizi care sal aprcbe siflq-l mentina atitudineade rezistentafata de
indemnurile colectiviErii.privindadoprare;unui comportamenl ulil social.

4
 Dezechilibrulmintal la car€acestaajunge,poatedeterminarecurgereala cnma.
Acestaintra in confli€ctdircct cu cei careil impiedicasa-si 'tonsume noma", acceptand
solidaritateacu indivizii integratiin grupulde consumatoricronici.
Proba consumului de alcool se face prin identificareahalenei alcoolice in
respiatia cunsumatorului,prin stabilirea istoricului consumuluirezultat din declaratia
cunsumatoruluide alcool seu a martorilor asistenti,pdn analizaindicilor toxicologici,
prin analizasangelui si a urinei,
Starcede Hie poatefi doveditasi prin simplaidentifica& a consum6torului,csre
se manifestaconiirz, ar€ pierdutaorientareain timp si spatiu,vorbestgincoherentsi are
mersulinstabil.Aceastaimprejuraresepoatedovediprin interogareaconsumatoruluisau
declaratiilealtor Dersoane. dacaac€starefuz safie testat.
Srabilireagraduluide alcoolemiein sangeare ca indic€torii greut&teapersoanei,
cantitateasit aria alcooluluiconsumatin perioadade 2 ore inaintede recoltareasangelui.
Consumulde alcoolnu determinarealizar€anici unui idealuman.

Factorul mintal

Pr€dispozitia ereditaraprivind comportamentul individual, prin efectelesale

fiziologice,poatedeterminao boalasomaticasauo tulbuEre mentala.
Cercetarilegeneticeindica faptul ca individual poate mosteniodata cu zeshea
orgarica si unele predispozitiisub forma unor tulburad comportamentale. Se introduce,
astfel, ordinea e{acta in modul de pgrcaptie si de raspuns la stimuli exlemi ai
comportamentului anomal.
Existentasau inexistentaunor substantebiochimice, care ar trebui sa rcgleze
impulsurile nervoasejgenereazaanomalii componamentale,in sensulproducerii unor
stariemotionalenecontrolatede sistemulnervos,pe carel modifica.
Factorul ereditar, ca element al comportamentuluiindividual, est€ impus de
insusirilepersonale (particularitatile
fizicesi psihicedobandite in evolutiaindividului)si
subinfluentafactorilor socialisi educationali,ce sepot transmiteurmasilor.
lnsusirileindividualeau un rol precumpanitorin relatiile interindividuale,cat si in
raportcu mediul sooial(ambiental),ecestelegaturicomplexestabilizandu-se in procesul
concr€tde evolutieindividuala,devenindpreponder€nt instinctivesaucor€lativ.ationale.
Factorulereditarproduceinfluentacumportam€ntale directe, carepot safie neunifome,
neordonate, acoelenndsaureducandsistemulactionalindividual.
Ereditateaimpune vigoarea animalica a autoconfiuntarii, inzesrarea psihica
penttu satisfacarea necesitatilororganicebrutale,inlaturareasaurespingerea tot ceeace
nu ac.epta sau nu poate intelege. Ereditateadetermina explozia energiilor vitale,
captivand simturilesi impunand tulburaricomportamentale prejudiciabilesocial.
Impulsurile care alcatuiesc esenta compodamentuluiindividual deriva din natrlra
ereditatii(normalasauanormala),ordonandcomportamentulsaup.oducanddemrdindea
atitudinala.
Chiar dacasocietateanu adoptao lcgitateperfecta,t ebuieretinutca prin normele
institutive, care sunt supusemodificariloq se ajunge,de regula,la suspendarea sau la
anulareaunor conflicte intgrindividualesausocialg.ln acestmod, atitudineaindividuala
apllre ca un instrument de confol social, bazandu-se pe fuziunea tuturor
comportamentelor : normalesi anormale
 Inte entia unor cauze speciale de afgctare a psihicului uman (psihozele,
debilitatea mintala) creeaza inaplitudirea prestarii unui comportam€nt nofmal
ajungandu-sela iresponsabilitateaindividului fata de faapta comisa, Ennrziasmul
idealului shp€nirii de sine revine individului normal,care,prin respectfulmo.elitstii si
prin stapanireaafectelor,rezolvain mod rational conflictele interindividuale,in timp oe
bolnavulmintal estestapanitde tensiunifictive careamenintacu dezagregarea existota
sa, astfel ca nu va intelegela valoarsrcala sensulactiunii saual conflictului. Cat timp
acestadivageazaintre idei si perceptiidualiste,ireale,nu esteconsideratresponsabilde
actelesale, insa, dacatulburareaacestuiaeste limitata in timp, pentru fapta comisa in
indeplinireafaoultatilormintale,va fi consideratresponsabil.
Structura normalitatii comportamentalegste definite si de raportul dintre
constientizareadatoriei individuale si exprimar€ereactiilor instinctului natural, astfel
incat saindiceexistentacapacitatiide a respectacerintelelegale.Incapacitatea bolnawlui
mintal rezultadin primul jet aptitudinal,astfel ca acesta,desi parevinovet, nu va putea
.aspundepentrufaptainftactionala.Crima nu va aveaun criminal dacaacestaare mintea
instrainatade judecata (alienat mintal), ca urma.e a interventiei unei "afectiuni sau
deficientepsihice". Panasi instincteleiresponsabiluluisunt antagorice,deoarecebolile
mintale survenite in oopilade (dementa)sunt consecintadirccta a unui traumatism
cranian, car€ va determinairitabilitatea si anxietateaanodnala,urmate de pierderea
aptitudinilor individuale(blocajverbal).
Deosebitde tulburarile mintale sau de miscari anormale,coprul uman poate fi
alectatsi de uneleticuri simple saucomplexe,cereindica dispozitii affective,semnede
anxietale,dsscarcareaunei tensiuni putemice si constauin miscari sau in vocaliza.i
permenente,bruste, fixate in stereotipurispecifice:
-ticuri motorii simple-grimaselefaciale,smucireagatului(iactatia),scutu.atulume.ilor.
-ticuri motorii complexe €esturi manuale(obisnuintsde a made unghiileonicofagie),
cautaleasenzatieide rela-rareprin ghemuire,mersulplutitor, copraxia(gesturewlgare),
ecopraxia(imitareainvoluntaraa gesturilorunei alte persoane).
-ticuri vocalesimple-dresul vocii, suieratul,
-ticuri vocelecomplexe ?ronuntarcabruscaa unor cuvinte,polilalia (repetareapropriilor
cuvinte),ecolalia(repetareaultimelo. cuvinteale aheipersoane).

Factorul{moral

Complexelesexualeprezintao deosebitaimportantain studiul comportamentului

sexual si au caracteristicispecifioe,forme si grade dife.ite de intensitate.Acestea
reprezinta,pe de o parte, incapacitateade a avea un compoftamentsexualnornal sau
detuma.eacomportamentului sexualintr-o directiede tip deviant,fie detip nevrotic.
Interdictiile cars sunt impusecomportamentuluisexualau, in primul mnd, rclul de a
normaacesttip de manifestsriin conformitatecu sistemulde valori cultumle,moralesi
religioaseacceptatede gnrpul social in interiorul caruia acesteofunctioneaza.Aceasta
normare,speoificaviaii civilizate, este un at ibut exclusive al demnitatii, onoarei si
respectului de sine,darsi al celuidatoratcolectivitati:.In al doilearand,acesteinterdictii
limiteazalibertatead€ manifestarca conduitelors€xuale.
 Insa, loate acesteavor generadoua situatii din care ulterior s€ vor construe
complexele:rusineasi vinovatia. Ambele sunt atst stari emotionale,cat si sentimente
mo€le, intrucatasociazaemotiilecu valorile morale.
ln cazul violarii interdictiilor, actul va aveasemnificatiaunui conflict, in primul
rand moral, in planul interior al constiinteimorale,si in al doilea rand sooial,in planul
exterioral relatiilot comunicariisi adaptariisociale,carc va albctaseriosindividual in
cauza.Acest conflict, perceputde individ ca drept esec,va duce la constituircaunei
newos€, incarcandindividual, producandastfel fo.me variate de manifestaride tip
deviant. Aceste manifestari trebuie intelese fie ca esecuri, fie ca niste forme de
compensare a unorcomportdnenle sexuale anornale.
In socigtate,comportarnentulsexualestestriot supravcgheat d9 normelgmoral-
religioase,de educatiesi de legile social-juridice.Acceptarcaacestuia,ca forma de
manifgstare,se face in limitele strict determinatede anumiter€guli si cutume.Fata de
aceste nonne, individual reactioneazaconsoderanduledrepl frust ai ale lihatii
individualesaucollective.ln acastesituatii problernasexualadevineo criza sexuala(S.
Nacht),carepoatelua proportii d€ o intindere,gravitatesi varietateexcesivde s€ve.e.
Starile complexuale sunt fapte ale inconstientului, legate de pulsiuni prin relatii
emotional-afectivesi carc declanseaze sentimertesau6titudini contarii pulsiunilor sale
originare,inconstiente.
Complexelesunt struoturiale personalitatiilegatede pulsiunile inconsti€ntului,
dar cu semnificatiecontrara.Acesteapot fi rezolvatefie prin lichidar€si integrarealor in
comportamente int-o formanoua,fie prin refularesi reprimare.In oazoontftlr,acestease
pot ampliltcq transformandu-se in focarede tensiuneintn-psihica, antrenanddupa ele
dezvoltareaunor fulbuaad grave, acesteaputand modifica atat peBonalitateacat si
comportamentuI individului.
Complexelesexualereprczintaun grupde manifestari,oepot fi clasificateastfel:
-complexelegatede obiectulsexual(de castrare,de pierderea virilitatii)
Acestease r€ferala obiectul satisfaoeriitendint€lorsexual€si sunt hecvent intalnite la
baietisi barbati,imbracnddouaforme:
Complexulde castrare-€ste legat de idea de pierder€a organelorgenitale.Acestase va
manifestala adulri print -o alegereaberantaa padeneruluide sexopussauprin utilizarea
violenteiin realizareaactului sexual.
Complexulde pierderea vidlitatii-este o variantaa celui pre€,edent si aparcla ba$atii
tineri cu tulburarinevrcticemanifeslateprir stari de impotentas€xualatotala saupartiala,
de ejaculareprccoceetc.
-complexeIegatede relatiasexuala(Oedip,Elecfi4 Fedrasi Oreste)
Acestea privesc atitudinea individului fata de p€rsoanelede sex opus, prrcum sl
capacitatea de a avearelatii sexualenormalecu acestea.ln acesstagnipa de complexese
descriu situatiile:
ComplexulOedip'€ste reprezentat de sistemuld;'namicevolutival tendintelor attractive
ale individului fata de unul din parinti, precumsi fata de persoanelecarg-l substituiepe
acestia.Acestaseinstaleazain mod normalinjurul vartei de 3 si 5 ani, intrerupandastfel
evolutia sa sexuala.Constain ahactiafata de parintelede sex opus si rgpulsiafata de
parintelede acelasisex!cu cares€ simte in competitiesip e careva incaca sa-l inlaturc
pmtr-o atitudinede gelozie.
 ComplexulElectm-r€prezinta forma femininea complexuluiOedip,careeste,de regula,
rapodatla baieti.
ComplexulFedra-r€prgzinta o situatiecomplexualacareare ca punct de plecareatmctia
mameicatrcfiu, viz€ndin acestcaz rivalitateatatalui fatade fiu, carel exclude.
ComplexulOrcste-rcpr9zinta forma inversataa complexuluiFedra.Aici, fiul isi mzbuna
talal prin omorareamsm€iinfidele.
-complexelegatede incalcar€aunui tabu(Adam,inc€stul)Acestea sereferala abatereade
la normelemoral-religioasesi interdictiilepe careacesteale impugnconduitelorsexuale.
Acesteapot lua iorma:
ComlexuluiAdem-estelegat de incalcareade catreprimul cuplu a interdictieidevine in
legaturacu actul cunoasterii,de angoasaomului pus in fata sexualitatii perceputeca
nuditatesi resimtireca o culDabilitate,Ea marcheaza concomitanttrecereade la cooilaria
inocenra la viataadultaactivisexual,
lncestul-estelegat de interdictia relatiilor sexualede tip consangvinsi estecuprins in
sferacomplexuluiOediq.
-complexelegat€de imagineade sine (autoerotismului-Narcis, de inferioritste-Falstaff,
de superioritate-Don Juan),
Complexelelegatede imagineade sine saude felul in caresepercepeindividual pe sine
ca statutsi rol in cadrulr€latieissxualeconstituieo categorieimportantade stari speciale
aletulbumrilorpsihicesexuale:
Complexul Narcis-inspirat din motivul mitologic al acestui personaj, exprima
auto€rotismul,symbol al confundarii individului in interiorul propriei sale persoane,
printr-un processde autocontemplare erotiaa.Este situatiacomplexualaa imposibilitatii
de a se autodepasi,de a-si puteag6si corespondentule.otic obiectualin alta persoana
decatin sineinsusi.
Complexul Falstaff-esteinspirit de modelul eroului Shakespesre.Falstaff, batranul
libidinous, este tinta atacurilorironice ale femeilor tinerc, sfaNind prin a'si descoperi
propriasainferioritetein situatiaridicola in csreesteplasal.
ComplexulDun Juan-€ste in opozitiecu complexulFalstaff,compexulde superioritateal
seducatotuluide profesie,al barbatuluidominant,agr€siv,s€ducator,dar csre incapabil
de a seputeatixa asuprauneipartenere.Ceeace conteaz2r estenumarulvictimelor.
Toateacest€aduc la ooncluziisernnificative:
-complexelesexualeconstituie o gama extreme de complexa a tulburarilor psihice
sexual€
-cunoaster€aacestoragste deosebitde importantain procesulstabiliriicu exactitatea
tipului de tulburare,pe de o parte, iar pe de alta parte, in scpul instituirii celor mai
eficienteformede corectar€a acestom.

Acest facto. est€datoratun€i educatiis€xualedeficitare,putandastfelr€ptezenta

o explicatiea manifestarilordeviantesi ab€rsnte.
Este o tcma,un subiectcate nu poatesi nu trebuienici ooolit,nici neglijat,
deoarec€areatingeaeou momlitatea,cu sanatatea mediuluisocialin carecoexistam.
Cunoasterea esteceamai vechesi actualaaspiratiea omului. Ea mobilizeazzmari
resursede energieumanasi proiecteazacele mai frumoasefiguri si cuceriri. Este de
neconceputo personalitatedesaviBitasi implinita fara focul iubirii carene incalzestedin
adolescenta si ne stimuleazapina le virsta ceamai inaintata,
De ac€ea,o problemaimportantain formareapersonalitatiiindividului, prezenta
in o.ice formade societate,esteeduoatias€xuala.Aceastaprivestetotalitateaformelorde
instruirea tinerilor din cadrulunei societatiin problernede sexology.
Educatiasexualaare forme diferentiatein @portcu normelemodelului socro-
cultural al societatii respectivesi reprezintao serie de presc ptii biologice, momle,
religioasesi social-juridiceceroratrebuiesa li s€ conformezeodc€ persoanac€ apartine
societatiirepective.
Educatiasexualamai implics insa si anumite"ritualud de initierp" a tinerilor in
viata sexualqdar,concomiten!si in vedereapregatiriiacestorapentruviata de familie,
Se poate d€duoeastfel, ca orice educatie sexualaeste exprcsie unui model
sociooultural.aceastaimDlicand asimilareaunui sistem de valori si norme momF
religioasesi social-cultumlein vedereaintegrarii individului in cadrele unui anumit
modelde comportament sexual,admisin interiorulsocietatiirespective.
Avand in vedereecest€asp€cte,trebuie mentionatca orice educatiesexualase
intemeiazaw anumite principii bine determinatesi carc sunt integrateunui model
sociocultunl,,c€ le controleazasi le impuneindivizilor sooietatiirespective.
Orice sistemde €ducatiederivadin normelcmoraleale unei societati.Impodanta
lo. esteesentialapentru fo.mareeindividului si a conuitelor sale. De aceea.eduoatia
urmaresteasimilarearcspectiwlui sistemde valori morale€ligioas€, culturalesi sociale
de catretineri,
PentruA. Hesnard,orice educatiesexualaesteo forma aplicatade psihologie
momla, c&re invat& obiusnuiestesi obliga individul sa se fo.meze conform unor
prescriptiistrict€de conduita,individualasaucolectiva.Prin aceastaserecunoaste, inca o
da1a,in mod desohis,oamcterulrepresiv al oricarei fome de educatiesexuala.Dupa
parereaILliA. Hesnand, 'bdsvaratamoralaeslgmoralaactslorsexuale!careconstam a nu
adduceprejudiciisexuale celorlalti".
Oric€ forma de oduoatiesexualaurmarcstenormareavietii emtico-sexualea
individului, dezvoltar€aunortendintealeatoricenormale,de a construio imaginecorecta
a vietii sexualesi de a stimula orientareaindividului in dircctia rcspectuluipentruviata
sexualasi partenerulconjugal.
AscundereaadevaruluiasuDrasexualitatiisau inlocuireaacestuiacu "fabulatii"
carc sa abata atentia copiilor sau adolesoentilorde la problerna este deosebit de
periculoasa.Estestiut faptul ca planul imaginaruluiIa copil estedeosebitde dezvoltatsi
ca acestaaretendintade a construefabulativ un unive$ extremede bogat.Curiozitstile
salede ondinsexualsuntextremede polimorfe si oomplexe,dar inca nedifercntiate.La
pubedate,acesleavor explodaconcomitentsubforma d€ intreba.isi dorinte.O athudine
ostila sau represiv-punitivacstc negativein aceastaetap4 cand se afirma prima data
dorintele erotico-sexuale.Acestea pot fi detumate printr-o educatie negative, o
antieducatie,in scntimentede rusine si culpabilitate, carc vor duce la impo*ante
modilicari ale conduitelorpsihosexuale ale acestorindivizi.
O lipsa de educatiesexuala,pre€umsi o eduoatiesexualaincorecta,de factura
negativepot duce la aparitia unor sentimentede rusine, culpabilitatesau detumarea
dorintelorsexualenaturalecatrccomportamente de tip pervers.In plus, Iipsade pregatire
sexuala,de cunostinte,face ca tine.ii adolescentisa fie usor rrlnerabili la influentele
negativedemediu(violuri,homosexualitate,eto).Potaparcacomplexedeculpabi|itate
saide
*- * inferioritate, nevrozesexuale sauperversiuni'
i; ;.luf it& unei educatii sexualecorecteva influenta mai tarziu atitudinea
individuluifata de persoanele de sexopus,in careva vedea"adversarypericulosi"saupe
carele va Privi cu neincredere dc.
individ'
Orice act de educatiesexuelaincepedin familia de originea frecarui
si promovatevalorilemoral-religioase in familie este
Uodut in care sunt respectate
a formarii unor conduit€sociale co'ecte'
lranite unei dezvoltarinormalea personalitatii,
i un"i rn"ntutituti sanatoas€. Ceeace are valoare principalain acestsensestemodelul
i"rnili"i parintilorfata de copii. tipul de relatii dintre-parinti' atmosfera
",itOlt* si tipul decomunicare
emotional-afectiva
-----'-- din cadrulfamiliei,relatiiledintrehati' etc'
C"f" mai fracvente tulburari de comportamentpsihosexualapar la indivizii
pron"nind dio familii dezorganizate,incarcatede o stare de pmmiscuitate' parintii
alcoolici,violentietc.
Toateaogsteaspecte se pot agmvaprin impunerea unot interdictiisuplimertare
din partea adultilor (vizionareaunor filme, lectuarea anumitor reviste' lrecventarea
anuniit* *tu-p etc) in scopulunor pretinsenonn€ momle'Acesteainsa, dimpotriva'
vor cr€stecudozitatea,facandcatentatiatinerilor sacreasca'
Consecinteleunor gteseli de educatie sexuala la tineri pot fi reprczentatepnn
contmcamrea unor afeotiuniveneric€,violuri, asociatiide tip homos€xual€tc

3.Fectorideterminsntiri criminelitatii

tr'rctoriieconomici
Industri&lizarea Jste un factorde progresseconomicsi social,oferindlocuri de
munca, posibilitati superioarede instruire si specializ&re,bunuri de larg consumde
calitate tot mai buna si imDlicit, cresterganivelului de trai al oamenilor.Statistic,s-a
constrtat insa, un fenomensurp nzator: progresul social-economica fost insotit de
crestereacriminalitatii. Pentrua se lega acestfenomende industrializarc's-a admis ca
aceastaprcrduoeunele efecte s€cundarc,cum ar fi: $esier€a masiva a mobilitstii
orizontalea unei intregi populatiirurale,caresedeplaseaza sprezoneleindushializate,in
spemntarmuitrai mai bun,si mai alesa unei imbogatirirapide.Inlocuireamediuluisocial
specific localitatilor rurale in care individual era cunoscutsi aprsciatla valoaresa, iar
sisternulrational era destul de strain, cu un mediu impresional,c€l urban, in oare
individual a devenitun necunoscutoarecarc,estede natum sa prcducaefectenegative
asupm acestei categorii de oarneni, provocand grave mutatii in structural or de
p€rsonalitate, mai alesatuncicand"hansportul"s-asoldatcu un esec.
Somsjul -influenta s"ase exercitanu numai prin scadereabruscasi excesivaa
nivelului de trai, ci si prin instabilitateaemotiorlalgg! careo ocazioneaza.Somajulataca
in mod seriosechilibrulinterioral individului, punandu-l de a-simai
in imposibilitatea
putearcalizeprinmtloacelegaleaspiratiile sale.
Nivelul de trai -pana in momentul in care criminologul American Edwin
Sutherlanda evocatcriminalitatea"gulereloralbe" doarsaraciaa fost privita ca un factor
criminogen. Pe ladga ac€asta,la limitele sale alarmank, care ii poate determina

l0
inexorabilpe unii indivizi la comitercade infractiuni, soadaugasi dorintade imbogatire
saude ur trai mai bun,care,la randulei, impingespredelincyentrun nlmar considerabil
de pcrsoalle.
Crizcle economice-{caderesnivelului de trai al paturilorsocisled€vaforizates€
in timpul crizelor egonomic€care afecteaa productiq nivelul salariilor si
ar,eetrf'reaza
p€rsoanelesfectlte pot fi
rats somajului.In lipsa unei prorectii socialecorespunzatoare,
consideQtela limita risculli crmiterii fattelor antisociale, l"

Factorii demogralici

Rlta mortalitatii -6-a dovedit, de-a lungul timpului, ca in vida indivizilor,

perioadaoeamai activedin punctde ved€reinfractionals€situeazaintE 18 si 30 de ani,
cu l'ln maxim de intensitatein jurul varstoi de 25 de ani. Din aclst motiv, exploziile
dernograficesunt urmatece crestedsemnificstiveale delincveoleijuvenile (in Europa
Occidentala irfe anii 196G1980, in SUA si Canadaintr€anii 1965-1975, in Romania-
caeffectal int€rzic€riiavortului-intre
anii 1975-1985).
Mobilitatea socialasi urbrnizarea -trir mobilitateasocialaseiitel€ge miscarea
populaliei qmang in pl{n g€orgr8fic (mob;litat€ orizontsla), profesioml oi so€ial
(mobiliate vedicala). ln acestcaz, familia a suGrit in primul rand: rata divorturilor,
despartirilesi abandonulde familie, diminuareaautoritatiiparintesti,angojarcain munca
a ambilor soti, scolarizareoprelungitaa copiilor si casatorialor pr€matura,au schimbat
profoundinstitutiafamiliala.

Frctori socio-culturdl
Fimilia --oricep€rturbarein ideriorul shucturii familiale are efecteimpodante
asuprscopilului, arat la livelul sdaptariisalein socielate,oat si asuprastructurii salede
personalitate.Influerfa familiilor divortatgori despartiteconstituieun factorcriminogen
majorpentrucopiii delincventi.
Nivelul de iNtruiro scolara
Rolul soolii esteimportantp€ntrueducareasi soializarescopiilot pet u depisbr€ac€lor
inadaptatisi plnereain aplicarea unor progamede prevgnti€gergrala.
Religir -s-a admis ca anumite sectereligioasepractica inli"ctionismul pentru
obtinerca anumitor avantajemat€riale,prccum si faptul ca, in perioadelede crize
economicesi politicc profundepot avealoc si fenomeneinfractionalecu substat rcligiog
(dishugeride locas€d€ cult, profanaride mo.mintee!e).
St rcs civil|
--s-autrasuneleconcluziiconformcaroraat&tfemeileoat si barbaii n€gatatoritisgnrmar
prcdispusisaoomitadelicte s€xuale,in timp ca in cazulsotilor au fost relevaaeo seried€
infractiunisavarsitecu violentq datoritaneintelegsrilordintrgsoti.
Imprctrl mijloacclor de informare il masa -violenta pe micul sou marcle
ecranfumizeazamodelede comporlamentnegative
Discrimir.rcr --€ste rciitzul de a trata un grup social in conformitate cu
aspiratiile sale. Aceastase poate exercita in diferite niveluri, al claselor sociale, al
sexelor, al apartgnenteireligioase,al gnrpurilor entic€, al instruirii, al participa.ii la
activitati sociEle,al imigrarii etc,

ll
 Toxicomania --qcestainclude consumulde droguri si alcoolismul.Alcoolismul
este un factor criminogen importrnt producsndtulburari mentalecu efeste in planul
comportamsntuluiinfractional.Stsr€aalcoolic4 ca facto! criminogen,esteinfluentatain
moddirectde temperamentul psihotios&trnevrotic.

Frctori politlci
Rrzboiul -indiffercnl do natura confliectului {potitic, etnic sau religios), in timpul
mzboiului civil se cFeazac€itri antagonicide putere,indivizii s€ polarizesz&sistemul
legislativ esteignoratcomplet,se instaureaza haosulsi anaftia socialasi economio4se
escaladesza violenta,s€u.ma.esteanihilarcaprin toale mlloac€l€ a oponentilor,ln ac,esl
cort€xt, infractoriide pmfesieau campdeactiuneideal.
R€volutia- aceastaesteo starede criza politica de mareamploare,finalizata pe
cale conflictual4 prin carc seurmaresteinlaturar€ado la putersa unui grup conducator,
cuoerirea puterii politie si schimbarcaorsnduirii socisle. Momertul de criz& se
rcperauteazagftrv asupftrsistemului legislativ, crup nu mai este rcsp€ctat,precum si
asupmorganelorde control social, care,fie sunt eliminete,fie nu-si mai pot indeplini
at ibutiile.

4.Provocareadin partea victimei

ln conformitatecu prevederileart.73 lit. B. din Codul Penal, provocaFa din

parte&vi€timei estecircumstantaatenuetalegalaatunci csnd infraG.tiunea s fost savrlila
substapanireaunei putgmicetulburari sauemotii, determinatede o provocargdin partea
p€rsoaneivatsmste,produssprin violenra,prinr-o dingere giava a demnibtii p€Boanei
sauprin altaactiuneilicita grava.
Ass cum rezultadin acesttext, provocat€gpresupuneindcplinireacumulalivea
urmaloarelorconditii:
-esterresesarca faptuitorul in momentulcomiterii infractiunii, sa fie in staresubiegtiva
apark, form&tapeun fond de tulbursr€sauemoti€.Aagasiaster€de tulburaresauemotie
trebuiese fia putemica,in s€nsulca influenteazaprocesulde fomare a vinovatiei care
insotester€actiaobiectivea faptuitomlui atst in plan intelectivdar mai cu seamain plan
volitiv, in s€nsulaaac€stantr s€mai poatestapani.Tulburar€asauamotiapot subsistasi
in ipoteza in carc s-a scrus un anumit interval de iimp la momentul in carc atacul
Provocstors-eminifeslat,
-aatuldo provocaretrebuiesaaiba intotdeaunatm characterlicit, adicssanu fie ingaduit
de legg. Conc.et, actul poate imbmcaforma violentei fizice sau psihice (amenintere),
foma unei atingeri gravea demnitatiipersoanci(insulla, calomnie),subforma unei alte
ectiuni, de o gavitate cel putin as€manatoare sub aspectulefectului ei, indill€rent de
naturailicitului ceca.acterizeaza actiunea.
Astul in sine poste fi indreptlt direct inpotriva p€rsoaneicare ripostgaza,
sava$ind asfel o infirctiun€ dar, poateviza si alte penoanedacaare aptitudin€ade a
provocastarcade tulbumre sauemotie in oonstiintasi voi a faptuitorului,a c€lui care
savars€ste iniiafl iuneasubimperiulprovocarii.
Ca si in cszul &ltorinfractiuni,nu s€poateomite contributiavictimei la savarsirea
unel agresiunisexualeimpotriva ss. Ac€qstaoont ibutie nu trebuie privitr skict ca o

t2
provocarc,ci aceastaconstain orice acteoarc,dircct sauindir€ct,poateantrcnaun mod
d€ manifestsresusceptibilde a devenipericulos.
Se pot difer€ntiavictim€ completnevinovat€de victime carc sunt mai mult s@u
mai putin vinovate. Este cazul acelor psr8oan€carc, prin oonduits lor, provoaoape
potentialulsaupotentialii agresori.Estevorbad9 conduitavestimentara,dg ceavorbal4
fi€cv€ntareaunor localuri qndesuntmai multi barbate,la orc lar2ii ir| no{pte, plimbarea
neinsotiteprin parcurisaualtc locuri isolatg.
Dsvin mei usorvictirne persoanele ce prgzinteanumiteparticularitati.lndicalorii
luati in calcul d€ violator sunt cei p€rcepudcel mai usor,adioaoei exteriorii infatisarca
genemla,vaFta, vestimertati4 grija fala de cofp, exhibitionismul,prov(rcaFaerotic4
gestic4comportmentuln€gliientetc,
Apoi, e douacategori€sunt elem€ntelede ordin psihorational,respective:stares
psihoafectiva,nivelul mental,dezorientar€a moral4 sugestibilitatga,credulitat@ dorinta
de avcntura,prcocuparilelasciveetc. De as€menea, nu tr€buieneglij&t€nioi elementele
conjuocturalecare intervin in functie de imprejurarile€xtremede diverseale vietii, c€
marcscsansele desuccess aleviolatorului.
Subaspectvictimologic, estede remarcatca, victima infiactiunii de viol provine
de reguladin familii dezorganizate.Sunt inoriminai€ins8"de unii autori, si conditiil€
&ushantesauteama.&ica-anxietatea.
Indifsrent insa d€ vaasts,victim€le violului se alfa in perioadade dupo consumarea
actului, inh-o situatieextremed€ delicate,de marederutasi desigur,de mare suferinta
osihica.
Fatade consecintele deosebitds gnve ale violului asupravictimei,se impune
luarea unor masuri preventive, pdntgr oar€: €vit4aea doptarii unor conduite
provocatoarc,evitarea fterventarii neinsotite a unor localuri la or9 tar-zii, evitar€a
acceptariicu mareusurintaa ptopunerilorfacut€d€ p€$oanenecunoscute de a-l insoti in
apartrmente,mijloec€de transportori locuri izolatc.