Testele “Motive reale” (MR)

Hans Thomae, bazându-se pe analiza minuţioasă a unui număr de peste 1000 de

autobiografii, a descris “temele existenţei”1, adică scopurile, motivele principale ce dirijează
vieţile oamenilor. De fapt ele includ chiar valorile de bază ce ghidează existenţa. A.
Cosmovici a creat un test proiectiv de interpretare vizând tocmai diagnosticarea acestor
motive. El constă din 15 scurte relatări variate, privind comportamentul unei persoane. Apoi
se indică între 6 şi 10 justificări care ar putea explica felul de a fi al personajului descris.
Dintre ele subiectul trebuie să aleagă una „cea mai probabilă”. El se proiectează (inconştient)
în personajul descris şi îl interpretează potrivit ierarhiei sale motivaţionale.
Explicaţiile oferite în fiecare caz au fost clasificate de trei psihologi potrivit indicaţiilor lui H.
Thomae. Au fost reţinute următoarele teme, motive:
1. Realizarea de sine
2. Ridicarea socială
3. Afinitatea socială
4. Normativ
5. Anxietatea
6. Erotismul
7. Material
8. Activarea existenţei
9.Compensarea
10.Agresiunea
Ultimele două motive nu figurau în lista lui H. Thomae, ele fiind adăugate de noi,
constrânşi fiind de observaţiile efectuate. Câteva argumente nu se pot încadra în aceste
categorii – ele cuprind referiri fie la voinţă, fie la alte trăsături de caracter, şi ele au fost
încadrate în grupa „altele”. Nefiind omogenă, această a 11-a grupă nu se cotează. Detalii cu
privire la cele 10 motive principale se găsesc într-o listă anexă.
Pentru fiecare motiv ales de subiect se atribuie 1 punct. Toţi subiecţii vor avea câte 15
puncte, distribuite însă potrivit specificului motivaţional al fiecăruia (de observat că găsim o
foarte mare varietate).Pentru unii vor domina „materialul” şi „afinitatea socială”, pentru alţii
„erotismul” şi „realizarea de sine”, ş.a.m.d.
Un punct nu are însă aceeaşi valoare la orice motiv, fiindcă din totalul de 119 argumente
prezentate la un test(la MRF) găsim 20 de explicaţii la categoria „realizare de sine”, 11 la
categoria „material” şi doar 6 la „anxietate”. De aceea, pentru comparaţie, este nevoie de o
ponderare a valorilor. Modul ei de realizare este descris la secţiunea „Modul de cotare”. Mai
simplu, în locul ponderării putem recurge la etalonarea în 5 clase normalizate, prezentate în
anexa testelor. Existenţa cotelor numerice permite efectuarea de comparaţii şi variate calcule
statistice. Deseori şi analiza calitativă este foarte semnificativă.
Pentru a favoriza fenomenul de proiecţie am căutat ca povestirile şi personajele să fie
cât mai apropiate de subiect. De aceea s-au elaborat 4 variante:
1. Motive reale băieţi(MRB)- aplicabil elevilor de peste 16 ani şi studenţilor
2. Motive reale fete(MRF)- aplicabil elevelor de peste 16 ani şi studentelor
3. Motive reale muncitori(MRM)- destinat în special muncitorilor
4. Motive reale femei muncitoare(MRFM)- variantă pentru femei (îndeosebi
muncitoare), elaborată de Florian Vlăescu.
Ultimul test – MRFM - nu conţine însă decât 7 tipuri de motivaţie. În rest, variantele
diferă prin 2-3 relatări şi prin numele personajelor, dar interpretarea este aceeaşi.

1
Thomae, H., Das Individuum und seine Welt, Gottingen, Hografe, 1968
Până la pensionare, autorul a fost profesor la Universitatea din Bonn

1
 S-a verificat dacă cele 10 motive sunt independente. Corelaţiile dintre ele s-au dovedit
fie nesemnificative statistic, fie au un caracter negativ 2. Varianta elaborată de Florin Vlăescu a
evidenţiat o fidelitate(prin retestare) de +0,75, ceea ce este foarte bine pentru un test proiectiv.
Validitatea a fost confirmată prin rezultatele concordante cu datele observaţiei obţinute
în şapte ample cercetări. Astfel, testând elevii cei mai indisciplinaţi dintr-un liceu, comparativ
cu loturi de copii obişnuiţi, a reieşit că indisciplina corelează pozitiv cu „agresivitatea” şi
„erotismul” şi că e prezentă o vie „sensibilitate la jigniri”. Comparând datele obţinute de
vatmani la testele MRM cu numărul şi gravitatea accidentelor realizate de-a lungul anilor, a
reieşit că ele sunt favorizate de prezenţa „agresivităţii” şi a „activării existenţei”(preocuparea
pentru distracţie) şi a „erotismului”. Iar bunul conducător de vehicul manifestă o oarecare
„anxietate”(în sensul imaginării intense a pericolelor) şi „ambiţie”. Prezenţa fricii de
accidente este de fapt principala componentă a „prudenţei”, factor esenţial în siguranţa
circulaţiei şi foarte greu de diagnosticat.
*
Asemenea rezultate recomandă testul într-o mare varietate de cazuri unde se cere un
psihodiagnostic al motivaţiei, fiindcă prezenţa unor factori ca agresivitatea, anxietatea,
ambiţia, erotismul se constată greu prin chestionare, unde intervin puternice tendinţe de
faţadă. Testele proiective MR sunt mai puţin transparente, dezvăluind, indirect, existenţa
determinantă a unor motive(valori), importante, de prezenţa cărora subiectul poate nici să nu
fie conştient.

Modul de cotare la testele „Motive reale”(MR)

Subiectul alege câte un argument(motiv), pentru fiecare relatare. Fiecăruia i se atribuie 1

punct. Deci fiecare subiect va totaliza 15 puncte, repartizate însă potrivit specificului
concepţiei, valorilor sale. Pentru a stabili semnificaţia alegerilor ne folosim de grila anexată
care ne indică semnificaţia fiecărui punct. Caracterizările care apar(uneori) în grilă puse în
paranteză şi tăiate, desemnează alternative de interpretare posibile în unele cazuri.
Punctele figurând în rubrica „altele” nu se înregistrează, fiindcă alegerile sunt
eterogene: fie semnifică „voinţa”, fie diferite trăsături de caracter. Ele pot fi luate în
consideraţie doar la o analiză calitativă.
Răspunsurile plasate de subiect la „alt motiv” sunt foarte rare. Ele trebuie clasificate de
către cercetător şi incluse în categoria motivaţională corespunzătoare.
La urmă se însumează numărul de puncte existente la fiecare motiv. De exemplu, se
pot obţine într-un caz următoarele rezultate:
2p.-realizare de sine
4p.-afinitate socială
3p.-activarea existenţei
3p.-compensare
2p.-material
1p.-normativ
Dar aceste puncte nu sunt echivalente, nu sunt comparabile, fiindcă numărul de
argumente propuse pentru fiecare motiv nu este acelaşi: găsim (la testul MRF) 20 de
argumente la „realizarea de sine” şi doar 6 pentru „compensare” etc.
Deci, punctajul trebuie ponderat. Iată ponderile ţinând cont de numărul de argumente
existente la fiecare categorie de motive(indicate la numitorul fiecărei fracţii):

2
vezi studiul: A. Cosmovici, Cu privire la clasificarea „unităţilor tematice”, după H. Thomae, Revista de
psihologie, nr. 4, 1985

2
 Testul pentru băieţi(MRB) – total 113 argumente

Categoria de motive Numărul de argumente Ponderea

1 Realizarea de sine 18 1/18=0,05
2 Activarea existenţei 9 1/9=0,11
3 Compensare 5 1/5=0,20
4 Afinitate socială 17 1/17=0,06
5 Material 11 1/11=0,09
6 Agresiune 7 1/7=0,14
7 Ridicare socială 17 1/17=0,06
8 Erotism 9 1/9=0,11
9 Normativ 6 1/6=0,17
10 Anxietate 8 1/8=0,12
11 Altele 6 nu se cotează

Testul pentru fete(MRF) – total 119 argumente

Categoria de motive Numărul de argumente Ponderea

1 Realizarea de sine 20 1/20=0,05
2 Activarea existenţei 9 1/9=0,11
3 Compensare 6 1/6=0,17
4 Afinitate socială 17 1/17=0,06
5 Material 11 1/11=0,09
6 Agresiune 6 1/6=0,17
7 Ridicare socială 15 1/15=0,07
8 Erotism 12 1/12=0,08
9 Normativ 7 1/7=0,14
10 Anxietate 11 1/11=0,09
11 Altele 5 nu se cotează

Astfel, în exemplul de mai sus(dacă e vorba de un băiat) vom avea următoarea formulă
cu cote ponderate:
-realizare de sine: 0,10
-afinitate socială: 0,24
-activarea existenţei: 0,33
-compensare: 0,60
-material: 0,18
-normativ: 0,17
Dacă vrem să scăpăm de zecimale suprimăm virgulele şi vom avea:
-realizare de sine: 10
-afinitate socială: 24
-activarea existenţei: 33
-compensare: 60
-material: 18
-normativ: 17
Mult mai simplu este să transformăm cotele brute obţinute la fiecare motiv în cote
standard. În anexă se găsesc etaloanele calculate separat pentru băieţi şi fete. Este vorba de o

3
etalonare în 5 clase normalizate. Ea permite o comparaţie facilă între cotele obţinute la
diferitele categorii de motive. Dar, în cazul calculării de corelaţii folosirea cotelor brute este
mai precisă.

Semnificaţia "tematicii" (motivelor)

1. Realizarea de sine vizează realizarea proprie în orice domeniu (ştiinţific, artistic, tehnic,
sportiv, etc.). Acţiunea pentru satisfacţia ce ne o procură ea, în sine (fără altă răsplată):
motivaţia intrinsecă. Talentul în acţiune. Grija de sine (fizic, psihic).
La proba MR o cotă mare la realizarea de sine semnifică adeseori o tendinţă de faţadă,
actul gratuit fiind considerat ca superior moral.

2. Ridicare socială- se referă la ambiţie, dorinţa de a întrece pe alţii, de a fi "cel mai" de a nu

te compromite în ochii celorlalţi, de a fi respectat, de a nu fi ironizat.

3. Afinitate socială- se referă la acţiuni în folosul altora, pentru afecţiunea lor, din admiraţia
pentru cineva, pentru a face plăcere cuiva; dorinţa de a fi împreună cu alţii, de a lucra
împreună cu alţii, de a le face bucurii.

4. Normativ- se referă a acţiunea din obligaţie, din datorie, pentru respectarea regulamentelor,
normelor, fiindcă "trebuie", fiindcă e drept, fiindcă este necesar. Uneori, aici se pot exprima şi
tendinţe de faţadă.

5. Anxietatea- se referă la frica de dificultăţi, de neprevăzut, de viitor; teama de şocuri, de

boală, de accident. Prudenţă: imaginarea unui eşec.

6. Erotismul- se manifestă în relaţiile cu sexul opus; dorinţa de a-i atrage atenţia, preţuirea,
dorinţa de a o(îl) vedea; acţiuni din gelozie.

7. Material- se referă la preocuparea de starea materială, de bani, câştig, avantaje, profit.

8. Activarea existenţei- se referă la nevoia de distracţie, de variaţie, fuga de plictiseală, de

monotonie; plăcerea călătoriilor, a aventurii.

9. Compensare- se referă la acţiuni făcute pentru a uita necazuri, pentru a alunga gţnduri
negre; fuga de singurătate; sentimente de inferioritate ce se cer compensate; susceptibilitate
(sensibilitate la jigniri); teama de a fi desconsiderat.

10. Agresiune- se referă la invidia care vrea să se răzbune; dorinţa de a dăuna cuiva; tendinţa
de a insulta, de a păgubi pe cineva.

11. Altele- de obicei nu se cotează, fiind o grupă neunitară de argumente. În cazul unor itemi,
denotă voinţa; alteori se referă la diferite trăsături de caracter. Această categorie poate fi utilă
doar când se face o analiză calitativă.

4
INSTRUCŢIUNI

Un grup de cercetători vrea să studieze care sunt motivele reale ale

diferitelor comportări ale tinerilor, dar numai motivele reale nu şi cele afişate în
mod obişnuit pentru a face o bună impresie. În acest scop, au elaborat această
anchetă în cadrul căreia vi se prezintă diferite preocupări, comportări sau situaţii
şi câte 6-10 motive care realmente le pot explica. Vă rugăm, dacă vreţi, să
colaboraţi cu noi. Să alegeţi dintre aceste motive unul predominant (care vi se
pare cel mai frecvent, cel mai probabil ), ţinând cont de experienţa
dumneavoastră de viaţă (de ceea ce aţi trăit, auzit sau citit).
Veţi indica acest motiv predominant pe foaia de răspuns anexată: observaţi
că acolo sunt indicate atât titlul fiecărei teme, cât şi numele persoanei (ori
persoanelor) implicate. În dreptul temei veţi trece numărul motivului ales şi
conţinutul său pe scurt. De exemplu, presupunând că aţi întâlni această temă
urmată de 3 motivări:
"Eugen este pasionat de aviaţie; a început cursuri de şcoala de planorism şi
visează să piloteze un avion cu motor. Cum se explică acest interes al său? 1.
Lui Eugen îi plac emoţiile tari care ies din obişnuitul cotidian. 2. Vrea să
dovedească tatălui său că este un băiat curajos. 3. Doreşte să călătorească mult
peste hotare. "
Dacă v-aţi hotărî pentru motivul numărul 3, pe foaia de răspuns aţi trece în
dreptul temei respective: "3. Doreşte să călătorească"... Răspunsul îl veţi scrie
numai pe foaia de răspuns.
Unele dintre motivele prezentate diferă mai mult prin modul de formulare.
Alegeţi formularea care vi se pare cea mai nimerită.
Dacă vă vine în minte un alt motiv mai probabil ca altele trecute în text,
treceţi-l pe foaia de răspuns, dându-i numărul prevăzut pentru "Alt motiv".
Această anchetă nu constituie nicidecum o probă de gândire, deci nu vă
gândiţi mult: vi se cere doar o evaluare, încât alegeţi una din explicaţiile care
de la început vă "sar în ochi" ca fiind cea mai probabilă.
Dacă unele formulări nu vi se par clar nu ezitaţi să cereţi lămuriri de la
persoana care conduce ancheta.

5
 GRILĂ DE CORECTURĂ A TESTULUI MRB.

I. TENISUL II. COLECŢIONARUL III. MUZICA UŞOARĂ

1. Afin. soc. 1. Realiz. sine 1. Compens.
2. Activ. exist. 2. Rid. soc. 2. Afin. soc.
3. Rid. soc. 3. Anxiet. 3. Realiz. sine
4. Realiz. sine 4. Realizare sine(Activ. exis.) 4. Activ. exist.
5. Realiz. sine 5. Mater. 5. Erot.
6. Mater. 6. Rid. soc. 6. Activ. exist.
7. Afin. soc. 7. Rid. soc.
8. Compens.

IV. PREMIANTUL V. CEARTA VI. LIMBA ENGLEZĂ

1. Realiz. sine 1. Rid. soc. 1. Activ. exist.
2. Anxiet.(Afin. soc.) 2. Rid. soc. 2. Rid. soc.
3. Rid. soc. 3. Activ. exist. 3. Realiz. sine
4. Alte(voinţă) 4. Erot. 4. Afin. soc.
5. Erot. 5. Afin. soc. 5. Real.Sin
6. Anxiet. 6. Normat. 6. Anxiet.
7. Norm. 7. Rid. soc. 7. Afin. soc.
8. Rid. soc. 8. Real. Sin (Afin. soc.)
9. Afin.soc. 9. Anxiet.

VII. LECTURĂ AVENTURI VIII. FORTUL IX. MEDICINA

1. Activ. exist. 1. Mater. 1. Realiz. sine
2. Afin. soc. 2. Agres. 2. Afin. soc.
3. Compens. 3. Mat. 3. Afin. soc.
4. Realiz. sine 4. Rid. soc. 4. Alte (voinţă)
5. Agres. 5. Agres. 5. Rid. soc.
6. Realiz. sine 6. Erot. 6. Mat.
7. Rid. soc.
8. Anxiet.

X. MONTAJE XI. PRIETENIE XII. CORIJENTUL

ELECTRONICE VREMELNICĂ
1. Mater. 1. Afin. soc. 1. Norm.
2. Afin. soc. 2. Erot. 2. Agres.
3. Rid. soc. 3. Mater. 3. Erot.

6
4. Anxietate 4. Compens. 4. Activ. exist.
5. Rid. soc. 5. Activ. exist. 5. Compens.
6. Realiz. sine 6. Alte (caract.) 6. Alte (voinţă)
7. Erot. 7. Realiz. sine
8. Mater. (Afin. soc.)
9. Alte
10. Realiz. sine

XIII. BĂTRÂNUL XIV. MUNCA ÎN PRODUCŢIE XV. APARATUL SFĂRÂMAT

1. Erot. 1. Afin. soc. 1. Agres.
2. Mat. 2. Erot. 2. Mat.
3. Norm. 3. Mat. 3. gres.
4. Realiz. sine 4. Realiz. sine 4. Rid. soc. (Agres.)
5. Afin. soc. 5. Rid. soc. 5. Normat.
6. Activ. exist. 6. Afin. soc. (Norm) 6. Afin. soc.
7. Afin. soc. 7. Realiz. sine 7. Agres.
8. Norm. 8. Anxiet.

7
VII. Lecturi
Ileana citeşte multe romane de aventuri şi de dragoste...uneori o apucă noaptea
citind. În clasă, dacă o profesoară e mai puţin vigilentă, citeşte cu cartea pe
genunchi... Cum se explică această pasiune?

1. Asemenea romane îi satisfac dorinţa ei de ceva deosebit, o scot din plictiseală

şi monotonia vieţii zilnice.

2. Are mai multe prietene care citesc asemenea cărţi şi le place să le discute
împreună.

3. Adâncindu-se în lectură uită de cauza supărărilor sale, din care nu vede nici o
ieşire.

4. Îi place să-şi încerce perspicacitatea, ghicind repede ce se va întâmpla cu

personajul principal.

5. Îi plac romanele cu sfârşit îmbucurător care îi întăresc speranţa că va putea

face faţă dificultăţilor pe care le întrevede în viitor.

6. Ileana este îndrăgostită de un tânăr care nu prea îi dă atenţie; ea caută în

aceste romane sugestii privind felul în care ar trebui să se comporte pentru a-l
face să se îndrăgostească şi el de ea.

7. Romanele satisfac dorinţa Ilenei de a cunoaşte diferite caractere, diferite

moduri de comportare a oamenilor.

8. Ilenei îi plac cărţile care te ţin în tensiune şi în care eroul izbuteşte să-şi
zdrobească toţi duşmanii.

9. Alt motiv?

8
X. Lucrul de mână
Ana se ocupă cu tricotajul şi chiar cu croitoria. Are o mătuşă care se pricepe şi a
învăţat şi ea câte ceva. Caută modele noi şi mereu meştereşte la un pulover sau
la o rochie.
Ce urmăreşte Ana?

1. Ştie că, indiferent ce profesie ai, cu croitoria poţi câştiga un ban în plus.

2. Ana vrea să fie modern îmbrăcată, ca să stârnească admiraţia.

3. Ana vrea să înveţe o meserie ca în cazul în care nu intră la o facultate, săă-şi

poată găsi un angajament convenabil.

4. Are un prieten care ţine mult la ţinuta vestimentară şi vrea să-i placă.

5. Ana consideră că cine ştie croitorie nu se mai poate teme că va rămâne fără
cele necesare unui trai omenesc.

6. Ana are îndemânare şi fantezie şi-i place să născocească şi să realizeze lucruri

frumoase.

7. Ştie că, atunci când va avea o familie, croitoria o va ajuta să economisească

mulţi bani.

8. Ana are colege care ţin mult la îmbrăcăminte şi ea vrea să le întreacă în

eleganţă, fără să cheltuiască mulţi bani.

9. Ana vrea să arate părinţilor şi colegelor că există un domeniu în care poate

excela.

10. Alt motiv?

9
I. Tenisul
Anca se ocupă serios(de câţiva ani) de tenis. Deja a câştigat câteva campionate municipale şi
judeţene(pentru junioare). Doreşte să ajungă în echipa naţională şi să ia parte la întâlniri
internaţionale.
Ce motive stau la baza aspiraţiilor sale?

1.Părinţii sunt mari amatori de tenis şi ar dori ca Anca să se realizeze în această direcţie. Anca
nu vrea să-i dezamăgească.
2.Doreşte să călătorească mult, să vadă diferite ţări străine.
3.Doreşte să se umple de glorie, să o admire amatorii de sport de la noi şi de peste hotare.
4.Ar vrea să-şi consolideze sănătatea, să-şi fortifice musculatura, care în copilărie lăsau de
dorit.
5.Are talent şi îi place tare mult acest sport.
6.Anca ţine în taină la un excelent jucător de tenis şi ar dori să-i câştige admiraţia.
7.Ar vrea să câştige unul din premiile mari care adeseori se achită în bani.
8.Alt motiv?

10
II. Desenul
Olga desenează şi pictează mult. Pictează după natură. Face schiţe-portret ale colegelor.
Desenează şi din imaginaţie. Şi la desenul tehnic se descurcă foarte bine.
Ce urmăreşte ea?

1.Puţini din clasă se descurcă la desen şi ei îi place să-şi epateze colegele.

2.Vrea să intre la arhitectură şi acolo se cere mult desen.
3.Are mai multe cunoştinţe cu îndemânare la desen. Lor le place să-şi compare creaţiile şi să
le discute împreună.
4.Are talent artistic şi îi place să realizeze desene sau picturi frumoase.
5.Desenele, picturile reuşite se pot vinde şi se pot câştiga nişte bani în afara profesiunii
principale.
6.Se gândeşte că dacă nu va intra la facultate, profesia de desenator tehnic este foarte căutată.
7.Succesele sale la desen şi pictură o fac să mai uite alte insuccese repetate.
8.Alte motive?

11
III. Muzica uşoară
Stela este pasionată de muzica uşoară. Tot timpul radio-ul sau casetofonul său este deschis şi
răsună melodii îndrăgite sau visătoare. Caută mereu să-şi completeze casetele cu cele mai noi
melodii; cunoaşte pe dinafară toţi cântăreţii mai de seamă de la noi şi din alte ţări.
De unde vine această pasiune a sa?

1.Muzica o ajută să nu se simtă singură.

2.Muzica o ajută să-şi învingă plictiseala.
3.Are voce şi ar vrea să devină cântăreaţă de muzică uşoară.
4.Muzica o relaxează, o înveseleşte.
5.Prietenul său Costel este mare amator de muzică şi muzica de dans îi aminteşte mereu de el.
6.Face parte dintr-un grup în care se cântă şi se dansează mult.
7.Îi place să se mândrească cu colecţia sa bogată de melodii imprimate pe benzi şi discuri.
8.Stela caută să-şi acopere cu muzică veselă nemulţumirile, supărările sale care ă câcâie
mereu.
9. Altă explicaţie?

12
IV. Premianta
Sanda, deşi nu e mai inteligentă decât altele, vine întotdeauna la şcoală foarte bine pregătită la
toate materiile. Ia note bune şi iese întotdeauna premiantă.
Ce determină să se pregătească aşa de bine?

1.Îi place foarte mult să citească, să studieze cărţi foarte diferite.

2.Părinţii săi sunt foarte pretenţioşi şi severi; ea se teme să nu-i pese.
3.Vrea să devină foarte bună profesionistă şi e convinsă că toate obiectele îşi au contribuţia lor
în această privinţă.
4.Are foarte multă voinţă, perseverenţă şi ştie să-şi organizeze bine studiul.
5.Sanda este îndrăgostită de un băiat din altă clasă care e mereu premiant şi ea vrea să rămână
mai prejos.
6.Sanda se teme ca unele colege să nu râdă vreodată de ignoranţa sa.
7.Ea este foarte conştiincioasă şi nu concepe să realizeze ceva altfel decât bine.
8.Sanda doreşte foarte mult să fie prima în toate împrejurările.
9.Părinţii ei sunt foarte ambiţioşi şi ea doreşte să le dea satisfacţie.
10.Alt motiv?

13
I. Tenisul.
Alex se ocupă serios (de câţiva ani) de tenis. Deja a câştigat câteva campionate municipale si
judeţene (pentru juniori). Doreşte să ajungă în echipa naţională şi să ia parte la întâlniri
internaţionale.
Ce motive stau la baza aspiraţiilor sale?

1. Părinţii sunt mari amatori de tenis şi ar dori ca Alex să se realizeze în această direcţie. Alex
nu vrea să-i dezamăgească.

2. Doreşte să călătorească mult, să vadă diferite ţări străine.

3. Doreşte să se umple de glorie, să-l admire amatorii de sport de la noi şi se peste hotare.

4. Ar vrea să-şi consolideze sănătatea, să-şi fortifice musculatura – care în copilărie lăsau de
dorit.

5. Are talent şi îi place foarte mult acest sport.

6. Ar vrea să câştige unul din premiile mari, care în străinătate se achită în bani.

7. Alt motiv?

14
II. Colecţionarul.
Paul colecţionează timbre, de mulţi ani. Are multe şi frumoase clasoare. Continuă să se ocupe
intens de ele: poartă corespondenţă şi face schimburi de timbre cu colecţionari din străinătate,
achiziţionează toate noile apariţii, etc.
Cum se explică această pasiune a sa?

1. Dorinţa de a cunoaşte mai bine creaţiile şi valorile culturale ale celor mai diferite popoare.

2. Îi place să uimească prietenii şi persoanele pricepute în materie cu valoarea timbrelor sale.

3. Paul s-a temut totdeauna de sărăcie. Întrucât valoarea timbrelor nu se degradează, ele
constituie o garanţie că te poţi descurca într-o eventuală situaţie materială dificilă.

4. i place să admire timbrele artistice – frumoase şi deosebite.

5. Dorinţa de a poseda bunuri de preţ, valori importante.

6. Paul ar vrea să ajungă şi să întreacă pe alţi colecţionari mai în vârstă ca el, din oraşul
nostru.

7. Paul are un unchi pasionat şi vechi colecţionar pe care îl imită şi-l admiră.

8. Altă explicaţie?

15
 III. Muzica uşoară
Gelu este înnebunit după muzica uşoară. Tot timpul radioul sau casetofonul său este deschis şi
răsună melodii îndrăgite sau visătoare. Caută mereu să-şi completeze casetele cu cele mai noi
melodii, cunoaşte pe dinafară toţi cântăreţii mai de seamă de la noi şi din alte ţări.
De unde vine această pasiune a sa?

1.Muzica îl ajută să nu se simtă singur.

2.Face parte dintr-un grup în care se cântă şi se dansează mult.

3.Are voce şi ar vrea să devină cântăreţ de muzică uşoară.

4.Muzica îl relaxează, îl înveseleşte.

5.Prietena sa Gabi este mare amatoare de muzică şi muzica de dans îi aminteşte mereu de ea.
6.Muzica îl ajută să-şi învingă plictiseala.

7.Îi place să se mândrească cu colecţia sa bogată de melodii imprimate pe discuri şi benzi.

8.Gelu caută să-şi acopere cu muzică veselă nemulţumirile, supărările sale care îl sâcâie
mereu.

9.Altă explicaţie?

16
IV. Premiantul
Radu, deşi nu e mai inteligent decât alţii, vine întotdeauna la şcoală foarte bine pregătit la
toate materiile. Ia note bune şi iese întotdeauna premiant.
Ce îl determină să se pregătească aşa de bine?

1.Îi place foarte mult să citească, să studieze cărţi foarte diferite.

2.Părinţii săi sunt foarte pretenţioşi şi severi; el caută să nu-i supere.

3.Vrea să devină foarte bun profesionist şi este convins că toate obiectele îşi au contribuţia
lor în această privinţă.

4.Are foarte multă voinţă, perseverenţă şi să ştie să-ţi organizeze bine studiul.

5.Radu este îndrăgostit de o fată din altă clasă care e mereu premiantă şi el nu vrea să
rămână mai prejos.

6.Radu se teme mult de profesori şi evită să-i nemulţumească.

7.El este foarte conştiincios şi nu concepe să realizeze ceva altfel decât foarte bine.

8.Radu doreşte mult să fie primul în toate împrejurările.

9.Părinţii săi sunt foarte ambiţioşi şi el caută să le dea satisfacţie.

10.Alt motiv.

17
V. Cearta
Dan şi cu Magda sunt foarte buni prieteni: se văd adesea, se plimbă şi discută împreună,
merg la spectacole, îşi fac unul altuia mici cadouri, surprize plăcute. Săptămâna trecută au
fost împreună la o petrecere(un coleg îşi serba aniversarea). După ce au plecat, Dan s-a
arătat foarte supărat. A doua zi i-a scris Magdei o scrisoare prin care îi arăta că nu vrea să
o mai vadă, că l-a decepţionat profund şi totul s-a sfârşit între ei.
Care ar putea fi motivul principal al acestei supărări?

1.Magda a dovedit o lipsă şocantă de maniere şi de cultură: a făcut tot felul de gafe, a spus
prostii, etc.

2.Magda l-a jignit pe Dan de mai multe ori, râzând de el.

3.Magda nu ştie să se distreze, să glumească, să râdă; a stat tot timpul posomorâtă şi

plictisită.

4.Magda a fost prea atentă cu un alt băiat, neglijându-l pe Dan.

5. Ea s-a purtat în mod grosolan, jignitor, ironic cu prietenii lui Dan.

6.Magda a încălcat regulile bunei comportări în societate.

7.Ţinuta vestimentară a Magdei a şocat pe ceilalţi care au râs de ea.

8.Alt motiv?

18
VI. Limba engleză
Emil se străduieşte, de mai multă vreme, să înveţe lima engleză. Urmează cursuri la
universitatea populară şi ia meditaţii speciale.
Ce urmăreşte Emil?

1.Vrea să călătorească, iar engleza este o limbă cunoscută în foarte multe ţări.

2.Vrea să cunoască şi mai bine engleza decât colegii săi de clasă care au studiat această
limbă în gimnaziu şi care, deocamdată, ştiu mai mult decât el.

3.Doreşte să poată citi în original pe marii scriitori englezi şi americani, de care este
îndrăgostit.

4.Părinţii lui Emil cunosc mai multe limbi străine şi el nu vrea să-i dezamăgească, neştiind
nici una bine.

5.Vrea ca în viitor, să poată fi la curent cu toate cărţile, noutăţile ştiinţifice.

6.Emil se gândeşte că, dacă nu va putea intra la facultate, profesia de ghid pentru străini
este mai accesibilă şi foarte plăcută.

7.Are câţiva prieteni care ştiu bine engleza şi ar vrea să se apropie de nivelul lor.

8.Doreşte să poată vorbi mai multe limbi pentru a se putea descurca uşor în străinătate.

9.Venind de la o şcoală unde n-a făcut engleză, Emil se teme că nu va putea face faţă
exigenţelor acestui liceu în care colegii săi au studiat deja 2 ani această limbă.

10. Alt motiv?

19
VII. Lectura de aventură
Dragoş citeşte multe romane poliţiste sau ştiinţifico-fantastice…uneori îl apucă ora două
noaptea citind! În clasă, dacă o profesoară este mai puţin vigilentă, citeşte cu cartea pe
genunchi.
Cum se explică această pasiune?

1.Asemenea romane îi satisfac dorinţa de ceva deosebit, îl scot din plictiseală, monotonia
vieţii zilnice.

2.Are mai mulţi prieteni care citesc asemenea cărţi şi le place să le discute împreună.

3.Adâncindu-se în lectură uită cauza supărărilor sale, din care nu vede nici o ieşire.

4.Îi place să-şi încerce perspicacitatea, ghicind repede ce se va întâmpla cu personajul

principal.

5.Lui Dragoş îi plac foarte mult bătăile, scenele înspăimântătoare, cu strigăte, împuşcături,
crime – pe care le savurează şi în filme.

6.Romanele satisfac dorinţa lui Dragoş de a cunoaşte diferite caractere, diferite moduri de
comportare a oamenilor.

7.Alt motiv?

20
VIII. Furtul
Traian avea un stilou foarte bun şi scump cu care se mândrea. Zilele trecute, la ultima oră,
căutându-l în geantă(unde îl ţine de obicei) nu l-a mai găsit. Cu toate investigaţiile făcute
de diriginte n-a putut fi descoperit hoţul.
Care dintre elevi a putut fi autorul acestui act?

1.Poate că a fost un băiat cu multe greutăţi materiale care s-a gândit că vânzându-l va
putea mânca un timp lucruri gustoase.

2.Un coleg era invidios pe Traian care având părinţi cu venituri mari, are haine elegante şi
multe lucruri scumpe.

3.Un elev îşi dorea mult asemenea stilou şi de aceea l-a „şterpelit”.

4.Un elev a furat ca să dovedească unor băieţi din cartier că este curajos şi îndemânatic.
5.Cineva a vrut să se răzbune pe Traian şi a găsit acest mijloc.

6.Un băiat a furat stiloul ca să-l dăruiască unei fete din cartier căreia îi plac lucrurile
deosebite.

7.Alt motiv?

21
IX. Medicina

Valeriu a dat până acum de două ori la medicină, n-a reuşit şi tot nu vrea să renunţe. Deşi
are serviciu la o întreprindere – o slujbă în Iaşi şi destul de comodă – totuşi vrea să fie
neapărat doctor.
Cum se explică această perseverenţă a sa?

1.L-au interesat întotdeauna mult biologia, problemele vieţii şi ale funcţionării organelor.

2.Părinţii săi sunt medici şi vor ca el să le urmeze exemplul. Valeriu ţine multe la ei şi nu
vrea să-i dezamăgească.

3.Îi place să ajute oamenii în suferinţă, să se simtă în adevăr util în societate.

4.Este o persoană voluntară şi e convins că prin muncă şi perseverenţă nu se poate să nu

reuşească.

5.Consideră că medicul este persoana cea mai demnă de admiraţie şi respect. Toată lumea
are nevoie de el şi îl consultă.

6.Vrea să câştige mulţi bani şi speră că, fiind medic, va putea să câştiga într-adevăr mult.

7.Mulţi colegi de ai lui au intrat la medicină şi Valeriu nu concepe să fie mai prejos decât
ei.

8.Valeriu consideră că profesia de medic e singura în care ai deplina siguranţă a postului,

pe când numărul funcţionarilor se va reduce mult datorită introducerii.

9.Alt motiv?

22
X. Montaje electronice
Viorel se ocupă deseori cu montajele electrice. A construit un aparat de radio cu
tranzistori, acum lucrează la o instalaţie de amplificare. Are un unchi care se pricepe şi îl
iniţiază în tainele televizorului. Speră să poată repara şi el aparate de televiziune.
Ce urmăreşte Viorel?

1.El ştie că, indiferent ce profesie ai, priceperea în materie de radio şi televiziune îţi
garantează un ban în plus.

2.Viorel are mai mulţi prieteni preocupaţi de electronică; le place să lucreze împreună şi să
discute probleme tehnice.

3.Are în clasă un coleg care se pricepe şi el la electronică, Viorel se află în permanentă

întrecere cu acesta pe terenul montajelor.

4.Viorel vrea să cunoască bine o meserie care să-i asigure existenţa, în caz că nu va putea
intra la facultate.

5.Vrea să devină un foarte bun inginer electronist şi consideră că iniţiindu-se de pe acum

în tehnica aparatajului electronic are şansa să obţină rezultate optime la facultate.

6.Viorel are îndemânare, talent chiar, în construcţia de aparate; el speră ca, în viitor, să
poată face unele inovaţii.

7.Are o prietenă amatoare de muzică; Viorel vrea să-i amenajeze instalaţii pentru o audiţie
optimă.

8.Alte motive?

23
XI. Prietenie vremelnică
Adrian şi Tudor erau foarte buni prieteni. Mereu erau împreună; învăţau deseori împreună,
mergeau la spectacole, la plimbare, vara jucau tenis împreună. Tudor mergea deseori în
excursie cu familia lui Adrian care avea maşină… Deodată, acum câteva luni, această
prietenie s-a dizolvat. Dacă, din întâmplare, se întâlnesc, abia dacă schimbă între ei câteva
cuvinte de politeţe. De fapt, ei evită această situaţie neplăcută.
Care este cauza acestei vizibile înrăutăţiri a raporturilor dintre ei?

1.Tudor este mai sociabil: îi place să-şi petreacă timpul mai mult în grup, pe când Adrian
preferă să fie singur, ori numai cu Tudor.

2.S-au certat din cauza unei fete care se purta drăguţ cu amândoi.

3.Adrian şi-a format impresia că prietenia lui Tudor este una interesată: Adrian, fiind elev
mai bun şi având mai mari posibilităţi materiale, Tudor ar fi înţeles să profite, fără să-
stimeze în fond pe Adrian.

4.Tudor avea impresia că Adrian îl tratează cu superioritate, ceea ce îl irită mereu.

5.Tudor este amator de multe distracţii: plimbări, sport, filme…pe când Adrian e mai
sobru (preferă lectura, muzica clasică, opera, expoziţiile – care îl plictisesc pe Tudor).

6.Adrian este foarte supus şi ascultător faţă de părinţi şi profesori. Tudor este o fire
independentă, mai puţin conformistă: el dorea mai multă libertate în ce priveşte programul
de învăţătură şi distracţie.

7.Alt motiv?

24
XII. Corigentul
George, deşi este un băiat inteligent, vine mereu nepregătit la şcoală, ia note proaste,
rămâne corigent la câte două obiecte.
Care poate fi principala cauză?

1.Nu are simţul datoriei, al răspunderii.

2.A avut conflicte cu profesorii şi cu colegii (chiar s-a bătut cu câţiva): până la urmă a
devenit ostil şcolii.

3.Este foarte îndrăgostit şi nu se poate concentra asupra lecţiilor.

4.Îi place să hoinărească, să se distreze.

5.Are supărări în familie care îi abat gândurile de la şcoală.

6.Nu are ambiţie, voinţa necesară învăţăturii.

7.Este pasionat de o activitate extraşcolară (sportivă, artistică sau altele) care îi absoarbe
toate preocupările.

8.Familia are mari greutăţi materiale şi George e nevoit să muncească în gospodărie, cât şi
pentru a câştiga ceva bani.

9.George are prea multă încredere în sine şi nu se teme de consecinţele eşecului şcolar.

10.Teoria, lectura, îl plictisesc foarte tare, George preferă activităţile practice care duc la
ceva concret.

11.Alt motiv?

25
XIII. Bătrânul
Ovidiu are multă grijă de un unchi al său foarte bătrân: îi face unele cumpărături, îi taie şi
îi cară lemne în casă, iarna curăţă curtea de zăpadă…îi citeşte ziarele şi pasaje din cărţile
preferate.
De ce este aşa de grijuliu Ovidiu cu unchiul său?

1.Bătrânul are o nepoată care îl vizitează şi la care Ovidiu ţine foarte mult (fără ca cineva
să ştie acest lucru).

2.Bătrânul are un mic automobil şi i-a promis că i-l va dărui.

3.Trebuie să îi ajutăm pe cei bătrâni şi neputincioşi.

4.Bătrânul a fost inginer şi în zilele mai bune îl ajută pe Ovidiu la matematică şi la fizică.
5.Îi e milă de bătrân şi se gândeşte că fiecare vom ajunge poate în situaţia lui.

6.Unchiul ştie foarte multe lucruri şi povesteşte frumos diferite întâmplări din viaţa lui.

7.Când Ovidiu era mai mic, bătrânul s-a ocupat mult de el şi Ovidiu l-a îndrăgit.

8.Părinţii îl obligă să aibă grijă de bătrân şi îl supraveghează îndeaproape dacă îşi face
datoria.

9. Alt motiv?

26
XIV. Munca în producţie
Nelu, elev la un liceu metalurgic, lucrează în fiecare vară o lună în uzină, muncă pentru
care primeşte salariu.
De ce munceşte el vara în loc să se odihnească?

1.A găsit în uzină o echipă de tineri cu care se înţelege de minune. Se întâlneşte cu ei şi în

timpul liber.

2.În uzină lucrează o tânără la care Nelu ţine în taină şi vrea să fie împreună cu ea, la
acelaşi loc de muncă.

3.Îşi procură bani cu care îşi poate cumpăra ce-i doreşte inima.

4.Vrea să înveţe bine o meserie, iar practica din şcoală nu i se pare suficientă.

5.rea să fie pe locul întâi în cadrul practicii productive şi la examenul de calificare.

6.Trebuie să ne ajutăm părinţii, când au greutăţi materiale.

7.Nelu se simte bine în uzină, îi place munca de acolo mai mult decât învăţătura.

8. Alt motiv?

27
XV. Stricăciunea(Marius)
Pe când ieşea din laboratorul de chimie un elev înghiontindu-se cu un coleg a trântit pe jos
un aparat scump, făcându-l ţăndări. Deşi mai mulţi băieţi au văzut cine a făcut pagube,
nimeni n-a vrut să mărturisească. Ca urmare, profesorul de chimie a hotărât ca întreaga
clasă să suporte paguba: revine câte 340.000 lei pentru fiecare elev! Mulţi dintre băieţi ai
căror părinţi au venituri modeste erau foarte necăjiţi. Până la urmă Marius s-a sculat şi a
indicat pe vinovat.
Ce l-a determinat să facă acest gest?

1.Marius este un elev care sfidează pe toată lumea şi nu-i pasă de ce cred ceilalţi despre el.

2.Marius a indicat vinovatul, fiindcă stătea foarte prost cu banii şi nu ştia cum ar putea să
facă rost de suma respectivă.

3.Marius a vrut să se răzbune pe făptaş pe care nu-l putea suferi.

4.Marius se află în rivalitate şcolară cu făptaşul şi n-a vrut să-i scape prilejul de a-l face pe
profesor conştient de lipsa de curaj a elevului respectiv.

5.A socotit că nu e drept ca toţi să tragă ponosul de pe urma faptei unui elev care n-a avut
curajul răspunderii.

6.Marius a văzut cât sunt de supăraţi o serie de colegi şi ştia că cel vinovat are
posibilitatea de a plăti toată paguba.

7.Era invidios pe elevul vinovat care, fiind foarte deştept, reuşea să ia note mari fără să
înveţe prea mult.

8.Marius are un tată foarte aspru şi s-a temut că, cerându-i atâţia bani, îl va trage la
răspundere şi va încasa o bătaie zdravănă.

9.Alt motiv?

28
 INSTRUCŢIUNI

Un grup de cercetători vrea să studieze care sunt motivele reale ale

diferitelor comportări ale tinerilor, dar numai motivele reale nu şi cele afişate în
mod obişnuit pentru a face o bună impresie. În acest scop, au elaborat această
anchetă în cadrul căreia vi se prezintă diferite preocupări, comportări sau situaţii
şi câte 6-10 motive care realmente le pot explica. Vă rugăm, dacă vreţi, să
colaboraţi cu noi. Să alegeţi dintre aceste motive unul predominant (care vi se
pare cel mai frecvent, cel mai probabil ), ţinând cont de experienţa
dumneavoastră de viaţă (de ceea ce aţi trăit, auzit sau citit).
Veţi indica acest motiv predominant pe foaia de răspuns anexată: observaţi că acolo sunt

indicate atât titlul fiecărei teme, cât şi numele persoanei (ori persoanelor) implicate. În

dreptul temei veţi trece numărul motivului ales şi conţinutul său pe scurt. De exemplu,

presupunând că aţi întâlni această temă urmată de 3 motivări:

"Eugen este pasionat de aviaţie; a început cursuri la şcoala de planorism şi

visează să piloteze un avion cu motor. Cum se explică acest interes al său? 1.
Lui Eugen îi plac emoţiile tari care ies din obişnuitul cotidian. 2. Vrea să
dovedească tatălui său că este un băiat curajos. 3. Doreşte să călătorească mult
peste hotare. "
Dacă v-aţi hotărî pentru motivul numărul 3, pe foaia de răspuns aţi trece în
dreptul temei respective: "3. Doreşte să călătorească"... Răspunsul îl veţi scrie
numai pe foaia de răspuns.
Unele dintre motivele prezentate diferă mai mult prin modul de formulare.
Alegeţi formularea care vi se pare cea mai nimerită.
Dacă vă vine în minte un alt motiv mai probabil ca altele trecute în text,
treceţi-l pe foaia de răspuns, dându-i numărul prevăzut pentru "Alt motiv".
Această anchetă nu constituie nicidecum o probă de gândire, deci nu vă
gândiţi mult: vi se cere doar o evaluare, încât alegeţi una din explicaţiile care
de la început vă "sar în ochi" ca fiind cea mai probabilă.
Dacă unele formulări nu vi se par clare nu ezitaţi să cereţi lămuriri de la
persoana care conduce ancheta.

29
 GRILĂ DE CORECTURĂ A TESTULUI MRB.

I. TENISUL II. COLECŢIONARUL III. MUZICA UŞOARĂ

1. Afin. soc. 1. Realiz. sine 1. Compens.
2. Activ. exist. 2. Rid. soc. 2. Afin. soc.
3. Rid. soc. 3. Anxiet. 3. Realiz. sine
4. Realiz. sine 4. Realizare sine(Activ. exis.) 4. Activ. exist.
5. Realiz. sine 5. Mater. 5. Erot.
6. Mater. 6. Rid. soc. 6. Activ. exist.
7. Afin. soc. 7. Rid. soc.
8. Compens.

IV. PREMIANTUL V. CEARTA VI. LIMBA ENGLEZĂ

1. Realiz. sine 1. Rid. soc. 1. Activ. exist.
2. Anxiet.(Afin. soc.) 2. Rid. soc. 2. Rid. soc.
3. Rid. soc. 3. Activ. exist. 3. Realiz. sine
4. Alte(voinţă) 4. Erot. 4. Afin. soc.
5. Erot. 5. Afin. soc. 5. Real.Sin
6. Anxiet. 6. Normat. 6. Anxiet.
7. Norm. 7. Rid. soc. 7. Afin. soc.
8. Rid. soc. 8. Real. Sin (Afin. soc.)
9. Afin.soc. 9. Anxiet.

VII. LECTURĂ AVENTURI VIII. FURTUL IX. MEDICINA

1. Activ. exist. 1. Mater. 1. Realiz. sine
2. Afin. soc. 2. Agres. 2. Afin. soc.
3. Compens. 3. Mat. 3. Afin. soc.
4. Realiz. sine 4. Rid. soc. 4. Alte (voinţă)
5. Agres. 5. Agres. 5. Rid. soc.
6. Realiz. sine 6. Erot. 6. Mat.
7. Rid. soc.
8. Anxiet.

X. MONTAJE XI. PRIETENIE XII. CORIJENTUL

ELECTRONICE VREMELNICĂ
1. Mater. 1. Afin. soc. 1. Norm.
2. Afin. soc. 2. Erot. 2. Agres.
3. Rid. soc. 3. Mater. 3. Erot.
4. Anxietate 4. Compens. 4. Activ. exist.
5. Rid. soc. 5. Activ. exist. 5. Compens.
6. Realiz. sine 6. Alte (caract.) 6. Alte (voinţă)
7. Erot. 7. Realiz. sine
8. Mater. (Afin. soc.)
9. Alte
10. Realiz. sine

XIII. BĂTRÂNUL XIV. MUNCA ÎN PRODUCŢIE XV. APARATUL SFĂRÂMAT

1. Erot. 1. Afin. soc. 1. Agres.
2. Mat. 2. Erot . 2. Mat.
3. Norm. 3. Mat. 3. Agres.
4. Realiz. sine 4. Realiz. sine 4. Rid. soc. (Agres.)
5. Afin. soc. 5. Rid. soc. 5. Normat.
6. Activ. exist. 6. Afin. soc. (Norm) 6. Afin. soc.
7. Afin. soc. 7. Realiz. sine 7. Agres.
8. Norm. 8. Anxiet.

30
 GRILĂ DE CORECTURĂ A TESTULUI MRF

I. TENISUL II. DESENUL III. MUZICA UŞOARĂ

1. Afin. soc. 1. Rid. Soc. 1. Compens.
2. Activ. exist. 2. Realiz. sine 2.Activ. exist..
3. Rid. soc. 3. Afin. Soc. 3. Realiz. sine
4. Realiz. sine 4. Realizare sine 4. Activ. exist.
5. Realiz. sine 5. Mater. 5. Erot.
6. Erot. 6. Anxietate(mat.). 6. Afin. Soc.
7. Material 7. Compens. 7. Rid. soc.
8. Compens.

IV. PREMIANTA V. CEARTA VI. LIMBA ENGLEZĂ

1. Realiz. sine 1. Rid. soc. 1. Activ. exist.
2. Anxiet.(Afin. soc.) 2. Rid. soc. 2. Realiz. sine
3. Realiz. sine 3. Activ. exist. 3. Realiz. sine
4. Alte(voinţă) 4. Erot. 4. Afin. soc.
5. Erot. 5. Afin. soc. 5. Rid. Soc.
6. Anxiet. 6. Anxiet. 6. Realiz. sine
7. Norm.(Rid. Soc.) 7. Norm. 7. Afin. soc.
8. Rid. soc. 8. Rid. Soc.( Norm.) 8. Real. Sin (Afin. soc.)
9. Afin.soc. 9. Anxiet.

VII. LECTURI VIII. FURTUL IX. MEDICINA

1. Activ. exist. 1. Mater. 1. Anxiet.
2. Afin. soc. 2. Agres. 2. Rid. soc..
3. Compens. 3. Mater. 3. Afin. soc.
4. Realiz. sine 4. Rid. soc. 4. Alte (voinţă)
5. Anxiet. 5. Agres. 5. Rid. soc.
6. Erot. 6. Erot. 6. Mat.
7. Realiz. sine 7. Afin. soc.
8. Agres. 8. Realiz. sine

X. LUCRUL XI. PRIETENIE XII. CORIJENTUL

DE MÂNĂ VREMELNICĂ
1. Mater. 1. Afin. soc. 1. Norm.
2. Rid. soc. 2. Erot. 2. Erot.
3. Anxiet.(Mat.) 3. Mater. 3. Activ. exist.
4. Erot. 4. Compens. 4. Compens.
5. Anxiet. 5. Alte(Afin. soc) 5. Alte(voinţă)
6. Realiz. sine 6. Activ. exist. 6. Realiz. sine.
7. Mater. 7. Altele 7. Mater. (Afin. soc.)
8. Rid. Soc. 8. Realiz. sine
9. Rid. Soc.(compens.)

XIII. MĂTUŞA BĂTRÂNĂ XIV. GOSPODĂRIE XV. APARATUL SFĂRÂMAT

1. Erot. 1. Erot. 1. Agres.
2. Mat. 2. Afin. soc 2. Mater.
3. Norm. 3.Anxiet.(Mat.) 3. Agres.
4. Realiz. sine 4. Norm. 4. Rid. soc.
5. Afin. soc. 5. Realiz. sine.(Activ. exist.) 5. Normat.
6. Activ. exist. 6. Mater. 6. Afin. soc.
7. Afin. soc. 7. Realiz. sine 7. Agres.
8. Norm. 8. Afin. soc. 8. Anxiet.
9. Afin. soc.(Rid. soc.)

31
 Etalon pentru testele MR
(etalon calculat de N. Pricop)

Etalon pentru testul MRB

Clasele normalizate

1 2 3 4 5 N Media A.s.
Motive (X ) ()
1. Afinitate socială 0 1 2-3 4-5 6-8 690 2,75 1,42
2. Ridicare socială 0 1 2 3-4 5-7 690 1,72 1,34
3.Realizarea de sine 0-1 2-3 4-5 6-7 8-10 690 4,24 1,76
4.Normative 0 1 2 3 4-7 690 1,54 1,07
5.Anxietate 0 0 1 2 3-7 690 0,70 0,96
6.Materiale 0 1 2 3-4 5-8 690 1,83 1,35
7.Erotice 0 0 0 1 2-5 690 0,44 0,68
8.Activarea existenţei 0 1-2 3 4-5 6-9 690 2,99 1,46
9.Compensare 0 0 1 2 3-4 690 0,80 0,82
10.Agresive 0 0 1 2 3-5 690 0,82 0,78
11.Altele 690 1,40 1,25
Procentaje teoretice 6,7 24,2 38,2 24,2 6,7
Procentaje cumulate 6,7 30,9 69,1 93,3 100,0

Etalon pentru testul MRF

Clasele normalizate

1 2 3 4 5 N Media A.s.
Motive (X ) ()
1. Afinitate socială 0-1 2 3-4 5 6-8 491 3,39 1,47
2. Ridicare socială 0 1 2 3 4-8 491 1,54 1,22
3.Realizarea de sine 0-2 3-4 5 6-7 8-10 491 4,91 1,68
4.Normative 0 1 2 3 4-7 491 1,92 1,19
5.Anxietate 0 0 1-2 3 4-7 491 0,85 0,94
6.Materiale 0 1 2 3 4-8 491 1,58 1,17
7.Erotice 0 0 1 2 3-5 491 0,86 0,85
8.Activarea existenţei 0 1 2 3-4 5-6 491 1,83 1,18
9.Compensare 0 1 2 3-4 5-6 491 1,91 1,20
10.Agresive 0 0 1 2 3-5 491 0,87 0,75
11.Altele 491 1,85 1.38
Procentaje teoretice 6,7 24,2 38,2 24,2 6,7
Procentaje cumulate 6,7 30,9 69,1 93,3 100,0

32