Capitolul2

Modele teoreticein psihologiacomunitifii

L. Introducere

Domeniul psihologiei comunit5lii, dupd faza de optimism exuberant9i retoric care a

marcat sf|rgitul anilor '60 mai cu seamdin Statele Unite, se bazeazl acum pe modele
teoreticeconsolidategi pe programede intervenliebine controlatela nivel empiric (Heller,
1990). Dovedescacest lucru sintezelepublicate cam o datl la trei ani de prestigioasa
Annual Reviapof Psychology, incepdnd cu prima lucrare a lui Cowen in 1973 Ei pdn[ la cea
a lui Levine, Toro gi Perkins din 1993: un total de gapte sinteze intr-un interval de
doulzeci de ani. Acesteaapar la rubrica ,,Social and Community Interventions" ca sl
subliniezeparctraten[iasporittracordatl aspecteloraplicative: in realitate,un spaliu amplu
este consacratgi aprofunddriicunogtintrelor teoreticeori discutdrii cadrelor conceptualede
referintr[. Printre aspectele reliefate cu prectrdere(prezente,de altfel, incl din mornentul
constituirii psihologiei cor4unit51ii,in 1965) merit[ citate: o implicare mai accentuatea
psihologului ca ,,teoreticianparticipant" 9i agent al schimblrii ; o formalie de bazi cu
caracterinterdisciplinarEi exclusiv de tip clinic; un cadru de interventiedefinit de relaJia
reciprocl dintre individ qi societate,orientatspreschimbareasociald; lSmurirealegiturilor
dintre cercetare,teorie gi acliune.
Astfel, se clarifictr o caracteristicl fundamental5a psihologiei comunittrtii, definibila,
potrivit propunerii avansatede Levine 9i Perkins (1987), ca o orientare gi un mod de
ganOire,caln ansamblude convingericare vizeazdconditiile de viald ale persoaneigi care,
de aceea, iresupun conceptii teoretice diferite qi, prin urmare, utile pentru in[elegerea
individului izolat, pentru cL se bazeazdpe unittrli de analizd mai ample. E vorba de o
perspectivtr orientattr mai mult spreprevenire dec6t spre tratament, care pune in evidenld
ionsolidarea competenleloractorului social 9i mai pulin eliminareaunui deficit, care se
focalizeaz\ pe interacliunea dintre persoane Si medii (Heller, 1990): aceste schimbtrri
conceptualeau ftrcut s[ fie acordatd o ateniie mai mare determinanlilor ambientali ai
comportamentului,indicAndposibilitateagi oportunitateaintervenliilor la diverseniveluri,
C.eli cel individual la cel de grup, pdnXla cel institulional, comunitar 9i social.
Psihologia comunit5lii se caracterizeazlprin interesul arltat persoanelorvlzute in
contextul mediilor gi sistemelor de viatd gi prin utilizarea cuno$tintelor dobdndite in
vederea unei schimblri orientate spre imbunltdlirea calittrtii vietii gi spre bunesmrea
populaliei. in acest sens, reprezintd in acelagi timp o arie de cercetare, o disciplinE
icidemicl gi un patrimoniu cognitiv gi tehnic carepun bazeleunei profesii asistenliale: un
fel de punte intre domeniul psihologic qi cel social, intre sfera privattr 9i cea publictr a
experienteiumane(Orford, 1992; trad' it.' 1995).
44 TEORII$I METODOLOGII

Sarcinateoreticienilorgi a cercetltorilor este aceeade a elaboraun cadru teoretic care

qi
sI permitd definirea unor modelecentratepe conexiuneadintre dimensiuneaindividuald
dimensiuneacolectivS, dintre problemele individului qi problemele sociale, ca qi pe
clarificarea rolului socialului la nivel etiologic qi terapeutic(Amerio, 1993 Zani, 1996)'
A adoptao perspectivi specifici psihologieicomunitd(iiqi a miza pe preveuireinseamni
gi sd coniideri c[ posibilitateade a obline resursetrebuie sI se confrunte cu un climat
(a$acum subliniaserddeja L,evinegi Levine,
iolitic dominant intr-o perioadl istorici dat[
i9Z0; inr"urnnI sd aboidezi probleme legate de valori qi de eticl' Rappaport (1977) a
subliniat pe bunl dreptate ci psihologiacomunittrlii esteo ideologie,un ansamblude valori
9i o atituiine: atituiinea prbsupune o angajare in direclia schimblrii sociale, ideologia
cere adoptareaunei orienieri sistemico-ecologice o focalizare de prevenire, valorile
qi
gi promovareadiversititii culturale.
tintesc spre dezvoltareacompetenlelorsubiec{ilor spre
in acest'mod, pot fi gisite metodologii 9i strategii de interven[ie potrivite, in mdsurl sI
a.1,alizeze nevoiie,periepliile gi reprezentlrilesocialeale persoanelorprinse intr-un anumit
context gi sd definiascd tristrturile diferitelor settingsde mediu qi organizatorice.Accentul
nu este pus doar pe individ sau doar pe structurile sociale, ci 5i pe interactiuneadintre
diverseleniveluri : indiuizi/grupuri/sisteme/refelede sisteme.Cunogtin[elemerg mAnI in
mAnI cu ac[iuneagi cu transformarearealitElii, valorificdndceeace gAndirealui Lewin le-a
llsat mogtenire(1947 ; trad. it., L9'12).
esteconstituit
pentru perspectivacareva fi prezentatlin acestcapitol, punctr'l de_plecare
intr-adevii de iezeleteoriei cAmpuluia lui Kurt Lewin (sec[iunea2). Contribuliile succesive
se revendicd pe de o parte de la modelul ecologic aqa cum l-a elaborat James Kelly
(secfiunea3), dar 1in cont gi de importantalucrare a lui Barker privitoare ia conceptulde
ietting comportamental(secliunea4) ; pornesctotodatl de la abordareasistemic5,mai ales
in sinieza ficutl de StanleyMurrell (secfiunea5). Din acestpunct de vedere, un interes
particular prezintl lucrarealui Bronfenbrennerqi teoria sa despre,,dezvoltarea-in-context"
in mod util de teoria
isectiunea6). Perspectivaecologico-sistemicleste, apoi, completatl
crizei: unul dintre modelele cele mai relevantein aceasttrprivinli este cel elaborat de
BarbaraDohrenwend,construit in jurul conceptuluiunificator de strespsihosocial(sectiu-
nea 7). Unele refleclii concluzile vor incerca sd facl tabloul complet al situa[iei actuale
(sec(iunea8).

2. I.ec(ialui Kurt Lewin

Interesul lui Kurt Lewin pentru problemelesocialea fost o constantl a programelorde

cercetareficute de el qi de grupul s5u 9i a avut o profundd influenld asupramodalittrlilor
prin care acelagi autor a abordat aspecteleteoretice. Deqi nu a contribuit la rezolvarea
concretl a vreunei probleme, Lewin a l6sat o mogtenirebine precizatd (chiar dacd nu
intotdeaunacorect valorificatd de urmagii stri) constAndin dezvoltareaunei ,,perspective"
de analizl a problemelorsocialece poartl numelede "teorie a cimpului" (sauJieldtheory)
gi care sebizeaz| pe impletirea dintre teorie, cercetareqi practictr'
Ce esreteoria cimpuiui? Cu greu, spuneLewin (1951; trad. it.,1972, p. 69), poate
fi definitl ca o teorie in sensul curent al termenului: mai degrab[ poate fi caracterizatl
drept metoddqi, mai precis, ca ,,metod[ de analizl a relaliilor cauzaledintre evenimente$i
ca metodi de producire a unor construclii gtiintifice, menitd sI inlesneasctro intelegere
$tiintificl
- a faptelor sociale".
Una dintre aserliunile fundamentaleale acesteiteorii spunecX orice comportamentsau
orice altd mutatie dintr-un cAmppsihologic depindede configuratriaparticularl a cAmpului
 MoDELETEoRETIcEiN psnrolocn couuxnAlrt 4s

psihologicdin acel moment. Acestlucrunu inseamni negareadimensiunii istorice care este

intotdeaunaprezenttrin faptele umane gi sociale, ci verificarea incidbfilei acesteia in
situaliaprezenttr: ,,Cimpul psihologic care exist[ la un moment dat con(ine gi punctelede
vedereprin prisma clrora individul igi privegteviitorul gi trecutul". Agadar,ne estepropus
un concept de perspectivl temporali care cuprinde, in afarl de prezent, gi trecutul gi
viitorul psihologic, atat la nivel real, cdt 9i la diferite niveluri de irealitate.
Prin definilie, cAmpul conline totalitatea faptelor coexistentein interdependenfalor.
Interdependentaeste aspectul-cheiecare trebuie subliniat: legile cdmpului nu deriv[ din
caracteristicileizolate ale elementelorprezentein cAmp, ci din configurafia sistemului
global, din energiape care o posedl cdmpul gi din direclia forlelor aflate in joc. Agadar,
campul, in esenl[, esteun sistemdinamic, adictrun sistemde for1e.,,AceastainseamntrcI
propriettrtrileorictrrui fapt derivd din relalia cu toate celelalte fapte prezentegi cX in baza
acestuisistemde relafii reciproceorice fapt igi gdsegteexplicaliagi funclia prin participarea
la dinamica sistemului" (Amerio, 1995a,p. 104).
in cadrul faptelor existente la un moment dat se pot distinge trei domenii in care
schimblrile ar putea constitui obiect de interes pentru psiholog:
1) Spa|iul de via|d sau relalia dintre persoanl (P) 9i mediul psihologic (A) ala cum este
vtrzut de aceasta.Comportamentul,care depinde de spaliul de via1i, este agadar
functrieatit a elementelorpersonale,cAt Ei a celor de mediu, conform cunoscutei
formule C : fe, A). in spaliul de via15 al subiectului sunt deci incluse multe
elementecum ar fi necesittrlile,scopurile,structuracognitiv5, motivatiile, idealurile.
2) Fapte care, degi prezentein lumea fizicl gi socialtr,nu intrl in cAmpul psihologic
pentru ctr nu au efecte directe asupraindividului.
3) Fapte care se plaseazl in zona de granil5 (sau de frontierl) pentru cI se situeazl
intre spaliul de viatr[ gi lumea exterioartr,participAnd la un proces continuu de
schimburi reciproce prin intermediul proceselorperceptive. intr-adevtrr,procesul
perceptivestestranslegat de aceastl zonl de granil5 pentru cd ceeace esteperceput
este determinat in parte de stimulii fizici sau de acea parte a lumii fizice care ia
contact cu organelede siml in acel moment dat. Aceastl zoni e importand pentru
a inlelege modificlrile cdmpului gi direclia pe care o pot urma cAnd.se produc.

in analiza forfelor care influenfeaztrcomportamentul,Lewin ia in calcul atdt factorii

interni subiectului,subliniind importanlaconceptuluid,enecesitate(ca elementdinamic de
coordonare care spore$tetensiunea,elibereazdenergii, conferl valoare mediului gi dtr
direclie forlelor) gi a factorilor motivafionali,cAt gi factorii speciali, precum apartenenlala
un grup, resurselepolitice gi economice,normele, ideologiile. Acestoradin urmd le va
acordaprogresiv tot mai multd importan[dincercAndsI explice mai bine rolul variabilelor
,,obiective"ale cAmpurilor,mentinandtotu$i ca elementcentraldatul relevanfeipsihologice.
Caracteristicilefizice ale mediului nu apar in cercetareapsihologicl doar sub forma
unor date fizico-obiective,ci gi ca date psihologice,adictrprezentein mdsurain care sunt
perceputegi cunoscutein cAmpulpsihologic supusanalizei. Astfel, surit reafirmateoptica
fenomenologiclgi primatul realidtii perceputein raport cu cea fizico-obiectivdca perspec-
tivtr indispensabiltra cercetdrii psihologice.
Sunt puse astfel bazeleacelei ,,ecologiipsihologice" la care Lewin lucra in 1947 qi pe
care moarteapremature(era ntrscutin 1890)qi neagteptatll-a impiedicats-o destrvArgeascs.
Termenii acesteiabordiri, pe careapoi unii din elevii s5i, intre care Barker, o vor dezvolta,
erau deja enunfa[i in mod clar. intr-adevtrr,Lewin spune:

,,Raportuldintre factorii psihologicigi non-psihologiciesteo problemtrconceptualigi

metodologicifundamentallin toateramurilepsihologiei[...]. Orice tip de viatd de grup se
46 TEORIISI METODOLOGII

dezvolttrintr-un contextcarelimiteaztrintr-o anumitl mtrsurtrceeace esteposibil gi ceeace

esteimposibil,ceeace ar puteasaun-ar puteastrse intAmple."Fbctofiiqhon-psihologici cum
sunt clima, comunicaliile,legile ttrrii in disculiesauorganizarea fac adeseapartedin aceste
.limitlri externe).Prima analizdde cAmpeste ficuttr din punctul de vedereal oecologiei
psihologice,:psihologulexamineazldatele(non-psihologice" pentrua descoperisemnificaJia
acestordatein determinarea conditiilor-limittrale vielii individuluisaugrupului.Numaidupi
cunoa$terea acestordate,cercetarea psihologiclpoatesEporneasclla examinarea factorilorce
determintracliunilegrupuluisauale individuluiin acelesitualiicares-audoveditimportante"
( 1951;t r ad.it ., 1 9 7 2 ,p .2 2 7 ).

Lewin furnizeazd Si indicatiile metodologice utile pentru a ajunge la o inlelegere

gtiinlifictr a faptelor sociale:

- studiul faptuluisocialtrebuiesXdeptrgeasctr nivelul descriptiv: trebuiestudiatecaracteris-

ticile actualeale faptului gi forlele care induc o schimbaresau care opun rezistenltr.in
acest sensse poate vorbi desprestudiul dinamicilor cimpului social.
- studiul faptului social trebuie sd fie independentde modul in care un astfel de fapt este
de obicei clasificat de opinia comuntr: inlelegerea$tiintifice depinde intr-adevlr de
posibilitatea de a aborda faptul a$a cum este, ftrcAndabstracfiede orice clasificare
artificial[.
- dezvoltareaconceptelorgi a teoriei trebuie s[ preceadtrculegereadatelor. Sarcinacea
mai dificiltr esteaceeade a dezvoltateorii adecvatein care generaluls[ se articulezecu
posibilitatea de a surprinde concretul in orice situalie specific5. Nu se pot obline
rezultate semnificative la nivel $tiin(ific sau la nivel practic dactr nu este dezvoltat in
mod adecvataspectulteoretic al acesteiactivitXli.
- e important strfie folosite atAtmetodepsihologice,cdt 9i sociologicesau antropologice,
fdrtr a impune delimittrri artificiale ale competenlelor.Interesul metodologic cel mai
important esteconstituitde necesitatea de a organizaexperimentlri pe grupurile sociale,
in specialexperimentede schimb ce se pot desfdEuraatet in laborator,cdt qi pe teren.
- orice cerinl[ impusd de cercetaremenitd sI duci la inlelegereagtiintificd a faptelor
socialenu se poate lipsi de un contactstrins cu viafa cotidianS,avAndmereu prezente
necesitateade a imbundttr(imodalitilile de intervenfie social5.

Str lutrm exemplul concret de analizl a unui fenomen social cum este institutul de
asistenl[ pentru minori : pentru a surprinde importania sa reald trebuie s5-l aborddmconform
caracteristiciisalepregnantede ,,unitatecomplextr"(Carugati et al. , 1973). Duptr metodo-
logia ,constructiv6" a teoriei cAmpului, fenomenultrebuie caracterizatca un tot. Aceasta
presupune: a) cd existtr ,,calitd1i"proprii ale datului complex consideratca un tot; b) cI
i necesarstr fie puse in evidenl[ relaliile dinamicepe care fenomenulin disculie Ie are cu
alte realittr(iexisientein cAmpulsocial mai vast. in conformitatecu aceasttrtezd, semnifi-
catia unei institulii trebuie studiat[ surprinzAndraporturile sale cu sistemelede putere, cu
forlele economicecare o influenleazdgi cu ideologiile pe care se sprijintr.
Duptrdescriereasitualiei globaleprecizAndaspectelesalepercbptibilesaumai profunde,
se poaie proceda la o analiztrmai detaliatd care consttr,practic, in relevareaforfelor ce
influenleizl comportamentul subiectrilorca indivizi sau ca grupuri. Dac[ mergem in
aceastl direclie, nu trebuie strdescriemcAmpulin termeni fizici sau sociologici, citnfelul
tn care existd pentru persoand tn acel moment, in ,,spa[iul slu de via1X"'
Pentru a evita riscul unei pozilii reduclioniste,inlelegereacomportamentuluiimpune o
cunoagterepreliminard a spatiului de vial[ al subiectului, f5rtr ca lucrul acestasI implice
totugi accepiareasituafiei in termenii in care este definit spatiul de viall. in acestmod se
va putea arlta cit de limitat[ sau extinse,distorsionatl sau exact[ esterealitateapercepuu
 iN psnroLocr,o,couuNnAltt
MoDELETEoRETTcE 47

de subiect. Urmltoarea problemd va fi aceeade a pune in evidenli forfele (aEadar,cum

spuneLewin, originea, intensitateaSi direclia lor) cdre ajutf'sau impiedici subiectul si
a.lungdla o percepfiecorectda realitilii.
E foarteclarl in activitatealui Lewin incercareasa de a conjuga teoria cu cercetarea$i
practica social5, efort ce deriv[ din con$tiinta importanlei intervenliei active in practica
socialtr,inleleasl ca o imbogtrlire a elaborlrii teoretice,precum qi ca o posibilitate de a
interveni in rezolvareaproblemelor sociale apdrute intre persoanesau legate de via(a
comunittrlii (problemeale minorit5lilor, legate de segrega{iarasialtrsau de prejudectrli).
In aceaepocl (iumdtateaanilor '40), aceasttrpozilie era in mod evidentcontracurentului
in raport cu panorama,,gtiin1ificI" oficialS gi Lewin era pe deplin congtientde acestlucru.
Ca atare, linea str precizeze:

,,Pot fi intrebatdaci aceastl strAnsl interdependenld dintre gtiinli socialtr,teorie gi

practiceale societtrliinu duce la o scidere a nivelului gtiinlific [...]. Eu sunt
necesittrlile
convinsctr, dacEcercetitorulprocedeaztr corect,legtrturastrAnsdcu practicava constituiun
stimulesenlialpentrudezvoltarea teoriei" (Lewin, 1945,pp. 132-L33).

Pe de alttr parte, dactre adevlrat ci studiul schimblrii esteesentialpentru a surprinde

dinamicile ce stau la baza tuturor proceselorsociale,e necesar5mentinereaunui contact
strAnscu acele situalii de via15 concretl in care se produc schimbtrrile sociale, in caz
contrar, existdndriscul concentrlrii asupraunor fenomeneartificiale, nerelevantepentru
progresulinlelegerii gtiintifice.
Incheiemaceast[scurttrprezentarea gdndirii lui Lewin cu expunereaa doul teme cu o
importanttrparticrrlartr: studiul dinamicii de grup gi conceptul de action-research(a se
vedeacaseta2. 1 ).

Dinamica de grup Si action-research

Lewin (1948; trad. it., 1972)a suslinutnecesitatea de a considera grupulca fiind un
fenomenpsihosocialspecific,definindu-lca pe o totalitatedinamicl, caracterizattr de inter-
dependenla dintremembriistri: grupultrebuieastfelidentificatca subiectsocialorganizatla
fel ca individul, ca o unitatecapabil[strexprimecomportamente, valori culturaleproprii gi
diferite de ale fiectrruimembrucareintrl in componenla sa.
Pentru Lewin, grupul reprezinttrun termen de referin(i esentialpentru intelegerea
comportamentului individului: aici, in cadrulgrupului,o persoan[invaf[ sh se confruntecu
celelalte,strseexprime,dar gi si-gi gtrseascE limittrrilenecesarealepropriuluicomportament:
aceasta inseamntr ctre nevoiesi cunoagtem pentrutoategrupurilebazelepe carestrse sprijine
echilibrulintre necesit5lileindividualegi necesitSlile de grup. Urm6ndacestmod de a pune
problema,cercetErile experimentale sauempiriceasuprafenomenelor de grup se vor focaliza
asupracaracteristicilorgrupului ca structurl complextrde roluri, pozilii, modalitlti de
comunicare gi exerciliual puterii.E deja,,clasici"in psihologiasociallcercetarea desfdgurattr
de Lewin,Lippitt qi White(in Lewin, 1948)privitoarela relaliiledintrestiluriledeleadership,
productivitateade grup gi morala membrilor: ea a demonstratsuperioritateagrupurilor
gestionate ,,democratic", bazatepe colaborarea dintreparticipanti,ftte de grupurileconduse
autoritar,careinilial suntmai eficientela nivelulproductivittrJii, dar suntmai predispuse la
conflictedin cauzaniveluluisctrzutde satisfacliesocioemotivtr.
Acesteteme stau in centrul reflecliilor teoreticeale lui Lewin, fiind cardinalegi in
implicareasa in problemelevietii sociale: in cadruldinamiciide grup, mai mult decdtin
orice alt cadrupsihologic,teoria gi practicasuntlegatemetodologicintr-un asemenea mod
incAt,reunitein mod corect,pot furnizartrspunsuri pentrumulteproblemeteoretice9i pot, in
acelagitimp, sEconsolideze aceaabordareralionali a problemelorsocialepracticecareeste
una dintrecerintelefundamentale Dentrusolutionarea lor 1bidem\.
48 TEORII SI METODOLOGII

Ideileacestea de democra[ie, de colaborare 5i de participare le regdsimin conceptulde

action-research (cercctare-acliune sau ccrcetare-intervenlie), prin careAdwin inlelege o
cercetarecomparatda condiliilor gi efectelordiferitelor forme de actiunesociali care, la
rindul lor, tind si favorizeze acliuneasocialdinstrqi.Estesubliniatlastfeldublaexigentlde
cunoa$tere, dar gi de transformarea realitdtii existente: in acestfel se poate rispunde
necesit[1iide a rezolvaproblemepresantegi de a inaintain inlelegerea gtiinlifici a sistemelor
sociale. Elaborarea teoreticd trebuiedeci sI fie strAns legatl de practice intr-un raport de
circularitatela niveluritot mai ridicatede complexitate gi globalitate.Urgenlasauimportanta
problemeicarearenevoiede rdspunsuri nu trebuiesI ne facdsduitlm necesitatea de a actiona
gi in direcliaconsolidErii teoriei.Acestlucruimpunecooperarea dinheoperatorigi cercetEtori,
angaja(ideopotrivl in realizareadiferitelor faze din care se compuneprocesulcercetlrii-
-acliune: identificarea problemei(diagnozd),evaluarea alternativelor de intervenlieposibile
pentru abordareaaceleiprobleme(planificareaactiunii), efectuareaintervenliei,evaluarea
consecinJelor interven(ieiinsegi, identificarearezultatelorgeneraleoblinute, importanta
acestorrezultatepentruteorie(vezi infra, capitolul3).
Chiar dacd,a$acum relevi Amario (1995a),,,nucleulcel mai valoros(teoreticai practic)
al cercetirii-acliunenu a fost aprofundatin mod deosebitdupdmoartealui Lewin, epuizin-
du-semai degrabiin bagajultehnololicgi in modesteinstan{eaplicative",aceasta rlmdne in
continuareo ideeimportanttrgi profundrevolulionari: si ne gAndimla conceptele de decizie
democratici,de participaredecizionaldcare presupuno egalitateaccentuatdin privinla
rolurilor, a poziliilor gi a resurselor.

3. Perspectivaecologici: principii teoretice

gi aplica{ii practice

O caracteristicdimportantl a psihologiei comunitdlii este accentul pus pe aqa-zisa

perspectivd ecologic[ (Rappaport, 1977) ce const[ in interesul pentru relaliile dintre
indivizii ce alcituiesc comunitatea,inleleasdca grup socialdiferentiat,cu sistemeelaborate
de relalii formale qi informale (Mann, 1978). Din aceastXperspectivi, comportamentul
uman e interpretat prin prisma adaptlrii persoaneila resurse Ei circumstante: se pot
corecta adapttrrilenereuqitemodificAnd disponibilitatearesurselor,adicd se pot crea noi
servicii, se poate descoperiforla relelelor sociale existentegi se pot crea condilii pentru
irnbunltl[irea folosirii acestor resurse.ln baza acestei optici, solutiile pentru diferitele
problemede viald nu presupunin mod necesarun numlr mai marede terapeuliprofesioni$ti,
ci se bazeazdpe alte agentii gi institulii neprofesionale(a se citi voluntariat, grupuri de
autoajutorare$i ajutoraremutuall): sunt incurajateastfel c5utareaqi folosirea resurselor,
9i mai pulin implicareapsihopatologiei; ceilalli sunt astfel consideralipersoanece posedtr
competentepe care le pot folosi pentru propria dezvoltare, gi nu atAt indivizi cu un
handicapce trebuie corectat sau eliminat (Levine gi Perkins, 1987).
Astfel, ecologia devineo metafordfundamental5in psihologia comunitdlii, cuprinzAnd
fie o paradigml gtiinlificd, fie un set de afirmalii generale.Existl intre acestea,de exemplu,
opinia ctr mediul are efecte notabile asupra comportamentuluiuman 9i cd, de aceea,
persoanelear putea s5-qi explice gi chiar sd-gicontrolezepropriul comportamentprintr-o
infelegeresuperioarda influenlelor de mediu specifice.Un alt aspectesteacela cI, o datd
oblinutl aceastl inlelegere, subiectul are obliga[ia de a o traduce in ,,ac1iuni"pentru a
imbundreti viafa oamenilor. Pentru Levine gi Perkins (1987), analogia ecologicd este o
paradigml pentru reflec(ie gi cercetare,care se ocup[ de unit5li de analizl mai ample in
 MODELE TEORETICEIN PSIHOLOGIACOMUNITATII 49

raport cu individul simplu, care pune accent pe setting-urile naturale ca locuri potrivite
pentru interven[iegi cercetare,qi mai pulin pe laboratorgi contExtulclinic, qi careconsiderl
cercetareao colaborare longitudinal5 dezvoltatl in timp intre cercetitori, locuitori gi
setting-uri comunitare.
GeorgeKelly (1966)a elaboratpatru principii fundamentale pentruperspectivaecologicl :
a) Interdependenladintre componentein interiorul unei unitSli sociale, ca qi inter-
actiunea lor dinamici in timp, care face ca schimblrile apdrute intr-o zonl a
ecosistemuluistrproducl schimblri in alte p5rli ale aceluiagisistem.De exemplu,
dezinstitulionalizarea pacienlilor din agezlmintelepsihiatriceva avearepercusiuniqi
asuprastructurilor familiale, asuprasistemuluijudiciar, asupraatitudinii populaliei
gi a serviciilorteritoriale.
b) Distribulia resurselor: se referl la modul in care resurselesunt create, definite 9i
distribuite (c/. conceptelede ciclu gi de transfer de energiein biologie). inainte de
a interveni pentru a schimbadistribulia resurselor,crednd, de exemplu, mediatori
de situatriepentruperfec[ionareareacliilor lacrizd, e nevoiesd qtim cum igi recicleazl
o comunitateresurselein interiorul s5u. Dificult5{ile intAmpinatein cursul transferdrii
resurselorde la un spital psihiatricin teritoriu pentru sus[inereadezinstitulionalizdrli
sunt un exemplu clar de interventiefEcut5fIrI cunoa$tereadeplind a modului cum
comunitateadistribuie gi utilizeazi resurseledisponibile.
c) Al treilea principiu este adaptarea. Acesta e procesul prin care organismeleigi
manifestd obignuinlele sau caracteristicilepentru a face fald transformlrilor de
mediu. Fdrd adaptare, o schimbare la nivelul resurselor poate ameninta supra-
vie[uirea: cAndadministraliaReagana t5iat fondurile pentru formareaspecialiEtilor
in psihologieclinici, universit5lileau trebuit s5-qischimbeprogrameleqi si giseascl
alte resurse(de exemplu, sd-SivAnd5propriile servicii de psihoterapiegi de con-
sultanld) pentru a plstra acele cursuri pentru studenli. Conceptul de adaptareeste
legat de cel de ,,niS5" (habitatul in care un organism poate supravielui) qi de
,,mtrrimea nigei" : acestane face sd lulm in consideraredezvoltareaunor roluri
funcgionalein interiorul unei organizalii sociale, oferta de resurse potrivite cu
caracteristicilepopulaliei care ocupl niga in catzd, ca gi invllarea unor abilitl[i de
adaptarein mdsurds[ ldrgeascdamploareaniqei. Sd ne gAndimla bolnavii interna(i
intr-o institulie psihiatricl : comportamentelelor sunt datoratein parte resurselor
de mediu limitate qi capacitllilor solicitatede o structurdbazatdpe custodie.Dacd
acestepersoanesunt stimulate ins5 prin interventii de reabilitare care urmlresc
deprindereade abilitlti relalionale 9i de viatrI cotidiand, repertoriul lor compor-
tamentalse ltrrgegtegi cregteprobabilitateaunei inserdripozitive in viala comunittrtrii
externe. E vorba despreconcepteimportantepentru cd, dacl avem o adaptare(fit)
redus5de tip persoanS/mediu,suntemsilili sI ne gAndimla solulii alternativegi la
resurselepentru realizarealor.
d) Succesiuneaprivegtepropriet5lile dinamiceale mediului: schimbareaintr-o comu-
nitate, conform acestuiprincipiu, poate crea condilii mai avantajoase unei populalii
date gi mai pulin alteia. Atenlia esteindreptatl spre relevareamodului de evolulie in
timp a diverselor contexte, de exemplu instalarea in anumite cartiere urbane:
schimbareapoate avea loc fie natural, fie inten[ionat gi reprezintl o oportunitate
pentru redefinirea gi redistribuirea resurselor.E important, a$adar,cdnd se pro-
grameazl intervenlii, sd se cunoascl direclia in care evolueazl o comunitatedatd:
sd ne gdndim la proiectareaunor servicii gcolarecare trebuie sI tinl cont de
micqorareapopulalieide vdrstl qcolarS.
50 TEORII $I METODOLOGII

Luate in ansamblu,acestepatru principii permit punereain evidenl5a mecanismelorde

influen15reciprocddintre medii, grupuri gi indivizi 9i pregdtiref unor int'brvenliibazatepe
cunoa$terearesurselordisponibile gi a proceselorde transformarein curs de desldqurare
intr-o comunitatedati. Aga cum sustineRappaport(1977), analogiaecologictresteconforml
cu principiile democrafieipentrucA sebazeazd pe acceptareadiversitdtiide valori : membrii
grupurilor marginalizatenu mai sunt considera[ipersoaneinferioare, ci persoaneale clror
caracteristici trebuie inlelese fie in relalie cu resurseledisponibile intr-o nig5, fie cu
capacitdlile persoanelorde a amplifica mtrrimea ni$ei (sI ne gAndim in acest sens Ia
importanla muncii grupurilor de self-help)gi de a elimina barierele createde alte grupuri
aflate in competitie.
Analogia ecologicl |-a ficut pe Levine (1969) sd propuni cinci principii pentru
practicareapsihologiei comunitl1ii :
l) O problemd apare tntr-un setting sau tntr-o situa\ie : fauorti situa|ionali produc,
exagereazdSi/saumenlin problema. Aceastainseamnl cd elbrturile noastrenu trebuie
sEfie orientateexclusivspre diagnozacaracteristicilorindividuale, ci Si spreanaliza
caracteristicilor setting-uluiavAndin vedere gi posibilitatea ca, furnizdnd resurse
alternativein setting, comportamentuladaptatival individului sE fie diferit.
2) O probtem.d apare atunci cAnd capacitatea de adaptare (de problem-solving) a
setting-uluisocial este blocatd. Conform acestuiprincipiu, avem o problem6 c6nd
nu se glsegteo solulie; a aveao solu[ie inseamnl arealiza adaptarea: e important
atuncisd gAndimprin prisma oportunitl1iipentru schimbtrriin sistempe termenscurt,
dar gi pe termen lung.
3) Pentru a fi eficace, un ajutor trebuie sd fie plasat strategic in raport cu momentul
apariliei problemei. Acest lucru presupunec[ trebuie sI adopttrmalt mod de a vedea
ofertade servicii, avdndin vederedimensiunilespatialeEitemporaleale unei probleme
pentru a inlelege ,,cAnd"e util stracordtrmajutor in cursul dezvolttrriiunei probleme
(nu numai persoanei,cisi setting-uluiin care persoanae definiti ca problem[).
4) Scopurite Si vatorile operatorului sau ale serviciului de aiutor trebuie sd fie tn
concordanld cu scopurile gi valorile setting-ului. Acest principiu abordeazdproblema
valorilor intr-o interven[ie.Dactr valorile de referinltr aflate la bazaunui proces de
schimbare pe care operatorii inten{ioneaz[ s[-l provoace intr-un setting sunt in
conflict cu valorile predominantein acel setting, atunci vor aptrrearezistente$i
opozilii previzibile ce tind sd blochezeschimbareasau s5-i expulzezepe operatori.
5) Forma ajutoruIui acordnt trebuie sd poatdfi stabilitd in mod sistematicfolosind resursele
naturale ale setting-ului sau inftoducAnd resurse ce pot fi institulionalizate ca pafie
a setting-ului.Aceastainseamnl cI trebuie s[ inlelegemcum igi distribuie o comu-
nitate resurseledisponibileastfel incit introducereain sistema unei noi componente
purt5toarede schimbaresd poatd avealoc fdr[ a crea dezechilibre.In acestmod va
fi posibil5 o imbogSfirea competentelorunei comunitdli dup6 o logicS de ,,joc cu
suml variabil[" in care rezolvlrile glsite sI satisfactrdiverselegrupuri prezentein acel
setting dat.

4. Barker gi Psihologiaecologicl

Notriuneade psihologieecologicl a fost lansatdde RogerBarker care, in anii '40, dupE

ce s-aformat la qcoalalui Lewin, s-atransferatla Universitateadin Kansasgi a inceputo serie
de cercetlri axarein specialpe studiul rela[iilor dintre individ 9i mediu in condilii naturale.
 MODELE TEORETICEiN PSIHOLOCIACOMUNITATII 51

Pornind de la concepteledin teoria cdmpului a lui Lewin (al clrui elev qi colaborator
fusese), mAnat de insatisfaclia produsl de viziunea impusl dO cercefareapsihologicl
tradilionall predominantl in acea epocd, axatl in intregime pe metoda experimentalSde
laborator gi neinteresattrde relevanta$tiintificl gi socialS a problemelor, gi-a asumat o
pozilie opusl ajungAndsEelaborezeo perspectivlproprie de cercetarepsihologic[. Interesat
inilial de problemeledezvolt6rii infantile, a organizato ,,statie" sau un post de observalie
a comportamentuluiintr-un mic orag din Kansas,Oskaloosa,pe care a denumit-o Midwest
PsychologicalField Station, cu intenlia de ,,a descoperigi descrie condiliile de viatd gi
comportamentulcotidian al copiilor din orag gi de a studia relaliile dintre ei", pentru a
intelegecum influenleazdmediul comportamentulin lumea reald cotidiand(Barker, 1987).
Metoda pusl la punct de Barker 9i Wright (1951; 1955)constain observareanaturalistd
meticuloasdgi mai ales discretl a evenimentelorzilnice din viala copiilor, efectuatl in
contextul in care astfel de evenimentese petrec in mod natural: cum nu dispuneaude
instrumenteletehnice de astlzi, a fost nevoie de un mare efort pentru a pune la punct
tehnici de observare,pentru a surprinde,,fluxul comportamental"(the streamof behaviour)
qi pentru a pune in evidenll episoadelecomportamentale.Psihologul nu este un operator
care manipuleazl gi controleazl evenimentele,ci un simplu ,,transductor" (transducer)
care codifictr in ,,date" gi transmite fidel fenomeneleobservate.Observareaera lungi gi
chiar plicticoastrgi presupuneaun numtrr enorm de observatoriinstruili.
Urmdtorul pas metodologica fost acelade a identifica unitdli de analizdmai compacte,
mai precis behavior settings sau setting-uri comportamentale. Acestea sunt definite ca
,.fenomeneeco-comportamentale, patterns circumscrisegi stabileale activitetilor umanegi
non-umane,cu un sistem integrat de forle Ei modalitdti de control care men(in activitdtile
in echilibru semistabil; ptrrtile gi proceselesetting-uluicomportamentalau un grad ridicat
de interdependen[5internX, ceeace le face s[ se prezinte ca unitdli discrete: sunt entittrli
in interiorul mediului ecologic" (Barker, 1987, p. 1420).
in esen1tr,e vorba de unit6ti supraindividualecare asigurl stabilitateagi omogenitatea
comportamentelorizolate, dincolo de varietateaindivizilor ce sunt implicali in setting-ul
propriu-zis. Strne gAndimla unele exemplelipice de astfel de setting-uricum sunt biserica,
gcoala,evenimentelesportive, biblioteca. In fiecare din acesteapot fi definite patterns
pentrucomportamentestabile,independentde persoaneleimplicate,asociatecu configuralii
spa(io-temporale specifice.Caracterulorganizatgi interdependent al diferitelor componente
fizice gi sociale ale setting-uIuieste asiguratde existenlaunui ,,programdesetting", repre-
zentatde ansamblulsecvenfelorprescrise,ordonatein timp, pentru activitdti gi schimburi
de persoanegi de obiectein interiorul setting-vltriinsugi(Bonnesgi Secchiaroli,1992,p. 69).
Mediul gi comportamentulsunt deci in sincronie, in relalie sinomorfic5: un exemplu
este sala de curs unde pupitrele sunt a$ezatein fala catedrei, iar copiii stau in fata
invl[Itorului. intre diferitele componente ale setting-uluimeriti reliefati doi indicatori
importan[i: gradul de penetrareEi bogllia unui setting, aspectece vor fi ulterior integrate
de Barker in teoria ,,dimensionlrii relative" sau ,,a responsabilit5lii".
Persoanelesunt legate,in esenld,de respectivulprogram de settingpe bazagradului de
pdtrundere,in mEsurain care intri in setting pentru perioade de timp diferite, dar qi cu
capacit5ligi gradede implicare Ei de responsabilitatediferite. Barker pune in evidenldqase
zone de ptrtrundere: cu cAt e mai centrald zona, cu atAt e mai mare nivelul de responsa-
bilitate al subiectului(care poate deveniliderul unic al aceluisetting); dac[ subiectuleste
in zona periferic5, rolul sdu va fi acela de observatorpasiv (zona 1) ori de ascultltor sau
oaspeteinvitat (zona2).
,,Bogd1ia"unui setting sebazeazdpe combinareaunui numlr de subgrupuri(diferite ca
vArstd,sex, statutsocialsauetnie)capabilesI pltrundd,insetting,pe combinareatipurilor
\,, TEORII SI METODOLOGII

de modalit5[i comportamentaleEi de acliune care se manifest[ in acel setting, depinzAnd9i

de timpul total de ,,deschidere"a setting-uIui.in origeliil Oskfloosa, mediul cel mai
,,bogat"era farmacia,consideratlunul din punctelede agregarepentru membrii comunitdlii
chiar foarte diferili intre ei. Aqa cum subliniazi pe bunl dreptateOrford (1992: trad. it.,
1995), poate fi important pentru politicieni gi operatorii sociali si tintr cont de acesttip de
informalii in planificareapoliticilor sociale.
Barker gi colaboratorii s5i au organizatqi o altd stalie de observare,de aceastl datl in
Anglia, la Yorkshire: din comparareacelor doud or5geleau aplrut diferenlele interesante
(de exemplu, in privinla numlrului de setting-tri puse in evidenldgi a gradului diferit de
control exercitat asupra copiilor in raport cu accesul la setting-uri al acestora).in mod
analog,in studiulcoordonatde Barker gi Gump (1964)asupra,,gcolilormici 9i mari", au
fost relevate diferenle sistematicein privintra tipului 9i a cantitSlii de activitate gi de
comportamenteparticipative ale copiilor : elevii care frecventau gcolile mici erau mai
angajali qi mai implicati fatl de cei ce mergeaula qcolile mari.
Aceste date l-au fbcut pe autor sI elaborezeteoria dimensiondrii relative, conform
cdreiasetting-urilesubdimensionate (sausubpopulate),in raport cu cele supradimensionate,
oferd propriilor locuitori oportunitlti mai numeroasegi exercitl mai multe presiuni asupra
lor ca sI iqi asume roluri gi pozilii de responsabilitate,dovedind, ca atare, o mai mare
interdependenllgi coeziune internS. in schimb, in setting-urile supradimensionate,sunt
multe persoanegi puline roluri gi, de aceea,tendin[asprepasivitategi neimplicareestemai
mare. Agadar,estesubliniatl superioritateade func(ionarea setting-uluide mici dimensiuni
in raport cu cel de mari dimensiuni.
Avem aici indicalii de mare interespentru un psiholog atent la analizaunor fenomene
sociale cum sunt marile institulii: un exemplu interesantde analizl a spaEiuluifizic Ai a
spatiului social dintr-o institulie de asistentr[pentru minori esteprezentatinCarrtgatiet al.
(1973). Teorialui Barker gi a colegilor s5i a fost folositl 9i pentru analizacomportamentelor
$i a caracteristicilor marilor structuri (de exemplu, spitale psihiatrice vs. mici unitlti
rezidenliale),constituindo tentativi de explicarea impactului pe care dimensiunearedusi
a grupului pare s-o aibd asupracomportamentuluiuman.
Multe dintre ideile lui Barker au fost revizuite gi modificate: amintim ci psihologia
ecologicl a constituitunul dintre modelelefolositepentru analizaunor sistemegi setting-uri
pe care se bazeazdplanificarea interven(iilor sociale gi comunitare (Rappaport, 1977).
Apoi, ea r5mAneun punct de referintriobligatoriu pentru psihologiamodern5a mediului :
a se vedea recentaabordareteoretic[ definitl drept ,,contextuali" care subliniazd tocmai
modul organizatin care caracteristicilemediului sociofizic qi experienfamediului insugi se
configureazdpentru subiect (Bonnesqi Secchiaroli, 1992).
Trebuie si subliniem totugi c5, in ciuda faptului cX Barker declarl in mod expres cI
rlmdne legat de teoria lui Lewin, felul in care a inleles el psihologia ecologicl se
indeplrteazl profund de Lewin: problematicaraportului dintre mediul sociofizic gi pro-
ceselepsihologiceeste intr-adevlr rezolvat5in termeni totalmenteobiectivi, ignorAndu-se
punctul de vederefenomenologicsubiectiv(adici semnificatiape care o are mediul pentru
un subiect dat, foarte prdzenti la Lewin) in favoareaunei concep[ii care acceptl ca unictr
realitate demni de cercetatrealitateaobservatl gi observabiltr,nu intdmplltor definittr ca
,,mediupre-perceptiv"(Barker, 1990).
 MoDELE iN psurolocn couuurrATrr
TEoRETTcE

5. Contribufia orientirii sistemicegi shrtezalui Murrell

intr-o lucrare din 1973, Stanley Murrell a fEcut un interesantefort de sintetizareqi

sistematizarea diferitelor orientlri teoretice, prezentAndo serie de premise comune
majorititii specialigtilorin psihologia comunitlgii.
Afirmalia fundamentaldesteaceeaci sistemelesocialejoacl un rol esen[ialin influenla-
rea comportamentuluiindivizilor care nu poate fi studiatseparatde contextulsocial in care
semanifest5.Astfel, sunt combdtutein mod clar teoriile careexagereazifactorii intrapsihici
in favoareaunor conceptii ce subliniazdmai cu seamdinteracliuniledintre sistemul social
5i individ. Mai multd atentie este acordati astfel analizei sistemului social. definit ca o
reteaalcdtuit5din raporturi 9i relalii intre persoane,apoi modalit5lilor sale de func[ionare
care-l fac si se adaptezegi sd rispundl adecvatexigenlelorindivizilor, ca gi strategiilorde
schimbareale sistemului.
DupI cum se qtie, conceptul de sistem fuseseaprofundatin psihologie gi in celelalte
Stiinlesocialeincepind cu anii'50, iar cu Teoria generali a sistemelorse ajunsesela
definirea sistemului deschis ca unitate compiexl gi organizatd, caractelizatl prin inter-
dependenfaptrrtiior componentegi relalia cu mediul. ProprietSlilefundamentaleale unui
sistem sunt totalitatea (datoritl clreia o schimbarepetrecutd intr-o parte a sistemului
produce o schimbare in toate pXrtrileqi in tot sistemul), retroacliunea (care exprimd
caracterulcircular al sistemelorinteractive,numite astfel pentru cI orice comportamental
unuiadintre ele influentreazlgi esteinfluen[atde comportamentuloriclrui altuia), echifinali-
tatea gr multifinalitatea (datoritl cdrora rezultatelenu depind de condiliile iniliale, ci de
natura procesului qi de parametrii sistemului: acelaqi rezultat poate fi oblinut stabilind
punctede plecarediferite qi pe cdi diverse,agacum condilii iniliale similare pot sI duc[ la
rezultatefinale diferite).
Murrell reia acesteconceptedin teoria sistemelor,oprindu-semai alesasupraleglturilor
de interdependen$dintre diversesisteme.La aceasta,adaugdun alt principiu de bazl care
presupuneun soi de angajarein lupta cu problemele societllii, o implicare directd in
bitllia pentru reformele sociale.Murreil suslineci psihologiacomunitdlii esteo ramur5 a
psihologieiaplicate,animatl de o ,,congtiinldsociali" pentru c.i e orientatdspreschimbarea
sistemelorsociale care influenleaztrcomportamentulindivizilor. E vorba de un domeniu

,,carestudiazdtranzacfiile
dintrerefelede sistemesociale,populaliigi indivizi; caredezvoltd
gi evalueazimetodede interventiecarestrimbunitd{eascd adaptlrile(frs) persoani/mediu;
careplanificd5i evalueazlnoi sistemesociale; gi care,pornindde la aceastdcunoagtere gi
schimbare,incearcEsd amplificeoportunititilepsihosociale ale individului" (Murrell, 1973,
p. 23; trad.it. in Francescato qi Ghirelli,1988,p. 63).

Optica de analizl specifici nu vizeazd,deci nivelurile simple ce alcdtuiesco societate

articulat5(indivizi, grupuri, sisteme,relele de sisteme),ci interacliunea,circularitatea,
gradul de ,,acordpsihosocial" dintre niveluri. Conceptulde acord psihosocialeste funda-
mental pentru c[ echilibrul psihologic depinde,potrivit lui Murrell, tocmai de congruenla
sau gradul de armonie dintre agteptlrile gi capacit5filesubiectului,pe de o parte, iar pe de
altl parte, dintre cerintrelece igi au ridlcina in diferitele sisteme clrora individul le
aparline gi resurselecare ii sunt puse la dispozilie.
Autorul utrlizeazdconceptulde ,,acomodareintersistemicS"pentru a indica gradul de
compatibilitate dintre diversele sisternesociale in interacliuneacu individul" Se poate
intAmplaca sisteme diferite (de exemplu, penrru un copil, gcoala 9i familia) s[ supuni
subiectulunor solicitdri diferite, devenindastfel o surstrde tensiune: problema nu trebuie
54 TEORII$I METODOLOGII

individului 9i nici ca un reflex al unor

analizad ca Si cum ar deriva doar din caracteristicile
de gradul tf6ccinlilbn1tr/incongruenli
variabile de situatrie,ci trebuie interpretat[ in funclie
ii divenele sisiemesociale' in cadml
dintre agteptdri,nevoi, modeleculturale 9i reguli pr"zent"
variabile psihosocialecum sunt distri-
.acestorsisteme trebuie analizatein special unele
scopurile formale qi informale, climatul organr-
buirea puterii, modalitltile de comuniiare,
zatoric.
celor mai potrivite intervenlii
Analiza tranzacliilor dintre niveluri permite planificarea
pentru imbunitdlirea psihosocial.-Muriell descoperl gaseniveluri de intervenlie'
'0" ";";;i;i pdnl la planificareace priveqte
.ornptr*itate ilrerite, care rnergde la cel axatpe individ
comunitateain ansamblu(pentru-aprofundare,c/.
Francescato 9i Ghirelli' 1988)' /

_ P r im eledou6s u n tfo c a l i z a te a s u p ra p e rs o a nei ;evorbadesprea)schi mbareal ocul ui

intr-un sistema devenitatat de
individului,realizabila atunci cinb inserareasubiectului
plasat intr-un alt sistem (incredintrarea unui copil'
problematicl incdt e mai bine s5 fie
caz de abandon sau cAnd acesta are multe probleme in
de exemplu,unei noi iamilii in
cum sunt' de exemplu, un
familia de origine) ; b) intenenlia asupra individutui'
unei crize in curs de desfd$urare,
tratament psihoterapeuti,,uo o intervenlie asupra
unei persoanepentru a o
realizabile atunci chnd au drept scop potentarearesurselor
ajuta sd se integrezemai bine intr-un sistem'
trecdnd de la focalizareaasupra
- Celelalte intervenlii au loc la niveluri mai complexe,
0 atitudine de ,,condamnare a victimei") Ia aceea
individului (care riscd s[ inducd
asuprapopulaliei, inlelese
asupraunor unit5li mai mari. Se trece astfel la intervenliile
grup .cu potenlial de riss", cum ar fi,
ca o strategiep.ntru J"rnoltarea resurselorunui
(de.exemplu,studenlii in
de pild5, persoanelecare sunt supuseunor crize-privizibile
pregtrtiie la altul sau de la gcoal[ la locul de
diversele faze detrunriti" de la un nivel de
asupra sistemulii social, cAnd se acord[ consultantl unor
muncd) ; lu intr*iiitite
structurale gi mai profunde ; la interven|iile
persoane lider sau ,, introou. modificdri
reyele sociale, cdnd se pun in practic[ prograP: ce
intersistemice 9i asupra tntregii intre
crearea unor conexiuni
vizeaz| comunitatea in ansamblul slu, incercandu-se
diverselesectoareimPlicate.
sdrtrciatinerilor sau dependenp de
De exemplu, dacd existd intenlia de a combate
organismelorlocale' instituliilor
droguri, e nevoiede proiectefinalizatecare sd se adreseze o
interesate,cu activitate specific[,(p^entru
formative, serviciilor sociale,diverseloragentii In acest
din partea a III-a a prezentului volum)'
alralizd,aunor cazuri.onttt,., c/. capitoleli
comunitar, care nu poate ac[iona ca un
fel, se contureaztrqi f6rtt Si iolul psihologului
cu alli profesionigtiin echipe de
profesionistizolat, ci trlUuie se fie cipabil s[ colaboreze
un fel de ,,specialistde leglturd"
lucru, ca gi cu alti *rrnuri ai comunitalii, devenind
(c/. munca in re[ea).

6.Ecologiadezvolt5riiumanealuiBronfenbrenner
continutrtot traditia lui Lewin: de$i se
Elaborareateoreticaa lui Urie Bronfenbrenner
infantile, teoretizareasa este utild qi pentru
concentreaz[ exclusiv uruptu-pioUremelor
relevanleisocialein cercet5rile
mai generale,legatede interesulslu pentrutema
consideratrii
qi indicatii in planul politicii sociale'
psihologicegi pentru posibiiitateade a da rlspunsuri
ptbpot. de psihologia ecologictra lui
Autorul porne$tede la o critictr a abordtrrilor poate fi
Barker gi de gcoala subliniind c[ amandou6au adoptatun model care
"roiogi"e,
 MODELE TEORETICEiN PSIHOLOGIACOMUNITATII 55

adecvatpentru studiul comportamentuluianimalelor, dar gare este reductiv gi insuficient

pentru studiereacomportamentuluiuman: intr-adev5r,acestmodel continein mod implicit
un conceptde mediu limitat la contextulimediat gi concretdin care fac parte indivizii gi se
bazeazd,ca metod[, pe observarea,gradual5,a comportamentuluiuneia saua doul persoane
care impart acelaqiloc. Pentru Bronfenbrenner,in schimb, inielegereacomportamentului
uman impune examenul unor sisteme formate din mai multe persoanein interacfiune
nelimitatl la un singur contextqi trebuie sI aibd in vedereaspecteale mediului ce depdqesc
situalia imediatl din care face parte subiectul (Bronfenbrenner,1979; trad. it., 1986).
Ceea ce constituie ,,nucleul" orientlrii ecologice inlelese in acest fel, ecologia dez-
volt5rii umane,este interesulpentru adaptareaprogresivtra organismuluiuman in cregtere
la mediul s5u imediat, ca gi pentru modul in care aceasttrrelafie este mediat[ de forle ce
provin din zone mai indeplrtate gi aparlin unui mediu fizic qi social mai amplu.
Agadar,autorul are drept scop amplificareaconceptuluide ,,mediuecologic" in raport
cu definiliile precedente,vdzAndu-lca pe o serie ordonatl de structuri concentrice,,incluse
una in cealaltS,similarecu o seriede plpugi ruseqti",denumitemicrosistem,mezosistem,
exosistemgi macrosistem.
Microsistemuleste acel complex de relalii existenteintre persoanegi mediu percepute
de o persoanlprin experientldirectecum sunt, de pild5, casa,gcoala,grupul de lucru.
Aici sunt incluse obiectelegi persoanelecu care individul intr5 in raport de interacliune
5i conexiunilecare se dezvoltl intr-un astfel de mediu intre celelaltepersoane(in acestsens
corespundesetting-uluicomportamentalal lui Barker); important este faptul cd, oricum,
caracteristicilefiecirui mediu nu sunt constituitedoar de proprietSlilesale obiective,ci gi
de modul in care acesteproprietEli sunt perceputede citre indivizii care fac parte din acel
mediu (aici, e limpede referirea la Lewin).
Trebuie subliniat instrctr microsistemulse deosebegte de mediul psihologic al lui Lewin
intrucAtcuprinde, in afard de dimensiuneasubiectivd(experienfaperceputl de subiect), gi
pe cea ecologicl (roluri, activiteti, relalii interpersonale,evenimentefizice), adicl acele
faptecarepentru Lewin fac parte din zonade granill a spatiuluide via1d,unde evenimentele
de naturd psihologic6se intdlnesccu cele de naturl extrapsihologici (Varin, 1995).
Mezosistemule definit ca un sistem de microsistemecuprinzAndunul sau mai multe
contexteambientaleunde individul este un participant activ, ca gi conexiunile acestora.
Cercetlrile desflgurate la acest nivel permit examinareaefectelor reunite ale proceselor
care se manifestl in mai multe microsisteme,furnizAnd indicagii importante in privinla
direcliilor pe caremergedezvoltareaindividului. Edificatoaresunt cercetdrilece analizeazd,
raporturile dintre familie gi un grup de indivizi de aceeagiconditie care ajutl la intelegerea
modului cum familiile trlind in contextediferite pot influenfa experienfatriittr cu grupul
celor de aceeagicondilie de cdtre fiii lor Ei, invers, cum aceastl experien(i de grup poate
influenla modalitltile de relalie dintre plrinli 9i copii, ca Ei felul cum ambele procese
influenleaztrdezvoltareaviitoare a unui copil (Bronfenbrenner,1979; trad. it., 1986).Alte
exemplede mezosistemesunt relaliile dintre familie gi gcoal5sau, pentru un adult, dintre
iamilie, activitateaprofesionall gi viala sociald.
Exosistemulesteconstituitdin una saumai multe situalii ambientalela care individul nu
participtrdirect, in care insd au loc evenimentece influenleazEambientulcu care persoana
ia contact. Exemple tipice sunt, in cazul unui copil mic, raportul dintre proceseleintra-
familialegi locul de muncdal plrinlilor (sEne g6ndimla efecteleinsatisfacliilorprofesionale
ale mamei asuprarelaliilor mami - copil) sau clasa frecventat5de un frate mai mare ori
activit[1ileconsiliului gcolar.
Macrosistemul reprezintd contextul suprastructuralcare condilioneazl sistemele de
nivel inferior (micro-, mezo- 9i exosistem)qi e legat de culturi, subculturiqi organizalii
56 TEORII$I METODOLOGII

sociale mai ample, cu sistemelelor de credinte, norme $!

ldeolggii. Aceste complexede
credinle Ei comportamentecare caracterizeazdmacrosistemul iunt transmise de la o
generafiela alta prin proceselede socializarepromovatede diversele institulii ale unei
culturi cum suntfamilia, gcoala,biserica,locul de muncl Eistructurilepolitico-administrative.
in esenld,perspectivalui Bronfenbrennerasupraproblemei raportului individ - mediu
traseazl un cadru de referinll mai articulat fa15de formulSrile lui Lewin 9i fald de pozilia
lui Barker, pentru ci incearctr sI recuperezein cadrul orientdrii ecologice perspectiva
sistemicdgi, ca atare, interactivd qi holisticd. Este propusl o conceptieasupra mediului
social care cuprindedimensiuneasubiectiv[, adicd modurile cum individul igi trlieqte pro-
priul ambient gi cum contribuie la constituirea acestuia in jurul sIu. Caracteristicile
biologice, cognitive gi de personalitateale individului contribuie la definirea unor carac-
teristici ale contextelor cu care individul intri in interacliunein cursul dezvolttrrii sale.
Astfel de contexte,de la cel mai apropiatla cel mai indeplrtat, sunt analizatein dimensiunile
lor cAt mai generalegi in interconexiunileacestora,ca gi in transformdrilelor legatefie de
ciclul de via15,fie de modificdrile mai ample, istorice gi culturale, in care sunt implicati
indivizii.
Aceastl perspectivlil determinl pe autor sI elaborezeconceptulde,,nige ecologice",
adicd acele zone ale mediului care sunt in mod special favorabilesau defavorabilepentru
dezvoltareaindivizilor ce au caracteristicideterminate.Definirea combinafiilor de factori
personali 5i ecologico-socialicare ac(ioneazdconjugat pentru a produce rezultate in plan
evolutiv, ca gi identificareaniEelorecologicecorespunzltoaresunt de mare importanf5,aga
cum subliniaztrVarin (1995), pentru studiul grupurilor cu risc de dezvoltare,mai ales dacl
se efectueazi cercettrri de tip longitudinal. Se poate analiza astfel cum subiecli care
prezintl aceiaEi factori de risc evolutiv datora(i condiliilor de pornire (de exemplu,
dezavantajcultural, carente sanitare, relalii de familie problematice) parcurg trasee de
dezvoltareincheiatecu rezultateevolutivediferite (pozitive sau negative),fie in raport cu
diferenlele individuale observabileincl din prima copil[rie (de exemplu, capacitateade
recuperarein cazul unor situalii stresante),fie cu variantele contextului ambiental (de
exemplu, disponibilitateacltre figuri de sprijin diferite de cele pdrintegti).
Totodattr,teoria ecologicdare consecinleimportantegi pe plan metodologic,sugerAnd
criterii operativepentru a amplifica validitlli ecologicegi generale,ca gi relevanlasocial5
a cercetdrilor consacratedezvolttrrii umane.
in sfArgit, merittr amintit interesul lui Bronfenbrennerpentru tema raporturilor dintre
$tiinF $i politica sociall: el susfine, in spe15,cr qtiinla de bazd are nevoie de politica
socialS, gi mai putin invers, pentru cd numai cunoa$tereaqi analiza atenti a politicii
sociale,agadara schimblrilor in curs in mediul in care se desfEgoarldezvoltareaumantr,
permit cercettrtoruluisI se orientezespre aspectelemediului cele mai semnificative gi
critice pentru dezvoltareacognitivl gi socioemotivl a individului. Pe ldngi aceasta,e
important pentru autor str studiezeqi contexteecologiceposibile, dar inci neactuale,adice
forme gi structuri sociale noi sau diferite de cele extinse in trecute. Deci opera lui
Bronfenbrenner,aga cum subliniaz[ Camaioni (1986), poate fi cititl ca un stimul pentru
cercet5torii dezvolt5rii umane pentru a proiecta gi a realiza experimenteecologice ,,de
transformare", care str fie finalizate agadarnu atdt pentru verificarea unor ipoteze, cdt
pentru descoperireaoportunitdlilor oferite de mediu gi a capacitdtrilorsubieclilor de a
rlspunde constructiv gi deseoriprogresiv la modificlrile introduse.
 MODELE TEORETICEIN PSIHOLOGIACOMUNITATII

7. Teoria crizei Ei modelul stresuluipsihosocial

propus de Barbara Dohrenwend

Un model care poate fi in mod util integrat in perspectivaecologicd este teoria crizei in
versiuneaelaboratiide Barbara Dohrenwend.in discursul rostit in 1978 ca pregedinteal
Departamentuluide Psihologia Comunitilii al American PsychologicalAssociation, autoarea
a propus un cadru de referingl cu scopul d,ea preciza mai bine caracteristicile distinctive
ale disciplinei in raport cu psihologia clinicd. E vorba de un model integrat, bazatpe conceptul
unificator de stres psihosocial, care posedl 9i o dimensiune temporali gi permite atAt
focalizareaasupra tematicilor centrate pe persoani, cat gi a celor axate pe mediu in analiza
comportirmentelor gi a sdnltitrii mentale. Analiza se focaliznazl in special asupra faptului
ci modalitlgile utilizate de o persoan[ pentru a rlspunde la o situalie de crizd sunt in
funcgiede sistemelede susfinere social[ qi de mediatorii psihologici disponibili. SI vedem
in detaliu acest model urmirind rationamentul Barbarei Dohrenwend (vezi frgura2.l).
Procesul incepe cu un episod legat de producerea unuia sau mai multor evenimente
stresantegi incheiat cu o schimbare psihologicS, pozitivl sau negativtr, sau cu restabilirea
situaliei psihologice iniliale. Episoadele de viali stresantepot si fie cavzatede evenimente
ambientale gi situalionale sau de caracteristicile psihologice ale persoanei implicate in
eveniment: asta inseamnl ci un individ poate contribui la crearea evenimentelor care
ulterior il vor duce spre schimbtrri psihologice. Formele de reac(ie la stres au toate in
comun faptul cI sunt tranzitorii, doar daci nu cumva sunt cAgtiguri secundare. Ceea ce
urmeazi dupd acestereacFi imediate gi tranzitorii depindede mediereafactorilor situalionali
(precumsistemelede sprijin social, material,economicetc.) 9i psihologici(precumvalorile,
abilitilile de coping etc.) ce definesc contextul in care aceastdreaclie are loc (Dohrenwend,
1978,p. 4).

Dezvoltare
organizatoricE
gi comunitartr

Mediatorisitua(ionali: Intensificare
sprijinsauhandicap psihologicl
material,socialetc.

Evenimente Reaclii
de via(i tranzitorii
stresante la stres

Caracteristici
psihologice.ale Mediatoripsihologici:
aspiragii,valori,
Persoaner capacitatede coping etc.
rn slruaue

Trainingindividual Intervenlie.
pentruabilitdli suDracnzel

Figura 2./. Modelul stresuluipsihosocialpropus de Dohrenwend

Jarsc .' Dotuenwend(1978)
58 TEORIISI METODOLOGII

in cadrul acestuimodel, atdt mediatoriisitualionali,cAt9i ceipsihologici sunt importanti,

pentru cd intri in interacliunecu reactiile la stres intr-un mod complex pentru a produce
unul dintre acestetrei rezultateposibile:
a) persoanapoate si creascl gi sI se schimbein senspozitiv ca rezultat al capacitdlii
sale de a controlaexperienfa;
b) se poate intoarce la o starepsihologicl normaltrpentru ea ;
c) sau poate dezvolta o formS de psihopatologie,definitl de autoare ca o reactie
disfunctrional[persistent5.

TrebuiesubliniatcI aten{ianu e indreptatldoar sprepersoand,aqacum facepsihopatologia

individual5: conceptulde strespsihosocialimpunefocalizareaatenlieigi asupracircumstan-
lelor de via15Ei a resurselorde care dispunesubiectulpentru a face fald exigentrelorunei
anumesitualii.
Un alt aspectimportant al modelului constl in indicareaposibilit5lilor de intervenfiein
diverse puncte ale procesuluianalizat; in afari de intervenlia terapeuticl, necesari cflnd
rezultatul final este psihopatologic,Dohrenwend susfine ci se poate interveni cu mult
inainte, cd ,,the timing of help" , in reaclia la stres, poare fi deplasat intr-un moment
precedentsub forma unor servicii de ,,intervenlieasupra crizei" : problema este unde si
situezi acesteservicii, adicl dacl trebuie sI fie pur gi simplu disponibilepentru persoanele
care au nevoie de ele sau trebuie sI funclionezeastfel inc6t persoanelesI beneficiezede
servicii in faza acutd a episodului stresant. intr-adev5r, adesea,aceste servicii (sd ne
gAndimla diverseletelefoanede prim-ajutor, albastre,violete, rogii) nu sunt folosite exact
de populagiacare ar avea mai multl nevoie de ele : bazAndu-sepe utilizarea voluntarl,
acestelinii telefonice activeaz[,deseori grupul cu grad de risc mai redus gi nu reugescsI
intre in contact cu cel expusin mai mare misurd riscului, pentru ci o asemeneapersoand
nu se adreseazdacelor servicii.Aceastainseamni,potrivit lui Levine9i lui Perkins(1987),
cI existl o problemdde ,,marketing"legatl de servicii, fie ele preventivesau terapeutice:
,,Trebuies5 invS{rmcum sr plasrmpe piali serviciilenoastre- cum sr le configurrm, cum
sr le facem publicitate, cum sr le punem un prel qi sd le vindem - pentru diversele
grupuri-trint5"(ibidem, p. 67).in acest fel. conceptulde stres corelat cu evenimente
previzibile care au loc in ciclul de viald al oriclrei persoanepermite precizarealocului
serviciilor qi sugereaz[necesitateaprevenirii.
Un rol important in determinarearezultatului unei reaclii la stres este datorat media-
torilor psihologiciinlelegica valori $i abilidti de coping ale subieclilor: intlrirea capacirltii
psihologice a unei persoanede a face fall problemelor sale poate s-o ajute sd atingtrun
nivel inalt al abilitdlilor pentru a abordagi rezolvaproblemesocialegi emofionalecomplexe.
Str ne gdndim, de exemplu, la intervenliile precoce asupra copiilor pentru a-i ajuta sI
infrunte stresurile emotive gi provoclrile ce vin o datl cu cregtereasau asupra copiilor
identificali ca vulnerabili pentru a impiedica aparilia ulterioarl a unor probleme mai
serioase.Un alt exemplude program de intervenliepropus de Barbara Dohrenwend,care
se plaseazl gi mai clar in cadrul prevenirii primare, se referd la educa[iasexual5in timpul
perioadeigcolareal clrei scop, intre altele, esteacelade a furniza adolescentuluicunogtin{e
qi valori pentru a-l ajuta sI abordezediverseleprobleme legate de sexualitate.
Urmlrile unui eventnent de viap stresantdepind gi de mediatorii situalionali: cAnd
resurseleunui individ sunt insuficientepentru aataca o problem5, e nevoiede alte resurse.
Pentru unii pot fi utile ajutoareleoferite de diverselesistemede sprijin social cum sunt
familia Ei prietenii; pentru altii sunt necesareresursecolective furnizate de serviciile
publice sau private activatede comunitate.Unul dintre obiectiveledezvolt5rii comunitare,
 iN pstuolocn
MoDELETEoRETTCE coptunrrArti

ca gi ale acliunilor iniliate de profesionigti community ori6hied,'efte chiar acela de a

produce resurselede care o comunitate are nevoie pentru a face falI problemelor sale.
Astfel de programepreventivesuntmenitesI elimine circumstanlelecareproduc evenimente
stresante: mijloacele pentru a atinge aceste scopuri sunt politice, dar nu inseamni cd
operatorii trebuie sd intre neapdratin politictr. Existd multe alte roluri profesionaleprin
care cercetltorii domeniului social gi profesioniqtii sociosanitaripot influen[a sistemul
politic, de exemplu in calitate de consultan[iguvernamentalisau expe4i in comisii parla-
mentare.Modelul lui Dohrenwendare meritul, duptradtia ani de psihologieindividualistd,
de a focaliza aten[ia asupraunei viziuni holistice a problemelor, arltAnd cum problemele
oamenilor sunt inserate(embedded)in contextulsocial gi cum trebuiedezvoltateteorii care
sI aibi in vedere,,persoana-intr-o-situalie" (the person-in-a-situation).Un astfel de model
include o dimensiunetemporaltrin analizarelaliei dintre stres gi comportament,sugerand
cAnd,unde qi de ce anumite intervenlii pot ajuta la reducereapatologiei; apoi, includerea
unor mediatorisitualionaliqi psihologiciindicl nevoiade a dep5gistudiulunui individ izolat
de contextulin caretrliegte ; in sfdrgit,un accentputernicestepuspe strategiilede prevenire.
Sunt configurateastfel bazeleunui cadru teoretic interesantpentru psihologia comuni-
t51ii, susceptibilde ulterioare dezvoltiri teoreticeEi metodologice.

8. CAtevaobservafii

Aga cum se poate vedeadin aceastl analizda principalelor teorii gi modeleconceptuale

pe care se bazeazdpsihologiacomunittrlii, situalia actuall a disciplinei estecaracterizatdde
idei-for15 gi de principii teoretice de-acum consolidatepe baza ctrrora se pot construi
elaborlri gi complet5ri ulterioare.
Dac5, in 1984, Iscoegi Harris consideraucd esteo provocareformidabil5 sI-i incurajezi
pe psihologi sd adopteorienttrri ecologico-sistemice pentru a explica fenomenelecomplexe
care fac obiectul intervenliilor sociale gi comunitare,in 1990, Heller nota ci unele teme
specificeacesteidiscipline care scot in relief importanfainfluenlei factorilor sociali 9i de
mediu asupra comportamentului Ei necesitateade a conceptualizaintervenliile dintr-o
perspectivl preventiv5 gi activl au devenit ,,main-stream", un curent important gi un
patrimoniu comun al intregii psihologii (vezi capitolul 5).
Intr-o contribulie recentl, Orford (1995) a afirmat din nou cd e important si se ajungl
la o teorie generaltrcare sEserveascldrept ghid pentru a evaluacorect care sunt intreblrile
relevantepentru cercetlrile din acest domeniu gi ar trebui si permitd elaborareaunor
previziuniasupraslnitilii persoanelor,indicAndcareaspecteale mediului socialinfluenleazl
comportamentulpersoanelor,favorizAndorientareacdtre intervenlii eficace de prevenire.
Aceasta presupune identificarea conceptelor gi proceselor situabile la interfala dintre
persoani gi mediul social, agacum a indicat deja Lewin, qi sugerareamodurilor cum sunt
legatecele doutrdomenii, dat fiind ctrpsihologii comunitari sunt convingicI atdt comporta-
nrentul,cAt gi buntrstareapersoanelorsunt intr-o strAnstrinterdependenldcusetting-urilegi
contextelelor sociale.
intr-adevIr, indivizii sau grupurile sunt in interacliune constantdgi intr-o tranzacfie
continud,in timp, cu pdrli ale mediului social. Persoanelesunt influentatede contextelelor
de viall, dar nu ca elementepasive,ci ca agenli activi care igi aleg zonelede mediu in care str
intre sau sd iasd, care au capacitateade a influenla aceleptrr1iale mediului cu care sunt in
contact, care contribuie la modelareasetting-lrilor 9i a sistemelorsociale pentru sine 9i
pentru al1ii.
60 TEORII SI METODOLOGII

Un astfel de cadru de referingl poate ajuta la formularea fiiiieijdiilor juste pentru

abordareaanalizeiproblemelorsociale.De exemplu,daci vrem sI examinlm un settingde
micronivel cum ar fi o institulie pentru bitrdni sau o structurl de asistengl pentru
handicapali, trebuie si avem in vedere atat sructurile de control sau de putere, cdt qi
sistemelede ajutor social existentein interiorul unor astfel de contexte. in plus, pot fi utile
ptecizarearolurilor disponibile pentru persoaneqi oportunitlgile de vial[ pentru viitor care
sunt previzibile pentru acele persoane in contextele examinate. Acelagi traseu poate fi
parcurs gi la alte niveluri (mezo- qi exosistem), trindndcont, totodati, de faptul cd diversele
sisteme nu sunt izolate unul de aIrul, ci - a$a cum a ardtat corect Bronfenbrenner -
comunicl gi au leglturi intre ele.
SintetizAndlucrurile, se poate afirma fdri indoial[ cI domeniul psihologiei comunitigii
a avut o dezvoltareimpresionantf,in ultimele decenii, cI succeselesunt numeroase,dar, in
mod evident, existi incl multe probleme abordate gi nerezolvate: exist[ o caren(d de
metodologii adecvatepentru studiereaschimbdrii de comunitate gi a fenomenelor complexe
care se manifestl la diverseniveluri (individual, interpersonal,organizatoric,comunitar);
existi un decalaj intre cercetlri gi programe de intervenlie; studiile preventive sunt focali-
zatemai mult asupraabilit[lilor de coping individual decAtasupracondiliilor socialeprecare.
Responsabilitatea pentru acestelucruri ne aparfine in parte nou5, psihologilor, pentru
ci deplgim cu dificultate limitele tradiliei noastreprofesionalecare considerl indivizii ca
fiind unitSfi independente.Numai ci individul gi comunitatea sunt amdndoudfiguri iluzorii
qi periculoasemai ales dacd sunt considerateipostazefixe qi delimitate in mod net. in
realitate, comunitilile sunt formate din indivizi interdependenli qi tocmai aceastl inter-
dependenll structural5 qi relalionald trebuie si figureze in centrul cadrului gtiinlific gi
reflexiv al disciplinei.
Expunerea noastrl continul acum (vezi capitolul 3) cu analiza unor concepte-cheiecare
s-au dovedit in diverse modele deosebit de semnificative pentru caracterizareaperspectivei
comunitare: sr ne g6ndim la conceptele de prevenire gi promovare a bunistrrii, de
empowermenl,de sprijin social,de autoajutoraregi ajutor reciproc.De aceea,esteimportant
sI examinim cu mai multl atenliemultiplele lor aspecteteoretice,metodologicegi aplicative.

Indicafii bibliograficepentru aprofunddri ulterioare

Un tablou de ansamblual cdtorvaperspectiveteoreticeelaboratein cadrul psihologiei

comunititii se gdsegtein volumul lui Jim Orford (1992; trad. it., 1995).Dintre numeroasele
texte in limba englez5,amintim lucrarea,de acum ,,clasicf,",a Iui Rappaport(1977) 9i pe
cea recenti scrisl de Levine gi Perkins (1987). Pe lAngd acestea,sunt utile, $i pentru
continua actualizare a bibliografiei, sintezele de ,,Social and Communiry Interventions"
care apar cu regularitate, cam o dati la trei ani, in Annual Review of Psychology.
Daci cineva e interesat sI aprofundeze pozilia teoreticl a lui Lewin, poate consulta
direct operele sale, in mare parte traduse,inrre care Lewin (1951; trad. it., 1972), sau
poate folosi lucrarea lui Amerio (1995a, cap. 4).
Pentru o analizi criticl de ultimi ord a contribuliilor orientdrii ecologice, inlelegdndu-i
aici^gi pe Barker Ei Bronfenbrenner, a se vedea Bonnes gi Secchiaroli (1992).
In sfArgit, meritl citit volumul lui Bronfenbrenner(19791' trad. it., 1986) qi analiza
critici pe care i-o face Varin (1995).
Bruna Zani