Capitolul4

Formareaprofesionigtilor
pentru munca in comunitate

L. Introducere

Cerereatot mai accentuatlgi mai insistenti privitoare la ,,calitatea"serviciilor oferite

persoanelor gi grupurilor naturale in cadrul oriclrei comunitlli locale face presantd
necesitateade a investi mijloace gi energii pentru pregltirea gi formareatuturor celor care
exercitl profesii de sprijin menite sI producl bunuri de relafie.
Dezbatereaconsacrattrformlrii este tot amt de urgenti gi in privin[a organizaliilor
productivein general (cl Quaglino, 1985; Kaneklin 9i Olivetti Manoukian, 1990);
op[iuneanoastri pentru focalizareareflecliei mai cu seami asupraformirii profesioniqtilor
care opereazdin serviciile pentru persoaneestemotivat5.de congtiinlafaptului ci serviciile
sunt nevoite sd se confrunte, in aceastl sfertr, cu instante de promovare umand gi cu
exigenfeetice de umanizareintegralda vietrii sociale 9i institulionale.
Aceastl viziune este motivatl totodatl qi de constatareac[ direcliile principale ale
politicii socialesunt de mai mulli ani influen[atemai ales de exigenlede tip economiccare
urmdresc mai mult oblinerea unei eficienle de faladi decdt o eficacitate real[. Aceastl
orientare,atunci cAndimpune reduceri bugetarepentru prestdri qi servicii, nu [ine cont de
repercusiunilenegative pe care unele dintre acesteale pot avea asupra calitltii vietii:
sciderea pe verticall a investiliilor destinateprevenirii tulburirilor de comportamentin
perioadade pre-adolescen[[,de exemplu, implic[, pe termen mediu, degradareaseverda
calitllii vietii din oragegi necesitateade a o contracaraprin sporireamlsurilor represive,
mult mai costisitoaredecat intervenliile preventive.
in acelaEifel, este in curs de conturareo viziune aproapeexclusiv asisten[ialdasupra
serviciilor ce propuneimportantefragmentlri pseudospecializate ale acestoracare nu 1in deloc
cont de strdnsainterdependenttr dintre echilibrul persoaneigi calitateavielii comunitare.
DacI o culturl a muncii socialear fi elaborattrgi priviti cu mai multE atenlie, atunci o
corectd logic[ economictrar putea sI se impace cu o organizareintr-adevtrr eficace a
serviciilor comunitare.
Formareacelui ce se angajeazEsd lucrezein acestdomeniu este,de aceea,o activitate
foarte pretenlioasdcare nu poate fi niciodatl consideratddeslvArgitl Experienfaclpdtatl
Oe to(i operatorii pe parcursul propriei lor activit5li trebuie, intr-adevdr, sd poati fi
elaborattr9i aprofundati astfel incAt sI furnizezenoi instrumentede intrelegere a realit5fii qi
noi indicalii pentru proiectele gAndite de cei ce decid direcliile politicii sociale.
incepem icest capitol cu prezentareaunor teze referitoarela formare. Nu e vorba de
lutrri de pozilie utopicesauveleitare: teznleincearcdsd defineasclni$tepunctede referinli,
t02 TEORII SI METODOLOGII

ideale, dar realizabileprin angajareumanl, 9i care pot fi utile pentru cei ce prefigureaztr
un plan formativ sau acceptl sI-gi perfeclionezepropria pregitire.
Apoi, vom incerca sd verificlm cum gi dactr sunt luate in considerarecontinuturile
acestortezein cadrul modelelor formative referitoarein specialla domeniul organizatoric.

2. Patru teze asupra formlrii profesioniEtilor

care opereazilin domeniul social

2.L. Formarea in vedereacolaboririi interdisciplinare

realepe carepersoanele
Problemele in cadrulgrupurilor
le infrunttrin vialalor socialtr,
primare gi al organizaliilor mai mult sau mai pulin formale care constituie comunitatea
locald, nu pot fi abordatein mod punctual, respectandu-se demnitateaumanI, de cltre nici
o disciplintr luatl in parte, fie ea aferent[ $tiintelor sociale sau gtiin(elor medicale. Din
aceastl cauz5, serviciile destinatepersoanelorau fost treptat organizatepe bazaunor grupuri
de lucru orientatecltre un obiectiv (acelade a da un rtrspunsadecvatnecesittrlilor,respectAnd
complexitateaacestora)gi au fost alcdtuitedin operatoricu diversecompetenteprofesionale.
Astfel, s-a constituit progresiv o culturd a grupurilor de lucru nlscutd din diversele
cerin(e ale comunitSfii: educatori, profesori gi psihologi colaboreaztrpentru a-i ajuta pe
cei tineri str infrunte problemele tranziliei de la o faz[ de evolulie la alta; medici,
psihologi, educatori, infirmieri gi asistenli sociali colaboreazl pentru realizarea unor
complexe intervenlii preventive; asistenti la domiciliu, infirmieri, medici gi psihologi
lucreazdimpreunl pentru a oferi un sprijin social adecvatbltrdnilor care trtriescsinguri,
urm[rind totodattr gi evitarea institulionalizlrii acestora; educatori, asistenli sociali 9i
psihologi colaboreazdpentru a asigura sprijin social familiilor recent stabilite la orag,
ajutdndu-le sI se inserezein noul mediu in mod progresiv, ftirtr sl-gi distrugtr propriile
valori, gi agamai departe.in ciuda faptului cI, de pesteun deceniu,diferite legi prevtrdgi
reglementeazdrealizarealor, acesteservicii, in multe regiuni, n-au funcfionat niciodattr.
Aceastdlipstrnu are nici o cauzi sociopsihologic[,economicl sau organizatorice.Este pur
gi simplu o dovadl cd n-a existat vointa politici pentru a le realiza'
Acolo unde serviciile au fost infiinfate au apdrut insd diverseprobleme de tip organi-
zatoric care au influen[at negativ eficacitatea gi eficienla lor. Multe dintre acesteobstacole,
legate in special de funclionareagrupurilor de lucru, sunt datoratecu sigurantdformaliei
prea putin omogene de care a beneficiat fiecare dintre profesionigtii ce le compun.
Operatorii cu studii superioare, in special medicii, sunt formafi conform prototipului
liberului-profesionistcare lucreazdin deplinl autonomiein cabinetul slu; infirmierii au
parte de o formatrieorientat[ spreun angajamentinstitulional (in cadrul unui spital) cu totul
subordonatgi complementarcu activitateamedicilor, cu diverselelor specializtrri; asistenlii
sociali sunt formali pe baza unor tehnici de specializare verificate care au ca finalitate
gestiunearaporturilor interpersonaleqi de grup, tehnici care de cele mai multe ori nu mai
1in pasul cu progresul disciplinelor sociale li psihologicedin care provin-
Pentru a dep5giimpasul generatde acestediferenle institulionalizatetrebuie imaginattr
o sferd comunl pentru formarea celor ce activeazdin acelagiserviciu. In practicd, duptr
formarea de baz[ proprie oricdrei profesii, la inceputul carierei qi in raport cu tipul de
funcfie pe care fiecare operator trebuie s-o indeplineasctrin cadrul organizatrieicefurnizeazl
serviciile, ar trebui imaginate stagii formative intensive gi de scurt[ duratS, accesibile
tuturor operatorilor, menite str amplifice capacitatealor de colaborareinterprofesionali,
 FORMAREA
PROFESIONISTILOR
PENTRU
MUNCAiN COUUNITATE 103
stagii cu continuturi in parte omogene,in parte specificediferitelor profesii,
dar articulate
intre ele. Astfel de cicluri ar trebui sI poatl fi uimate gi de fiecare
datr cAndun operator,
impreunl cu al1ii, iqi asuml o sarcintrdiferitl de cea indeplinitd anterior,
dar inruditl cu
profesiasa: s-ar facilita astfel transferuri utile pentru stimularea
iniliativei unor operatori
care se simt de-acumlipsili de interespentru rutina operativl cotidianI. De
altfel, ciclurile
formative ar avea avantajul de a nu impune modiricxri substanliale
ale programelor
formative de baztrale diverselorprofesii, greu de realizatintr-o peiioadd
relativ scurtl.

2.2. Formarea la serviciu ca angajament liber consimtit

Pregtrtireala serviciu trebuie sd fie proiectath gi realizatd evitAndu-seritualizarea (per-
feclionareae la mod5, aqadar,,giin spitalulnostru... sau in intreprinderea noastri... am
prestigioasaagentie...") atat de respectatdin vremurile din urmd cAndproblemele
:h.-rnlt
de bilanl nu plreau amt de obsedante.Formarea, in schimb, trebuie sd fie pioiectattr
in
raport cu valorile gi cu pactul social pe care se intemeiazi organizaliain chesiiune(pentru
serviciile socialegi sanitare: stimulareaproceselorvitale, sprijinireaacestorain
momentele
de schimbare, orientarea potentialului actorilor sociali, indlividuali sau colectivi)
9i in
vedereapromovtrriidrepturilor qi responsabilitdlilorpersoanelor,reunind doul
domenii de
interes: acela, propriu serviciilor, de a-gi pregiti acliunile; acela, propriu
cetitenilor, de
a-gi vedea realizatedrepturile c6t mai bine cu putinli.
Din acesteafirmalii generale,rezulttrcI formareaoperatorilornu poate fi impusd
-dacd de la
nivelurile superioareale unei ierarhii organizatorice: a$a ar sta lucrurile, totul s-ar
reduce la o purl condescendenld(compliance) fald de autoritate, blocand in
cazul celor
supugipregitirii orice implicare personal5gi orice motivalie pentru punereain
disculie a
modalitStrilorgi a scopurilor propriei activirlti.
Angajamentul personal in propria activitate 9i disponibilitateade a pune in disculie
aspectecentraleale propriei identit5(i personalenu se activeazdla comandd:
sunt fructul
opfiunii unor persoanelibere ce mediteazi asupraimpactului pe care organizaliacdreia
ii
aparfinil are asupracalitltii vielii 9i asuprasemnificalieiangajaiii personalein funclionarea
organizaliei.
De aceea'formareaactioneazein profunzimeasuprasubiectivitltii fieclrui actor, nefiind
vorba de o subiectivitate abstractl gi fluctuantl in vidul sociai, ci solid ancorattr
in
interdependenfa dintre individ gi contextul social de la un moment dat. inteleasi in acest
mod, formareaesteinstrumentulprincipal al sprijinului socialcarepoatefi oferit capacitilii
sintetice a Eu-lui fiectrrui operator pentru a putea s5-Eiaducl la zi gi si-gi redeiineasid
sensulpropriei activitlli.
E de inteles cI propunereaunui tip de formare astfel conceput poate suscita multe
relineri chiar din partea celor ata$atiin mod sincer noului. Reticenlite pot avea origini
diverse: pot provenidin modurile obiqnuitede inlelegere, .o^po.turn.ntel,or profesionile,
din standardeleorganizatoriceconsolidate($i deseori osificate) care nu admit existen[a
unei realittrli diferite de cea definitd de ele, din sistemelede putere care, penrru a
se
autoproteja,segmenteazd adesearesponsabilit5lile,impiedicl comunicareainterndEi externd
a organiza[iei,stimuleazdinertriafiecrrui operator in raport cu cerereasocialr.

2.3. Formarea ca instrument al inovafiei

Proiectul formativ trebuie sI find cont de faptul ctr formareapresupuneschimbare: a
persoanelor,in cadrul grupurilor sau al organiza[iilor.AceastdinlSntuirecauzall este
datl
104 TEORII SI METODOLOGII

in general ca scontatX,dar este respinsi atunci cAnd pune in disculie situalii de fapt
consolidate(schimbareaeste intotdeaunadureroasdpentru toat[ lumea!).
In termeni generali, se poate spunecd necesitateaformlrii esteevidentl atunci cAndun
actor social (individual sau colectiv) trebuie sI dobdndeasclcompetenlelenecesarepentru
a-gi putea asuma responsabilitSlideterminateintr-un sector al vielii sociale. Aceastl
definilie destul de ampl5 se referl fie la formarea ,,de bazd", fie la cea ,,permanentI" sau
..la locul de munctr".
in mod specific,se poatevorbi de formarepentru a ne referi la procesulprin caremodul
de operare al unui individ sau al unui grup ,,ajungesi corespundS"cu exigenlele de
func(ionareale societllii sau ale unui sectoral acestdia.Astfel, e pusi in evidentrtr o priml
formd de interdependentl intre formare gi schimbare: dacl existd o discrepanftrintre
modul de operareal unui actor social gi aqteptlrile sociale(pentru cI nu dispunede tehnici
de ultiml or5 sau pentru cI nu ia in seaml valori de refering considerateesen[ialein
mediul in care aclioneaztr),atunci o iniliativd formativi ii permite acestuias5-gimodifice
perspectivele,s5-qiinsuqeascitehnicileprin caresI se punl de acord cu valorile implrt6qite
qi cu conduitelecerute de contextul in care trdieqte.
Raportuldintre formare gi schimbares-ar exprimain intregime la acestnivel (individual
sau de grup mic) daci societateaca intreg ar fi permanent direcfionatdde instanle de
promovare umand qi de protec[ie a persoanelor.Cum acest lucru nu este intotdeauna
adevlrat, trebuie sI adiuglm, cel pu[in in ceeace priveEteserviciile destinatepersoanelor,
cd formarea este un instrument fundamentalpentru a pune gi pentru a men(ine in centrul
interesului operatorilor promovareadrepturilor Ei a responsabilit5(ilorcetd{enilor,recu-
noscAndu-se valoareaprimarl a oricirei persoanegi a istoriei sale.De aceea,formareaeste
condifia esentialdpentru ca forle inovatoareataEateunor valori fundamentalesd fie in mod
constantactive in unele sectoare-cheie ale societ5lii.
Cele doul niveluri ale raportului dintre formare gi schimbaremeritl sI fie prezentate
mai detaliat.
Procesulformativ, fie el de bazl saula serviciu, trebuie sd rezolveo sarcintrechivalenttr,
practic, cu o schimbarede culturl (Lewin, 1948, trad. it.,1972). Doar legAndu-qipropria
conduitl de cevaamplu, substan(ialEi supraindividualcum este cultura de grup, individul
iqi poate stabilizacuno$tintelepe care le dobAndeqte, ferindu-le de fluctuafiile cotidieneale
sttrrilor sale sufletegti9i ale influentrelorde mediu la care este supus.
Intr-o exprimare mai analiticd, procesul formativ, atunci cAnd se realizeazS,modificd
atat structura cognitivi a subiectului, cdt gi sistemul sdu de valori gi bagajul tehnologic.
DacI acestetrei efecte s-ar supuneaceloragilegi, procesul formativ ar putea fi controlat
intr-un mod relativ simplu : in realitate nu este aga Ei, de aceea,cine igi asum5rolul de
formator trebuie sI facE fa[5 unor contradiclii diverse. De exemplu: insisten[a asupra
imbogltirii bagajului tehnic al unui educatorpentru a-l face sI fie in m5surI sd utilizeze
instrumentemoderne cu care sI motiveze in mod serios pe copiii de care se ocupi nu e
deloc o garanliecd acelagieducatorstlpAnegtemai bine proceseleformativepe care le-a pus
in miqcareEi cI inlelege importantaadecvdriipropriilor eforturi la anumite standardede grup.
De aceea,esteesen(ialca pentru fiecaresitualieformativi sEfie pregltitl o metodologie
care sI reuneascdsecventeadecvatede interventriiale formatorului Ei secvenlede iniliativl
din partea grupului de subiecli in formare.
Al doilea punct al acestei refleclii este firl indoiald mai complex. Munca celui ce
actiyeazdintr-un serviciu social are unele caracteristici care, in alte contexte, pot fi
consideratescontategi, ca atare, pot fi l5sate in mod constantin planul doi. A pune in
centrul propriei actividti valoarea qi promovareadrepturilor fiecdrei persoaneeste, in
cadrul serviciilor sociale,o sarcindce trebuieindeplinitl continuuprin glsirea modalitSlilor
 FORMAREAPROFESIONI$TILOR
PENTRUMUNCA iN COMUNITATE 105

de exprimarepracticd a acesteia,lindnd cont de complexitatearaporturilor dintre indivizi

9i grupurile lor primare pe de o parte, dintre indivizi qi institulii cu diverselelor forme
organizatorice,pe de alti parte.
Se poate intAmplaca, in anumite situalii istorico-sociale,complexamagindriea servi-
ciilor destinatepersoanelorsI poatd fi reglatd astfel incat si facl sI predomine rafiunile
bugetareasupracelor de protectie socialS- promovareapersoanelorin funclie de acliunile
politice prioritare - ori eficienla asupraeficacitltii in funclie de opliunile organizatorice.
In astfel de conditrii, fidelitatea fa15 de esen[a angajamentuluiprofesional intrl in
conflict cu criteriul de prioritate impus de cadrul organizatoricin care activeazl,operatorul.
E importantca operatorii strfie capabili ,,sdnavigheze"fdrd,sI se inece daci sunt implicali
intr-o astfel de situalie conflictualS,afirmAndcontinuu, dupl logica operativea minorit5-
lilor active (Moscovici, 1976; trad. it., 1981), valabilitateaprincipiilor care consacrd
prioritateapersoanei,adicd eficacitateaemancipatoarea serviciilor in raport cu exigenlele,
chiar dacl respectabile, de eficienglqi economie.
Formareaesteunul dintre instrumentelecarepoatefurniza operatorilorenergianecesartr
pentru gestionareaacestorconflicte gi pentru a mentine activd initiativa lor minoritarl.

2.4. Formarea de bazi Ei formarea Ia serviciu presupun metode diferite

Formareacomport5,intre altele, o investilie importantl de resursedestinatebinelui comun,
gi din acestmotiv nici o ocazie pentru formare nu trebuie banalizatl sau ratati.
Unul dintre criteriile fundamentalecarenu trebuieneglijat niciodatl in cursul proiectdrii
unui stagiu formativ este cel care ajutd la diferenliereaneti dintre formarea de bazl gi
formarea la serviciu. Mult prea des, momente importante ale formdrii academicepost-
universitaresunt abordateca gi cum subieclii in formare ar fi proaspefiabsolventri,gi nu
profesionigtideja calificatricare au acumulat,datoritl unor forme de practicl mai mult sau
mai pu[in formalizate,o anumitd experienldoperativS.Aceast[ apreciereeste valabild, in
mod gi mai limpede, in cazul formdrii ce vizeazdprofesionigtigi operatoricare au acumulat
multl experientl in munca de teren. A repropuneacestoraforme Ei metodeale formirii de
bazd este ca gi cum s-ar subestimacunoa$tereape care au gtiut s-o dobdndeascldin
experien[atrditi, ca qi cum li s-ar spune cI nu trebuie sd acorde credit semnificaliilor
descoperitein timpul propriei activitlti, ci sI se limiteze sI invete ceea ce le propun
"expertii" externi.
Entuziasmulsclzut cu care sunt intAmpinatemulte propuneri de formare la serviciu
derivi tocmai din caracterul repetitiv abstractal acestorproiecte.
Formareade bazl trebuie si fie finalizati pentru a deschideample orizonturi culturale
in care aportul $tiintelor vielii gi al gtiinlelor sociale,in funcfie de programaspecific5, sI
fie aprofundatin mod adecvatgi echilibrat. La aceastatrebuie sI se adaugeun angajament
seriosmenit s[ ducd la dobindirea unor instrumenteoperativede ultimtr ord in raport cu
contextulistoric Ai corespunzitoarecadrului cultural de referinl5. Pentrua obline un astfel
de angajamentin cadrul profesiilor de sprijin social, trebuie redefinite in termeni succinli
profilurile profesionale ale fiecireia dintre ele pentru a le adapta Ia particularittrlile
intervenliilor multid isciplinare care caracrerizeazdservic iile.
Totodat5,formareala serviciu trebuiesi se bazezepe experienlaacumulatl de operatori
in timpul lucrului, utilizdnd pentru acest scop tehnici de grup adecvate,stimuldnd apro-
fundareainformaliilor Etiinlifice gi tehnicede ultimd orI cerutdchiar de acestegrupuri de
lucru gi facilitAndconfruntareadintre reflecliile operatorilor asuprapropriei experiengegi
achiziliile cognitive gi metodologiceale celor ce se ocupi de cercetare.Aceste obiective
pot fi atinsedoar dacl operatorii inqigi participd Ia formulareaprogramelorde formare gi
106 TEORII SI METODOLOGN

dacl se intAlnesccu profesionigtispecializalicare qtiu sI dialoghezefIrI sI se mullumeascd

cu solulii facile : 9i formatorii potenliali sunt actori importanti ai procesului de formare
continu[ gi, de aceea,ei trebuie nu doar sI asculte,ci gi sd intervinl in dialogul privitor la
proiectul formativ, aducindu-gi contribulia punctuall.
Este evident c[, din aceastl perspectivtr,nu are nici un sens utilizarea unor pachete
formative pregltite dinainte gi fdrd a lua in consideraredefinirea unui ,,contract" formativ
care str-i implice atet pe operatori, cdt gi pe formatori.

3. r,Formareapsihosociologicl"in organizafii

Formareaadullilor angajatipe lAngdorganizalii de dimensiunimai mult sau mai pulin

vaste a apdrut qi s-a dezvoltat in Italia in primul rAnd ca o cerinli a organizaliilor de
produclie.
Identificatl la inceput ca o tehnictr de conducere a grupurilor mici care ltilizr,azd
experien[aqi conceptelede dinamictrde grup lansatede Kurt Lewin in Statele Unite, a
c5ptrtat,potrivit unei definilii date in Franfa acestui domeniu de activitate, eticheta de
formare psihosociologicd "
Conceplia originard s-a modificat treptat gi intervenfiile formative s-au rdspdnditgi in
organizafiilecare oferi servicii nu doar in mediul productiv.
Azi, 9i in Italia, este disponibill o literatur[ destul de vastl consacratd ,,psiho-
sociologiei" formtrrii, care se ocup[ totugi in specialde sectorul managerial.
Ne vom opri pe scurt asupraa doutr sintezeteoreticegi metodologice: cea deja citattr
a lui Quaglino (1985) gi cea a lui Kaneklin din lucrarea semnat[ de Kaneklin qi Olivetti
Manoukian(1990).
Criteriile de valoarecare trebuierespectate,conform celor doi autori, in alcltuirea unui
proiect formativ - pentru a evita riscul banalizlrii repetitive gi al tehnicismuluiobtuz care
nu fine cont de necesit5lilespecificeale interlocutorilor implicati - sunt destulde asemtrnl-
toare cu cele expusede noi cind am enuntatcele patru teze (cf. sectiunea2).
Cartea lui Quaglino este cea care face un efort mai mare de precizare a principiilor
epistemologiceale procesuluiformativ in organizalii: o atenliespecialtresteacordatl unei
teorii generalea formlrii. ,,Vid teoretic inseamntractiunedus[ orbegtecare, la rAndul slu,
provoacl imposibilitateainvltlrii gi, ca atare, blocareaoricdrei acumul5ri de experienl["
(Quaglino,1985, p. 20).
Formareaeste ,,activitateeducativ5"menittrsI sporeasclgtiin[asubieclilor gi, din acest
motiv, poatecontribui la o schimbareorganizatorictr.Pentruca lucrul acestasd se realizeze
trebuie respectateurmdtoareleconditii
- formareatrebuie sd fie g6nditl gi realizatdca un proces la care concurl atAtun sistem
informativ (intelesca un ansamblude instrucfiuni, reguli, tehnici, limbaje gi proceduri),
cdt gi un sistem operativ. Cele patru etape esenfialeale acestui proces sunt: analiza
necesitililor, proiectarea,actiuneaformativd gi evaluarearezultatelor.Prima $i a patra
empe tin de sistemul informativ, a doua gi a treia de sistemuloperativ ;
- formarea capdtdo semnificalie gi o orientare: intr-adevir, devine fie un complex de
procesede transmitere a cuno$tintelor gi de adaptarea know-how-ului, fie un instrument
fundamentalde recalificare gi perfeclionareprofesionali ;
- formarea comportl o tehnologie gi exprimarea valorilor: trebuie deci proiectatd 9i
realizatd finAnd cont de complexitatea realittrtii pe care trebuie s-o infrunte. E nevoie
agadarde o tehnologieadecvatl care, atunci cAndnu e disponibil[, trebuie prevlzuttr 9i
 FoRMAREAIRoFESIoNI$TILoR
IENTRUMUNCAiN couuNnerE 107

pregtrtittr.instr, pentru a face fald complexitSlii realittrlii, formareatrebuie sE exprime

gi valori, intAi de toate prin recunoa$tereaunicittrtii tuturor subieclilor din procesul
educativ: concepereaintr-un mod pur instrumentala acestuiproces duce, de fapt, la
neglijareaprea frecvent[ a acesteivalori cardinale.Recunoagterea unicit5lii subiec[ilor
implicali in proces constituie o etapd obligatorie pentru recuperareacapacitdlii de
exprimare a valorilor.

Numai dacl formarea este in[eleasl ca un proces orientat cdtre obiective strategice,
dacddispunede o tehnologieadecvattrpentru abordareaproblemei cu care se confrunti gi
dacl reugegtesI exprime valori (recunoscAnd-ointAi de toate pe aceeacare caracterizeazl,
unicitateaactorilor participanti la proces),atunci iqi va putea atingeobiectivul constdndin
corelareainvlttrrii individuale cu schimbareaorganizatoricd.
Contribulia lui Kaneklin (IGneklin 9i Olivetti Manoukian, 1990) este mai degrabtrde
tip istorico-metodologic: cu ce condifii se poate realiza o formare psihosociologic5
destrvirgittrqi care este contribulia cea mai importantd pe care aceastao poate aduce la
funcfionarea organizatoricXgi institulionaltr ? Pentru a rtrspundela acesteintrebdri, autorul
reconstruie$tetabloul dezvolttrriiintervenfieipsihosociologiceformative in Italia incepand
cu anii '60 pAnEastizi.
Intr-o primtr fazI, interesul s-a concentratasupra funclionlrii grupului mic in organi-
zafiile productive (in intreprinderi): obiectivul formtrrii

,,esteacelade a mtrricapacitatea de relalie,de a sporiflexibilitateatn utilizarearesurselor

umane5i in conducerea grupurilor.Formarea psihosocialtrestedefinitEca o experien(E centrattr
pe analizarelaliilor de grup gi a fenomenelorde interacliunecu scopulde a imbunetlti
capacittrgile
de infelegere a relaliilorinterpersonale careconstituielesutulsocialin careoricare
dintre noi trtriegtegi lucreaz[.Ea igi revendicdtitulaturade upsihosocialtr" 1esrn.ipentructr
definegtegrupuldreptpropriul obiectde analiz|" (ibidem,p. 113).

Se spuneactr intervenfiaformativ[ care viza grupuri de muncitori af'la1iin pozilii-cheie

ale organiza[ieiproductivear putea amplifica sensibilitatealor la nivel relalional facilitAnd
orientareaformdrii cdtre sarcinilegi capacitIlile decizionaleale tuturor lucrtrtorilor. Astfel,
se spunea, calitatea vielii din intreprindere s-ar fi imbuntrt[fit, iar productivitateaar fi
crescut. Instrumentul principal pentru o astfel de formare era considerat Traintng-group-ll
(T-group), experimentatgi pus la punct de Lewin in anii '40.
Curdndinsd, agtepttrrileentuziasteau fost dezamigitegi, in prima jumtrtatea anilor '70,
s-aconstatatcI ceeace se fdceain generalera mai mult o formareaparenttrdecAtuna reall.
Maggi (1974) numeqte ,,formare aparentd" acea iniliativl in care se observtr o mare
discrepanfEintre obiectiveledeclarate(adicd schimbaregi inova[iein organizalie)gi cele
atinse.Acestinsuccesal unei intregi strategiide intervenliea fost explicatpebazaconstattrrii
ctr acliunile formativenu reuqeausI factrstrcorespunddmodelul folosit cu nevoilerealeale
organizalieigi ale subieclilor care solicitau intervenlia formativtr (,,cererealatenttr").
Intre timp, practica formlrii psihosociologiceabandonaseprogresiv mare parte din
concep[iaoriginartrlewiniantrpentru a se apropiala inceputde pozitiile epistemologiceale
aceleiptrrtridin psihologiafrancezd,,caracterizattr de efortul de a concilia teoria sistemelor
.;u modelul freudian al duplicitdlii pulsionale, al instinctelor de vialX qi de moarte"
(Kaneklin gi Olivetti Manoukian, 1990, p. 128), pentru a se indrepta ulterior ctrtre gcoala
psihanaliticl englezdde inspiratriekleiniantr, utilizdnd in special contribuliile lui Bion gi
Iacques.
Se inlelege deci de ce necesitateade a descifra ,,cererealatent5" subiacenttrorictrrei
solicittrri de formare a fost abordatl in cheie clinicd.
r08 TEORII SI METODOLOGII

Pentru a apreciaintreagainsemnitatea acesteitransformlri se poateconfrunta definilia

dati de Lewin formtrrii psihosocialegi reprodustrde noi mai sus cu cea elaboratl in cheie
clinic[ de Ambrosiano (1982, p. 57) : formareapsihosociologictreste
,,procesul de analizarea raportuluipe carepersoaneleil au cu propriamuncdprin utilizarea
setting-ulli formativ ca o metafori a comportamentelor organizate,ce sunt produseale
fanteziilorinstitulionalegi individualecareconvergspreconstituireaunei istorii romantatea
muncii, compactegi repetitivela nivelulreferintelorvaloricegi ideologicegi al contextuluide
reguli utilizatepentruinterpretarea evenimentelor"(citat in Kaneklingi Olivetti Manoukian,
1990,p. 135 ).

Analiza cererii devine astfel unul dintre momenteleimportante ale orictrrui program
formativ : acestapresupunec[ formatorul alocd destul timp muncii iniliale de consultare,
menitl sd-l facd sI inteleag5,impreuntrcu solicitantul, motivul cererii avansateEi de ce
crede ctr poate fi ajutat de un psihosociologpentru rezolvareaanumitor problemespecifice,
gi nu a altora. Tocmai datoritd acestui efort, orientat spre interpretareaparticularitdtilor
acelor aspectepe care cererile explicite nu reu$escsi le exprime, legate de necesittrlile
organizalieiqi ale celor care lucreazdin cadrul lor, psihosociologulpoate evita riscul de a
propune modele de intervenlie mereu asemdndtoare,repetitive $i, ca atare, abstractein
raport cu neajunsuriprofesionalegi cu probleme organizatoriceradical diferite.
Pornind de la leclia oferiti de evolu[ia istorico-epistemologiclrapid conturatl de noi
aici, Kaneklin propune ,,o concepfieasupraformlrii psihosociologice"bazatepe conceptele
de din experienti" 9i de ,,formativitate".
"invdlare
A tnvdla din experienld nu este sinonim cu ,,a-$i insugi experien[a" intrucit nu e un
proces automat Ei nici o capacitatedezvoltat[ in mod egal la toli oamenii. A recunoagte
acestproces inseamn[ oricum a postula cI existl in mod constitutiv in mintea umanl un
imbold spre cunoa$teresupusunor destinediferite in funclie de istoria fiecirui om, bdrbat
sau femeie, studentsau ucenic, intelectualsau prestator(prestatoare)de muncl (Meltzer,
1981). Pe aceastl bazl poate fi definittr formativitatea.E vorba de o capacitatedubltr:
de a sereprezenta
,,aceea pe sineinsugi,de a gAndicondiliileinternegi externealepropriei
existente de a le exprima,prin intermediullimbajului,intr-un discurs; in al doilearAnd,
gi
omul are totodatdcapacitatea de a interveniasupracondiliilor existenteisale.El poate,prin
intermediulacrivititii imaginativea min[ii, str-gianticipezeactiunileSi sd $i le organizeze,
poateformulagi reformulaun proiect" (ibidem,p. 155).

Consultantul care iniliazl un raport de formare psihosociologicdtrebuie, agadar,sd

consumeo parte importantddin timpul sIu pentru a a\aliza sensulintrebdrii care i-a fost
adresatl: ,,Ce imi cer ei in realitate gi ce pot s[ fac ? " ; iar pornind de la acest rtrspuns
poate dezvolta ,,o propuneretridimensionaltrde lucru cuprinzAndconsultantul,clientul gi
problemaneprevlzutd" (ibidem, p. 187). in acestmoment poate incepeexplorareaproble-
melor, confruntend ipotezeleconsultantuluicu cele ale clientului 9i creAndpentru acesta
din urm[ posibilitateade a incepesI reflectezeasuprapropriei conditii pAnI la exprimarea
acesteiaintr-un mod nou Ei lipsit de stereotipii. De aici, printr-un proces circular in care
jocul fantezie-gdndire-acliune oscileazl intre gAndireacongtientXgi confuzia incongtienttr,
clientul, cu sprijinul consultantuluicare continui strprelucrezecererile inilial receplionate
glsindu-le noi semnificatrii,poate ajunge sI-gi organizezein mod diferit propriile acliuni
formuldnd un proiect serios de schimbare.
Cele patru etapeale procesuluiformativ amintit de Quaglinosunt agadarprevdzute9i de
modelul propus de Kaneklin, degi ,,concep1ia"acestuiaspecificl mai detaliat pe fiecare
dintre ele : in prima etapd,solicitareaunui programde formareesteelaboratdprin intAlnirea
 FoRMAREApRoFESroNIsrrloRpENTRUMUNcAiN couuNrrerr, 109

directl dintre formatorul potenfial(expertin formare) gi solicitantpentru a scoatela lumini

semnificaliaprofundda necesit5liicare trebuiesi-gi gdseasclun rlspuns; chiar dacl datele
sale sunt precizatein specialin faza imediat succesivS,proiectareaconstituiela rAndul sdu
un proces care incepe in timp ce se desfdgoardanalizasolicitlrii Ei se prelungeqtegi dupl
definireacontractuluiformativ prin diferitele ajustlri impusede continuareainteracliunii;
acelagilucru se poatespunegi desprefazade intervenlieformativl propriu-zisdcarenu este
nici discontinul in raport cu cele precedente,nici programatl ca sX nu i se poatl aduce
modificlri. In ceeace prive$teevaluarearezultatelor,acorduldintre cele dou5 schemepare
total. Exist[ insd gi un aspectulterior gi substanlialin privinla clruia acesteaconcordS:
recunoa$terea faptului cd pentru formare sunt esenfialeempatia, receptivitateaqi armonia
ce trebuie instauratede citre expert in raporturile cu solicitanlii.
Pe plan strict operativ,aceastl orientarevaloricd excludeposibilitateade a rlspunde cu
aceleagi ,,pacheteformative" unor solicitdri de formare diverse ce trebuie inlelese gi
evaluatepornind de la ceea ce au specific. Pe plan general,acela al semnificaliei pe care
acfiuneaformativl o are in cadrul raporturilor umane,aceastlorientareexpriml o necesitate
majord de angajarein vederea promovirii gi a protejlrii drepturilor fundamentaleale
persoaneigi ale grupurilor unde persoanelese reunescpentru a-qi aducecontribulia lor la
viala socialtr.

4. Un model psihosocialpentru acfiuneaformativfl

Este interesantde notat cum conceptiadespreformare, care qi-a plstrat totuqi eticheta
psihosociologic5, in continuareatradilieifranceze(Pagds,1968; trad. it., 1981),a inregistrat
o ,,deraiere" destul de accentuat5de la poziliile epistemologiceinspirate de psihologia
social5lewinianl Ei in special de la cercetdrilegi practica legate de group dynarhicsspre
alte pozilii cu o amprentl psihodinamici diferiti, inspirate mai cu seamd de qcoala
psihoanaliticl englezd.Cu alte cuvinte, ,,formareapsihosociologicl" utilizeazdca instru-
ment operativ esen{ialpsihologia dinamicdpreluatl de la qcoalaenglezdde psihanalizEgi
aplicatl prin metoda clinicl la viala grupurilor gi a organizaliilor sociale.
Chiar dacl o analizl punctual[ a subiectului nu a fost incd f5cut5, schimbareaa
modificat in mod evident metodelegi tehnicile efectulrii formlrii. Interpretareacea mai
obignuitl a problemei esteaceeaconform cdreia, o datl descoperitelimitele T-group-uIui,
in diversele sale versiuni, consideratmultd vreme instrumentul operativ privilegiat, s-a
trecut la formareain cadru organizat,adoptAndu-se metodele$i tehnicile cele mai conve-
nabile gi productivepentru diferitele situalii.
Trebuie sI observlm insl cd psihologia formirii a pierdut, proceddndastfel, orice
contact cu dezvoltirile gi progreselepsihologiei sociale post-lewiniene.O lucrare a lui
Monteil (1989; trad. it., 1991) care subliniazdacele contribu[ii ale psihosociologiei
socialerecentecare pot fi folosite de psihologiaeducalieigi a formirii se situeazl complet
in afara ,,psihosociologieiformtrrii". Pe de altd parte, deplasareaprodusXin sAnulacesteia
ctrtreorientareaclinico-dinamicda accentuattot mai mult interesul'pentrusubiectivitatea
individuald(Spaltro, 1981),in timp ce psihologiasocialSs-a referit constantla subiecti-
vitateaaflatd intr-o strAnslinterdependenlS cu mediul social (RossSi Nisbett, 1993).
in acestsens,e plauzibil5schilarea,pe ldngdmodeluldinamico-clinic,a unui modelde
proces formativ ancoratin psihologia sociali gi in evolulia sa post-lewinianl (ceeace nu
inseamnlanti-lewiniand).
O lucrare de orientare psihosociali care a adus o contribulie semnificativdla analiza
structurald(gi nu doar dinamicd)a proceselorformativea fost publicatl in Fran{ain 1985.
11 0 TEORII $I METODOLOGII

Autorul acesteia, Monteil (1985), igi bazeazl reflec[ia pe combinarea dintre teoria
sistemelorqi contribuliile gtiinlifice ale psihologiei socialeexperimentaleEi demonstreaztr
existenla a trei sisteme formative care diferl prin structurl, prin continutul care le
caracterizeazl, prin metoda de intervenfie adoptatdgi prin caracterul specific al obiectivului
formativ urmdrit. DouI dintre aceste sisteme formative pot funcgionaautonom, iar in
anumitecondilii legatede raportul persoanl/mediupot obline rezultatesatisflcitoare, instr
nu pot duce in nici un caz, singure,la producereade noi cunogtin[e.
in schimb, cel de-al treilea nu poate exista independentde ceilalli doi, dar oferd
acestoraoportunitateade a se dezvoltaajungAndsd producl elementenoi (cunogtinle).
Vom prezenta in detaliu modelul propus de Monteil pentru cd oferd o scheml de
referinlS importanttrpentru o analizl conceptualda proceselorde formare gi o serie de
indicalii in privinla modului cum pot fi acesteaactivate. Aici vom gdsi gi sugestii utile
pentru satisfacerea exigenlelordefinite de noi in teza3 (privind inovalia)$i in teza4 (privind
diversitateastructural5dintre formareade bazl gi formareala serviciu).

4.1. T[ei concepteinterdependente: informafia, cunoagterea,gtiinfa

Monteil igi incepe analiza privitoare la procesele formative propunAnd o diferenfiere
conceptuall intre noliunile de informafie, cunoagteregi 9tiin15. E inutil str ciuttrm in
diclionare, unde trimiterile circulare sunt la ordineazilei gi ne determini sI conchidemcI
cei trei termeni sunt de fapt echivalenli.Monteil igi formuleazl propunereasa dupd o atentl
analizd a modelelor teoretice ale psihologiei educaliei, oprindu-se in special asupra
distincliei lui Dewey dintre informafie gi cunoagtere: informa[ia reprezinttr
,,uncontinut,de exempluacelaal uneicirti sauceeace dobAndimde la un magistru[...],
un fel de capitalconstituitprin inmagazinarea unor dateprovenitede la altcineva[...]; cAnd
personaltr,
inforriraliae utilizatl prin filtrareprin experienla devinecunoagtere care,in practictr,
esterezultatulactivittrtiigi al experienleisubiectului"(citat in Monteil, 1985,p.22).

Divergi autori, nu doar anglo-saxoni,sunt de acord cu aceastl distinctie (de exemplu,

Reboul, 1977; Daval, 1981).
Notriuneade gtiinlI, la rdndul slu, este puternic legat[ de domeniul activitdtilor
privitoare la inv5!5mAnt; $tiinta este definittr pe baza a doutr calitdli fundamenkle : este
consecin[aunei activit[1i de organizare intelectualSoperatd de fiecare subiect care se
implicd intr-un sistem conceptual; devine, o datl constituit[, un produs comunicabil.
Pebaza acestororientlri generale,Monteil aprofundeazlsemnificaliaproprie fiec[reia
dintre cele trei no[iuni cu scopul de a cercetaapoi modul cum aclioneaztracesteaintr-un
proces de formare.
a) Informayia.Se referi la o invllare organizati, intr-un fel saualtul, de cdtresocietate,
adicd mai mult sau mai pulin prestabilitl pentru individ. Cu alte cuvinte, informalia este
dobAndireade ctrtresubiecta cevaexterior lui. Poatefi acumulat5,cuantificattr,mdsuratl^;
poate fi memorati, dar are nevoie, pentru a fi organizatl, de activitatea subiectului. In
cadrul formlrii tradilionale,informalia estein generalorganizattrintr-un program; procesul
de formare consd in actualizareaacesteiachizigii, in rlspdndirea, reproducereaqi multi-
plicarea ei. Acest proces nu comportl o substangialS investilie cognitivi 9i afectivd 9i nu
pretinde cI repune in disculie nici sistemul de formare gi nici persoanaaflattr in situalie
formativi. Nu trebuie neglijat totuEi faptul cd informalia este o sursd potentiall de
organizare: poate pregiti actiuni, poate fi structuratl 9i enunlabilS, traductibild intr-o
forml organizatd(o carte, de exemplu). Dar pentru a ajunge in acest punct trebuie ca
subiectul s-o supuni unui tratament specific. De exemplu, informalia organizati intr-un
 FORMAREAPROFESIONI$TILOR
PENTRUMUNCA iN COMUNITATE 111

program devine semnificativtrpentru un subiect numai dactracestao prelucreazl pornind

de la propria experienll. Activitatea intelectuall a subiectului este cea care conferl
semnificalie unui program. Informalia in sine nu are semnificalie pentru un subiect
determinatdin punct de vedere istoric Ai cultural.
b) Cunoasterea.Este rezultatulexperienfeipersonaleacumulatede subiectin momentul
in care se strtrduiegtesi asimilezenoi informalii gi sI se acomodezecu ele (sI reorganizeze,
adicd, pe baza noilor informalii, patrimoniul - sau ordinea - cognitiv/tr preexistent/I).
Agadar, cunoa$tereaeste specificl fieclrui individ pentru ctr este legattr de activitatea
desfdguratdde el insugi. De aceea, cunoa$tereaeste riguros personald, proprie sferei
interioare a subiectului, din moment ce experienlafieciruia este diferiti de cea a tuturor
celorlalli gi nu poate fi reprodusd(spre deosebirede ceeace se int6mpll cu informalia).
In momentul in care spunem cd la baza cunoa$teriist5 experien[a,e necesar si nu
confundlm concepfia teoreticd a lui Monteil cu cele de inspiralie empiristl sau com-
portamentisti.Acestautor sus[inetezapotrivit ctrreiacunoagterea esterezultatulexperienlei
personaleprelucrateprintr-o activitatetotal5 a subiectuluicare asimileazdinformalia gi se
acomodeazdcu ea. Din aceasttrperspectivl, cunoa$tereaeste o componenti a experienlei
treite de fiecare persoan5.
Din acesteconsiderente,un sistem de formare organizatcare favorizeazdcunoaqterea,
adicl interactiuniledintre subiecti $i istoriile lor, are caracteristicinet diferite fap de un
sistemorganizatpe baza informatiei li a rtrspdndiriiacesteia.
c) $tiin\a'. Este rezultatul unei confruntlri minulioaseintre cunoa$teregi noile infor-
matii obtinute prin activitatea intelectuall a subiectului: reprezinttrdeci rezultatul unei
activittrli de produclie, de cercetare.
$tiinla poate fi definittr ca o formtr posibiltr de transmiterea cunoagterii(care ar fi, in
sine, incomunicabiltr), realizatd,prin strtrdania subiectului de a confrunta propriul patri-
moniu cognitiv cu sisteme special organizatede informalii (teorii Stiintifice, paradigme
conceptuale,conceptualizdri sistematice etc.). Gra[ie acestui proces de imboglfire a
cunoagteriiprin dobAndireade noi informalii gi organizareaformalS a acestuipatrimoniu
cognitiv, subiectul ajunge str elaborezeconcepte, s[ emittr judec51i, str-gi asume pozilii
personalein raport cu realitatea,toate inteligibile insd gi pentru ceilalli subiecli.
$tiinta, o dattrprodustr,devine informalie potenlial5, uneori gi pentru cine a produs-o.
CAndun autor citegteo carte pe care a scris-o, se poate afla in posturacelui care culegeo
informalie provenittr din afara lui. Aceasta e o dovadi ulterioartr a faptului cE gtiinla
dobdnditl, o dattr produstr, devine informalie; pentru ceilalli, dar gi pentru cel ce a
contribuit la producereaei.
AtAt cunoagtereacAt gi gtiinla sunt produsede subiect dar, in timp ce cunoa$terease
referl la sfera subiectivtra individului, gtiinla este un produs obiectiv al acestuiagi, ca
atare, poate fi imptrrtIgittrgi altora.
Toattrproblemacercetlrii gtiinlifice (9i a cercetlrii tout court) rezidl in aceast5trecere
de la subiectiv la obiectiv. Dactr nu trecem de la cunoagtereIa gtiin1tr,nu facem altceva,
intr-adev5r,decdt ,,strpovestimceva desprenoi".
In proceselede formare profesionalda operatorilorsociali, se intdmpltradeseaca oferta
strconlind o prezentarea propriei experientea profesoruluisau chiar a studentilor.Lucrul
poate fi interesant,dar nu echivaleazicu transmitereaunei inv5ltrturi gtiinlifice.

* Folosim aici substantivulromdnesc,,Etiin1E"in sensul de ,,invtr1trturtr aprofundat5", ca in for-

mularea,,gtiin15 de carte".Ni s-apIrut cel mai bun echivalentpentruitalienesculsapere..,invd1xe"
alte echivaltrriposibile, au picatul de a exprima procesein curs de desfigurare
sau ,,invtr1trtur5",
Ei emandun oarecareparfum desuet(n.tr.).
t12 TEORTT
$r METODOLOCTT

Pe scurt, reanalizandrelatiile existenteintre noliunile-cheiediscutatepAndacum, putem

sI incheiemcu urmltoarea precizare: cunoa$terea esteinterfafadintre informalie gi gtiin1tr.
intr-adevir, prin cunoagtere,individul dI un sens informaliei care este exterioard lui gi,
pornind de la aceasttrcunoa$tere,estein mIsurI sI obiectivezepropria gtiin15.Raporturile
dintre noliuni pot fi schematizatein felul urmdtor:

Informatie # Cunoagtere

\ r,,,',u//
Figura4.1. Celetrei concepteinterdependente

Individul are o informalie. El fiateazl aceastlinformalie cu ajutorul propriei cunoagleri.

in acest mod produce gtiint[ care devine, la rAndul s5u, informalie potenlialtrin vederea
unui nou ciclu de evolu(ie. E vorba de un proces de producerecircular. $tiinla este un
moment tranzitoriu, dar necesarin dialecticadintre cunoagteregi informa(ie.
Pentru a trece de la cunoagterela $tiintX, e nevoie ca gi cunoagtereastr fie cuprinsd
intr-un cadru metodologic.Mai intAi ins[ trebuieexprimatd.Pentrua puteas-o obiectiveze,
intr-adevlr, subiectul are nevoie si confrunte propria cunoa$terecu a altora. Aceasti
confruntarepermite subiectuluisd-gi dea seamacI propria experien[tresteunictr gi irepe-
tabil[. AceastainseamndcI individul angajatin producereade Stiinttrtrebuie s[ glseascl
nigte sisteme in interiorul clrora experien(elese pot confrunta intre ele. Cunoagterea
presupuneo interac(iunesocial5.
In ceeace privegte$tiinta, aceasta,o datd produsl, devine autonomtr,e liberd de orice
servitute ontologic5. Trecereade la cunoagterela gtiinli se soldeazl cu o pierdere pentru
subiect, care igi dd seamactr nu a putut transmitealtora chiar propria sa experienll, ci o
elaborare,in limitele unui cadru metodologicprecis, a propriei cunoagteri.
A produce gtiinld echivaleaztrcu a descoperipropria singurltate pentru ci subiectul
inlelege cI existtro distanlSintre el Si ceilalti gi cI propria experienfdeste ireductibili.
Lucrul care trebuie subliniat in leglturi cu diferentradintre cunoagteregi gtiinld esteacela
cI a exprima propria cunoa$tereechivaleazl cu a povesti propria biografie, cu a vorbi
despresine ; in schimb, a produce gtiin(l inseamnl a renun[asI vorbegtidespretine insuli
gi a prezenta propria cunoa$terein formd obiectivatl care, tocmai de aceea, poate fi
falsificat5. DacI esteprezentatdpropria cunoaqtere,aceastanu poate fi falsificati: pentru
cd nu ne migclm in interiorul unui cadru gtiinlific. in cazul qtiinlei, instrumentelepentru
producereaunor fapte obiective sunt subin{elese.
In acest punct, pot fi ftrcute unele consideratii privitoare la cercetare-actiune.Cer-
cetarea-ac[iune poate fi realizati profitabil, dar trebuie sI fim atenli sI n-o transformim, in
timp ce action[m, intr-o simpld povestirea propriei experienfe; o astfel de prezentarenu
atinge niciodati un nivel gtiinlific, ci reprezintl ceva irefutabil. De aceea, qi in cer-
cetarea-acliune estenecesarsI deplEim simpla povestirea experienleitrtrite, oricAt ar fi ea
de profundl gi semnificativi. A face cercetareinseamnda-[i asuma posibilitatea unei
neimpliniri. Acest lucru estevalabil mai ales pentru $tiinteleumaneunde, adesea,se spune
ci e suficient sI spui lucruri inteligente gi bine confecfionate.Numai acest lucru nu e
suficient: pentru a produce StiintI, este necesarl implicarea propriei subiectivitSliprin
articulareaunor aspecteesen[ialeale acesteiain cadrul unei metode(saumodel) omologate
 PENTRUMUNCA IN COMUNITATE
FORMAREAPROFESIONISTILOR

pentru exprimarea$tiintei; astfel, este activat un procesde obiectivarein care tot ceeace
este subiectiv este intr-o oarecarem5surddesprinsde individ.

4.2. Sistemelede pregitire

Precizareasemanticl o datd fdcutS, ne permite sI abordlm formarea ca pe un proces
evolutiv menit sI producd gtiinlI.
Monteil (1985) elaboreazdun model sistemic al form[rii cu scopul de a pune in
evidenltrdinamici sociopsihologiceglobale capabile sd stimuleze sau s[ inhibe accesul
actorului social Ia producereade gtiinli. Nu ne vom opri sI prezentlm paradigmasistemicl
pusl la punct de Monteil (ibidem, capitolul 2) : ceeace ne intereseazdinmod deosebitin
Iegdturtrcu proceseleformativeale operatoriloraxatipe psihologiacomunitilii estesuficient
de clar gi de productiv dacl este construit pe baza concluziilor trase de autor in privinfa
,,construc(ieioperalionale" care definescun sistemde formare gi aratl cum funclioneazd.
Si luEm exemplulunui grup de subiecli in formare. Informalii-gtiin15determinatecare
constituiemateria primd a sistemuluisunt utilizate pentru a fi organizategi transformatein
produseale procesuluiformativ. Componenliigrupului (profesori gi studenli)sunt cei care
procedeaztr la o astfelde organizare-elaborare folosindpentruaceastaca ajutor Ei catalizatori
situalionali (orare, secveniede lucru, modalitXli in comunicare etc.). Ace;ti subiecli
particip5 la activitateain chestiunepornind de la niveluri de motivare gi implicare diferite,
in functriede istoria lor personaltr.Aceleagiinformalii-gtiintrIpot fi schimbatereciproc intre
componenliigrupului sau pot fi pur qi simplu repetatein funclie de obiectivul urmlrit de
sistem.Este cazul, de exemplu,al organizdriiunui examenpentru a vedeadactrinformaliile
au fost bine asimilate.Dar, in alte cazuri, poatefi vorba de informalii-cunoa$terecare sunt
schimbateintre componenlii grupului gi care se pot combina cu informalii-gtiin[I care
circuld in cadrul sistemuluigenerdndproiectecareimplicl o activitatede cercetareorientat[
spreproducliade gtiin15.
Cu alte cuvinte, in funclie de obiectivul urmlrit, un sistem de formare adoptddiferite
strategii: dacl trebuie evitatl invechireaanumitor competentetehnice, va activa iniliative
caresI ofere noi informalii-gtiin1trprin utilizareaunor catalizatoriinformativi gi situalionali
adecva(i; in schimb, dac5 trebuie sI g6seascdo solu(ie originald unei probleme sociale
presante,va decidesd realizezeo cercetareprin divergicatalizatoriinformativi gi situalionali
(de exemplu, c5rli 9i documentede specialitate,dispozitive gi mijloace de observare,de
mlsur6, de explorareqi de confruntare,$i nu leclii, cursuri sau seminare).
Agadar,Monteil pune in evidenlEtrei sistemediferite de formare.
Primul este cel constituit de un grup vizut ca un ansamblu omogen de indivizi cu
necesitlli destulde asemlndtoaregi stabilecare, prin raportarela un ansamblude valori pe
care le considerdcomune, pot trage foloase din acumulareade informalii oferite de un
program specific. Acest model de formare este cel folosit cu precldere de organizaliilecu
o structurdputernic institulionalizatl (birocraticl) printre care se numlrd cele care compun
sistemul gcolar. Vom prezenta acest model caracterizAndu-ldrept sistemfinalizat pre-
programat (Sr).
Al doilea sistemeste cel care se referd la grupurile puternic diferenliatein interior, la
entitllile neomogene,dar constituite din indivizi careposeddun patrimoniu personal de
cunogtinfe,gralie clruia dispun de reprezenttrri,de experienle,qi au logici de referinl5 9i
preferinfe culturale diverse. Adesea, intr-un astfel de grup, sunt elaborate discursuri
eterogene,conflictuale,alternative.Prototipulclasic al acestuinivel estemodelul ,,grupului
de disculie", centrat sau nu pe o tem5. Vom vorbi despreel denumindu-lsistemfinalizat
divergent (Sr),
 TEORII SI METODOLOGII

Al treilea sistemestecel reprezentatde un grup in care relaliile, in toatd complexitatea

lor, sunt trdite de fiecare individ 9i implicl o investilie proprie intr-un proiect personal.
Modelul-prototip al acestui sistem este componentul individual sau subgrupul unui
grup de discutii sau al unui curs eteroprogramatcare, pe baza cunogtinlelorelaborategi
confruntatecu informalii ulterioareadunatein mod autonom(de exemplu,noi interprettrri
ale realit5lii asupraclreia se exercitl acelagisubiect), iqi definescun program propriu de
cercetaregi aprofundarecare il face s5-qideptrgeasclpropriul punct de plecareproducind
$tiinttr. Vom defini acestmodel drept sistemfinalizat controctual (\).
Nu se poate spuneci un nivel formativ ar fi mai bun decAtcelelalte: fiecare din ele
poate funcfiona optim pentru o parte (dimensiune)a unui proces de formare.

Sistemulfinalizat preprogranntl (S,). Prin notiunea de sistem finalizat se in[elege un

sistemorganizatin func[ie de un rezultat: de aceea,sistemulcare trebuie sI atingtrscopul
definit este reglat de un alt sistem reglator. Output-ul sistemului reglat este conectatla
rAndul sdu cu un sistem extern (indicat in figura 4.2. prin B) asupra cdruia trebuie s[
exercite o actiune determinatl. Intrarea in sistemul reglat este legatl cu un alt sistem
extern, indicat prin,4, ale ctrrui schimbdri pot sA perturbe aceastl acliune. Sistemul
reglator trebuie str impiedice tocmai acest lucru. Figura 4.2. oferd schemaunui sistem
finalizat preprogramat:

unui sistemfinalizatpreprogramat
Figura 4,2. Funclionarea

in cadrul unui sistem astfel alctrtuit, grupul in formare poate fi asimilat cu sistemul
reglat; sistemul reglator este sistemul institulional care promoveazdgi susline formarea.
Sistemul extern A reprezintl mediul psihosocial in care sunt inserate sistemul reglat gi
sistemulreglator, iar sistemulextern B constituiecadrul de aplicareal sistemuluiformativ.
Sistemulreglator, in cazul prezentat,are funclia de a introduce(injecta) in sistemulreglat
un program extern in raport cu acesta.Este cazul programelor de formare elaboratede
reprezentanli ai instituliei educative ce vizeazd exclusiv exigente funclionale, gi nu
a$teptdrilegi cerinlele indivizilor in formare.Din momentce esteinsl un sistempsihosocial
(alcltuit din persoane,9i nu dintr-o materie inertl), S, ar trebui str funclionezepe baza
interac[iunii dinamicedintre componentelesale; programul introdus din exterior pentru a
face sistemulmai eficace gi mai eficient lasi insl loc unor modalit5li de funclionarerigide
gi repetitive care pot impiedica inaintarea(progresia) spre rezultatul fixat dinainte. O analizd
mai atentl a logicii de funclionarea S, arati cum acesteobstacolesunt uneori deplgite.
Am vlzut deja cd intr-un sistem finalizat preprogramat (Sr) informalia vine din
exteriorul sistemului insugi, organizatddinainte intr-un program. Exemplul tipic este
gcoala.Aici, ,,programul" este prezentattuturor in acelagimod. In virtutea acestuiscop,
gcoalafunclioneazdca un sistem ierarhic $i statutar.Unul dintre aspectelestatutareeste
prioritar in raport cu celelalte: persoanelesunt interschimbabile.De exemplu, nu este
important ci profesorul de italianl se nume$teAscari sau Zucchi: esteimportant s[ existe
 PENTRU
PROFESIONISTILOR
FORMAREA MUNCAIN COMUNITATE 115

un profesor de italiantr. in acelagifel, un elev sau un studentpot fi ,,trdnti[i" la examene

9i pot fi inlocuili cu al1ii. Importantestesi existestudenli. Comunicareaesteinterstatutare,
ceeace inseamntrcI, in interiorul acestuisistem, specificitateafiec[rei persoanein parte
nu este relev-ant5;relevant este statutul, persoanafiind definit5 in baza statutului s5u.
$coala este un sistembirocratic: are un program gi propune niEteroluri definite pe baza
unui status.Trebuieadlugat insd ctr, in mod paradoxal,pentru supraviefuireaacestuitip de
sistem, ceeace se cere persoanelorimplicate este sI qtie sI depSgeasctr prevederilestricte
ale cadrului statutar pentru ctr, dactr s-ar aplica ad litteram toate regulile sistemului
preprogramat,s-ar ajunge la blocareasistemuluiinsugi.
In rezumat,se poate spunecI sistemulfinalizat preprogramatesteorganizatastfel incAt
rezultatul acfiunii sale sI fie deja definit, cunoscut. E suficient ca programul str se
desftrgoare, ca informaliile pe care le conline sd fie transmisegi sI se verifice ci studenlii
le-au refinut. Toatd activitatea acestui sistem constl in desflgurareaprogramului intr-o
maniertrcoerenttr,rezultatul fiind deja definit. Nu existl incertitudine,ci redundanttr.Nu
e un sistem prea complex, dar se poate complica foarte mult pentru cI pot exista multe
feluri de statuspersonal,multe roluri, multe reguli. Complicalianu estetotugicomplexitate.
Complexitateaproduce incertitudini, complicalia produce certitudini, cel pulin la nivel
institulional (cl regulamenteetc.). $i, cdnd se lucreazi la nivelul certitudinilor, nu poate
fi produs nimic altceva decAt ceea ce este deja in program. Cunoagtereainsi nu este
niciodatdrezultatulunui program. in interiorul unui sistemfinalizat preprogramatnu poate
fi produstragadarcunoaftere,$tiinttr.
Activitateade formare a persoanelorin interiorul acestuisistemconstl in reproducerea
gi repetareainformaliei in felul in care este definittr de program. Este uri sislem in care e
imposibil str produci ceva diferit de ceea ce sistemul a programat. Agadar, sistemul are
drept scoppropria conservare.Cu toate acestea,se confrunttrfrecventcu o problemtrfoarte
importantd: dactrsistemulnu face altcevadecAtsI se reproduc[ pe sine (adic5 indivizii nu
fac altcevadecAtsI repeteinformalia), atunci riscl sI se stingddin cauzaentropieiproduse
in interiorul s5u. Dactr acest lucru nu se intdmplS, inseamntrcd, la unele niveluri, se
desf6goar[o activitate de cunoaqtere.Adicd trebuie str existe undeva un anumit tip de
confruntare intre persoane, care permite introducereaunor elemente noi in program,
permilindu-i sistemului str evolueze.Cu alte cuvinte, sistemul recupereaztrdiferentrele
dintre indivizi pentru a le organizain interiorul unui program.
Ceea ce se intAmpltreste intr-un anumit sensparadoxal.Important este ca subiectulin
formare str se conformezeinformaliei organizateprin program, adicl str invefe sI repete
ldrtr distorsiuni ceea ce spune profesorul, sau maestrul ori formatorul. in practicl insi,
lucrurile se desflEoartraltfel, incAt, chiar in interiorul acestui sistem, poate aplrea
incertitudineadin cauzamodului in care persoaneleacumuleazi informaliile gi le schimbtr
intre ele. Tocmaiin acestpunct intervine un sistem de autoreglarecare ,,re1ine,limiteazl
gi direclioneazS"comunicareadintre persoane$i, ca atare, producereade cunoa$tere.
intr-adev5r,dacl aceasttrcomunicarear depigi o anumittrlimitd, sistemulinsuqiar exploda.
Existtr deci, pe de o parte, o oarecare ,,sllbiciune" a sistemului care ii permite si-gi
men[intr vitalitatea, iar, pe de altl parte, existl un mecanism care controleazl aceastd
pentru c5, dincolo de un anumit prag, sistemulinsuqi n-ar supravielui.
"sllbiciune"
Rezultatul ideal al acestui sistem este o funclionare armonioas5,fdrd conflicte, care
produce uniformitate (conformism) la nivel personal gi la nivelul schimburilor inter-
personale.E un sistemhomeostatic,predispussd-gimenlind propriul echilibru. Are drept
obiectiv conservareaEi conformismul. Schimbareaestenegati in mod conceptual.Aceasta
inseamnl ctr organizareaviitoare a sistemuluiestedeja definitl de programul prezent.Este
un sistemcu finalitate unicl gi cu memorie deja instituit[. Acestaeste un alt elementcare
 116 TEORII SI METODOLOGII

demonstreazdcd sistemul nu poate produce gtiin[d pentru cd gtiinla (cunoagterea),prin

definilie, nu e compatibild cu o unicr finalitate qi cu o memorie instituitd.

Sistemulfinalizat divergent (Sr). Spre deosebirede sistemul finalizat preprogramat,

sistemulfinalizat divergentesteun sistemcarenu e organizatin funcfie de un unic rezultat
predefinit. Este reprezentatin mod tipic, intr-adevIr, de un grup diferentriat,adicd alcltuit
dintr-un ansamblude indivizi pentru care punctele de referinlS, reprezenttrrile,trlirile qi
preferinfele sunt net diferite.
E un sistemformat dintr-o comunitatede actori situafiintr-un spaliu slabinstitulionalizat
(grupuri de disculie), supusunui procesde autoreglare,adicd desprinscomplet de meca-
nismul de reglareexternd,caracteristicpentru S,.
Principiul de organizare al acestui sistem nu este informalia, ci cunoagterea,deci
confruntareaexperien[elor.Un exemplutipic este dinamica de grup.
Acest ansamblude elementedetermini numeroasecaracteristiciposibile ale sistemului.
in primul rAnd, in interiorul sistemuluifinalizat divergentpot existaiot atAteafinalitlti cAte
sunt persoanelecare il compun. intr-adevdr, fiecare ajunge sI participe la constituirea
grupului cu propria istorie personaltr,cu propria experienltr; absenfaunei finalitflfi globale
explicite nu exclude microfinalitlfile entitltilor personale.De aici, rezultl cI una dintre
caracteristicileprincipale ale S, rezidl in structura sa de tip esengialmentediscursiv.
Aceastaconstituie legltura dintre persoane,pundnd bazele unui sistem interactiv de tip
individual care devine totodatl un elementconstitutiv al Sr. Acest sistempoate agadarsI
fie definit ca o instanfdde comunicare,de articulare a diferenfelor,de conflictualitateEi
opozilie intre antagonismepotenliale. E un sistem in interiorul clruia pot str se activeze
conflictelesociocognitive descrisede Doise 9i Mugny (1981).
Din analizaacestorconsideratriirezultl cd S, se prezintdca un sistemgreu previzibil Ei
controlabildin exterior. De aceea,e un sistem care poate crea,,nelinigte"in sistemul
birocratic. El produceceeace interacliuneadintre persoanereu$e$tesI exprime; evolueazd
in raport cu interac[iunea dintre persoane.
Pericolul constitutiv al acestuitip de sistemeste riscul cristalizlrii: pentru a reugi sX
treacd dincolo de pura relatare a experienfelorpersonale,S, trebuie sd fie neaplrat un
sistem tranzitoriu; intr-adevrr, S, este supus aceluiagirisc ca gi S, : acela al repetirii.
Unica diferenlXeste aceeacd in S, repetilia se produce la nivelul informaliei, iar in S, la
nivelul trlirii, al experienlei fieclruia din componenlii grupului, existAndriscul apariJiei
unei nevrozede grup sau a unor procesede interacliunecu scop in sine. Pentru a depdgi
acestelimite este necesardtrecereala S' un pas extrem de dificil pentru ctr e foarte greu
de trecut de la cunoaqterela gtiinlE.
Daci forma extreml a lui S, poatefi birocralia, forma extrem5a lui S, poate fi anomia.
Caracterultranzitoriu al lui S, se expriml prin aparilia unui proiect individual care este
rezultatul confruntdrii interpersonale.Confruntarea interpersonaldduce intr-adevlr la
con$tientizarea caracteruluiireductibil al propriei experien[e.Acest lucru duce la nelinigte
gi solitudine. Din acest motiv, poate aplrea in interiorul grupului un fel de iner[ie care
impiedici dep5gireasitualiei de grup gi manifestareaproiectelor individuale. Riscul este,
a$adar,acela de a menline iluzia unui proiect comun pe care, in realitate, grupul de
dezbaterenu este in mdsurl sI-l produci. Pornind de aici, membrii grupului pot ajunge
chiar sE renunte la construireaunor proiecte individuale - proiecte foarte,,costisitoare"
psihologic pentru ci moarteagrupului poate fi asumat5ca o pierderepentru indivizi - care
sunt baza constructiei$tiintei, elementulde trecerede la S, la Sr. SI lulm exemplul unui
grup de operatori sociali care igi prezintdreciproc propria experieng 9i o problematizeazd
in interiorul grupului. Este foarte importat ca, din confruntareaexperien[elor,si se nascl
 FoRMAREApRoFESroNrSTrLoR
pENTRUMUNcAiN conauurmre tt7

impulsul, intr-un subiect anume, de a abordaintr-un mod nou situalia. Pentru aceasta,el
nu trebuie s[ se lase pradl inertriei care il face str continue sE-gi povesteascdpropria
experien[I, ci trebuie s[ accepteresponsabilitatea de a actiona(sau de a pune la punct un
proiect de acliune) intr-un mod nou gi autonom. Chiar dacd aceastapresupunepierderea
contactuluicu ceilaltrimembri ai grupului.
Sistemul S, e mai putin complicat decAtS,, fiind aproapelipsit de reguli, dar e mult
mai complet tocmai din cauzapluralitltii obie'ctivelorpe care gi le propune. in interiorul
sdu, riscul este acela de a crea o situalie de condescendenltr reciprocXintre actori, $i nu o
cunoa$teresusceptibildsI se transformein gtiin15.Pentrua depdqiun astfgl de impas, tipic
pentru multe situalii de autogestiunc,este necesarca grupul sI fie consideratde to[i un
instrumentpentru ajungereala un proiect individual. DupI ce subiectul gi-a conturat un
proiect individual, pierde contactulcu grupul, ceeace ii trezegteun sentimentde neliniqte.
Din acel moment, relaliile pe care le stabilegtecu celelaltepersoanenu se mai bazeazdpe
comunisareaexperien(eisalepersonale,ci pe o competenli specializattr,de expert. Cu alte
cuvinte, relalia este una intre persoanecare au produs un anumit tip de gtiinld.
In S,, indivizii sunt consideraliechivalenliintre ei pentru c[ nu existl ca persoane,dat
fiind primatul poziliei individualea fieclruia. Sarcinalor esteaceeade a repetainformalia,
astfel incet diferenfadintre ei constl in capacitateade a repetaun numlr mai mare sau mai
mic de informalii. in S, in schimb, confruntareasociocognitivl permite indivizilor sd
devinl conqtientide faptul ci sunt cevasingular,ci pot construi, cu alte cuvinte, un proiect
diferit in raport cu ceilalli. Tocmaiaceastl individualizarea experienleipermite producerea
de gtiinll. Sistemul finalizat divergent este un sistem de formare care poate permite
rndividllui s5-gi dea seamacI este capabil sd se realizezein mod individual. Paradoxal,
rocmai situalia de grup permite individului s[-gi defineascl propria identitate personal5
lPalmonari, 1995). Dinamica sociald permite individului sI devind conqtientde propria
capacitatede a face cevaoriginal. Aceastaimplicd posibilitateade a trata informalia, de a
organizacunoa$tereagi nu doar de a repetacevace vine din exterior (cum se intAmpldin
S,). Se gtie deja cine e productiv in S, (e productiv cel ce se conformeazl mai bine
regulilor minutrioaseale cadrului institugional); in S, toli au posibilitatea de a produce
ceva. De aceea, in formarea permanent[, in educareacontinui, sistemul S, nu poate
tuncfiona pentru ce este o purd repetare a situaliei gcolare. Dimpotrivl, sistemul S,
utilizAndexperienlatrditl de indivizi, poatefi mijlocul pentru a g5si o exprimarepersonal5
;i pentrua o realizaintr-un proiect.

Sistemulfinalizat contractual (Sr). Am vlzut c[ sistemul finalizat divergent permite

aparilia(configurarea)unor proiecteindividualea ciror singularitategi originalitatetrebuie
sd poatd fi actualizatl intr-o formi organizatS.Cu alte cuvinte, proiectele individuale se
pof transformain mod explicit in gtiin15.Sistemulfinalizat contractualconstituiecreuzetul
acesteiactualizdri. Prototipul unui astfel de sistem este laboratorul de cercetare,loc de
intdlnire gi de schimburi de date intre cinevacare a elaboratun proiect pentru a aborda o
anumiti problemd gi cinevacare este specialisttocmai in problema respectiv5.DacI in S,
subiectiischimbl intre ei informalie-gtiinfd,nu mai e vorba doar de structuradiscursivl a
situaliei care asigurl na$tereaunui raport intre persoane,ci gi de informatriilespecifice,
adicl de datele obiectivepe care situalia insdgi le vehiculeazi.
De fapt, in mdsurain care indivizii sunt angaja[iin derulareaunui proiect personalde
cercetare,informatriiie(rezultatal unei activitdti de cercetare)pe care le posedl constituie
rot atateadate. Schimbul intre persoanese referl deci la informalia specializatl inerentl
proiectului, gi nu la cuno$tinteleproprii persoanelor.
SistemulS' avAndde-a facecu un procesde cercetare,prezintdun grad de complexitate
5i mai mare decit Sr. Aceastl afirmalie poate pdreaparadoxal[din moment ce in S, relalia
n8 TEORIISI METODOLOGII

cu celdlalt este mediat5 de un obiect specific asupra ciruia se focalizeazd,atenlia ($i

angajamentul)interlocutorilor. Dar derulareaunor proiecte individuale de cercetareare o
consecinfdimediati gi directl pentru persoaneleimplicate: realizareaunei activitigi de
teorctizaregi de explicare sistematicl a propriilor puncte de vedere (Argyris, 1965), care
produceprin interacfiuneasub care se prezintdelementenoi ce modificX poziliile actorilor
din sistem, fdcAndu-lestr se deplasezeEi sI evoluezein func{ie de ceeace este exprimat.
Sistemul finalizat contractualeste, aqadar,foarte pulin controlabil din exterior (spre
deosebirede S,) pentru cE evolulia sa este intim legatdde con(inutul schimburilor pe care
le pune in migcare, acesteafiind, la rdndul lor, subordonateevoluliilor intelectualeale
cercetltorilor. Pentru unele din sistemelemai vaste in cadrul clrora se realiznazd,(d,e
exemplu. societateain generalsau o institulie de cercetare),S, constituiein acelagitimp o
necesitatevitalI, fiind un purtdtor potential de inovalii, dar gi o problemdpentru cI este
autonom gi pulin controlabil Ei, ca atare, constituieun pericol potenfal pentru structurile
institulionale.C6nd iniliem o cercetare,nu gtim ce trebuie sXdescoperim: dac5am qti, am
fi in interiorul unui sistem birocratic.
Tocmaipentru cI in S, gradul de incertitudineprivind rezultatelecare se vor ob{ine este
maxim, putereainstitulionaldsau politic[ incearcl in mod frecventsEcontrolezeproduclia
de gtiinlb. Aceastae qi rafiunea pentru care, in regimurile totalitare, $tiintele sociale gi
umane nu au drept de cetdgenie : caracterullor imprevizibil nu este compatibil cu cadrul
impus de societate.
Sistemul S, poate funcliona gi doar cu doui persoane: un cercetdtorgi un cercetltor
incepitor. Adictr intre o persoanl care poseddinstrumentelemetodologicegi o persoanX
care are un proiect propriu. Fie cd avem de-a face cu doud sau cu mai multe pef,soane,
natura problemei relalionalerdmAneidentic5. Elementul fundamentaleste nevoiaceluilalt
la care situalia de cercetareconduce.Din acest punct de vedere, S, reprezinttro situalie
mult mai echilibrat[ decAtS, 9i S, pentru ci este intdlnirea dintre un individ care posedtr
gi dominEo metodtrgi o teorie cu un altul care are proiecte: e o intAlnireintre competente
gi nu intre experienletrdite sau informalii preprogramate,Munca de interactiunecare se
desflSgoard se exercittrasupraunor obiecte ale gtiin[ei gi prin obiectul $tiintei se obline o
obiectivarea interacfiunii. S.se bazeazdpe o structurl de competentecare sunt schimbate
intre protagonigtiiintAlnirii. IntAlnireaare loc pebaza unui contractintemeiatpe un obiect
reprezentatde proiectul individual cu care unul din interlocutori contribuie la situalia de
interactiune.
Teza carese nagtedin acesteconsideraliiesteaceeacf, S, constituieo condilie optimal5
pentru un proces de formare intrucAt permite subiectului, o dati descoperiti propria
cunoa$tere,si ajungl la produclia de gtiinld prin angajamentpersonalqi dialog cu expertul.
CAnd vorbim de o muncl de cercetare,nu trebuie sI ne gAndim doar la o producfie
excepfionalI. Putem avea ,,mari" descoperiri (vrednice de premiul Nobel) 9i putem avea
,,mici" descoperiri,dacl se poate spunea$a,contextualizateintr-un cadru foarte precis, la
care se poate ajunge printr-un dialog intre experli gi subiecli in curs de formare care
reu$escinstr sd-gidefineascdun proiect propriu. Astfel de proiectepot aveao semnificatie
formativd de foarte mare interes, cu conditia str fie produse in urma unui angajament
intelectualpersonalal celui ce este in curs de formare.
Construc{ia$tiinlei pebazaunui angajamentpersonalestecaracteristicaprincipald a lui
Sr. Dacd aceastdangajaredirectl, creativS, nu existl, procesul de formare este foarte
limitat pentru c[ subiectul in forrnare, degi posedl un aparat conceptualgi metodologic,
l-ar-puteaconsideraeteronomgi. ca atare,pentru el, iipsit de semnificalie.
In esen[5,sistemulfinalizat contractualimpunecelui ce il adoptdasumareaunei atitudini
paritare. Aceastapresupuneun nivel ridicat de maturitateqi, in acelagitimp, trecereade la
 FoRMAREApRoFEsroNrsrrloRpENTRUMUNcAiN couuNrrere r.19

un sistemla altul gratie experienleifurnizate de un sistemfinalizat divergent.Acesta,prin

caracterul stru conflictual gi totodattr stimulator, provoactrintr-adevlr o ,,repunerein
disculie" a fieclruia dintre actorii implicafi, care ii poate motiva sI intre in joc, elaborAnd
un proiect personalde cercetare-aprofundare a problemei abordatepentru a-l confrunta cu
un expert.

Un model dinamic unificat: sistemul sistemelor de formare. Urmdrind activitatea

originald a lui Monteil (1985), am descristrei sistemede formare completdiferite intre ele
gi le-am denumit Sl, 52, 53. Nu se poatespuneacum ci intre ele n-ar existanici un raport:
o asemeneatezdar duce la concluziacI in S, existl doar informalie, in S, numai cunoa$tere
gi agamai departe.Descriereaseparatla celor trci sistemeare doar o raloare de tip conceptual,
adictrreprezinttrscenariulteoretic care trebuie construit din punct de vederepsihosocial.
O astfel de construclie poate fi reprezentati printr-un grafic care prezintl in mod
schematictraseecare simuleazl evolulii intelectuale.
Aceasttrreprezentare,ca toate reprezentdrile,este un instrumentcare are scopul de a
facilita inlelegereagi descriereaunui model construit pentru a sesizaintreagaeconomiea
unui proces de formare. RdmAnincontestabiledeosebirileevidenliatepAntracum intre S,,
S, Si S, ; sunt insl posibile conexiuni, partiale sau complete, intre sistemeledescrise.
Asupra acestorase va concentraacum reflecgianoastr[.

- gtiinta: o rela(iereversibili
Figura4.3. Informalia- cunoa$terea

Informalia tn sistemutfinalizat preprogramat (ISr). Putem descrie funcfionarea acestui

nivel (IS,) pornind de la faptul ctr esteorganizatpe principiul primatului informaliei livrate
prin trei'modalittrli posibile : conservare,consumaregi schimb. intr-adevir, din clipa in
care informalia formeaztr continutul unui program, ea poate fi consumat[, conservatl gi
schimbattr,dar nu poate fi consecin[a unei activitl1i de cercetare pentru cd.e furnizatd,a
priori. Totuli, din moment ce poate fi obiect de schimb intre indivizii care compun
sistemulfinalizat preprogramat,informafia este apt[ teoretic str stimulezeconfruntareade
semnificalii dintre persoane gi s[ generezeastfel varietatea gi complexitatea. Aceasttr
posibilitateteoretictreste puternic limitattr de caracterulpreprogramatal sistemului S,.
Existtr o posibilitate teoretictrde schimbare(informalia stimuleaztrconfruntareadintre
membrii unui grup) care, in genere,rXmAneinstr teoretictr.Un.caz tipic este, de exemplu,
cel al unei persoanecare nu asimileaztrcomplet informatriaprevdzuttrde program gi o
r20 TEORII SI METODOLOGII

inlocuieqtecu alte informalii pe carele culegedin alte surse: sistemulconsiderdcd aceasta

nu se poate conforma regulilor in vigoarein interiorul s5u gi candidatulpicl la un examen
sau nu reu$e$tela un concursetc.
Agadar,informafia este semnificativtrpentru structur5,dar e posibil sd nu fie gi pentru
persoane.Cu alte cuvinte, actorul social, dacd li cAndfunclioneazi la nivelul IS,, este un
individ care se acomodeazdin mod prioritar pentru cI orice tip de asimilare va ii refuzat
de cltre el, cu excepfiacelei care corespundeconstrucliei conceptualea programului.

Trecerea de Ia IS, (informalia tn S,) la CS, (cunoa$tereain Sr). Trecerea de la IS, la

CS, are o tendin$ simptomatic5 spre CS, (cunoagtereain Sr), adicl o tendinl5 spre
confruntarea experien[elor $i a punctelor de vedere divergenteprin care se expriml o
nevoie de diferenliere care e prezentl in toate grupurile umane.
Trecereade la IS, la CS, este insl periculoasl pentru sistem.
De aceea, este necesarca sistemul sI controlezeaceastl trecere. Acesta e motivul
pentru care, agacum rezultl din figura 4.3, aceastErelalie estereversibild.Adic[ existl un
mecanismde recuperarea diferenlierii exprimate la nivelul CS, pentru a putea recupera
m ai- bineniv e l u l IS,.
In acest scop, acest mecanism utilizeazd catalizatorii situalionali gi informalionali
oferili de sistemul finalizat preprogramat(texte, programe, organizareaspatiului, relatia
ierarhicl dintre formatori gi subiecliin formare). Un exemplutipic intr-un contextformativ
este chemareala ordine qi invocarearespectdriiprogramului dupl un schimb informal,
dupd o disculie. Ceea ce este acceptatca asimilare (schimbul interpersonal)apare ca o
activitate pur gi simplu recreativS,recuperabiltr9i integrabildin IS,.
In acestpunct al reflecliei estenecesarsi ne intrebim cum esteposibil pentru un sistem
ca S, sI se men[ini in via15 degi rimAne centrat exclusiv pe informalia preprogramatd.
Rispunsulconstl tocmai in reversibilitatea relafiei ISr-CSr; dupl o trecerein CS,, este
prevlzuti intoarcereain IS, care devinecapital pentru evolufiasistemului.Cu alte cuvinte,
sistemulpreprogramatare nevoiede deosebiriledintre indivizi pentru a-gi asigurasupra-
vieluirea. Nu poate fi explicatl altfel supravieluireaunui sistemin care nu existl activitate
de cercetare,nici decizie,proiectaresauproduclie. Indivizii carela nivelul IS, funclioneazi
ca acomodatoritrliesc qi in afara sistemului gi sunt implicali in alte situalii in care sunt
asimifatori. De exemplu, oricine participtr la un program de formare de bazd poate, in
aceiaqi timp, sI frecventezegi alte medii: o asocialie, un grup de prieteni, un centru
cultural, in interiorul cXrora exerciti anumite funclii. Sistemul finalizat preprogramat
utllizeazd aceastdexperien[[ individuall pentru a se putea alimenta. Ceea ce face sI
funcfionezeun sistembirocratic nu este programul ci indivizii care il compun gi care sunt
capabili, cAnde necesar,sI depdgeascilimitele programului insugi. Exist5 totuqi o limitl
precisl a exprimlrii personalegi a relaliilor interpersonalecare coincide cu minimumul
necesarpentru ca sistemul sd evite entropia sa structural[, adici sd continue sI supra-
vieluiascl gi'str se dezvolte.
in esenl[, indivizii in formare din cadrul Sistemuluifinalizat preprogramatjoacd rol de
acomodatori,iar sistemuleste asimilator (iqi imbogdte$teprogramul asimilAnddeosebirile
dintre subiecli). AceastEsitualie este favorizatl de predominanlarelaliilor verticale (adictr
ierarhice) asupra celor orizontale (egalitare, paritare). Existd schimburi orizontale, dar
sunt predefinite prin program. Astfel, nu de putine ori, in astfel de sisteme,asistlm la o
valorificare a activitltii de grup ca mijloc predilect de formare. E vorba instr de o munc5
in grup controlatl birocratic care are drept obiectiv recuperareadeosebirilor pentru
imbogSlireasistemului.S-ar putea spunein acestpunct al disculiei c5 sistemul,dupl ce a
,,exploatat" indivizii, este sortit sI moard. In realitate, sistemul finalizat preprogramat
 PENTRUMUNCA IN COMUNITATE
FORMAREAPROFESIONISTILOR

supravieluie$tepentru cd indivizii care sunt in formare in interiorul siu se schimbi in mod

regulat. Sistemul se reproducein mod constantprin schimbul de generalii.

Trecereade la cunoastereatn S,la cunoastereaS, (C,S/-CSJ.Aceastl trecere, atunci

cdnd se realizeazd,esteireversibild,cunoagtereafiind tratati la nivelul sistemuluifinalizat
divergent (Sr) cu totul altfel decAtin S,; in CS, (cunoa$tereain Sr) apare un punct de
interferentr[extrem de semnificativ.
FunclionareaS, este cu totul diferit[ de cea a lui S,; intr-adevir, este organizatdpe
bazaprimatului cunoagteriiprin modalitllile schimbului gi ale consumdrii. Cum schimbul
ii implicE direct pe subiectii in formare, interacliuniledintre ei pot transformaelementele
informativecare intrd (input) in sistem,astfel incAtla iegireacestea(output)sd fie mult mai
complexe.
Funclia de conservarenu apareimediat in CS, pentru simplul motiv cI nu existl modele
tpaltern) care sd pre-existesistemului; aceastdfuncfie se va putea realizadoar cAndS, va
ii in mtrsur5sd recunoasc[modelelepe care el insuqile va fi creat. Aceastainseamni cd un
grup in formare resimtenecesitateade a-gi construi o istorie. Atunci, conservarease poate
manifestain menlinereaunei structuri discursivecare si asigurelegiturile dintre persoane,
in specialgrafie catalizatorilorsitualionali(organizareaspatiului, a timpilor de interven(ie,
a modalitlgilor de schimb etc.). Faptul cI in acestpunct, in CS, sistemul revel5 prezen{a
aceloragifunclii de sistemprezentegi in S, (conservare,consumare,schimb) nu trebuie sX
ne surprindd. intr-adev5r, am avut deja ocazia s[ subliniem, in descrierile S, Si S, un
posibil paralelismintre evoluliile lor : primul poate ajungesI repetela infinit informafia,
;el de-al doilea poate dezvoltaefecteperversede repetarea unei cunoaEteridate din cauza
proliferlrii infinite a discursului. Intre cele doud sistemerImAne totuqi o deosebire
:undamentallgeneratl de naturaschimbului. in S, spredeosebirede ce se intAmplSin S,,
:lementele schimbului pot fi modificate in timpul desf5gurdriischimbului insugi qi acest
.ucru poate determinao nouE relalie reciproci intre persoanelein formare'
in CS, indivizii sunt doar asimilatori. DacI rlmAn exclusiv asimilatori, existd riscul
rerpetudrii la infinit a unei situalii de tip ,,nevroz5"de grup. De aceea,cAndin urma unei
:onfruntlri intre mai multe persoaneele realizeazdci aceastanu mai produce nimic nou,
:inevadecidesd meargdsd mai aducl informalie pentru a organizamai bine cunoa$terea de
grup care s-a constituit deja (trecerede la CS, la ISr). Totuqi, in acestcaz, informalia nu
isre preprogramatX,dar corespundeunor exigenle explicite ale unuia sau mai multor
nembri ai grupului in formare; de aceea,poate fi re-injectatl in CS, utilizdnd relafia
rcversibildIS2-C52: astfel, schimburilein interiorul grupului se imbog5tresc qi acestapoate
:unclionadatoritl ,,noului" pe care l-a introdus din exterior.
O altl posibilitate este trecereade la IS, la IS, rev5rsAnd,de aceastl datd in S,, toatd
rog[lia oblinutd prin intermediul schimburilor. E un fel de recuperaremai complexdcare
rnbogS[egte S,.
Treceread6 la CS, la IS, prin IS, corespundeunei anumeforme de organizaredefensivtr
sl raport cu situalia-de in-certitudinecreatd de Sr. E o tendinl[ care apare frecvent in
;rupurile de formare flrd conducltor care, la un moment dat, de teamd cd experien(a
:,;umulatl ar puteardmAneftrrI finalitate, se adreseaz[expertului(formatorului) pentru a-i
:ere noi informatrii.in acestpunct, evoluliaprocesuluiformativ depindede ceeace va face
:rpertul: dacl ia ca sistemde referintrSS,, atunci grupul risci strse reintoarcdla o situalie
lnalizattr preprogramatd.Tendin[a cdtre IS, indic[ nevoia de conformism pe care toti
rndivizii $i toate grupurile umaneo resimt in anumitemomente.Pentruca de la o atitudine
lefensivi (tendinla cltre IS,) sd se treacd spre o atitudine de mai mare complexitateeste
necesar[ prezertaunui formator care sI facilitezeconfruntareaintre informatriiledisponibile,
 122 TEORII$I METODOLOGII

astfel incet cele noi sI nu fie pur Ei simplujuxtapusecu cele disponibile infazaprecedentl.
DacI acestproces de confruntarese realizeaze,intoarcereala CS, poate duce la tranzi[ia
spre SS, (gtiinla in Sr) unde este posibiltr produciia de qtiinll.
E vorba de o producgiede qtiinlSprin confruntarede informalii gi cunoagtere,diferitl,
deci mai elementari decAtcea care poate fi realizattrin sistemul finalizat contractual(Sr).
Exemple pentru o astfel de produclie sunt relatlrile scrise ale unor experienlep.rronri",
elaborareade bibliografii privitoare la cercetiri disponibile intr-un anumit domeniu al
$tiintei gi agamai deparre.
Pornind de la sistemulS, meritl semnalatl $i existentaaltei posibilitdli de reintoarcere
in S,. Aceastase face prin intermediulrelaliei SS2-SSr. La acestnivel, o reglareexternl
permite recuperareaproducliilor realizatein SS, pentru a le re-injecta in program ldrtr a
mai trece prin cS,. cu alte cuvinte, gtiinla produsr in SS, este recuperatein S, de citre
sistemul regulator extern prin intervenlie directS, fIrI ca et se Oevinl obiect di discutrie
(cum s-ar intAmpladacd s-ar merge pe traseul SS, -+ CS, + IS, -+ IS,).
Sistemulpe care il prezentlm aici (figura 4.4.leste un sistemcare pbate fi denumit de
,,participare".
s s2 s3

Figura4.4. Sistemde ,,participare"

in interiorul acestuia,se pot realiza confruntlri ,,sociorelatrionale" pentru ctr acestea

sunt simple, nu se ghideazi dupl o metodS.Cu alte cuvinte, nu e vorba de reale confruntlri
sociocognitivepentru cI nu ,,obiectelecognitive" fac obiectul confruntErii care rtrmAnela
nivelul relaliilor, astfel incdt punctele de vedere divergentesunt abordatedoar ca nigte
conflicte Ia nivelul relaliilor, care pot fi depdgiteprin negocieri de tip amical, menite mai
degrabl si conserveunitateagrupului decAtsI produci $tiint5.
Producereade qtiinlSprin intermediulformelor realede conflict socio-cognitivse poate
realiza numai dacl se realizrazd,trecerea de la CS, la CSr.

de la CS, (cunoastereatn Sr) la CS, (cunoastereain S/. Acest nivel reprezintd

lrycerea
o alti rlscruce importanti a sistemului. Nu se mai gestioneaid cunoa$tereaprintr-o
confruntare intre persoane,ci prin folosirea unei metode. Cu alte cuvinte, cunoa$terea
devine obiectul unei abordlri conceptualegi nu fenomenale(ca in CSr); se lucreaztrin
interiorul unui cAmp de noliuni. La acest nivel (CS, + CS), relalia 6ste ireversibill gi
corespundetrecerii de la cunoagterela gtiin15.
 pENTRUMUNcAiN couuNlrere
FoRMAREA'pRoFEsroNrSTrLoR t23

Caracterul ireversibil se explici prin faptul ci, dacl e posibili trecerea de la un

evenimentla un concept,inversnu mai e posibil, din moment ce conceptulnu are o istorie
a relaliilor sale gi nu poate fi tradus in evenimente.
Aceastaam vrut str spunemmai sus, cind am susfinutcd trecereade la cunoagterela
Stiinltreste intotdeauna,intr-un anume sens,o pierdere pentru individ pentru ctr e silit sI
nu mai vorbeasc5despresine; e vorba de o trecerede la o congtiinli privati la o pozilie
publictr ce poate fi criticati.
Individul esteangajatintr-un procesde cercetarein careregl5rile nu mai sunt relalionale
ci cognitive,pentru cA obiectulacomodXriiesteo abstrac[iune.Consecinlaimediatl a trecerii
de la CS, la CS, esteaceeaci informatriadevine o informalie specificl pentru proiectul de
cercetare.Agadar,ea nu e controlatdde cunoagtereasubiectului,ci de cdmpul conceptual
in care se opereazd.Definilia conceptuall gi nolional5 a experienleipiloteazddeci informalia.
Aici aclioneazl primatul acomoddrii in interiorul unui cadru asimilator liber ales.
Acestase prezint[ ca un fel de sintezl a posibilittrlilor cognitivela momentuldat (prin care
se in(elegenivelul Stiintific la care oricine poateajunge,9i nu doar nivelul gtiinlific cel mai
inal$ gi a determinlrilor motivalionale.Acest procesdefinegteun c6mp in care subiectul
poate funcfiona la nivelul maxim al posibilitdlilor sale de acomodare.
In S' informafia este confruntatl qi evaluatl pentru a se ad5ugaachizilii obiective
nivelelor de congtiinld ale indivizilor. Aceste achizitii, reintroduse in CS' stimuleazl
manifestareaunei funcliondri conceptualegi permit imbogdlireadimensiunii de congtiinlX
a individului cu achizilii subiective.Acestedate subiectivecongtiente,inseratein tablouri
conceptualestructurale,stimuleazdulterior activitateade reprezentarea subiectului. Cu
alte cuvinte, in CS, confruntareaexistl incl, dar e o confruntarefIrI legdturl cu istoria
indivizilor; este mai degrabl o confruntare cu nigte subiecli abstracli care sunt autorii
producfiei de gtiinll (cercetareabibliograficl este un exemplu pentru acest tip de con-
fruntare).
O fazd ulterioartr importanti a procesului care se petrece in S, constl in trecerea
reversibiltrde la CS, la ISr: nu e vorba de un regresal procesuluide elaborarea $tiinfei,
ci de un efort flcut pentru a ad[uga informalie specializatl patrimoniului cognitivo-con-
ceptualde care dispunesubiectul; revenindde ia IS, la CS' acelaqisubiectaprofundeaztr
elaborareapersonaltra informaliei specializatedobAndite.Dialogheazl in sensfigurat (insd
in anumite circumstantegi in sens propriu) cu cercetltorii ale cdror contribulii au ficut
obiectul documenttrrii lui. Existtr un risc in trecerea reversibili abia descris5: daci
subiectul-cercetdtor nu are suficientl capacitatedecizional5,poatesI rImAnI impotmolit in
efortul neproductiv gi disperat de a realiza o documentareexhaustivl. Capacitateadeci-
zionaltrconstdin a $ti sXdiscerni ceeace esteesen[ialgi important intr-un anumit domeniu
al gtiinlei de ceeace este o simpl5 repetare.
SecvenlaCS, -+ CS, + IS, -+ CS, reprezintl deci momentelede vdrf ale procesuluide
cercetarepe care subiectulil iniliazd cAnd incepe sE lucreze in mod clar la un proiect de
constructiea Stiintei.Dar numai dactrreuqegtesi treacl de la CS, la SS, produceintr-adevdr
$din$.
in SS' actorul social demonstreazlcd este in m5sur5 sI gestionezein mod autonom
cele trei sistemede formare: intr-adevdr,in subsistemulIS, -+ CS, -+ SS, se realizeazdpe
deplin independenfaactorului, in timp ce in subsistemulIS, --r CS, -+ SS, se exprimtrdoar
interdependenta sa cu ceilalli. Dar interdependenlagi independentasunt strAnslegateintre
ele pentru cI produclia de gtiinltr constituieun act autonomposibil doar ca o consecinf5a
interac{iunilor sociale activatein Sr.
Exist5 un risc qi pentru cei ce opereazlin Sr: acegtiase pot izola intr-un fel de turn de
fildeg unde automul[umireaii poate face sI piardtrcontactulcu realitatea$i, intr-un interval
t24 .
TEORIISI METODOLOGII

de timp relativ scurt, chiar interesul pentru funclia de emanciparea $tiintei care se
produce. Pentru a evita un risc amt de mare esteimportant ca toti cei ce opereazl in S, sd
qtie sI se confrunte gi cu ceilalli in S, 9i in S,, exploatdndu-gicomplet potentialul de care
dispun.

4.3. Perspectivedeschisede modelul lui Monteil

Complexitateaprocesuluide formareeste foarte ridicati gi cele trei sistemeprezentate(S,,
52, 53) sunt deopotrivl necesare,in interacliunile lor dinamice, pentru producerea de
$tiinti. Sistemulgeneralimpune, in timpul procesuluide formare, un raport dialectic intre
diverseleniveluri implicate. Pentru a ajunge sd fie productivi, actorii sociali implicali in
acestproces trebuie sI se deplasezedela un nivel la altul, pentru ci fixitatea pozifiilor lor
ar duce la o funclionare repetitivd degradantd.
Integrareasistemului se rcalizeazl pe deplin in S, prin raportul dialectic dintre informa(ie
qi cunoaqtere; inainte de a atingeinsd acestnivel optim, trecerile obligatorii prin S, sau S,
comportdun anumit numdr de dificultili ce nu pot fi neglijate. Cercetareacu scopgtiinlific este
deci un proces riscant care cere timp, mijloace materiale gi o mare investilie cognitiv6 gi
afectivS.
Pentru a ilustra aceastl integrare a sistemului generalin 53, putem si ne referim la
schemaurmdtoare,ldrl sI uitlm riscurile inerentedezvoltlrii procesului.

experienteiintr-un

Blocajal
$TIINTA autoorganizdriiprin
inchistareadiscursului
Blocajal
autoorganiziriiPrin
inchiderea
conlinutuluiprogramatic

Unificareapersoaneiprin
descifrareacunoagterii ;
gratieacesteia,
ptrtrunderea in domeniul
5tiin(eiorganizate

Figura 4.5. Integrareasistemului

Sursa'.Monteil(1985)
 FoRMAREApRoFESroNrSTrLoR
pENTRUMUNCAiN couunnRre t25

Nu e nevoie de o lungl explicalie a acestei scheme. Informalia gi cunoagtereasunt

indispensabilepentru $tiint5, dar sistemelecare le elaboreazl pot produce efecte ,,per-
rerse": hiper-repetarea informa[iei in S,, hiper-repetarea datelor experienleiin Sr.
O astfel de repetarepoateface ca indivizii implicali in S, (actorii) sd ajungl si se confrunte
cu un discurs fbrl indoial5 organizat,dar nesemnificativ,care ii poate impinge spre un fel
de delir organizat, in timp ce actorii implicali in S, pot sd ajungtr sX nu mai perceapi
semnificaliaexperienlei,ceea ce ii poate duce spre un soi de delir confuz.
Dimpotriv5, integrarea S, $i S, in S, permite unificarea persoaneiprin organizarea
Stiintei pe care tocmai iniliativa persoaneio face posibill. Elaborarea gi interpretarea
;unoagterii in cadrul unor structuri metodologicefoarte precisesunt factori de neinlocuit
intr-o activitate lucidl 9i eficace.
Modelul elaboratde Monteil este in mdsuri s[ explice interacliunile dinamice proprii
unui proces de formare conceputin mod prioritar in jurul dimensiunii sale psiho-sociale.
.\ceasti dimensiunereune$tein sine strategiilecognitive. afectivegi socialeale indivizilor.
Modelul este explicat din perspectivaac[iunii: el prezintl procesede dezvoltaregi de
:ransformare,carese situeazdanteriorproblemelorreferitoareIa cunoagterea gi afectivitatea
adultuluiin formare. Potrivit autorului, pentru inlelegereaacestorprobleme,modelul oferd
o bazi teoreticl mult mai articulatd decAt alte schemede referinli cunoscute.Aga cum
Doise gi Mugny (1981)au clarificat importanla ,,socialului"pentru dezvoltareacognitivl a
;opilului, se va putea face acelagilucru, datoriti cercetlrilor inspiratede acestmodel, gi
in domeniul formdrii adul[ilor. De exemplu: se poate prevedeacI aceastl confruntare
rnterindividualtrva stimula clutarea de informalii semnificativepentru individ gi pentru
proiectul operativ pe care l-a elaborat,cu condilia, instr, ca aceastXconfruntare sE nu se
rezolvein termeni pur relalionali. intr-adev5r,confruntafi cu un conflict intre punctelede
Vedere,putem ceda imediat cu condescendentd, sau putem acceptasd juxtapunem soluliei
proprii pe aceeaa oponentuluinostru, chiar dac[ sunt contradictorii. Atunci, conflictul ar
pdrearezolvat (degi, in realitate,nu este) grafie faptului cI focalizareanu se mai face pe
sarcinagrupului, pentru a se obline o coordonaresocialI a punctelorde vedere,ci exclusiv
pe func{ionareagrupului insugi.
Cu alte cuvinte, pentru a trece de la S, (suport pentru experienfd-cunoaqtere) la S,
elaborareaunei inv5l5turi originale), confruntareanu trebuie si se limiteze la acceptarea
:mediatl gi acriticl de cltre subiectulin formare a punctului de vedereal formatorului (ar
fi o intoarcerela S,), 9i nici la simplajuxtapunerea celor doul pozilii aflate in joc (aqase
:iunge la delirul confuz). Ipoteza expusl aici este pertinentl gi plauzibilS: e necesar,
iotugi, ca gi in cazul altora deductibiledin modelul lui Monteil, sI fie verificate in planul
:ercetirii empirice.
AEadar,modelul propus de Monteil pune la dispozilia iniliativelor formative o scheml
.rperativdfoarte complexl ce nu poate fi consideratitotugi definitivd gi incheiati. Modelul
-''bligdprofesionigtii care se ocupl de formare sd-i verifice, prin intermediul cercetirii
:mpirice, conexiuniledinamice fundamentale.Materialul astfel rezultat va putea fi folosit
f€ntru a contribui la construireaacelei ,,teorii generalea formlrii", atat de necesarS,dupl
:um a demonstratpe larg Quaglino(1985).
De altfel, trebuie si semnalSmcI modelul Monteil oferd deja, in formulareasa actualS,
rn ghid util pentru definirea criteriilor de diferenliere din care trebuie sX se inspire
.niliatorii ,,formXrii la serviciu", in raport cu criteriile pentru ,,formareade baz6", cel
:u1in in domeniul muncii sociale. Intr-adevir, in timp ce pentru ,,formareade bazd" a
rperatorilor poate fi necesarl organizareaactivifitii in cadrul unui sistem finalizat pre-
rrogramat (S,) care s[ permitl stabilireacompetentelorce trebuie dobAnditegi precizarea
:rapelorde invSlarenecesarepentru acestlucru, in schimb,pentru ,,formareala serviciu",
r26 TEORII $I MEIODOLOGII

e necesarca organizareaactivit[tii si se facd in cadrul unui SistemFinalizat Divergent (Sr)

care permite atdt valorificareacunoa$teriiacumulatede fiecare operator prin intermediul
experien(eioperativedeja evaluate,cet $i confruntareaacesteiacu cea evaluattrde ceilalli.
Totugi, utilizareapunctelor solide de referinltr oferite de un sistem S, nu il scute$tepe
responsabilulproiectului formativ de valorificareatreptattra proceselorde confruntarede
cunoa$terepe care subieclii in formare vor aveatendinla str le inilieze. Aceastava asigura
o aducere la zi continutr a programelor gi o redefinire, prin verificare, a obiectivelor
formative urmtrrite. Aceastl injeclie de vitalitate in structura lui S, este posibild gralie
procesului deja prezentat, IS, + CS, + CS, -+ IS, + IS,. Apoi, nu trebuie uitattr
posibilitateade a intra din pozilia CS, in Sr: adic5, s-ar putea imagina cum, in anumite
situatii particulare,de exempluinfaza de elaborarea lucrtrrii cu care se incheie ciclul de
studii, subieclii in formare ar putea aduceo contribulie ltiintifictr original5. Acest spor de
$tiinltr, la rAndul sdu, ar putea imbog6(i programul formativ institulional.
Este important ca, in acelagispirit, confruntareade idei tipicd pentru CS, (momentde
inceput prevdzut pentru ,,formarea in serviciu") s[ nu se epuiznze intr-o repetare
neproductivtra confrunttrrii, ci sX poatd extragedin S, (prin intermediul secvenfeiCS, -+
IS, -+ IS, -r CS, -+ CSr) noile informalii a ctrror lips[ a fost sesizatlde membrii grupului
foipativ. La fel de important este ca fiecare membru al grupului formativ sd se simttr
incurajat sI confrunte cunoa$terea pe care a elaborat-ocu cinevacapabil sd-l ajute, pentru
,,a o obiectiva" intr-un cadru teoretico-metodologic punctual, propriu pentru o comunitate
gtiinlificd. Monteil concepetrecereade la S, la S, ca pe un proces individual care implicl
ieqirea subiectului din grupul cdruia i-a aparfinut pdnl in acel moment. Probabil ctr gi
grupul ca ansamblu sau, mai uqor, o parte din el (un subgrup), ar putea, respecmnd
condiliile descrisemai sus, sI efectuezeo asemeneatrecere.E gi acestaun stimul ulterior
pentru verificarea empiricd a modelului propus de cercetltorul francez.

5. Caracterul inovator gi specifical formirii ,,la serviciu"

Trebuie str mai addugdmin legdturtrcu teza 3 (inovalia), mai ales pentru cI toli cei ce
se referl la formareaadullilor la serviciu aduc in disculie schimbarea: Quaglino (ibidem)
gi Kaneklin gi Olivetti Manoukian (1990), de exemplu, vorbescclar despre conditiile in
care formareapoate da nagtereunei schimbdri.
ExplicAnd teza 3 (privitoare la importanla formlrii pentru garantareagi consolidarea
angajamentuluiinovator al operatorilor sociali, 9i, intre aceqtia,al psihologilor), ne-am
referit la posibilitateaapariliei unui conflict intre eventualeprescriplii institulionale (de
exemplu, eficienfa chiar in ciuda eficacit5fii intervenliei) gi respectareaangajamentului
profesional pentru promovareacalitdlii vielii comunitltii locale gi proteclia drepturilor
cetfltenilor.in leglturl cu modul in careun operator9i grupul de profesionigtidin care face
parte se pot ,migca" in astfel de circumstante,am evocatlogica operativea minoritl[ilor
active(Moscovici, 1976; trad. it., l98l; Perez9i Mugny, 1993).
in ce mtrsurtro reflecfieprivitoare la influenla minoritar[ gi inovatiese potrivegtecu un
discurs despreformareaprofesionigtilorde diverse provenienledisciplinarecare opereazf,
in domeniul social? Putem rtrspundelegdnd aceastl refleclie de doutr dimensiuni ale
politicii sociale.
Prima se referd la raportul dintre intervenliilede politicl sociall qi cultura localtr: cum
pot serviciile str factrpopulalia str se implice in schimbarearealitdlii cdnd una din tezelede
bazdpe care nici un serviciu nu poate s-o ignore este aceeade a respectacultura localtr?
 FORMAREAPROFESIONISTILOR
PENTRUMUNCA IN COMUNITATE t2'7

A doua exprimd exigenfaca organizafiilecare asigurl servicii persoanelorsi nu cadl in

acea,,inerlie birocraticd", ce provoacdo stare de a$teptaredifuzS, care blocheazl orice
decizie operativtr 9i frAneazd orice initiativ[ concret5, specificd ,,organizaliilor cu o
puternictrconotatiepatologictr".
Etica profesionall a celor care lucreazl in domeniul social ii face pe ace$tiastr-$i
conceapl intervenliile dupl o cunoa$tereserioasda culturii comunitllii in care activeazl,
adt pentru a prevedeacum vor fi primite anumite inifiative, cAt gi pentru a infelege
semnificafiaanumitor reac{ii legatede teme pe care comunitateale consideri cruciale, dar
care sunt nerelevantedin perspectivaanumitbr culturi profesionale.Cunoagtereaculturii
locale gi respectareaacesteianu implicl insl renunfareala orice intentie de schimbare.$i,
uneori, schimbareacare estepropus[ poatefi primitl cu ostilitatede cultura localS.in jurul
acestuipunct, ferd indoial5, se joactr miza credibilit5lii (pe de o parte) gi a eficacitIlii (pe
de altl parte) politicilor sociale.
In mod elementar,problema poate fi definitl astfei : in orice culturi locali existl
stereotipuriEi, uneori, prejudecdlialituri de multe valori autenticecare constituielatura sa
cea mai vie. Cel mai bun exemplucare se poate da in acest senseste acela al nivelurilor
ridicatede comunicare,ce se manifesti intr-un tinut sauintr-un cartier al unui oragdatorit[
rela{iilor personalegi dintre grupuri. Cu siguranltr,astfel de elementeconstituie tesutul
socialpe carese sprijind viala indivizilor. Adeseoriins6, pe un astfelde fesutse implanteaztr
gi controlul social gi, uneori, totala intoleran(5fal5 de orice miniml diferen[iere.
Recentaaparilie in astfel de medii a unui numlr relativ mare de imigranli a multiplicat
atitudinile de rigiditate gi etnocentrism, amorfite gi tdcute pAnI la un moment dat. E
limpedecI atunci cAndse vorbegtede valorificareaqi respectareaculturii locale nimeni nu
se gande$testr exalteminlile inguste,incapacitateade dialog cu cei ce sunt altfel sau insensi-
bilitatea fat5 de ce-i nou. Aceste probleme trebuie abordate intr-o fazd preliminarl la
nivelul strategical planificirii, pentru cd nu se poateacceptacu naivitateideeacI aprobarea
acriticd a tuturor confinuturilor culturilor locale ar constituiun act responsabil(cl capitolul 8).
E necesarlpregitirea unui programpropriu de politictr socialdpentru a se deplgi aceste
limite locale inguste.E tot atAtde evident, dar nu stricd s-o mai reamintim, c[ un astfel de
proiect nu poate, la rAndul sdu, sd devini o entitateabstracti gi neancorat[in cotidian, ci
o schemdde lucru ce trebuie regAnditdgi redefinittrcontinuu sub imperiul faptelor. Numai
un angajamentminoritar (care renunf5adicl la o acfiune sprijiniti pe putereaconstituitl)
poatepune in migcareproceseprin care sI fie consultat[ intreagapopulalie, ajungdndu-se
la mobilizareaunora in iniliative de emancipare.
Nu e aici locul pentru o prezentaredetaliattra studiilor privitoare la procesele de
influen15 gi a acelora asupra influenlei minoritare in special (pentru o sintezi, vezi
Palmonari, 1995). Ne vom limita sI amintim unele puncte esentiale.
Cercetirile efectuatede gcoalalui Moscovici au demonstratexistentaa dou[ procese
distinctede influenl[ socialS,unul majoritar gi altul minoritar. Diferenganu e doar de tip
formal, ci gi substanlial.
CAnd majoritatea i$i exercitl influenla (intelegandadt majoritatea numeric5, dar gi
aceleadatorateputerii, prestigiului social etc.), efecteleacesteiforte sunt imediat vizibile
gi duc la normalizareaintregului grup- (sau a grupurilor-) tintl al influenlei. insd s-a
observat cd schimbareaprodusd nu este intotdeauna stabile in timp, pentru ctr mulli
subiecli-lintd pot reveni la pozilii similare celor de la inceput. Mulli autori au pus in
evidenld,ca efect al influenlei majorltare, mai mult o adecvarela presiuneaexercitatl de
putere decAto schimbareadevirat5. In acest sens, ei vorbescde condescendenl5 fa15de
putere: cine este supusinfluentreinu se poate sustrageactiunii majoritltii gi aratXcI qi-a
insugitnoile valori; o astfel de transformareesteinsl doar de suprafaf5gi, o datl displrut5,
presiuneadirectI a celor ce au puterea, tinde sd disparS.
I?R TEORII SI METODOLOGII

in schimb, cdnd o minoritate exercitl influenla, un efect imediat nu existd: dupd

perioadede timp nu foarte scurte, apar efecte la un numlr limitat de persoanecare insd,
cand aOoptXnoile pozilii, o fac in mod definitiv. intr-adevdr,nu-i constrAngenici o putere:
dac|teza minoritar5, oric6t de absurdl poatepdreala^inceput,pune in disculie certitudinile
Ior, atunci o face in mod radical gi nu superficial. In acest sens, divergii autori vorbesc
despreadevlrate procesede convertirede la un sistem de valori la altul.
Totugi, ca sd aparl o influenlI minoritarS, trebuie sd existeun grup care sI elaborezeo
definilie alternativ[ a realitllii in raport cu cea majoritar5, care sd se angajezein conflictul
care se nagte din aceast5cauzl cu majoritatea gi care s5-gi suslinl propria pozilie cu
coerentdsincronicl gi diacronici.
Este important gi ca minoritateasI gtie sI se raportezein mod diferit la majoritateacare
delineputereaqi la eventualamajoritatea celor care,neavAndnici o putere,accepti definilia
dominantda realitltii pentruci e singuraexistentd.Adesea,aceastadin urml esteconstituitd
din majoritateanumericda celor fdrl putere.in timp ce fa[d de cei ce au putereastilul minoritar
trebuie sd se manifesteprin mare exigenE[gi lipsl de concesii, fald de cei flri putere, in
schimb,trebuiesI fie flexibil gi disponibilpentru discutii, menlinAndinstrcoerentra de fond.
Indicatriacea mai importantl care se poate extragedin aceast[ pozilie teoreticl ni se
pare mai cu seaml de ordin metodologic.CAnd,din punct de vederepolitic, esteclar, dupl
verificlri gi contraverificlri, ci o anumitl mentalitateimpiedici in mod hotdrAtoratingerea
obiectiveloresen[ialeale proiectului de politicl social5ini[iat, esteesenlialsd se creezein
mod explicit gi combativun pol conflictual care sI proclameflrd nici o reticenl5o realitate
alternativ[ gi care sI Etie s5-gi asume un stil de lucru coerent cu o astfel de opliune,
menlinAnddeschise,in acelagitimp, cAt mai multe canalede comunicarecu oamenii care,
la inceput, pot s[ nu inleleagl semnificaliaoperaliunii.
Raporturile dintre aspectulinstitulional al organizirii serviciilor 9i grupul (grupurile)
care igi asuml in mod concretiniliativa de a realizao alternativl la realitateaexistentI sunt
foarte delicate gi trebuie gAndite9i construitecontinuu cu multi atentie.
Problemaprincipal[ este aceeade a evita riscul ca inovafiasb fie perceputdca impus5,
realizdndu-seastfel un model de ,,influen1tr de susasupraconformismului", care blocheazl
procesul creativ prin care schimbareaeste oblinuti cu participareacetdfenilor'
Pentru a evita o analizdin termeni vagi, poate fi utild examinareaunui caz concret. SI
luim o temd aflatd de mult timp la ordineazilei in multe programede politicl socialtr,dar
de multe ori neglijattr, aceea a luptei impotriva marginalizlrii sociale. In acest cadru
trebuie vdzutd gi problema lichidlrii progresive a instituliilor de asistenll totaltr pentru
copii, bltrAni Ei bolnavi psihici. Acum, pe de o parte, trebuie fXcutl toat[ munca de
realizareex novo a unor infrastructuri specialece trebuie consolidatepentru a se evita noi
institutrionalizdriqi pentru inilierea unui procesprogresiv de dezinstitulionalizare.Dar, pe
de alti parte, e nevoiegi de construireaunei culturi alternativein raport cu ceainstitu[ional5,
culturl ce constl intr-un proces de conqtientizarea intregii comunitdli, care ajunge sI
inleleagl cd problemele cu care se confruntl copiii, bltrAnii qi bolnavii mental sunt ale
tuturoi: ca atare, stilul de viald trebuie schimbatpentru cd problemeleacesteanu pot fi
deplgite prin simpla marginalizarea celor care suferd din cauzesimilare.
in dezbatereacare duce la identificareaacestorcondilii, competentaoperatorilor are un
rol esentrial.Lor le revine sarcina,nu in calitate de indivizi izola(i care se luptl cu morile
de vint, ci ca grup profesionalresponsabil,de a face bilanlul cunoqtin[elordobAnditein
legdturl cu problemain cauzl prin cele mai semnificativeexperien[e,de a extragedin acest
patrimoniu cultural indicatiile cele mai potrivite pentru a rlspunde nevoilor existentepe
plan local, ca qi sarcinade a elaboraun proiect articulat al interven(iilor care si fie supus
aten{iei opiniei publice, nu doar aproblrii administratorilor'
 FORMAREAPROFESIONISTILOR
PENTRUMUNCA IN COMUNITATE t29

Cu alte cuvinte, angajamentuloperatorilornu trebuie sd se consumedoar in elaborarea

.lnuiproiect cultural fundamentat,ci trebuie sd se prelungeascd
pAnI la acceptareaacestuia,
rtAt de citre administratori,cdt gi de cltre opinia pubiicd.
Din aceastl perspectivS,formarea poate oferi un sprijin valoros, propundnd, pe plan
:ultural gi pe plan tehnic, traseede cercetarecapabil5 sI producd schimbarea.

Caseta4.1. Organizalii care produc suferinld gi leadershipde transformare

Substan[aacestei probleme (Care este responsabilitateaprofesionigtilor fali de inerlia

organizaliei impreuntrcu care acfioneazi? Ce poate face formarea pentru ca frustrarea sd nu
se traductrin apatie gi inerfie, ci intr-o iniliativd care si ducl la actiuni transformatoare?) a
fbst abordatl dintr-o perspectivi teoretici diferiti de cdtre Novara (1992). Potrivit acestui
autor, spiritul liberal-darwinist, conform cdruia cine nu exploateazl oportunitilile de supra-
viefuire existentein mediul siu este responsabilde propriul destin, face sd se rlspindeasci
Iot mai mult ideea cd profesionigtii care lucreazl in sfera sociald, din moment ce nu produc
in mod direct bogdlie, sunt figuri sociale marginale. Plasate intr-o condilie marginald,
organizaliilecare asiguri servicii sociale,dacl nu se sprijini pe un angajamentideal 9i pe
iniliatila participanlilor, pot ajunge sd nu mai perceapX cu claritate latura cognitivl gi
normativd a scopului care constituie ratiunealor de a fi. Daci se intimpli acestlucru, fiecare
componente(a organizaliei insegi)se vede in prim-plan doar pc sine gi structureaztrinfunctie
de ea perceplia celorlalte. Aceasta e condilia care caracterizeazd,organizaliile patologicc,
unde acorduri con$tiente gi incongtienteconstituie o reprezentareiluzorie a realitSlii care
propria supravieluire.De aici, disonanlegi confuzii in cadrul raporturilor interne,
-qaranteazi
ca qi fenomeneregresivein cadrul grupurilor.
Acolo unde relatiile sunt confuze,capacitateadc analizdgi responsabilitatea membrilor sunt
inhibate.
Pe plan individual, aceastase manifest[ prin disparilia motivatiei gi sindroame difuzate
de burn-out.
Aceste disfunctriinu pot fi remediate doar prin intervenlii asupra manifestdrilor externe
5i curente ale dificultdlilor, comportamenteleorganizatoricenefiind in intregime con$tiente,
autotransparentegi modificabile in planul confruntirii ra(ionale. In cadrul acestora,mai ales
cAnd situalia este deteriorat5 aga cum am v5zut, ,,organizatia este folositd ca mijloc de
apirare prin mecanisme defensive socialmente structurate, dezvoltate in mod incongtient
pentru a reprima nelinigtea primard provocatl de orice ipotezi de schimbare".
Numai cind pondereaacestorstrategii de apdrareesteconsideratdexcesivd$i cauzatoare
de blocaje, iar ap[rarea se dovedeqtea fi un instrumentde falsificarea unei realitdli disfunclio-
nale percepute ca foarte riscantl gi ameninlitoare, poate fi iniliat un proces anevoios in care
ceilalli accept[ depresiapentru a evita stagnareagi involu{ia qi pentru a devenidin nou creativi.
Aceast[ trecere de la inerlia defensivd la sentimentulcI ,,trebuiesi urci din nou dupd ce
ai atins fundul prdpastiei" nu are loc intAmpldtor.Actiunea tenacegi incdpIlAnatI a grupurilor
minoritare poate fi decisivd. Novara (ibidem), rdminAnd in cadrul conceptual care ii este
iamiliar, preferd sE considere ci decisiv ar fi rolul unei leadership s6nitoase gi puternice,
neapisat[ de conflicte intre fanteziegi realitate,exercitatdde subiecli individuali sau colectivi
;apabili s[ inilieze un dialog, sinteze gi propuneri. Aceasti activitate de leadership are,
pohivit multor experienle, urmitoarele trdsituri :

- integritate emotivi gi acJiuneinovatoare,capabile si menfini identitatea institulionall in

cadrul transformirilor: prin aceastase educd disponibilitateaspre schimbaregi rigoare
imp6rtEgit5,creAndu-se un spaJiugeneralacceptatpentru cele mai bune idei gi persoane;
totodatl sunt depdgite rezistenlele pentru cI nu li se cere indivizilor o blindi supunere
(,,compliance" ), ci se obline de la ei un angajamentdin convingere(,,commitment");
gx$*
130 TEORII SI METODOLOGII

- viziune gi realism in menlinereafocalizdrii activitdtii organizatoriceasuprafinalitdgilor

careconstituieratiuneasa de a fi;
- creareasemnificalieicare ,,ddun sensacliunii" prin interpretareagi sintetizaleainstanlelor
difuze din organizatriegi transformareaacestorain t'undamente ale apartenenlei,ale stimei
gi increderii reciproce; atunci, colaborareanu mai depinde de tranzitorii criterii de
convietruireoportunistd,nu se mai bazeazdpe precareidentittrli egoistede grup gi nu e
ameninlatl de tentativemachiavelicede exploatarea celorlalli;
- raportareasemnificaliilor la valori culturale con$tiente,demonstrati in cazurile unde
existl crautenticl leadershipgi nu doarfunc$i de conduceregi administrare; ,,in instituliile
in care cultura estemai pregnanti qi se intAlnesccele mai ridicate niveluri de autonomie
realI, cultura regleazi in mod riguros putinele variabile importante gi le incarcd de
semnificagie"; cultura creeazd,,ordinea morall care leagi persoaneleintre ele".

O formare adecvatda operatorilor sociali poate stimula orientarcaspre confruntarea

dintre experienJaprofesionalddin organizalie,contextulcultural, condiliondrilejuridice gi
rdd5ginilesocialeale suferinlei; totodattr,poatecontribui la inlelegereasitualiilor disfunc-
fonale de lucru, poatestimuladialogulSiinitiativele,actiuneaintegratoaregi transformatoare.
Sintezadintre aceastlconcepliepsihodinamicigi ceacare se revendicdde la psihologia
social[ experimentall aducAndin disculie iniliativa minoritari este o sarcinl fascinanttr
pentru o noui generaliede cercetltori.

Indicafii bibliograficepentru aprofundiri ulterioare

Textele esenlialepentru cei ce vor str se ocupe de formarea psihologilor care lucreazd in
servicii trebuie ceutarcin sfera psihologiei dinamice gi in cea a psihologiei sociale. Volumele
lui Quaglino (1985) sau Kaneklin 9i Olivetti Manoukian (1990) constituie puncte de
referinld importante gi oferd indicalii ulterioare privind diversele aspecte ale proceselor
formative.
$i cartea scrisf,de Carli 9i Paniccia(1981) contine multe elementeutile pentru abordarea
problemelor formlrii.
Exist5 apoi multe contribulii referitoare la importanga formdrii pentru organizagiile
productive. Intre acestea,trebuie mendonate mai ales doul volume colective : unul ingrijit
de Maggi (1991) qi un altul coordonatde De Masi (1993).
Monteil, in afarl de modelul formalizat al sistemelor de formare citat in acest capitol,
a mai elaboratgi o lucrare (Monteil, 1989; trad. it., 1991)in care esteanalizati contribugia
cercetirilor sociopsihologice la ingelegereaproceselor formative.
Novara, care s-a ocupat multtr vreme de formarea in cadrul intreprinderilor, qi-a focalizat
recent cercetdrile asupra formlrii in cadrul serviciilor sociale (Novara, 1995).
AugustoPalmonari