POATE ROWANEASCK DB OPINIE $1 INFORMATIE
is (impresso come manoscritto)
Septenbrie 1952 IL,9 ROMA
ROMANIA PITOREASCK
Ba o& Se ridick mai luminos 91 mai sf4nt fn mijlooul amintirilor mele,
Ecea mai aleasti 5i mai m&ndraé intre podoabele {Hrii,este poporul ro-
mfletu-i larg,nespus de duios,lémurit in focul atAtor suferinti,
Agvorul curst al frumoaselor lui c&ntece 64 intelesul istoric a:
gi gi stliruintii noastre pe acest pimant.In marea lui putere de mn-
a Ge ribdare,in mintea lui treazi gi im inima lui caldi,am gi-
Sperantelor noastre si deslegarea inaltei chemSri a neanului
txmirese ov pindul deslungul veacurilor,{1 vMd ou pieptul desv¥lit in
fn b&tKIii,muncind ca sx pl&teaso% atrile qArii,luptand ca s%-si
mentyl,ckzind si ridic’ndu-se jar,murind im ges gi renAsc@nd in munti
a fOr, pururea méndru,cu toate nevoile ce-av dat 34-1 rApue,- gi mé
Ge popor a avut pe lume o soarth mai aprigd oi mai sbuciumat&,ce neag
Stat mai viteas si mai intreg tn fata at&tor dureri? Unde, unde
el astiai,dack ar fi fost 1Ssat in pace!
erimé-i tremuri in gias,gi grein) luk © sin suspin", zoe Michelet,
“poporul ron4n. In adevar,suferintele acestes au pus o blandeje ai-
gore tiranului nostra. Inima lui e plin’ de milX pentru cei nenoro~
imba lui ec dulce gi plini de mang@ieri. Oath gingicie e in cante-
i adorm 4%rSncile copiii: "Nani,nani,puigor..". §i cu ce vorbe
noi ea gi durerea din care au favorit, igi petrec mortii la
‘Pragile mamei sprincene, Dragii memei schisori,
Cum o s% fiti burnene! Gum o si v4 face¢i Plorit'
fara asa de frumoasi,ou un treout aga de glorios, in mijleenl unui
Ge degtent,- cum si mm fie o sdevarath religie iubirea de patric,
{i xidici fruntea,ca falnicidi strimogi de odinioars,mAndra ci
"sunt Roman"! Alexandra Viahutt
DIN QARA BASARABLLOR
cX mad avem undeva pe pkmAnt rominese un loo mai frumos prin
Gt aeoat yalea Oltulul a intrarea ud in Ronfinia-Cand vit ain
te apropii de Pace atat valea Les eearse oe emg
lor te uimeste te iInspiimanté. Oltul face ci ar in
Ale Panic isbindu-ge de sténci,iar vuictul lui umple piduri
fi se pare o% se’nfundS,ckci na vezi nicHiri loc de iesire; in fate
i ‘te munte,iar pedel&turt grozavele st@nci stau si Se imprepne-
ier Oltul’ cotegte ei'n fata ta se deschid privelisti nova. Tn
1 treci ou picioarcle,gi el e: infiorator,o&nd se Sbate print
F; a ae iternic ca Oltul!
Pieris. Ae in cotiturile sale,ce urmtrese pe-ale Oltului :
hla o imiltime inspiim@nt&toare ee aoe ee Bi
6 ininat pare” pe coastele repezi,drumu. =
arts Annet porer Pe aul olreia se x0stogolote epele pubernsou
balaur uriag ce se sbate de veacuri.Singurétates locului,cu B
@e zgomotul Asurzitor al réului,ci aren cos = pai =
Sntr'una.Dar unde se lirgeste yalea ¢ e
igre nesicturat de tX%euta frumuse}e 4 vaii--
an WAlcea,cale de o zi cu piciosrele,0ltul se tot sbate é
coat i Go mneustu, inoat Oltul o unple din desi in
este el.Pela manistirea Cornetului valea se
ge mad frumoa.Dex dupt ggurt™ cate valee
fack cotituri printre st4nc: om
& = sc sbat in wartejuri gi la lecul numit
Agee tee de ape inobise intre stanet,inest par
2 Gheorghe Cogbuc ses ei
ORND AU PRIBEGIT PETRU VODX DE MULTE NEVOI IN TARA UNGUREASCK,
‘Petru Vodh of-1 impresoard vrijmagii sti de toate pirtile,si ai sti 1
parksit toyi,lisat-au scaunil gi s'au dus spre munti,unde cunoscfnd c
‘colo m se va putea amistui(=ascunde).au géndit si treact la tara uncur.
eX. $i aga aflandu-si ocale degehisd prin +Axg prin Piatrh,au trecut pre is,
a Bistritei,si léis@ndu-se ca si poatd ceva odihni deasupra 2.
4xii in mnte,vizu unde ca un roiu de pretutindenea inounjurer% mn
a ea Si-1 posth prinde;el cunosc4nd aceasta,au ineXlecat de sfrg
ot ‘Singur au fugit s& hiléduiasc’,in 19 zile a lui Septemvrie. i i:
Lay Gntr‘ad@no,f4x& drum,ftré povays,au dat la strambori ca acelea
Re 1p levels de cal nicd de pedestru,ci 1-au cMutet a lisa calul.9i aca &
fnviluindu-se(=ritkcind)prin munte,ilim&nd si trudit,au nemerit la p
ce cura spre Sicui,gi mergfna pre pirtu in jos au dat preste niste p
cari carii,dack i-au luat seama,cu dragoste l-au priimit.lar% Petru V
fricogandu-se de ii s'au speriat,iaraé ed ou jurtim@nt s'au jurat
tea lui pat vor fi ou dreptate $i nimica si ma se teamijeart el le-ar
he ‘ler 70 de galbeni+$i dact au it ei galbendi cu bucurie l-au pri.
gi l-au dus la otaowl lor de l-au ospttat cu pAine ei ou pegte fript,o
I Se de ce-au avut oi eijgi daci au inserat,l-au imbricat cu hain
pr de a lor gi ou oominac in cap,si de acd l-au soos la Ardeal.9i
im caste ungureesct toomith de straji la margine,i-au intrebat pre dA
ameni sénteti? Ei au zis: s@ntem piscari, si as@ au trecut prin st
ngur L nea nu l-au cunoscuts “4
ee ebgand cu nevointé au sosit la Ciceu,si SambAth in rXstrita
relui. emvrie 28,au intrat Petru Vod% in cevatea Ciceului,si au i
B r e+ ssAcolo mult’ plangere a tAnguire era de doamn-sa Plena
lid sti de Ilias oi de §tefan,gi de fiick-sa Roxanda gt de alti ck
aS neyoe ce le venise asupri,etiind din o&t& m&rire
fa pedeapsi.De aci Petru Vod% au intrat in biserick de s'au
lui nezen ch l-ai izbévit din mAinile vrXjmacilor s%i
turcesc,cu ostile sale,in urma lui Petru
rad’ gi sctdere fie4nd tirii si chlcAnd tara,au a3
ae a Grigore Ureche Vornicul
CICOARESA
oe
58
32 mi i-a'ntrebat: i noaptea pe ape"-
Doi luceferei, jol luceferei,
Ospeciorii mei, Petitorii ei,
Treoeti de odihniti Se ntorofnd 1a Soare,
ie weseliti". I-an spus de urmare.
ei rispundeau, Soarele se-aprinse
Din guri-i eiceau! De nieaz,si zise:
"Ntam vint s'odihnim, "TXsati-mi-o'n pace,
S& ne vesalin, CX mi-o voi preface
‘Ci-am vint si petim In frageas floarc,
i s&h logedim: Ploare de ciooare,
rei pe sféntul Soare, Cu-oohiid dup Soare-
Ch el e mai mare?" Cind of ristri
Fa de-i augi Ea s'o'nveseli;
Din grai le grui: Cind of asfinti
"Ba eu n'oi vol Ba s'o ofili;
Soare sotior Cind oi soxpita
Ch-1 tot cAt or Ba s’o aduna".
Ziua peste sate
igiona
atiei muncitoars.Ia tolectivul gospodtiriilo:
Epa de monta 1 rmitorilor pe primal trimestm
realizat in proportie de mumai 44%,desi exdstau cont:
¥ 4-Deasemenea colectivele din Teleormn
s : eu implimires planului do monti".
shu articol, ene CHlim cere ou enere?
‘8 Orgenclor responsabile ~ furA si-gi precirore mi | , i a
IV. RESTABILIRSA SAU_MARTURISIREA UNUL ADEVXRI
wrma unor intrebiri prietenesti,venite din diferite parti pe calea
Gerisuivi,cum gi datorit unor nedumeriri observate in anumite disoutii,tot
Renasti,socotesc potrivit si mai adaug c&teva consideratii a ecuoeela ie
arisite pank acum aspra sttrii legionare fin care ne g&sim,gi ce a-
cele
qume mi se pare eh ar fi de fdcut.
% prim rand ,trebue si spun of situatia noastr% legionart,degi in for
cestel se clarajunii aintro legionari se stieie in ao Sane ee See
fonds in Gntunerioul confugiilor voite,seu,oi mai réu,bocind vremurile apu-
yefued saltul inapoi peste rimasul, Rnapeleeaa 1938 Incoace.
Astfel,sunt legionari cari,desi ma mai consimt pe a@-1 Horia Sima la con-
ee Misc&rii Legionare,totu se ridic& impotriva actului prin care d-sa,
‘Min proprie iniyistivi gi hotirixe,a devenit"fostul gef al Migo%rii Legio-
Yt »Altii, indiferent sub ce name sunt cee ee server cie a a-lui H.Si-
and,nu inteleg nici one an s& accepte toate actele politice si
onare ale d-lui Sima-$i acegti oonsiderm actul de desfacere legionaré
to misurk doplesat&,un act abuaiv sau neavenit,de prisos,sau -si mai
fs un act de moment ,un act de formi,o masoé! -
fj unii ci aljii se iwbélnese in a cue te oX Legiunea nu poate fi di-
v ;08 insug Cépitanul a spus o% nici Bl ma mai putea opri Legiunea din
S#u Ge oregtere gi manifestare in lume,si nici desfiinta-
poe adevirat ch = spus Cipitarm] acost luoru.L-am auait gi cu,cAnd ne
c& pentru ce anume s'a supiret Wichifor Grainic si ® plecat din ran-
Gtenilor Legiunii.Michifor Grainio sustinea,si indemns pe Ckpitan,du-
fivares din 1933-34,58 renuntim la Legiune 51 si mergem cu totii in
1 d-lui Octavian Goge+ e
lomnule Crainic =ii spunea CHpitanul- c&md legionarii s'au luptat ,au
“schingiviri,temnita grea, 4 au eXgut spunfnd oXl%ilor lor: mai bine
ny deck sa renuntém 1a peuces noastra mantuitoare de Neam!- cum pot
% ea gi sui spun: uite,ceeace n'au putut face duemanii Legiunii cu in-
fae ee eMIRii ei asasinatele lor,am si fac-cu,si anume; Legionari,vi
yu mai ljuptagi,s& mu mai murifi,tiinde’ muriqi degeaba; v'ayi inge-
gu,mai bine zis,v'am ingalat eu,decarece pe @rumil acesta pe care v'an
4 viam dua eu,m se invinge; haideti,tot dup& mine, ins% pe un drum
“‘treéce prin curte pe Ja d-1 Gogal i legionarii se vor ridica ,Domnule
gi vor cice: NU! NU! Domnute Sodreanu; Nu! Noi mergem ou ced eh
cH cel cdzut pentru o credint# e ou mit mai vrednic dé urmat de-
care Se joacKk de-a credinta,de-a lupta,si -cova mai groasnic!- de-a
‘opriilor s%i cameni. §i Legiunea va merge fnainte,Domnule Profe-
. Ere Mine treoana peste mine dack m'as ageza in calea e1.Nicl eu n’am
4 s'au asezat ou oasele
(A nai fac,din momontul in oare at@yi legionar:
S7 or temelio Legiunii,murind in chinuri sau in lupth pentru eredin-
atunei 61 pant acum,la tomelie Legiunii,a Neamulul gi a Creg-
Imi,gi Mota,si Cli-
2 =a Smeropat gi Cypitamul tinere{ea gi ae 3
euzino,¢i ee atftis; seci,sute gi mii dintre eel mai buni
{ ,floarea sineretului rom@nese!
Cipitam a dizolvat in mod radice
yeteim oi caguri cfnd ony
nizetii legionare,cand a vazut ok merg prost si mu dau semne a
PeDesfiintarea,bine inyeles,nu etingea ideis legtonars, cl mumai_¢A-
mivatiejora 0 misuri de ourmare gi de scostere @ xiului din ra-
‘apoi ds reficut totul dela inceput- Dups cum gtim,vorbind desr
jetului Roman, Cépitanul spunea: "Se desfiinteazd.. fiind ou
fivelul cerut de preaioye gt enoarea Migohrii Legionare”. Ia fel,
fatia judeyului Vaslui: "Ne intelegeri,desbindri, certurd mobi
sdinjS,de dregeste,de intjelegere pi de capacitate.Ne arata ch ne.
‘anor elemente care mi pot fi puse sf4nt% temelie unei mis
mnostru de acum,doar cf yHul a imceput de data aceas-
conducere, qi s’& intins ca o cangrenH peste tot tra-
‘trebuia si se intind& pe Legiune, incepandu-se ou
area & insdgi conducerii legionare. DealtZel,d-1 H.Sims n'a Ta-
deoit si confirms public o stare fe fapt,in oare Llegiunes se
nul ~ "Unde fmoepe conflictul -spune Ckpitanul- acolo
juneA-Acolo este a gi tréegte diavolul!” fn siarsle de sub
a H.Sima'se poste citi si vedea cum insug 4-58 eRe
epionari in nenumirate Grape gi grupuleye: legionar:
inbeppodentisevouany ,orbodocsi ,demoorayi ,fascigtt-crestini, cam
arati" si'ne fnoadre ti" covtris Se eres rb ,ete. Peri
+im de denumirile ce se pot gisi in celelalte publicatii tot leg
Fath de aceasth stare, Capitamil Gin morm@nt striga txturor 1 Ay
"@yupurile due 1a fSrimitarea Migodrii,la aistrugerea unitutii pet
wa aceasta este avrospe de vina trkddrai". Tar mai departe,CHpitamn -
"Se etie ch cea mai mare problem4 icgionar’ este problema unitStii,ics: .
armoniei depline-Cel mai bun gef esse a@cela care poate si dea organiz.\,
mie ei unitate-Dact un se: mu poste,se va retrage".(Circuliri,p ‘
‘in ade ar avea toate vealitusiie ain iaue ,dack 4n unitatea pe o
nee e cearté,aezbinare ynoinjelugsxe trebue imediat tniocuit".
~ Tm cazul aspectului special yh ee Moastre legionare,cel de cx
este vorba acum: retragerea a insug gefului Legiunii,- trebue si recurs
tem,cum am mai spus,cH actul de eotacere degionard,stvarsit de 4-1 sir
t publici: i,are cel putin + Spot care poate Ti considerat de x
Seeronoeras egionart si den fgire Ge sine.Nu e putin lucr
ai condu: Miscare de Se €i vrut si $i-a plicut,s% v-
pie i sunt liberi s& fac ee Se orionteze cum ii va indo
mina sufletul;"singuru! titlu ce mi l-am pistrat este acela do si:
entra libertotes si drepturile poporuiui nostrn". "Ser, indifer.-
a Cipitanul- mai mare va fi accla care agi va clilca in oi.
=
)felul aceste,m ne €4sim nici in stare de indisc-:
seul Nostru sef,sub car> am stat si am luptat a
1 ea z tu stim Gn anarhie,si nici mu ne gisim
4 mu avem din ce arume s% ne rupéem;nuplecdm si mu ne ducen,
de unde pleca ce Mnectro si ne ducem-?ogitia aceasta deo i
ceca: oe Se Oreanigatia legionari sub conducerea fosty-
‘A. Sima tre’ folosit® la clarificarea ‘intregului
desface a,ad litteram,cum ni sta dat.Prin aste,n
ea mers si dus la conclugia autoinisturiir
Mise#rii Legionare,ar fi sk folosim raul le c
Pe Aeeasth vozitie Se vor putea tegisi in curt
-Mumai accast pozitis pregint® include
@ regisire de trezixre & spiritului de onoar
é oe desfacere legionar’ in care ne afin n'
“Tecesitatea tnei misuri radicale impetriva lipsei a> *
fe wiltate iegionart.ci ci din necesitatea un
| Peeasiti 21 cn ordind pis# in suflete Bi in
a viitorui,spre a ne potrivi pasul ci
40a Intotéeanna,in vederea jurtfei cel
ih acegti ulsini 14 ani au fost putine impre
ecupa gi do gespodécia noastri logionarX,cred co!
L moments acum pe care sk 1 piercem fir% fol
3e Vor sisi gi ipocrigi scv necinstiti sufleto:
$@ cous oamenii Scegtia,in timp ce poporul inire:
‘0 punere fn oxdine a sufletului legionar.o stran:
are ar mori seu prelingi tregsdia poporuiui roman,
i i sine imtoarcein Sn gece Brape.cu mainile
gPriutre lumoa prin cave am pribegis,tot nelim
rebaree i ce-ar fi ca four? trebue si preocupe pe fi
8% odpete rispuns cit mai neintdrsiat,spre a se trece
4 Ascunsiguri. Pigirea ia un Imceput de regsirc «
ee on eer eee 8
5 c ipegires viitorul gionar,dack o vor
caneni-Stiruizes in lupte perscnile povte nimici
nob mai dau semns de respivatic Legionars.Dimovtriv:
nigte misuri lauate in comm,din ascesitate pentru
tate pentru cutare, sau dupotriva owttirei poxsorne.
Z @ oud lips trebue sii n2-o reprogin c-
Ri iec oi adverserii nogtri:
ins
re au rights uh een Deacsen “ne
2 WESenax; > Teintoarcere de uric
Sau de m@ine -ie apune Oxpitanua- de of: cos
weqi avea nevoe de 4 vE orienta in spirit logionar,s% vi reintoarce Aa
Pyerste patru linti ac incoput,oare stau on back viseil noastrets e)éredinta
$m Dumnezou. b)Inorederea fn misiunca noastr& ca legionari. c)Dragoste ne=
marginité. d)Cantec,adiek inim& bunk,voe bund,elant
. Perksires lui Dumnezeu gi a Arhanghelului'aga de mit pitrunsese in spi
yital conducerii,inc®t o dircularX semnat% de d-1 HeSima indemnfnd legiona-
gid 68 posteasot,si se roage lui Dumnezeu,s& ocark ajutorul Arhanghelului,
2 meargt da Bisorick i si se grijeasok sufletegte la cutare impre jurare,
gr fi starnit nedumerire a hagl Tar a vorbi despre inerederea fn misiunca
mostra legionara,despre dragostea noastrX,unul fat de altul si fat% de oa-
nord in em gi despre voia bunii logionark despre elanul leg jonar on-
te te face si runti moartea c&ntand,ar fi s& vorbim despre cegate a fost
eu despre cceace ar trebui s& fio.
acest inceput fkcut ou orientarea in spirit legionar,e nevoe de a-
gee stare de spirit care a inviluit nagtorea si oregterea Iegiunii in lume.
"A face Legiune -spune Cipitanul- nu insemneazK a-i face uniformi,nas-
ae Nu insemneazi nici a-i clabora sistemul de organizare.Nu inseamna
ied micar a-i formula legislatia,normele de conducere,insirwind logic tex-
ie pe hartie.. A croia o Migeare inseamn% in primi rand a creia,a da nag-
re Unel stiri de spirit,care ae are sediul in eee fn sufletul
miltimii.Aceasta constituc esentialul in Migcarce Togionart.@ Asa dar,legiu-
mea in ad@ncul e1,in acea stare de spirit novizut# dar simjit# de noi,n'am ©
reiat-o ou.Ha este rozultatul uned conluorsri."
Tefinem bine: legiunca este "rezultatul unei conlucrtri"! AdioM o a-
mumité stare de spiri sufletul maltimii s cre giunca.Acea stare
Mespirit 2 stxans laclalth cameni,a incklzit,a luminat,a intSrit,a Infrun-
Pprimejdii de moarte si moartea instsi,a produs rupturi sf@sictoare in
unei lumi care se prepidea in poate, dand nagtere unei lumi noi cu
= Mmi1ts tendint’ spre bine si apropiere do Dumnezeu. Prin urmare ,trebue
(eaduoem intre noi 2cea stare de spirit care sk topeasoi neintelegerile,
dle ,picitoasele $1 omencetile ambitii,sctes de putere sf ura see-
Teaduoem infrétirea gi clanul de alttaati,st oreem starca de spi-
(pare ne-a fSout invingStori ai mortii gi ai diavolului!
starea dc spirit a venit legea,norma de viat%, "Acestei familii
fixat -spune COXpitamul- legi dupt care si se conduct.Mu se conduce,
ups vointa,bunul plse 41 sefului,fiinde’ aceasta ar fi dictaturs.Ci
‘Logi" (Pentru Ree ianse i py580) + Ckpitanul recomanda ficctrui legionar
ysterca legilor divine,a legilor Statului,chiar cfnd erau impotriva
B,ei apoi respectarea legilor logionare.Cuibul are logis §cPii,dcla ool
© pan’ la scful Legimii,an legi dup¥ care se oonduo pe e4 si undterys-
sub conducérea lors tn"OXrticica scfului do cuib",1la punctul 29, Cxpi-
@rath ou deaminuntul cum trebue sé fic si cum trebuc sX se poarte =
4m oritica conducdtorului,facut® in earten"Pentru Legionari",se a-
ois of Miscarea icgionar’ mu se conduce dupk bunul plee 41 sefului:
ar fi dictaturt",spune CApitanul,
‘Dumnezeu,ci ¢ Dumnezou din cer,adéugtm noi,si El s'’a ingrsdit pe Si-
gi,pe care le rospectti chiar c&nd se intoro impotriva Sa.,Deacesa
igi face de cap in lume, iar omul,inebunit de libertate,soragneste
fi i amenint% ou pummnl pe Dumnezeu.$i Dumnezou rabda agteapt’ in+
a°nebunului de om. §i chiar cAnd frfage cursul firese 41 lcgilor,
ace penta 2 veni in ajutor omalui,isr mu pentru 1-§i artita pute-
Inia Sas
culicile CApitanului gusim "Legi legionsre ou privire 1a ami
i ale feralat MigoSrii Legionare".Apoi,vste cunoscut faptul c% 1ua-
surd in vederca organigirii Legiunii,stabilires legilor si normolor
"gi do conducere in lume,se f¥ceau pe misura desvoltirii Legiunii gi
Bou TeAlit&tile de pe teren: "0 Migcare este on un copil,care se
contenit. oi trebue necontenit si i se ajusteze haina, in misurs
me
yprima lege care ne trebuia dupX moartes Capitamului era acces ou
la conducerc,- fA’ sH ne preoceupe porsoana care conducea dupa moar
sau &vea si preia conducerea ou vremeasAga, dupa cum in Con-
at so prevlid gi se stabilose anumite norme ce privese pe so-
wi, fix a so refori la cutare peraoank co coups sau va coups locul
“Btat,ci totul se face cu gandul ei preocuparos de fiingn 91 pros-
mid+ Mm primal rfmd,trebuia s% se urmMreased prin legea con- Gtrit Tegionare evitarea repetiirii loviturilor trase de cz
A conducere,cu speranga - frémanterile noilor stratificis
or descorpune si ueide Legiuneas
Be ot mesure Ret trebnia Si evite everbuaiels lupte pentrn gofic
gea dezinteresuiui tn lupta logionari este o Putermict opreliste t
i pot ivi si asemcnea caguri de mare seve aupa puterc. Amatoril <
‘eh vad of pozitia ce gef 81 Logiunii este cca mai nelert™toare ra
oda mai mare jert®& ve care o pont fp un legionar,iar mi ces m
tisfectie,cele mai inalte privil mai nemisuraté irespons2bil
wee departe, st se £1 urmsri’ A apumiter obstacole si ingr®
fm ealea firilor pripistioase,4 amavovilor du venturi ,a neiniyiayil
geajuns in tain2 icgionars,cari ar tinde s& transforme Legiunes intr 'o
prictate person21i,o mosiec,compas! im oamand vil oi morti,exploatet% 1
Garne 2 sdnge,fré mild 91 turf team’ do rispundere. |
‘Dupi aceea, cack Teeioneral gt! isgionar st& in Legiune si 4:
po "RX i", + ctim of lagionamil vispunde in fata sofilor stijdar co
efilor kat Fiinde mmai, in partidw. unic geful nu rispunde,iresvon
atea fiind loges de cee @ parsidului unie; jar Legiunea na numei ck nm
este partid unic,dar nief chiar partid politic! Cacul Capitanmalui trebu
fim convinsi co mu se mai poate aplica nimtnui, e&t va fi Legiunea pe pt
fiindck Bl est@ Incepktorul.cel n&sout gi fhcut legionar inaintea tuturor
pe ofth vreme urmacii sai sunt mostenitorii in comun a ceva realizat in cc-
mun de c&tre cei morti,si in gi de clitre coi vii.
- Dup% acesa,cine si cum apa’ pe un legiorar de nedreptatea sefului
Nimeni dintre 1 ari, in afard de infimmii sufletegte,sau structurile on-
gone,mi ve Pot aocepta su fie tratat in cAine la usk de stupin o
~ 4p aceasts vrivingl,Cépitanul ne-a sehitst un incepat de lege:
dela Carmen Sylva","Consiliul de onoarc", etc. ,riiminfnd ca noi si mergen
de: 2 ,alcktuin Legi $i norme Pensru cazul ®n care fnsus seful ar c’
Sn phoatul dispretului'de om,al cMicdrii in picioare si el Scuipir:
treeutul a6 oreG@inyi.peste luptele si r%mile de pe trpul gsi sufle
radului stu, les ae Sub conduceres sa.Si mi se ajung% ca pozitia
depind# de buna dispozitie a gefului.san,si m
i $a) ile slugilor gotu Wi,ce se joaea& prin ibucséthri
eae Hegionara.Ttrlun cuyany,sh mi se ajung% ca
@ Sh tie tratati de cittre cel din urmi venit 1
sgiume rumad pentru faptul of aca fi convine sau ti pls
ducerii Mig
adversari 1
oane!
H asemenes Semnce de deoiidere nu se pot indrepta cu 1
ee circa Mesa, meerouits 1a timp,m1 mai. duce la anarhic
78 disperarea omriui iovit fm onoaren si jertfele 1
(So planet, cum) SX so sapere si cine si-i fack dropts
3] Rumes ceasaich,cSnd vamendi tei se risi r
bbplesite de uedreptate? "Iu ne trebie o nouk organizat
Suan is es Wn mou Tencedin,ne care s4 ni-l aplictim novi i
p@ putee ajunge sh deverim nigte oanicni noi,o lume nous intem
SG GA Oredints in Dunnezeu,po drasocta de om,pe ordine ,munc
7
ne imrevarea,dack este fn spirivul Legiunit ca legions
ro stevini in legiune ea ¢i geful legiunii.In aceast4
jabek Sh Gea cectii gi cslor ce vor s% ne invete pe noi
@ceee “Lemocratjie'f Adich pans unde se poste ridica 4
mo, spinsa wuncitorului romfin of "va f4 stipfan in fara lu
sgise,organivarea im Stat gi soarta pe. oars Singur
i
ai_oAD fa gu constiinti ae soipan". Ori,experienfa de
.Hcepce din Logiune.Wimeni nu se simjea de eas de
dunt. Sozitia nimaéimi rm pieeiee We roreeees Sau dispurea dup vo
yiar clderen fn Gisgrayic, Zesarca in drumjnu era cunoscuh’
‘Beminu acute de tradure evidentusAperijia politrucuiui ar fi fost “17
aes. ; As
Gin, lagion*ral avea draptut de "Veto!: "orice legicnar ar
peste sinoi on. sh ridies!veto"spunca Cipstanal. Outre cine
eto"? Osre getul Legiunit! $1 oe ‘poste Inchipyi cineva o%,dup:
ds Cipitanu] o& legionarul are drepiul de"reto"in eutarc chest
Bri, dack wn legionsr ar £4) fkews we de acest drewt ar fi fost co
isnic,neserios $1 i slay £4 rAis Th nas,ssu ar Yi fost dat pe ush 2 9w
Am amintit aceste lucruri,cunoseute si sSoum Sh
x pe Eiectrui legionar,spre a
greta spiritul in care trebue caitaty gl aplicay solutia régisiris testes
@ Yefacerii united si a conducerit logionare.Pant la ziua rop%
ou cei din 2 tas ae la inchegarca unui Tmoepus de Gisougii,de
Saat at + tH evigorli,cu aplicar. ta 4
i: ieee at Pedixe chats. . Pp. ‘¢ pe unde sta intelos si pe unde
Privinta solutiilor,oricat ac bung ax f4,01 : oe
de toast umes legionari,dack vor t1 lansate dong peg att Bcorta
rersoand sau di
‘Tegionar. Intotdcauna vor ?i’bxneli,oM san urméeit ay poe ease Up
“oulare,gi vor purta pecotea porsoanei say
inumite interese parti-
supului care le-a format
et. Deaceea va fi novoc dc o adunare ue: fe fs -
1 do oongres logionar.
[| _cmotios adunBriler logioaare o veted dala prise ieee viata
Aegionaré.Aminteso po cvle mai din urm’: Ia 11 Nov.1937 se tine la casa Ver-
adunares: gefilor de judet gi do rogiuni,oum 51 a Senatului degionar. Cu
acea ocazie,"CXpitanul propune 2 Sonstul Legimnii cooptcazk pe urmitorii
di sonstori logionari",. ia 6 tamuarie 1938,adunarca Sonatului Legionar:
uma sedinjei Senatului Legionar ~spune eee comunic legionarilor
toaté {are prictenilor gi dusmanilor nostri,urm%toarcle".. Autbodizolva-
partidului"Totul Pentru Jark"esta comundoata gisrigtilor in mumele foru-
_ sonduottor al MigoXrii Logionare:"Iat% acaste declaratii pe care le fac
numele fornlui conducitor al Misexrii Iegionare.. Intreage conducere a
i de acord cli ratiunea de oxiotonta A partidului 4 ihgetce .
_ Pentru rayiuni politice,adunarea ce trobue s& se tink acum trebue s% sc
e ‘opa, intr'o tara democraticH.Asomenca eongrose alco MiscMxilor po-
oc,oprimate in tara lor do origini,au fost pormise intotacauna Sn tari-
Europa occidentald. Londra, Paris, Stokhelm, Ztirich gi alte capitale oo-
mtale au cdspostit in nemmiratc rAnduri asomonea odngrese do rofugiati
ticiȤ1 spun accst luecru fiind convins ok 0 eclarificare a situatiel mM.
pnare hu intcreseaz’ mumai pe logionari,of si ocalalt% lumo politict ro-
So8 si striink.Bxistenja logionarilor n'o tigkdueste gi no mai nelinis-
Bo nimeni.Ceoace nelinistegte este mu existenta,¢i pozitia ci de con-
gi de conspiratic.
ot cu aceastti ocazic va trebui si se digseute si s% se ia atitudini, cla-
Ste gi carecum oficiales fas de o soamX de probleme veohi, schimbate
cme,si slicle noi,aduse de imprejurari.Astfol @r fi vorba de?
Atitudinca 3i comportaroa Legiunid faq% do partidcle politice, compor-
fai de lumea care ne-A lovit altkdata,dar caro se Giseste acum pe a-
pozitic de luptk ou legionarii.Aocasta,fiindck nu-si arc nictun rost
Gio explicatic reintoarcerea la niste atitudini pesté care insus CXpi-
trecuse.Si nu uitiim cH o anumit% lumo,denumith de noi"lumo vecke", se
po de noi in ultima vreme gi ne-a fost de mere ajutor. Apoi cu partide-
tice; avand in vedere pactul de meagresiune cu National-TArinistii,
eat do nici une din parti pank geome indemnul Cupitamului de a-1
forma ‘in pact de alianta,de va fi cazul,- faptul of Partidul Liberal,
954,este acuzat cu probe de fapte evidonte de a fi lisat 3 ajutat po
a Migcarea Legionar& si se desvolte,- cum si faptul c& suntem pu:
bolsevism s& fierbem in acelag eagan - o reintoarcere la nigte at
gi la’un limbaj gazetrosc ramas fn ool mai réu cag la 1938,dack nu
jm are nicio justificare si mc bund la nimic. In accast® privints
41a de a nu fi un convortit de ultima ord. ‘
irea do pirori si atitudini fate de lumca strcini,pe care n'am
Gonerct pind la acest refugiu; noounoscfénd-o,poate si fi grogit
tire pirerile si comportirilc noastre fat do accast® lumo.
ae fi: finarca preoisk @ ceca ce intelegem noi din democra-
ntarism,ccumonicitate na ey. ddontificarea unui corcspon-
a Logionaro po plan intornatdonal,cum gi luarea in disoutic
ce ge intrevid la orizont oi caro se dosvolth organic din
e al Migotiril Legionare.
c sirl,ou care socotese Incheiat a-
Mi atccuilie Regenise dc catre!"atra” on privire ia, "orse0
: ",¢in si maltumese “Wetrei" pentru spatiul,destul de marc,
iat pirerile mele, gi mai on seam# pentru spiritul de ma-
ein ab migte perorl, 4 linii,contrarii,pe alocurea,celor
w
reul redactorial a1
etrei™.
Pr. Vasile Boldeanu - avea nicio ap.
a i si imbunstitirijacopsrise din nou,cu plumb,biserica Patriarh
CALENDAR NATIONAL
: e filantrop aromfin din Goposi,Nicolas D.Caragea,ax
nec EE Fommarea unei fanfare 18 Adesul Foman ain Bitolia,
2-6 § 1916); Tuptele dela Turtucata, terminate catastrofal.
£0 Mici grupuri de legionari,suplinind ou hottrirea >
mul’ cgendar lipsa de armament,de organizare gi de conducere efi
‘Mmeearci prin loviturt dete in diferite puncte Ale turii sa dea oxpresi.
gtarii de spirit a era iss devenita gi mat ostils regelui-micelar {
‘Starijentel sfértectri a tirii.Au olimbiluoian Caranltu Cr. Grigoresou,
‘Saioeen, Sultan Donat ei Gh. §tefanesou Ja Bragov, Const.Ardeleam, Cristy
porend 91 Tlie Cavachi 1a Constanta,
. Sept. (1879)! Vasile Conta,in parlamont: "Cea dint@i conditie po:
un stat s& poats exista gi prospe: este ca cetttenii acelui stat s% f
aoecasi rasi,din aces: S@nge.. Acest adevir este acela pe care se ba:
agi nationalite}ilor.. Acest principiu al nayionalitiyilor sc in
lege cf nu se raporth decht la mae8,ei nici de cum la eesace se numest
pugii aceluia: ‘Stat, firk deosebire dé rasi",cHod atuned principiul n a
jacaresAceasta mu impiedick admiteres str¥inilor la cetttoni
unui Stat,dar cu o oonditie:ca aced strHini s% se contopeasck in natiunos
bs
a . ;
g .(1859)+ Nesterea lui Alexandru Vlahut&h,la Plegesti(Tutova).
& + Abdicarca lui Carol II, a doua domie a regelui Mihai.
Mihai gut intrS solem in Bucuresti ca Domnitor.
Moartea primului mitropolit unit 41 Transilvanied ,Alexmr-
iu,le Blaj.
Yagterea lui Gheorghe Cogbuo,ia Hordou(Nisiud) .
Mineretul aromfn din Gopési Infiinteak soo."Aurora’,
): Tuptele dela Ciregoaia.
? "Armistitiul"dela Mosoova: trupele bolgevice se gisow
pi ae se
1895): Nagterea lui Corneliu 2elea Codreanu.
ie (1521): Moaxtea Jui Nesgoe Basarab.Era elisttorityeu Despina '\-
rite fespotului Lon Brancovici gi sara Hlenci,sotia lui Fotru Raroy.
A avut 2 fileotRuxandra,miritats ou Radu dela Afumati,ei Stana,mirit ¢
Gtefanits Vod,fiul lui Bogdan Chiorul.
mh opat la ctitoria sa,mintistirea Curtea de Argeg.Tot el zidis
fee pees din epremagte no oO bisericH 1a min¥stirea Cutlumuz,
f%euse biserica ministirii Sf.Atanasic.Ia Iviron gi Hilandar adusose 4p
e"j1a Pantocrator,Vatoped,Dionisiu gi Sf.Pavel fXouse diferite ¢
ant: eye? bani si odoare la Sinai, Terusalim si mindstirea
a din Tesa: oa _gi la Hilandar, S?.Tlie(Bpir}ei KenofonsSub domnia lui »
Hiplrise,la 1si2,svangheldaral in linba slavd.
Sept. (1692); Teofil Szeremi e sfintit la Bucuregti episcop
): Mosrtea lui Ioan Micu Moldowan,prepozit a1 oapitlului
gedinto al "Astroi" menbra el Academie Romine.
(1602): Iupta lui Radu §erban la Teigani,pe Teleajen,cu 4
1938): Carol de Hohenzolern masaoreast sute ae RomAnt.
}: Nagtexea lui Panait Cerna,la Carna,plasa M¥oin(Tuloes)-
)$ Procesul lud Ion Moja af Lconida Viad,la Bucuresti. "0!
lor si o dovadS de sinktate morals".
+(1914): Moartea regelui Carol I. Incepe domnia regelui Fordin
): Instalarea vajnicului episcop Inooentiu Miou Clain+
Petre VAlimareanu
_ __&& SPIONT NAZIS?TI. Ia 1797,Constantin Uouta,protopop arom@n al colon?
en sia ental’) ,a publicat primi abecedar in dialect, int
"Nous Pedagogie".sCeva mai tArziu,la 1613, invétatul aromin dela Vien,
‘Bolagi,tipares gramatioa macedo-rom8nk. Ambele c&rti au fost puse 1a in’
Se Fatriarnia din Constantinopol ef distruse,iar autorii lor afurisi}
__‘"Nazismul"Aromnilor fusese deci inoX de-atunoca remarcat,mai al
“Movetii locuiau in Prusia i-Austria. $i se mai gisego totus oament cr
Vor si cread% cl Grecii sunt avangarda Be yaureriak rroerosteta..
es vedea fn gestul lui Mota un Snceput de actiune fn contra tric” ee
oS
BVOLU?I® PRIN REGRESIUNE SAU Douk rage mor
enomenul emigranjei rom4nesti ests oft se ate de bogat in luarea de
ee er es de ager ae nae area de eerie’ 4 escclatt pretu-
pe ase agld pe fata liberi a p%mantilia ~
gi in zi mai interesont dar gi mai straniu.d migerensecte ce ree et)
Guturor scestor fapte,ce niar putea £1 deckt imbuourktoare.e dela ce.
Pormeso,Spre fs incerea s# prevedem curva oe vor taco inspre atingerea
i. Emigranta,prin atitudinea luati ca"emigranyé",este din capul loculni
Muyionark,deci in afar de con@itiile nowmale de desvoltare a netiunii
ecle;aocestei din urmi 11 apartine evolutia fnt='s geografie cu care se
B orgenicl(cu deosebirea of gi ea este 4 momenvul de fat intr'o situ.
)asemanet oare)«Atitudinea extraordinars de emigrant’ e de ordin cultu-
politic),prin crearea de opere ce-ar mentine 2 dep%si momertul cul-
al tirii din clips coupirid ei de citre Ruci,f%o4nd=o in acelas timp
a eat a luora efectiv ou natiunite liberq in perspectiva
e Bente istoricé arath ci tara a fost inunizath faq% de bolsevism de
Wjd@ condust de Cornsliu Codream,carc ,acvlo,este lucr%toare si astei,
‘fiel este singura in misuri’ sk fie oreutoare,dup cum se vede.tum inst
mul enigrantei e destul de complex,nu e de mirare sX aflim situatii
Atradiotorii,curiosse ci chiar de un tragio trist.Mai semnalim e% faptele
ai jos,din nenorcciré mu sunt unice oi cantitatiy se aplick la o bun
Fie din emigrant. if
publicatia argentiniank TNSEMNARI,f%eSndu-si prezentarea in primal stu
72 Provocat totug neincredere uncr oititori,e%, intr 'adevir ar fi ap%ri-
e@ a"substantei democratice". Ia provocarea aceasta rispunde 4-1 L.Purdui,
din redactori, in numirul urm&tor al revistei,prin cfteva afirmatii pe
de socotim fundementale pentru cei ce se tin Yeprezentati de pudlicatie:
wimese de dovk orizin msura fn cars videsc o totalx necunoastere a
i legionare,ass oum dela Snceput s'a manifestat,si in mMsura in care
&,din partea interloeutorilor nostri,pretentiunea de a ne refuza orice
volute glu ne. taxa «intspent sialteRit Te dostata
io: ani in urn we tineri studenyi aw
a6 ae
EVO.
a _douk Zeci 51 Ci de, 5 2
gurat-o Soheriatic, in eae fi focul actimai (subi.n.);
onu,
ma constatire este i@ sus dela care se face afirmatia:dupX 25
Micte oameai maturi,in bun pace! Dar si despiciim mai bine fraza:
O"doctrins" dar serist"in grab"si deol e"schematick"; 2.de o mink
;8dic% necopyl; 3.acum'25 de anil ei in"focul actiunii"
lé unde si strdoia doctrinal; 4.rXminerea la
injepenire,reactionsrism; 5.de¢ unde si necesitate2
fei,& schinblrii,a"imoirii". D-1 Furdui,spre 4 dovedi cAt mai concret
S48 evolutionista,citeazk si doctrina’mal recent&",pe pagina urmitoa-
gure Jui Horia Sima’Omi1 Nov"si intresga colectie a" Vestitorului",ca-
eslusessos,in unitatea primcrdiali de viati legionard,o celul% demo-
(pel) « Prin urmare ¢ un fapt cvidext ci ne aflim 1a ‘un non nivel,
tunjit si in oirculayie.2n oe a1 sccctim sim::oyshic,vom Ancerca
: ireega Sncrengiturk.
Sioa ues departs TNSSUNATIG —mu ne oprin 18 afivmatii mad putin in-
> constatém «i. practicarea”evoluyici", in dcosebi in articolul"tn pas
ns a dreapta"(n.G).Mai int@i d-1 Furdui,probabil din igno-
%tisiui"Un pas Inainte,doi pasi inapoi"al lui Lenin,cu care
a intre oajoritari(bols fences gs minoritari(mengevici) , publicat
a tezk de intjelegere ou tarBpigtii,pe oare o sustine d-1 Furdui
iOlutiei", duce 14 o dialectic de compromis mirunt,dup oum vom ve-
Omul e singura spetii ce poate desi din ca,adies din evolutie,ce
furor spetelor,si sk oucereasolN o coniitic supericart.De accca
{ fheut omaritAnd -si Sf. Pavel © spune textual— drumel invers
fui 24 pocint’ a-1 fsce.De acces se si soumotMietzsche)ch omul
Pinata". i - i
eretului qirinict din jurul ROWRNIEI
prima card ca chgegte fn edndurile vineretului txranist
% serie un articol’Oamemi vachi si oament noi" (n.6),des-
vom gisi o frazz sinsebick,ca 14 d-1 Furdui,dar totug
socoteete pe omul yveohi a1 pertidulai Nat. -Tirinesc
dalek o pastigére dipi"ciccoli Yeohi ¢4 noi"ai lus
t: Stel (njeleptul politic"care face o”permanent™ revisui-
*gachs'". Inte leptul ,fsind ingeleri,"stie ch mu va ajunge. nicio-
a eA, a
dat. la felul ultim" of"adevirul e deasupra lui si a tuturor celorlalti"
unde"fl primeste gi 4 accepti". tn rezumat,inteléptul politic'nu ristoar
cethti,care ni ascund decAt iluzii",ci el ¢ un om de"contemplatic
feleptul politic e un om static,moderat,sceptic 91 misurat relativi
miged, $4 mu ristoarne cevajnu face niciun fel de actiune,ci e1 nunai"p
te si accepti".(Inteleptul acesta parch n'ar gti ch dack nu bate,nu i se
deschide;dact Dumnezen fi d&,nu-i bagii'n traisti,si-ar vrea mumai posmag:
muieti;in fapth el e wm lenes prudent gi viclean.De aceea se si inourok:as-
ck mu ristoarns cetatea spre’a o vedea gosli,nu poate avea LhuziljcAt ae.
pre contemplatie,acole trebue si fii un mare spirit,i nu e cazul).
" De partea cealalti,ne spune d-1 Boild,se afl faisul om nou, primit
feok frontulipio.o Gia12cfiogrun ogutitot, Inve tate -am astepta,cu acc
fronturi,la o ddalectic#,un comflict,intre intelept si primitiv,ca ir
bine si rau,framos urat, ins’,da-1 Boil*,conseevent miced teze de mai
sus,i1 refust:"fipal politic fundamental zom@nesc.. este cel al inteleptu-
anid tp. 4) 4 08 s& mu avem nioiun fel de indoialk of ar fi cu pubint% cft-
“de-c8th mit oar jlupté,intre douk situatii,intre dout partide -conscrva
caperats ‘Bau ceva analog,climin& orice dialectick,pistr@nd un singur t
fn mod absolut:"ecuatia dialectic& romfneasck nu_a cunosout astfel doi
et sublen:)e. care termeni transform&ndu-se,s% ducdi la un dialog mer
“(pe4)1 $i continu’ d-1 Boilu:"Nimio nu ilustreazi mai bine reali
acestei ccuatii dec&t esenta,conformatia si drama politick unick a Parti
lui Wational Tiraneso"(p.4)- Dack nu ne ingelim,gi cu voia preopinen
nogtri,ni se pare a fi idul unic,apanagiu al unui anumit totalitar
cereare ce a mai fhcut-o Sinistrul energumen Carol [I,desigur cu mijic
ce bolsevice;si iartig dack nu ne inseldm,si cu binevoitoarea atentic
Bodld,se sustine en ovidents silecuatie"in doi termeni a uneia din d
1 elke * peau gi Pregzente ale vietii noastre politice.Vechea nou opozitic
fath de P.R.N. ~ P.N.(partidul natiunii) - F.L.(frontul Tipertstit) .r sev
Se are se opune dialectic,dar se opune dela inceput slab su
ui, faxes pubere de ducigie In momentele grele,si,ncoavénd ce face ,rXmin:
el
ec reajma analui 1848, corcotersse tort psgualt 8 d-lor Purdut 91 Bosh
Ga @tere m icco din cadrul indavieiior congratl ooo coetee Otte
Wrmake, obiectul fiind strict experimenter welt eee ett
MaeiVisys spotei vote identiok ou evolutia of,odre ce fee pen tee
F erase utered (phy lumjat speted,ci Brtil satabersneeee Aste noes
or mediul) -Svolutda n ‘ a
poate opri la un moment der gran Gece eee ee
pans la disparitie;sayu sk continue cregterca,dar in sora 3 a mex
gytentma cazul ae incotare @ evoiuiio! se Siteae( Cteblins) plamore ne:
Srgenes souterrains" care mu supérts schinbéres, "le oate Woterets cen
a e~a mai evolua". Pierd 1
@ prin ivirea de mongtri,sau de Reta eres oor ob Bi
pan cémul ofnd evoluyia se petrece norm@l,linia dreaptt o"surbitcs
wumai inspre aicparitic e1 moarte:"Bvolutia unui phylum(mucloul vital
)poate f4 asemit& cu'curba unei fusce ce coboar% rapid,potentialul
itty degraatndu-sc"(Termicr). Omal,presimtimi deeredarca ta 8h eck
G4 descopere o conditie supericari,m spre un"on tare", ome ranches
ede, in necesitate,ci Tolosindu-se ea"om'el chiar ca supsacomdny
lind spre o alti realitate. Bowatia dialéctick de mai sus a piordut
a, tangenya cu fata cealalti a jetoriei,si ca atare situatia ¢ ca in-
ate cu animale politioc. A Y
Ze Calea urmitoare apartine medioinei,sectia psihiatrici.Medicul si
Blistul C.G.Jung numeste asemenea pierderd de" inX1time" , incotarea
4 i normale a individualitaeii.B vorba de piecrderea personalititii
de ributnirea in congtiinys « dnoonctientului.Ca ei in cacul evoluti-’
d aioi dou’ trepte: A-Fierderea eu incetul a con-tiintoi,ou efect
e(follis=unfiare) ,adick grandomanic,fudulic patologici,si de alie
ms=devenit altul),schimbares de porsonalitate;ingii respeotivi,71-
4,So Wid fie Piguri mari din trecut( Napoleon, Talloyrand,eto-) tie
gtri,seft dé guvern,de fronturi cau de partide.Din accasté stare
tienta mm se mai’ weeks degi dec8t exceptionsl,in virtutca unui c-
onal si de constiints egal stirii de revolutic din caro s'a fXcut
&.Treapta urmiteare -ne spune C.G.Jung- este reconstituirea psrso-
@ of regresive.§i di un oxemplu:un mare negustor 0 aiaporst cf
averea in urma unor speoulatii proaste;dacK totus isi pistreazt
isneala din vremea cAstigului,el se poate reface complet,ctct
ie are toate pati ata Daes dimpotrivi,rimine descurajat,cl ma va
fea stapfni cursul afacorilor,si-atunci se va miltumi si reinceap% no-
ia dela un nivel subaltern,de pild&,primind si fie bXiat de priiv%lic
minoet ,Si se refacti.. Dar el nu va mai ajunge ce-a fost,chei s'a dese
oa natura,gi-a pierdut clasa;o ca un cal de curse ce ajunge sh tr2-
Evolutionigtii, "converti¢ii","cumingii", "Inte leptii", cto. ,intri
estegorille de mai sus.
mare »mumai montinerea erayiey revolutionare este salvatoare <-
(Hed poate linieti deranjatif,poate ajuta pe cei in regresiune si
‘poate oe valorifica creatiile.Ja acest nivel suntem reall
in relatiile yirile libere,si vom fi si in tari ofnd fi va veni
berkirii+
In pomentul
ecuatia m
baj plebeian,deci"cvo: fi
Boile".Wai muit,d-1 Furdui,cvolutionist ‘viril,intra in pozitia
a sprijinitt po Pr»Borkenau si pe cfmtar,si cu sabia in mani,
Geul 1a Célugkreni,fArami pe d-] Boils cu cantar ou tot si se
“pozitie.Notim of diagnoz’ pe care articolul nostra o pune
fe se verifiot intru tetul prin ovolutia boaled in curs.
evolutiet,cum i1 reflectA ¢i-1 interpretcaga ambelo pirti in
i poate continua istorin dcott prin regres in momentul schim-
@ a6 conditii(cand”potentisiul evolutiv so desredeazit ou
res,formlsts de C.d.Jung in psi-
ian ao ismastons ta fa totul.Disputa in eurs mu este prin ur-
marunt de degintegraro | vechiului fonomen romnoso.
Inliu Osiac = £2 +
ETIRI
* Tn luna Tulie au fost arestati la oanalul Dunsre-Marea Neagrx
tori rp diversionisti",mai mulji ingineri i duecrittori. Procesul,
0
e sab
muneitorilor,cari au cerut cA acesti bandifi s# fie pedepsiti chiar
orimei",s'a judecat la Poarta AlbA,pe cana yde tribunalul militar
resti,prezidat de generalul Alexa: Petrescu. Procurorul militar or
oviadt Teodoresou,a cerut"in numele milioanelor de muncitori;s% S€ 2drob
c& fark crutare si mil¥ cuibul de vipere,care merit# moartea sAvoeatii, ir
cap cu Paraschiveascu-BilMecamu,arktand c&t lo este de greu"sk apere 1
cameni cari au comis lucruri asa de grozave",s'au limitat st ceark cir
sg atenuante pentru faptul’oX saouzatii gi-au Tecunosout vina.
Bee s'a dat luni,] es Nicolae VASILESCU,Petre CERNY
Aurel ROZEI,Gheorghe GEORGESCU si tru NICHITA au fost condamna +i
te pentru crim# de sabotaj,or: contra pEeli si incercHri de agitatie
mul e calificat:"prieten a1 criminalului Ion Minalache gi om de cash 5
Malaxa";majoritatea Ca legionari"). Au mai fost condann
manoé silnick,pentru aceleas ae Nigolae PRANGOPOL,Miroea,Oprican ©
Constantin NITSSCU si Petre 'V: 4 4
Comunii 1 p ui de radio art Adesugh cX mii de"oameni ai
eii''s'au adunat inaintea localului de ju ecata,aplaudand ‘sgomotos sent
1 eblig&ndu-se si mireasch oe 641 eforturile in munc# pentru a re-..
Bora cobace a's plomdut orin ssbere jul"banai$i}or" condamnatd.
* Ta 14 August s'au infiintat lea BUCURESTI dout noi societXti de suger
oo petrolifer oe Sovromnaval.Faptul constituc"s nouk
i de amicitie gi sprijin din partea Uniunii Sovietice",spune comunica:
* VIENA, Agentia ART informeazi of Politia"romank"rkpeste noaptes
¢ ean pe parinjii cari ar face saz te Beeste hibeatiisi th prin
te 8 lunid Tulie ar fi fost astfel ridieatd cites 300 bHeti intre
ani,pentzu a fi transformati in instrumente ‘de @cqiune politici.
eV: : Printre cele circa 15.000 he fetes @eportate in BMr%gan sc
gi it gl dperete eae bt Maes de loeuinte ci de ingr
a Sporate © de tifos $1 dizenterie ay ficut mu
«De multe ori n'au nici micar un Grbare Sub e&rs sk se adXpost
os Reet oe cc os Bee in care copiii,in lips% de alt
+ culca’ strat Tange sau de mutret si acoperiti on foi 4
dura li onl se gh ¥e eo *
a
ese din belsug..
- Un commicat iugoslav pene 4 din 1946,cfnd Tito s'a lksst
r Stalinian,au treout in Jugoslavia 7000 de refugiati,dintre o:
ee te je 1000 din Bulgaria,1300 din Rominia,o56 din "n>
in sontinas 3-94 Pe eee AS Jugoslavia,In apropi
i oo! 80 un Zz ung de 5 +t dreptul Varsetului
aevibecy wi wduri de s8rmi ghimpat&.500 ao femei an fost eae as o:
militare.Deportarea familiilor ain zona de frontier& cont
7 “in actuala ospitaii a Germaniei libers o/a infiintat o"Asoc
pianan Oryed0x" .Progedinte Mr.teonida MMOTOV Icl\sccrcs=s
pepe Lac HAUL, Carantil SPANACHT,Oltea VASILOSCHI ¢4 Tat ia
Hot: 95t
Ocazis do a inregistra ei ceva realistri.:
’ _D-nid Pompilin PXUTXWEA, Cc. ARSENTE gi Zeon NBGRUZZI en trini
a Cengralel, Jumma pone hublic ler Romini"refugiati 1a
8 Oo oleai a
-soyled ie, Si Dregodintelui Argentinei,cu ocazis
+ » Pandatia Ford a d&ruit 2.900.000 dolari in favoarea dij
Adminictrat& de Inaltul Comisariat pentru Refugiati dels
amit 4 ani Gu fugit din Erie robite 250 sportivis 135 och
+14 polonegi,cftiva Peis gi bulgari. .
eureul lunilor Tulie e4 S'au inaugurat in ark dout -
moe lectricesla Dolodges eek ond )ei Ja canal, in punctul
noid constitussi din RR ate elourit fee cae te
ri cen
rosink si site aii in limbile minoritkti1
"= Ambasador al ini Sonar Melathe eptecsitact ta Sof,
: BIA Ti ybrintre dansatert{ distinei in F 2
oT Loa Mo! olteagi fira sh amintoase’ 2%'s
Tan orghi Purniot
E omen do : are Deneges wlaa tacmee (eke
2 Participare @ masclor 1s discutarca oo. = iaee
DOLIUL NAPIUNIT
(Mesagiu transmis prin radio Ia 23 August)
" Ne-aprpiem,popor romfin,noi cari am avut norocul sk fim seutiti de a ad-
mie de gece ori pe zi falsa genialitete a ciXpokunului din stept,cu o cucer-
sfial& de patul tt de suferinté.Dup’ ce fi-au jefuit avutul,gi 41-au
t inooenta copiilor,dupi ce $i-au falsificat istorie 91 batjocorit cre-
,dupa ce {i-au furat libertatea pani si din intimitatea zidurilor casei,
‘Ge-au Gncercat si-ti prostitueze sufletul,ei siti sugi vlaga prin oas-
faraonice pe care ei le cheamA"intreceri entuziaste" ,dup& ce, insfarcit
Tipsit de oMpetenii din osul t&u,trimise si moar%’1a canal san silite
‘da toiagul pribegiei,iar indepandenja plaiurilor tale dragi a pierit si
amintire,- nerusinatii tui c1%i ar vrea acum ca tu sd mai si Serer
strul t4u f4r4 pereche,urland pe strizi in cinstea ci in stinitatea ban-
tilor dela Cremlin.
dalea in care te sbati,popor romfn,tu n'ai fNout nimic ca sé o meriti-
ytu ai Fhout din loourdle tale o gr4din¥,ca s&% ajuti ou rodul muncii
Ja. Inflorirea Rom@nied; ostag,ai lisat pe brazd& plugul ca sX aperi
iile 4érii,luptand n&prasnic oricAnd si-oriunde-ai fost trimis de o&-
Wile tale; oa gospodar,ti-ai creseut copiii im frica lui Dumnezeu si'n
ostea aproapelui,in duhul nepretuitei tale omenii.Sinitatea ta sufle-
gi proverbialul tu bun simt te-au jinut departe de" ideologiile"lut
4°Ienin,tu mulyumindu-te caideologia"Domnului Isus Cristos.
‘clina favorizate de momentana orbire a lumii apusene,si de nepriceperea
sonduc%tori,au ajuns pand la tine hoardele lui Stalin,ele n‘au aflet
4 din ooapsa ta oa 5% le sprijine; abia de s'au gtisit cAteva sute de
yin al cror sAnge n'avusese c@nd intra vreo pickturs din nobleta ta,
4 st-{i rtispliteascl generozitatea en ura lor specific&.dozile de to-
din nesmul tuu,firestile usckturd ale orictrui organism,se mimtrs pe de~
+ asta consolarea ta de ast&zi,mindria si indreptitirea ta de maine
totdeauna.NSpasta ti-a venit fart participarea gi aprobaresa ta.Ca ori-
yepolism,Ca un cutremmr de pAmint.Ca seceta si inécul.
waa qe 25° AuguSt.Zine predirii tale ou m@inile legate in fAlcile hie-
Te-or seoate po strézi,in carduri,oa pe vite; te-or pune si ricnesti,
‘bruma firului de vooe nee va fi rémas,bucuria de a fi ajuns tn sdren-
fi silit sa prosivesti ziua nenorocirii tele,s& urli,sub drapel dus-
Wloria unor nume pe care nu le poti nici pronunta;sk te tivilesti‘de ed-
pentru haimanalele ce {i-au necinstit fomeile,ti-eu prostituat co-
fi-au supt mduva din case. AdevErata semnificstie a zilei,aoliul crunt
funii Intregi,se va vedea dear din privirea in pkmfint a unor ochi
de foame,secati de umilinjt# 9i do lacrimi,si din trentele ce s'au in-
sti lace flumfneii tHi"liberatori”.
P Boi ,de la adipostul lumii libere fn care ne aflim,ne sfiim si iti atim
ssi. incurs jiri de clroumstan}i,s otror scadentA munei Sf@ntul din cer
td. Dar (ack Aecasta te poate mongAia fn desntdejdea ta,sX gtii,po-
ch lumea liber a ajuns insf@reit sk se convingt cX,daci m se mic+
fal © ouprinde si pe ea,0ea mai mare dintre eMpeteniile acestei luni,
ele Truman, iti ounoaste aleanul; unei delegatii de Rom&ni,care mer-
aminteaso’ de cumplitele tale suferinte,i-a declarat ou toath ere-
f rispunderii inaltei pozitii ce coupk; "Peste trupul jArii voastre
puhosiele lui Gengis-Han ai ale at&tor névAlitori barbari.Pifi
ed aceastS ultima navklire comunisto-ruscasei va avea un sfareit
gi o& poporul roman va fi dari liber sk decid de soarta int".
ecem dar peste amiixiiciunea gilei,ei impreunt si rugim pe Dumeseu
pacoste,la a carei insotunare be plaiurile noastre tu nu ai nicic
de _curfnd -cum ne-a asigurat progedintele Americii,-
rourile rusS&ritulul de unde a venit!
Out (Poear Ain Gnchisoare)
gece ies tate
An,
aca
oon Babsdat Taiy decun iecberg..
de duh sfant de eae 4
3 HriaPeeaeesankeneeemeTi°»
50 wh oof oncuti ain oor..
Qnofrei Pugotriagul eae
DE TOATE
&& ID GIORNALD D'ITALIA(1LO Aug.)se ocupk de figura fostului rege Carol,
re vagabondeaz& prin Jume"in cxutarea timpului pierdut" ,amintind cum a 4
tet in timpul primului résboi mondial, "travestit in ofiter rus",pentrn o
meie,gi cum a revgit, insférsit, dupH ani de sbucium sexual,sti-gi z?
aventurier’ pe potrivi,care st-1 amblangeased: "Magda Tupescu,o evreicy
de rarX frumusete",ce se inckpi}@neazh si-si gick"Helene ,princesse de
nie". "Urdureanu",cum i1 numeste gazeta,spune in dreapta siin stanga <
narhia in Rom@énia ar aves nevoe de un suveran dur,ca Carol,in caz de re
rare". §i inci repede,pani ma se desvat’ poporui de jugul duritayii lui
$& Tot de figura galantului tatd 61 regelui Mihai se ooups si REVUE
TOUS din Iausanne."Cativa negustord bogati din Bucuregti =serie revi’ 5
legtturt ou altii din Basarabia,aveau nevoe de spri firml regelui pentru 4
Featante afaceri de export". $i atuned 11 Smpinser% brate pe Magda Iu
femee miritatsé,nu frumoasd,dar o splendida plants, plins Is sevi,cu p.
neroa,cchi mari,pir rogu striluoiton'!,ou gandul o%"ardoarea temperame
stu niar imtarzia st inspire ‘earecare interes 1a o Curte blazatd si
tH prin desfraurile sale" .Astézi,genislul nostru de pe vremuri,care
cu dtrmicie sfaburi conducdtorilor de State,ia parte cu pasiune la parti)
de bridge, cfna mu-i coupat ou'scosul le plimbare al celor 5 c@ini at fene
sale". f
&& Citim in AUX BCOUTES din 4 Iulie,sub titlul "Elefantul alb"s1 »
Wahai: "Postul rege Mihail al Rom&nied a avut,zilele trecute,o bu
"thi aceea de a afla de cdderea celei mei mari vyAjmase € lui,Ans v
concediats de Moscova; apoi aceea do a fi gXsit,in fine,o proprietate ©
tul siu,unde se va fixa,in Anglia,cu sotia gi ou copiii s&i. Este vorb:
un veoh castel nelocuit,inconjurat de um imens parc,de mults vreme noi -
fit. Bste una din proprietujile cu fadma de a nu se putea vinde,pe care
zii le numeso"elefantul alb".(Adiok o proprietate care nu aduce niciun «
dar cere mari chsitucli de intre{inere,n.n.)-Aceast& propriatate gu
la Saint Laurence,mic sat wide a loouit,pe vremuri,G.B.Shaw. Drars
at foarte bine locuinta fost# seniorial,de care a seris:"nic
. mai aves mijloacsle oa s¥ o locuiasot,su-i asigure intreti
gi sh apere Seeastt nenorocits constructic dc deteriorarile timpului
Shew ma se g@ndise cand a seris decft la lorzi,el nu se gandisc
aaa ,0hteodath,dispun ine’ de mijloace suficiente pentru 4
; chiar un"elsfant alb".
D aAceasta,etirea mu poate fi completd.Ba e ohiar pert
3a sstaipiees ch'n ziiele aoestes cumplite,cAnd tip# fiu din mai
s ae oo 4 fie in frunte la greu 91 ultimil 1a beneficii, >>
ae ae géndi mumai la comoditatea personals. Dack a cump
eastel,eu banii munoii lui Ion,regele m s'a putut gandi,desigur(s
},dec&t 1a £141 lui Ion,cari trebuesc selyay @in ghiarcle morti
ope esd de studiu si specialicare,spre a fi oft mai utili
4» ie ofs actuals n'am putea fns& preciza dack 1a frumosul co:
,bolnavi pontru corvalescanté,studentii din mine si P
i copidi de prin lagére.. ‘
Pex | MAUTH, corespondent special a1 ziarului american TIMS,»
fore ncactrs. Poporal romfin igi aW perfect de bine soama c¥ fcr
ae bliek sovieticK,sau va primi ce) mult un guvern sovict
43 venirX 1a inceput In grupuri mici,numirul lor cres
r: tik ae nes jeful.Bucurestiul fu pus in stere
© tragcau ¢i asupra umbrelor.- Romania se afli in fate un
‘@conomice-Sovictele au pus in circwlatic milioane de ruble.*
eA peteeet es ae agricole material de inctilzit,in valoare
w ridicat pant gi grful do stm@nti-In transporturi,maro hao.
ipsesc-lipsa lemnelor de foo,ou apropierea Jernei,a produs ©
nico. Poporal romfn -incshete articolul- ee ou grijé viitorul.
@ fart speranjk de salvare,convins cum este Moscova igi va in
mult st&panirea,pand la d: itde oric%rei autonomii peatele jbo
arei viele
Zicala,ou ajuns,carc a spénzurat int&i po taict-stu,par> <
© confimne Metal te cers Caaipdecenin ao mtedi? peat ner
pen Seema racecar
a s mh ane osoful de. spunerii" ni
si tevina doctrindre Yorba iid "Oa sh bu dovid atalioe™ wA5re
SCHIMB DE SCRISORI
biickm acest schimb de scrisori dintre d-nia Tlie GArneay% ai
H s8 fi cerut permisul autorilor,in nidejdea unei contribufi
Gi Misckrii Legionare",5i mai ales pentru tucuria de a recusi
[ s tn
yeohes camaraderie dintre comanianyi si comandati,de pe vremea o4nd ge-
trfieu pe varful Himalaioi,abia z%tindu-gi "supugii"pe undeva prin
‘de viroage-.)+ :
¢ Comandent, Doudzecd si cine’ de ani btuyi pe mche au treout de
minunchi de tineri,doar cinei 14 numSr,pornese la lupti inarmati ou
formidabilé’ incredere in Forjele spirituale ale neamului TouaneaD.
prezece 4ni stau scurs de 62nd acoast4 frumoas% mogtenire este 4
o Y&spantie de drum, in batais vanturilor. Din coi cinei fondatori,
trecut deje sub soutul direct al Arhanghelului ocrotitor al Legiunii-
zeu & vrut ca din cei in viatt si se gaseascK umul si pesto hotare,
mase legionarilor refugiati agteapt% merou ceva,dar acel ceva tot
s& soseasci.Eu nu stiu dack sm dreptate s{ VA soriu aceste randuri,
cH am dreptul si mi intreb.E un glas izolat care strigi,ri aga cum
xiu,trebue s& sjungi 1a urechile Domniei Voastro.
Ja sine inteles cH e de datoria Domniei Voastre de a da circulér
lem noi cH m e deajuns.Circuléri mai scoate gi d-1 comandant legi
anace} ee A, imaintiri in grad,trimiteri ‘la sinucidere,
i gi infiintari de partide,sau ca fei de fel de lucruri de acest gen
Beer comendagt legionar Horia Sina; o caimpanie de 1l*murire 8 in-
Yatra ou concursul d-lui sau mad bine zis 31 pHrintelui comandent
Vasile Boldeam. [6 toath aceasth stare de lucruri,nu avem gi noi
sine intrebim! dar d-1 Comandant 21 Buncoi Vestiri,ilie Garncatx,
ito cA o st VE supere aceasti iegire din partes unui ostas nedisc
¥ un pirinte cauth totdeauna cu destul4 atentic la durerile copi
lugosiavia au apiirat deja elementele inaintate ale Girzii de Fier 5
‘ehiar foarte bine primiti b¥ietii de cktre autorititi.Neincrederca
acolo o viditi prin scrisorile onre ne sosesc aici.Mai curfnd sau
giu,acegti tineri vor oddea 93 ei victim’ finerederii lor oarbe,pen-
ne spunea cineva c# am ajuns turmé far c@ini.
letra ,ultinul mmir zice By 1"Ne gandim mumai ce Jucruri si mai minu-
face acesti legionari, dac: i-ar da mfpa intr'o bunt ear, an un
mnimérturisixes lui Oodroaru,al ovvui drum fl si pareurge fiecare dus
"\Dar $n ouprinsul acoluias numér se arati cX’pe tot globul sunt a-
Wldoanc dc catolici,atatea dc ortodocgt.protestanti,ete. $1 acegtia
i eregtint 61 toti aeegti oregtini au acelas fond comun: m&rtu-
ui istos. §i tare mi-e teami cH si noi,in loc si ne regruvim sub
Yeluiag steag,o s% ne deptrtim do adéyHr cu o viteah neb’nuith ,fic-
moi avand pretentia of se stisegte po drumal col adevirat.
gi cu speranya in’ reg*sirea tuturor pe acelas fXgag, in-
ste ofteva rAnduri scrise 1a vrome de urgie si necas.
44,VA rog,Domnale Comandant ,dragostea si respeetul ce Vi-l port.
D. Ee. Popa
etiu dack ati eitit ultimele eir}i legionare apkrute fn Franta,oc
dtor de wmrdare.Toti pe aici spun cX ar fi de datoria D-Yoastrh
la punct sceste eel pee ae ati fost prieten intim al aces~-
ord ce azi mu se mai pot apuira,
ae
ama Be WA grtbeso si-ti xiispund ca 5% mi orezi cumva cit
fe jst Téabate. D-talo igtrebirl te intrebi dacd al aropte
“eoeéce-mi sorii.Eu {44 rispund: nu mumai ch ai dreptui,dar si o-
ré docurge din faptul of esti Tigionar.Suptrari intre noi,edrd ne
adevirurile,m pot oxistasia noi in Legiune a existat intot-
y genoratie: a color tinord sufletagta Ne o's f¥cut doosebire
care ar fi putut impiedica sinceritstea absolut& caro sth
re logionari. De 7ooc% me mi-n fheut pitecore veeind un le=
re~gi spune cu oursj durerea.
i; ou ae vrea s¥ concurez ou ceilalyi cari dau
ee ain aad in. Eoin’ g@ageam sti pacific nee spiri-
@ wilor pribegi.
~ fee eso" mh saniioas st fac un pes, inaimte spre
astepti i Data Ming £4 vrut o% fie un glag strigttor in
: ; SR ai
pustie o initiativ’ a unui fondator 41 Wiso%rii. Bu cred o% © ne
mal rand si creiem o atmosferk de destindere 91 armonie,si apoi
actiunea de regrupare pe baza principiilor Capitanului. Obligatia mea ;
de Migcare e mai mare dec&t 4 altora,nu-mi permite su fac pean de
aceloya pe care D-ta mi le Gnsiri in serisoare. Socot bune. inceputuri
Yatra,ele pot constitui baza unei actiuni mai largi in viitor. Dea
paritia oMr{ilor legionare,care a avut darul s% punt la dispozitia el
lor tinere ce tréiau de ani intr'un héos' de teorii false adeviratele
legionare,este un bine+(Cu rezerva pe care o fac asvpra prozei uno
magi care insoteste pagini Sfinte pentru noi).Pe mine mu m4 intere
grup oarecare,si nici nu intentionez s&_ dnesc vreun grup in defavor:
eltuie. 4 vreau din toate puterea sufletului meus refacem Miscarea ur- .
rh, evitend astfel sectele,Aceasta va fi linia de lupti a"Pumantului str---_
esc. a
Wt serii despre nicte SE} Legions apixute fn Pranta,ce cunt tne
zitor de murdare".Despre cé este vorba? Dack poti,mi-ai face mare serv:- i,
trimiténdu-mi-le. Ji-as putea trimite costul lor.
Ca incheiere,te rog pe D-ta oa ¢1 pe smicii D-tale si camarazii n
si ne tineti la curent ou gandurile voastre. Revista va apMrea mai +
eft am socotit noi,din cauze tehnice. Ou friteasoX dragoste,te sal
Tr&iasci Legiunea 9i Cipitanul! ; : .
Tiie Garneati
& MARSUL MUNCITORILOR
In trud# ne-am are en umilints, Pentru dreptates noastré le
Tiranii painea ne-au luat.. | i pentrulntregul neam s!
Destul ne-am inclestat in suferingt, ae fulger vom eldi o no
Cu Neama'ntreg em sAngerat. Pe nicovale mari de vedo.
Din greu si aspru vuet de ciceane, - Ca viforul vom trece prin p
Teovolat! de foame gi nevoi, 2 Marin si Mota ne vegheazs'n cer..
Din sgurk ‘urnale si cazane, Din jertfe gi din trisnet de ci
‘manned ne : L gol. Ne-om fxuri"destin de
é i Oth ming, Ta lupth mune tot.
Din esnelor adfnei, Venitil Legiunea ne aduni!
izbuenit niprasnic spre lumin, Ta lupti,muncitoril!
Cao niwal&’ grea de st@nci. Venigi in cr@neena furtun:!
pagi de flachri spre dreptate, Ta lupth,muncitori,
ser isbavitor, Zideri de veacuri viitoare!
pieptul nostru bate, Ga fruntile in soare
_ BUrori.. We'nMltim biraitori.
Radu Gyr
| vorbecte cu entuziasm,in ANALBLD POLITICE(T,1,39-d1)ac -
Baud memorandum intocmit de"nscunosouti initiatori","!%
vind comitetul de initiativi sau organizayia in nm
ee alinitiativei anonime",departe de"g&ndul as
38,de bi eredinté, 1-8 semnat asa,ou ochii inch
be de wnde vine. Dar ce n'a stint d-1 Seicara in Spar:
ey ei"de pe 5 continente,céri ne-au seris,intrebind «
+CHoi ci gtiau de unde pleack initiativa si,date ©
alente ale personajului,aveau se vede unele banueli acur
intentitlor.§i nici n'ar fi putut si m gtie,de vreme ce menor)! |
mend in carne gi in oase,cari spuneau desigur in numele cui +
\: ,eunoscuts modestie a lui Horia Sima n'a avut nicio di
este mergfnd cu concesia pind la a accepta ca istoricul
r gistrat" erdine Slfabetick",1a rand cu gloata anonimi..
intrijiriivaga de exeltath de d-1 §eicaru,acest memori\
iis.«Wecunosc&ndu-1,am rismans oamenilor sK se uite la continut.—
ee, o% somnezeeMicl alti romani ma 1-au primit;intamplstor,-c-
convinsi cH paém@ntul si-ar continua carea de rotatie chia
mu ar cxists.Faptul infirm’ motivele de entuziasm ale a-lui gets
egte de"prima elocventa manifestare a [tktii emigratiei",
fea personalé dis} ig te Se contopesc in cea mal emotionsr
r ack" «Meritul revine mai degrabK sennatarilor decat autor!
‘ vet ae)
is 5 tres
Rees Pes a ¥ ee
fr ¥ 4
a Seu dovedit i i depiseasct ranga-Somma*arii sunt a
del este resentimente,ou vaga s
Y aaa Bucur Calangiu Spe
: DORURI gi NECAZURI (Pragmomte de serisori)
' q.-Argentina! ..VA folicit sincer,cu eXldura uni frate
tila sctivitate publicistict, care 4 contribuit Hi racaeasare ie Gpeeied tn
mil o& aneninte sH coplegeasc’ total sufletéle color deottraji-Dar mat
Ss eeu Clar si ourajos care a vut darul,impreun’ eu cartea proo-
“mului Palaghit&,s% provoade un inceput de 1umrire péntry distil nogtri cama-
: de lupté,dezorientati.Dack prootul Palaghit# a urmirit si fack’un volun
gre ,piera@ndu-se de milte ori In amfmunte $i chestiuni personale,scriind tot
‘te afla din svon public,frk st controleze,gi uitand de multe ori pentru ce
entra cine scric,vol ou critica logics gi tHioast ati oloplit ef ati dat
gi relief iacilor principsle,iar in desigul confuziilor a4i deschis un
spre care vid. ot so indreapea mulyi Qin cot co pink mai dori erau, in
Sel mai dun, devoriontayt,dack nu denoraliza ti. °
tjo04 cari eran obligati st fa.
sh oritiotim felul in care voi ati
+ mult @ limpesi apele tulburate a eee aeeincindtc ac a a
" eai apele tulburate de cirile Snridicinate de ani in
letcle multor lesionsri pribori I g@ndosc oa eX este inck mit de fa-
_Degiune: se poat elibera si cur’ de"spuma"ce s'a depus pe
Be ent
1 = ha lear nenoreciri"continukd actiunca
Bier ae shee fonentlor' pea gupta Grnaveltt ox initieugy rots Pezeenat
2 s mnteles, iA. i.
Trebue ckutat% o cale sh ne ote ices seotsite ce: ce ca euriste in
4 oredem nestrémtat in spiritualitatea revolutiei Icgionarc.Idcia
mogtenirii Cdpitanulud mia proooupat 4 mi preocupti,dar trobue sti
isesc desohis cH,fatt de eresiile ce IAsert looul principiilor noastro
Hatels mitor Lesionerd,pe say 4g riitdoiec in aga fel,c! ajunscserd
‘ polul opus de cecace urmriseram noi,am socotit mai bine si m
BS capt on oh eee eee ete ele secentionin tn caro. no. cis
stint’ pe tot pamntul,le vedeam dela fnceput fHrX succes.Am cXutat, in
,08 col putin intr'un mic grupsst pXatz%m flactra curatX legionarkai
Binjitord neon goootst ain pri lame ty acces fu no-8 preceupt
area unu: “r,mai mit sou mai putin mare,la un loe,pentruct acoasta ma
Be sefacores Meokrii.Ta prim rand socot neccsari ab urarca tuturor o-
filor cc au ros afi de zile sufletul at@tor tincri, indemnati prin o
ce si activezc intr'o organizatie sub fim a acree es
mut legionar.Imprejuririle nenorocite din wltimii 14 ani au putut faci-
tator anbitiogi oa,la adipostul numelui de legionar,s'-si fack rosturi
e,atunci cAnd lcgionarisn inseamn,in primul r@nd,desiegarca dc tot
pamintesc in noiMulti au o idee foarte Rrogith déspre actiune.Idcic
s#ic,din cauzt of ma ctiu 98 dcoscbeasoX tormenii do"actiunc"ai'agita-
BK 2 migek Jlegiuhes monre)? ,alagandl Lor, proforst sno-s ffout sh
atf@tea luoruri ridicole, lamentabilo,oribile.Variind intre un pu-
m excasiy yi cole mai dosgusttitoare e1 degradante abdiozri morse gi
Malema s'iu dat in lsturi dela niciin compromis.Eu miam gQndit la’o
ghtre Rone thes ronogird tek diseriminiri,pistr@ndu-ne domnita-
Auerfnd corcct po linia onoared.
o Unite: +.Ultimal num al Vetrei mi-a plicut mai mlt oa colc-
ecto stringorea randurilor,psrcroa moa o cunogti:legionarii ne~
etoste do virnsul oportunismului gi Lichelismalui stolist si si-
fre aiscip:innti in front gi st asoulte de"Forul Iegionar" ,ropro-
MAapli Garnoats,lefter gi Papanseo.Iogionarii cari au un dram do
5 Mma se opreasc’ 1a sitibiciuni porsonale,inerente Tp-
leco Ginstit in ce m&sur& actcle,atitudinile lor gd mai
witetea cufletului lor au féout rim Mikchril.Ia"Icoon’"So vine
‘atitudine fe eee tee oe i: noastre, singurs
din propria-i ocemuge clita visa’ je Bota. .
=sTLingi aetivad Imercagt.Ca Tliuth,dar activeact. Inceputal
eam Teg’ Lit"eseminarca"cu arhanghelul,la care stragnic mai ti-
9% Oaice po varfuri«Si age pare mai nXitut,bun de comandat
Boldoama m prea e valabili,eo1 co-
asrte logionarté sv face,ce se Taco.
sto-am introbat co solutie si pen-
cH"nieduna™.Wsm vrut si te sous do mo-
intre timp.Acum,dupi campania de
it sh mi lamuresczde ce mi sc gi- ee
sogte wml,s% ia teurul de coarne Mlum gAndit: nai la wm complex a
Pikate, care ar sthpini pe cei ce i-ag presupmms ca ar putes si rec’
trupa rasle: 4t¢%.Sau probabil cH mu este nicium ,dintre eel ce sw
agi Safaarad "ola Dumnozou do a comands. Cici accastt calitete nu se
$e tinp,ea mumat so Verified intre tinpict acsasi% onlitate trebuc
o% cineva,dack nu vrea Sé'comando"ea Tiingse- Com n'am untehioe"la ina
si descopar eare din cei insviaté a sidit Dumnczou acest dar" ,pre
comandament plural.Fic cd Aceasti"Locotensnt domncaseé"va avea nur
nea de reorganigarea trupei,fiind totus uh miss pre: Sesisia treout 12 2
ne(gi poate intre timp va apari Sa same ce. agreneatt Pie of ac
formi plurali va permanentiza‘proviz WL «Ep da. mea. pirere ;
nt ar putea fide trei ori cinei-fu propun gaptu persoanc,carc ¢
be vor inteloge,s% dca cu" banal". $1 dag nici aga mm vor reugi of 5°
solutic ,atunci Si_se arunce i ue. @rik,cicd ma merith s%
Dar nied Iegiunea nu merit s& tie reor @athe mai devreme de o s
Cei gapte,presupuci de mine c& ar, putea ‘88 formeze comitetul de recor;
‘met i fi: Preotul V.Boldeana,Ghiya Has cvreanu, ?.GArnest#,Papanace bel
Apostolescu ee ‘ wei.
“Ordinea do mal sus nu este fixatd fn .}xyoanc,ecs sk ma se mai 1
bajoste o simplé ‘propunerc,dc coi bSnuiyi ch ar putea face’ ceva b
mori si se awh din toate si se aloaga oa mai buni.Profit de
es de Paptul of n'are cine mi"mazi1i",s% spun’ cu Hoats ttri
entic si iar poe Ja alegerea oamenilor.Ckoi"pana de doviatie"sc »
zh pe nedbservate , 15) efeotele sunt dezastrossc.
f 9 campanic driiccascht fn promovarea elomentelor
th
ne}poncgrite si bagate pe linie moartii.ia Viens sla vaeut
goaga ei thrigadirii,dupi co-au fost avansa}i,s'au et cum
tut,ou lefuri buniocle oe de gloanje.Jar ia greu au fost t2
dubeau_ pe. wDack din gregali-s'au,trimis po unc
au reat de comendentului.«Viitorul comandant s% bage deo s
ei el soutit do camarild. $i atunci chiar c” am pus-o do
wia
&
daz ««VA comanica: despre noua agivetic simist® de pe
i “est cada on nen p cirewlar’ yonit# dela Paris
é ".Se ordonk"strangoroa Hindurilor"s tuboror,legionarilc
“directive dg orgamizare sijuorme de comesitesSeyspocit!
B au atatndine ostiih TAti de" comandant", 2% fio lisa
jomandament format din trei porsoane po Gntreaga C’
mituiud o are ¥.P, Desi sant aprospe donk luni a
Lo"bombs" totus, m Se "micc! nimic.Majoritatos
gi aceast& ma gtiu 4 cater"strangore & randurilor"..
eocaceti privegte ps ces 10.000 de emigrants ereci
MA publicatia d-sorf,cl au fost do piircre of tit)
‘eel potrivit,deoarece in paginile oi nu star ve
jomencaso% cu curero despre vatra vomfnilor,care
m sub cAlctiul Moscovo:..g- eX mai indicat 3 fi c
ales dupe stilul manierat cw care e Fedactath.ca
ma din" Foaia Poporului’éis Ameriea,precum si ©
ou o fineye vredrieX de titlul mai sus ponenit-
nue dec&t o sugestie a tor ,riminfnd oa d-stra sii
el siar putes intémpla,seu si modifticati stilul de
ei ,dandu-i ca conjinzs un material vrednic de title
mbati cu cel ce yi-l sugsst?oneau't- (3.R. Vom tine sean
eredem of d-1 Menelaos Caoarumbas,sutorn] sorisors+ ©
bit gresit ruspuncul nostty TA spigrama "Foii Popo™
cba de ipamglicari", ma de "palionri"..).
dm eitit ca atentie"/etra"si ored cu este una din
mdr hie din axiLAtimulines Grigick,drenpi’ gt nests
eli,indiferent din ca parte se f2c,este menits si aduct
| in desvoltarea opined PoulGnegtis in co priveste polemica
rii legionare,sceasta apa "en va Taps dizobrant io: ah
regenerator. Critica 4h Singba aaevatnivi eh ea vase:
a nenita sq inluture steugturity os pmoaiata yints unct
inst: ‘¢ 19 ned i 8 stra noi romin
Aah a oe iet,skte vemtru noi rom’
4
a@t -c unitate fiaxth pe neput
° aparente Lipst de unitate care
2 = 39 -
SEMNAALXRI
& Radio ROMA a transmis in seara de 23 sugust,in cadxul emisiunii in Limb:
‘ronini,mosagiile phrintelui TOCKNEL(rector a1 colegiulus eeetiier minori con-
Wi ain Roma)si a-lui Petre VALIMKREANU,preoum 94 un cuvant de solida-~
gare cu neamul subjugat din partea Asociatiei refugiatilor italieni din
ja.Vorbitorii au ilustrat tragica realitate a'lalibertrii"sovictice ,a-
jasfnd apoi ascult&torilor indemmuri si vorbe de incurajaro.
Subliniem ou acest prilej spirdtul de inaltk injelegere aritat probleme-
ronBnegti ,c2 gi ale cclorlalte {ri robite,de airectia omisiunilor pon-
m strdinktate 6 postului de radio ‘Roma, dela care au putut lua cuvantul pa-
‘fast¥zi mumerogi barbati politied,parsonalitHti, oameni do cultura de toate
tele ,f4ré decsebire.Fiecare emisiune deasemenea mm omite nictodati situ-
din yari,adaptand stirile aspiratiilor gi necesiteyilor nationale.
& M.GAVRILESOU,Retribugioni © presai in Romania,Roma,III,10,ou date ineai-
Pasupra salaridlor si costului victdi in RPR. Accoagh dmportant® revist#
stexului de Externe italian a publicat o serie de corespondente ,nesem=
sdela Viena ,in care a fost examinath cu boghtie gi in general precizie
‘Aate"oriza intern’ din Romania".
dirturo IANCELLOTTI,"Ia ldberta di stampa nella RPR",in IL POPOLO,Roma,
MI.In acelas ziar al demooratiet oragtinc,1a 18-VIIt,Aarian POPA,,"Metoat
etici nolia Romania sotto i] gioggi 11 sistema delle autocimposte’.
& Ie pate de radio italiene ay ofntat muzick de Delibes si Donizetti,
PS-VITI, Irina FRATIPA-GASPERONT gi Tomel SPXTARU. Redio Roma a consacrat
nea o transmisiune se ae de origin’ rom8n% Anne Ni-
& Ion STEGARU,Din poesia reaistentei réminegti - Onofroi PUSOKRIASUL,Po-
Gu 0 prozontare de Victor BUESOU,Iisabona 1952.- "Le +
mea propric,din bamul trudnic agonisit printre strini",
e sompliator gi putinele ,rezorvatels euvinte oitate plosneso cu
Gn obrazul offelalitatii noastre oulturalc,al Pundatiel care gaseste
tru orice ineptie,dar m pentru publicarea acestor nobile poeme,carc
@ dincolo,din oe Liset& pradk muscalului,si chiar numai pentru aceas”
fonent Re valoarea lor esteticK,ar tzebui st ne fie sacre. Dar oxisté
S gi o inaltk tinuta artistict mad Yafinat cleborats in cine se sscun-
“pueuaonintl 1d Onofrei Pugc4riagul mai spontant instijei poate mad
eficientS sud orice punct do vedere, in on Stegeru( in gem
"De giua gonialului",g1 chiar"Bucuresti,aprilie 1950"sunt
xi perfecte)+
iXsfnd dcoparte jocul tentant a1 unor posibile identific#ri ale color
iG co mai autentic rasi",si ne limittm deocamdati a malyumi dlut
n ru neasteptatul,nemeritetul dar pe caxe-1 face emigrantei noastre.
Petia dack'ain puzderia de"poet" ,g%outi tar m n/souti in pritesic,
ae nt volume tiparit 1a Lisabona m va intele-
Si os poozia c altceva decit insiruirea lor de vorbe goale,sbur-
ade imagini f2x% Seah ae neossitate),prozaismal care-si 4% ou
a'n oglind%,si se scarp pe burti fn vagul cititorului mirat-Ar Ti
ain muaiteie profituri,gi ma cel din urmi,ale publictirii acestor
ne din registenta rom4ncasck-
Mengldu GEOKGHSCU,Pe arumul on exhanghell,InsomAri din viata unui 1e-
ee a eeeotia'Omal. nou" ,1952.~ "lar deadupra tuturera,va vorbi vz lun
setts po tino!» lustruindu-se pe el /Sub 4 mumolui tiv um-
(ae etaiide date aceasta oste un "dr" lon Plegeriu,stAngact 12 seris
eata,care in cuvintele dntroductive la cartea unuia dintre
sp atecatt Care posibilstates st arate gi orbilor ce inscamns ov
Tee pe rrnaceast® buruiend rea,oare s'a clfiiratyei din vina nosc-
i eee ogionarismluit se perie pe sine, in fata curuia
i mai ales 91 lustrueste -sve~
4 cel mai vrednic oi mai vi-
"comandantuluiva fost documentath
‘g evidentiat ineX odatt,nu de ml*.
en la spate: de oruee,prin nordul Italiet.
on c& frumoasa,exemplara autobiografio a luptitorulud trensil-
Sard protentii,spontan, din inin’ ourati, legiontreate" (uncle
ort din Ardeal sunt ‘cufologice) 2 inoZpat pe mana toomai a ne- ‘eos
ud Spirit al lui Cornaliu Georgesou,vAokrestuaym) cor i,
eee Sia batut pentru neam, furs demagogie ins%,
a priviri vizionaro Peste veac..
CIONAN, SoranaGurian,Jean. Rounault,"Terte R iy
(extras ain 5 sUVES),Paxig.-\Prinsi in wittoarca polemicet s+".
de cAteva juste: eeoee coe ae vital tents degionarismului romineso};
m&giti de veSolele paradoxe ald filosofului dispertrii, odinioar”
carne dec®t picle,azd dimpotriv&sscArbiti de incptiiloe cuttrei star.
_ giee si morale,cars a intret tn'rezdiste: abd oe ft
ontial&, Sovromul erotic re: im e&t1 politruc
neainul; 8m plerdut aoe lore. faptul- si scm
regret!
ed de paris dank" Preuves” , Impre'sionan
psoxum") in. favoarca’ oultirilor
Wie Ssterilizare,in totala indi:
lintegritete spirituals a Buronei
; 7 sare ne-ar plMcee,si am avea posibilitates,s:
a | in multe epee reg Ge culturt,dack m ar fi fn atat de
ta snprouns eunit in accoagd brogurd cu oxtravagantele d-lui Cioran
jolnavele secretii guricne. i :
KBIS,Bulletin international de documentation linguistique, iouva
tee informeaz% asupra scopurilor gi activitdtid contrulu
rals de pe lang Universitatea din Louvain,condus de >> 4
ae sé intruncascH,si in jurul buletinului,o
ta a Ss Vingvistic gi al disciplinclor conc
tiintifios a gubldoayied care face cinste initiatory
jovese violent,dar leal,numai cfnd se amestec% sacrul
wenteazh ipoerizia..),poate ar fi trebuit ficutk o mai
intre colaboratorii rom@ni -carcva ne-a adus destul dc
_in Italia ca s-1 pompm pe plan ouropean- des
inta de a se ajuta la o treabH att de fruméas
co :
i vedem din prospectul ou caré am: fost dkruiti,
mare parte limbajului femeilor+
eTO RUICHE, America, tXImKcire de Stefan BACIU,Rio de Jan
‘gixite!).Conbinufnd nobila stridanic de a in
redactate de Pamfil $ETCARU,Palma de Mallore
rabdare si vedem in presa"aemocraté"a exilului un
ania suprimarea CHEMNRII;pozitie m au luat,cu exceptia
seas nicl gazctele de dreapta angajate in cadrilul deno:
,dacd ne gandim ck,desi pe frontispiciul celei mai po
“eal se citeste hotdrirea de a-si da chiar ae -e
Jn@rtie!- pentru apirarea opinied adversarului,in paci
a Gn colaboretor cu lista ncagrs in bugunar a tut
dela -Comandanyi ai Bunei Vestiri la simpli Sregari,care 1
mandant" 64 natural, trebuesc suprimati..
sed noi vu inpirttisim multe din tezale a-lui geicara,cun
§ Pewale noastre,dar asta nu ne-a impiedicat s\ prot
i delationist,care a dus la suprimarea"Chemirii".De acc
este si.maiimare la aparitia acestor"Ansle",unde se continu®
goare documentarea raspunderilor capitulXrii si ale dezagr
evista republick dou# articole din OURENTUL(1944)are a-tni
Mal de a li"se improspita memoria celor care @escopors abia azi
lese,uitand c& acum opt ani eran cuprinsi de frenezia isteriot
e lui". De remaroat i" Citta Davila interpret al natici cruc
_ && VERS, Now York, 11,2 (apri1ie e)«- Revista d-lui NOVACOVSCHT int»
3 ania In dl doies an do aparitis in U.S.Acgi,ea fotdoauns
reagt de aleav contribu H.S.GOVORA semneac™ inedite ului dictionar ctimologic al limbii romfne,pentru.falsa impresie pe care
gy putea-o face astiizi unui cititor neprevenit,dati prevalénta mimerict a e-
Gementelor sieve in lexic(dar poate ar fi suficienth o introducere apropria-
Dijin care oi st {ini seam% de obicotic,un disgionar atimologic fiind de pre-
Wsupus pe de alt’ parte ci-1 vor consulta mai ales specdialistii).
Prog ci versuri maisemneazk,pe 1angs director, V.POSTEUCK, St. NICOARK ,N.
PAUMINIGANG,T.IOKAS ji Grtreaga redactie dela’Insir'te mrgurite". i
D> TNSEMNKEL,B-Aires,9(iulic).- Amintim din articolul de fond judicioasa
Amvitatie fxoutt Fiec’ruia dintre RomSnii tmp4stati pe glob de" interesa un
Dom politic,o personalitate culturel¥,un Fuctalet gi. chiar un simplu alesitox
pentru soarta Romfnici",asa Inc@t"zecd de persoanc cfstigate d> el cauzei ro-
nog st menjin’ in lumea intreag’ sentimentul. responsabilits¢il marilor
“Biter fats de Romfhia duruith lui stalin". T/IORA$ se intreabs,si ne intre-
im gi noi ou Afneul:"Dack se ounostea nota pe care d-1 Churchill a adresat-o
Me 21 sept.1959 cabinetului de rXsboi britanic,afirmanda:"Se poate ca Rusia
fi ia Homénici Hasarabia, ins& aceasta n'ar aduce neaptrat atingere interc-
or noastre majore",de ce s'au rusimat de sacrificeile soldagilor nostri,
Nae ce bombele,ce ne aistrugeau oragele,ei mitralierele,te ne ucidean tiranii
pr la secorig ori la arat,ereu primite ou aplauze de politicienii din
adaposturt’ f :
ee DIBERTATEA ,biadrid,I1,11-12(mai-iunic).~ V,TASINSCHI comemoreazk "un |
Wstert de veac dela tntcmoierea zeae 4-4 intelegem reticenta cfnd nici
“meear na pomeneste numele etitorilor.De altfel,pare a fi fost cuvant de or-
Paine dat tuturcr orsanclor Felewlui fe a nu aminti of avem,din fericire in
Smigrantti,pe umul din intemeictorid Iegiunii,pe cineva care dela inceput a
_ stat alsturi de Codreanu gi Mota,dar care tocmai de aceea i-a retras la tim
Pal sha orice oredit coptiuind teribii.
#% BUCIUMUL,Publicatie religioasi nationali,a bisoricii ortodexe romfne
§ 8Sf.Arhangheli"din Paris,I,1 si @.- Rela titlul revistei scoase in Franja,
PketeSn.pribggic,la 16)? ,de axhimanaritul Josafet Snagoveanbl,publioand 91 un
francs mesa’ al acestuia,intemeiotor cu patru and inainte @1l-capelei romfinc
© fin Paris, citre"fratii romfni'ramagi in fark, "Do te voi tita,Rominie series
) pe urmele biblicei tanguiri- uitata s& fie dreapta meajsi se lipeascM limba
mea de grumagul reu,de m-mi Voi aduce aminte de tine,la tot inceputul.."+
E Eaitorialul ¢in n,2 documenteazk,rspunzind unor obiectii comune,perma-
- 21 -
Genta prezenti
S-ar putea să vă placă și
- Insemnari Sociologice Anul II, Nr. 11, Februarie 1937Document43 paginiInsemnari Sociologice Anul II, Nr. 11, Februarie 1937remus13100% (1)
- Buna Vestire Anul I, Nr. 115, 16 Iulie 1937Document6 paginiBuna Vestire Anul I, Nr. 115, 16 Iulie 1937remus13Încă nu există evaluări
- Buna Vestire Anul I, Nr. 114, 15 Iulie 1937Document6 paginiBuna Vestire Anul I, Nr. 114, 15 Iulie 1937remus13Încă nu există evaluări
- Buna Vestire Anul I, Nr. 113, 14 Iulie 1937Document6 paginiBuna Vestire Anul I, Nr. 113, 14 Iulie 1937remus13100% (1)
- Cuvantul in Exil Nr. 10, Martie 1963Document4 paginiCuvantul in Exil Nr. 10, Martie 1963remus13Încă nu există evaluări
- Revista Bucovinei Anul II, Nr. 7, Iulie 1943Document29 paginiRevista Bucovinei Anul II, Nr. 7, Iulie 1943remus13100% (1)
- Cuvantul Romanesc Anul 4, Nr. 34, Feb. 1979Document28 paginiCuvantul Romanesc Anul 4, Nr. 34, Feb. 1979remus13Încă nu există evaluări
- Revista Bucovinei Anul II, Nr. 6, Iunie 1943Document33 paginiRevista Bucovinei Anul II, Nr. 6, Iunie 1943remus13100% (1)
- Convorbiri Literare Anul LXXV, Nr. 3-4, Martie - Aprilie 1942Document132 paginiConvorbiri Literare Anul LXXV, Nr. 3-4, Martie - Aprilie 1942remus13100% (1)
- Convorbiri Literare Anul LXXVII, Nr. 3, Martie 1944Document140 paginiConvorbiri Literare Anul LXXVII, Nr. 3, Martie 1944remus13Încă nu există evaluări
- Neculai Totu - Diverse Materiale de ArhivaDocument53 paginiNeculai Totu - Diverse Materiale de Arhivaremus13100% (3)
- Vianor Bendescu - Vasile Posteuca Bibliografie - 1982Document11 paginiVianor Bendescu - Vasile Posteuca Bibliografie - 1982remus13Încă nu există evaluări
- Convorbiri Literare Anul LXXIV, Nr. 7, Iulie 1941Document244 paginiConvorbiri Literare Anul LXXIV, Nr. 7, Iulie 1941remus13100% (3)
