Curs 6 – Boli infectioase

MENINGITE ACUTE
Conf. Univ. Dr. Stela Halichidis

Meningitele acute sunt neuroinfectii severe caracterizate de inflamatia leptomeningelui si modificari ale LCR, prin
cauze variate: virale, bacteriene, micotice sau parazitare.

SNC este protejat de structuri osoase, de LCR si de cele doua învelisuri meningiene:

 leptomeningele [format din pia mater si arahnoida] si pahimeningele [dura mater].

 între aceste doua structuri este spatiul subarahnoidian ocupat de LCR. Elaborat prin filtrare la nivelul
plexurilor coroide din ventriculii laterali si în parte din ventriculii III si IV, LCR circula unidirectional si este
absorbit prin vilozitatile arahnoidiene ale sinusurilor venoase [mai ales ale sinusului sagital superior],
mentinându-se la un volum de 15-60 ml la copil si 120-140 ml la adult.

LCR este clar, steril, cu pH 7,29-7,30, are 0-5 elemente/ mmc [limfocite], densitate 1006-1009, albuminorahie de
15-40 mg%, glicorahie de 40-60 mg% si clorurorahie de 700 mg%.

 Endoteliile capilarelor cerebrale, membrana arahnoida si epiteliile plexurilor coroidiene constituie bariera
hemato-encefalica, cu rol de aparare antiinfectioasa si antitoxica, la nivelul careia au loc procese de
difuziune prin transport activ sau liposolubilitate.
 Permeabilizarea prin inflamatie permite patrunderea microorganismelor patogene si constituirea
edemului cerebral cu hipertensiune intracraniana .
Capacitatea de aparare a spatiului subarahnoidian este limitata de:
- lipsa fagocitelor [neutrofile, mononucleare],
- permeabilitate redusa pentru imunglobuline, complement,
- cantitate scazuta de anticorpi monoclonali sintetizati in situ de catre plasmocite sau migrati în LCR si
parenchimul cerebral.
Infectarea spatiului subarahnoidian se face prin diferite cai:
- cale hematogena [bacteriemii arteriale sau tromboflebite endocraniene];
- cale limfatica [de la focare rino-sinuzale, mediastinale, retrofaringiene, epidurale, s.a];
- prin contiguitate de la focare infectioase de vecinatate [otite, empieme. abcese, s.a];
- prin traumatisme cu infectarea din exterior a spatiului subarahnoidian, malformatii [meningocel, spina
bifida];
- infectii iatrogene [post-punctional, chirurgical].
Etiologia infectioasa
Virusuri :
- virusul coriomeningitei limfocitare ,
- mixovirusuri-v. gripale,
- paramixovirusuri- v. urlian, v.rujeolic, v. paragripale,
- enterovirusuri [Coxsackie, ECHO, poliomielitice],
- v. herpetice,
- adenovirusuri,
- arbovirusuri,
retrovirusuri – HIV 1, HIV 2.
Bacterii :
- Neisseria meningitidis, Streptococcus pneumoniae, Str. agalactiae,
- Haemophilus influenzae,
Bacterii gram negative:
- E.coli, Salmonella sp., Proteus sp.,
- Pseudomonas - aeruginosa, Klebsiella pneumoniae,

1
 - Listeria monocytogenes,
- Staphylococcus aureus, Staph. epidermidis,
- Mycobacterium tuberculosis, M. avium intracelulare, M.bovis,
- Nocardia sp.
Spirochete:
- Leptospira sp.,
- Treponema pallidum,
- Borrelia burgdorferi [boala Lyme].
- Rickettsii, Chlamydii, Mycoplasma,
Fungi :
- Candida spp.,
- Cryptococcus neoformans,
- Aspergillus,
- Histoplasma capsulatum.
Paraziti :
Protozoare
–Toxoplasma gondii,
- Entamoeba histolytica,
- Plasmodium.
Metazoare
- Trichinella spiralis,
- Cysticercus celulosae

Meningitele primare sunt afectiuni patologice de sine statatoare.

Meningitele secundare apar în cadrul altor entitati patologice [leptospiroza, sepsis, infectie urliana, gripa ,s.a.].

Tabloul clinic al meningitelor acute se caracterizeaza prin:

 Sindrom infectios
– febra instabila,
- frisoane,
- facies congestionat,
- transpiratii,
- bradicardie,
- anorexie,
- tulburari respiratorii,
- herpes labial,
- eruptii polimorfe si
- alterarea severa si progresiva a starii generale.
 Sindromul meningian - are o componenta algica si simptome obiective de contractura antalgica a coloanei
vertebrale.
Manifestarile algice constau în cefalee intensa frontala sau difuza, pozitie “în cocos de pusca”, hiperestezie
cutanata, mialgii si fotofobie prin hipertensiune intracraniana.

Simptomele de contractura antalgica sunt importante pentru diagnostic:

- redoarea cefei este un simptom constant;
- Semnul Kernig I [flexia membrelor inferioare la ridicarea în pozitie sezânda sau în pozitie culcata la ridicarea
acestora la verticala];
- Semnul Brudzinski [flexia membrelor inferioare odata cu flexia gâtului sau flexia unui membru inferior va fi
imitata de cel opus - semn contralateral];
- pozitia sezânda “în trepied”, cu membrele superioare sprijinite posterior pentru a largi suprafata de sustinere a
corpului.
2
  Sindromul neuropsihic include
 paralizii de nervi cranienei [III, IV, VI, VII],
 hemipareze,
 convulsii [prin inflamatie si tromboze vasculare cu ischemie secundara],
 edem papilar si cerebral,
 delir,
 obnubilare pâna la coma.
La nou-nascuti simptomatologia clinica a meningitelor acute este particulara: febra este instabila [hiper - sau
hipotermie], apare un tipat continuu [“encefalitic”], refuzul suptului, iritabilitate, varsaturi si diaree, tulburari
respiratorii, icter, convulsii, plafonarea privirii si bombarea fontanelei.
La vârstnici , febra sau sindromul meningian pot lipsi, dar apar constant tulburari ale starii de constienta-
dezorientare, tulburari de comportament sau obnubilare.

Elementele de gravitate clinica

 eruptiile purpurice,
 tulburarile de deglutitie,
 starea de coma [scor Glasgow < 8],
 tensiune sistolica < 90mmHg,
 polipnee >30/min,
 asocierea unor decompensari functionale viscerale:
- cardiace,
- respiratorii,
- vasculare cerebrale,
- diabet zaharat.

Diagnosticul de laborator al meningitelor acute se bazeaza pe examenul citologic, bacteriologic si biochimic al LCR
obtinut prin punctionarea spatiului subarahnoidian la nivel lombar, suboccipital si mai rar ventricular, în pozitie de
decubit lateral sau sezânda.
 Se folosesc ace speciale cu mandren si se respecta cu strictete asepsia locala.
 Se apreciaza aspectul si presiunea de scurgere a LCR obtinut, numarul si tipul elementelor celulare si se
efectueaza examene bacteriologice si biochimice.
 Prezenta unui sindrom meningian cu LCR nemodificat, normal, caracterizeaza meningismul, iar
celularitatea moderat crescuta în LCR defineste reactia meningee ce însoteste alte afectiuni infectioase-
angine, pneumonii, pielonefrite, s.a.

Diagnosticul diferential al meningitelor acute:

- meningismul sau cu reactia meningiana;
- diferite tipuri etiologice de meningite infectioase [virale, bacteriene, micotice,s.a.];
- hemoragii subarahnoidiene sau cerebrale;
- procese expansive sau supurative intracraniene [abcese, anevrisme, tumori benigne sau maligne];
- afectiuni de coloana vertebrala [ artroze, spondiloze si discopatii, morb Pott, fracturi, metastaze
neoplazice];
- nevralgii, migrene, insolatii;
- infectii de vecinatate [torticolis antalgic în furuncul antracoid sau flegmon al cefei, infectii ORL, s.a.];
- encefalopatii hepatice, come toxice [metoclopramid, stricnina, alcool].

MENINGITE ACUTE BACTERIENE

Etiologia meningitelor bacteriene este foarte variata.

Patogenia meningitelor bacteriene este complexa.

3
Bacteriile se ataseaza la epiteliul neciliat nazofaringian, pe receptori specifici de suprafata [ex. meningococul], fiind
apoi vehiculate prin endocitoza [vacuole fagocitare].

Bacteriile gram negative [H.influenzae] au fimbrii care asigura atasarea si aderarea la mucoasa respiratorie a
gazdei si astfel determina infectia locala. Procesul este favorizat de infectii virale anterioare [VSR, v. gripale].

Simptomatologia clinica a meningitelor bacteriene a fost descrisa anterior, iar caracteristicile etiologice si
evolutive vor fi subliniate la fiecare tip etiologic de meningita.

Diagnosticul pozitiv este posibil prin modificarile LCR.

Tratamentul meningitelor bacteriene reprezinta o urgenta maxima ce conditioneaza evolutia clinica si riscul letal,
cu anumite caracteristici în functie de etiologie.

MENINGITA MENINGOCOCICA

Meningita meningococica apare la toate vârstele, mai frecvent la copii [între 6 luni si 5 ani] fiind caracterizata de
inflamatii acute supurate ale meningelui si spatiilor subarahnoidiene.

Etiologie:
Neisseria meningitidis este un diplococ gram negativ aerob, intra sau extracelular.
Dupa structura antigenica a capsulei polizaharidice, meningococii se clasifica în 13 grupe [A,B,C,D,H,I,K] si 20
serotipuri- din care L, X, Y, W135, 29E sunt patogeni numai la om.
Sunt foarte sensibili în mediul extern, ceea ce explica procentul mic de izolari în culturi.
Mecanismul patogenic este determinat de endotoxina meningococica care activeaza sistemul complementului,
eliberarea de citokine, declanseaza CID si determina aparitia formelor severe ale infectiei cu insuficiente
multiorganice. Meningococii disemineaza pe cale sanguina, limfatica si perinervos, bacteriemia fiind favorizata de
capsula rezistenta la fagocitoza.
Deficitul de complement [C5-C9] si disfunctia properdinica cresc riscul formelor invazive.

Epidemiologie
 Portajul naso-faringian este de 2-15%, iar în colectivitati sau în regiunile endemice de 10-30%.
 Serotipurile A si C produc epidemii.
 În Africa, la sud de Sahara se produc îmbolnaviri endemo-epidemice [“centura meningitica”], cu 500-1000
cazuri la 100 000 locuitori.
 Transmiterea aerogena se face de la sursele de infectie- purtatorii sanatosi naso-faringieni sau bolnavi
[contagiozitatea începe din ultimele 1-2 zile de incubatie, pâna la instituirea tratamentului].
 Meningita meningococica apare mai frecvent iarna.

Este singura forma etiologica de meningita bacteriana transmisibila interuman.

Clinica

 Debutul clinic este brutal, cu febra si sindrom meningian, disfagie, uneori coriza, herpes peribucal, convulsii
si coma.
 Sunt caracteristice eruptiile petesiale situate la extremitatile membrelor sau generalizate, compuse din
elemente de 4-10 mm cu tendinta necrotica, fiind produse prin CID si însotind formele de meningococemie
fulminanta [sindromul Waterhouse-Friderichsen].
 Semne neurologice de focar apar numai prin asocierea sindromului encefalitic- paralizii de nervi cranieni
sau periferice, agitatie psiho-motorie, delir, tipat encefalitic,convulsii si coma .

4
Formele clinice severe septicemice se asociaza cu soc infectios si letalitate de 10-25%.
 Sindromul de meningococemie Waterhouse-Friderichsen se caracterzeaza si prin LCR putin modificat
citologic, dar continând “cultura pura” de bacterii.
 Meningita meningococica la sugari este atipica, cu manifestari digestive si respiratorii, convulsii, acidoza
metabolica.
 Meningita frusta ca si cea “decapitata” de antibiotice sunt rare si agnosticate numai prin modificarile LCR.

Evolutia spre vindecare se face la 80% din cazuri, iar mortalitatea este de 1-10%.

Complicatiile sunt secundare cloazonarilor si diseminarilor bacteriene: abcese cerebrale, colectii subdurale,
piocefalie, tromboflebite endocraniene, nevrite centrale si periferice, si mai rar de natura toxica- miocardite,
nefrite, suprarenalite,hepatite.
 10% din cazuri ramân cu sechele- surditate, pareze sau paralizii diverse, deficite neuropsihice, epilepsie.

Profilaxia se poate face prin vaccinare, indicata la copiii peste vârsta de 6 luni, la adulti, exceptional la gravide
expuse infectiei, sau la cei cu deficite ale complementului.
 Purtatorii nasofaringieni de meningococ si contactii bolnavilor în faza de contagiune vor fi tratati pentru
sterilizare cu rifampicina [ 600 mg/24 ore la adulti sau 5-10 mg/kgcorp la copii] timp de 2 zile, sau
ciprofloxacina monodoza de 5oo mg, iar gravidele cu Ceftriaxona 1 g i.m., în doza unica.

MENINGITA PNEUMOCOCICA

 Meningita pneumococica –frecventa la adult [13-17%], are caracter recidivant si gravitate deosebita la
vârstnici si imunodeprimati.
Etiologia este reprezentata de Streptococcus pneumoniae - diplococ aerob, gram pozitiv, lanceolat, cu capsula
polizaharidica cu structura antigenica ce diferentiaza 83 serotipuri, dintre care 18% determina pneumonii cu
bacteriemie.
 Tulpinile de pneumococ sunt toxigene, invazive, cu rezistenta în crestere la b -lactamine [10-12% în
Romania ].

Epidemiologie. Sursa de infectie strict umana este constituita din purtatori sanatosi si de bolnavi acuti sau cronici.
 Calea de transmitere este aerogena, directa sau indirecta, prin obiecte contaminate.
 Meningita pneumococica poate fi secundara altor infectii [ pneumonii, otite, otomastoidite,
sinuzite,endocardite,sa.], receptivitatea fiind influentata de factori externi [frig, traume] sau individuali
[asplenie, hipogamaglobulinemie, mielom multiplu, ciroze, diabet zaharat, fracturi bazale craniene,
neoplazii, etilism cronic]. 16-20% din cazuri evolueaza letal.
 Clinica meningitei pneumococice se caracterizeaza prin debutul brutal cu semne neuropsihice de focar,
evolutie ulterioara cu manifestari encefalitice si stare de coma în 2-3 zile.Pot apare convulsii, stare toxica,
iar în cazurile severe- LCR are putine elemente celulare si numerosi pneumococi [“cultura pura”].
 Formele clinice pot fi: -hipertoxice, cu deces în 1-2 zile, recidivante în cazul fistulelor post-traumatice si
meningite otogene complicate cu tromboflebite endocraniene sau abcese cerebrale necesitând
interventie operatorie.

Complicatii Abcesele cerebrale, ventriculitele si cloazonarile sunt complicatii frecvente.

 Producerea în exces a fibrinei favorizeaza blocajul circulatiei LCR cu hipertensiune intracraniana,
hidrocefalie si hiperalbuminorahie sub acest nivel.
 La sugari, prin constituirea de revarsate subdurale apar convulsii, bombarea fontanelei anterioare si
semne neurologice de focar.
 În 16% din cazuri se constituie sechele invalidante: paralizii de nervi cranieni, sindrom convulsivant,
miscari coreoatetozice, arahnoidite cu retard psihomotor.
 Letalitatea se mentine crescuta [ 20-40%].
5
Profilaxia se obtine prin vaccinul polivalent [“Pneumo 23”], eficient în 60-80% din cazuri, în administrare
monodoza.
 Vaccinarea este indicata: peste vârsta de 60 de ani, la imunodeprimati , infectati HIV, la persoane
institutionalizate [ camine, aziluri, închisori] sau cu boli cronice [ cardio-vasculare,diabet, ciroze hepatice].
 Pentru tratarea starii de portaj se foloseste rifampicina 20 mg/kg corp, timp de 4 zile.

MENINGITA CU HAEMOPHYLUS INFLUENZAE

 Meningita cu H. influenzae este frecventa la sugar si copiii sub 5 ani. Evolutia este severa [ mortalitate 3-
6%] si se caracterizeaza prin sindrom encefalitic si incidenta crescuta a complicatiilor si sechelelor.
 Etiologie H. influenzae este un bacil pleiomorf, Gram negativ, imobil, aerob si facultativ anaerob, cu
patogenitate strict umana. Antigenele polizaharidice ale capsulei diferentiaza 6 serotipuri, dintre care
serotipul “b”este invaziv la copii, batrâni, sau pacienti cu fistule cerebro-meningo-faringiene.

Epidemiologie H. influenzae face parte din flora comensala oro-nazo-faringiana umana. Tulpinile capsulate tip b
produc infectii de cai respiratorii superioare si inferioare, otite, conjunctivite si meningite.
 Sursa de infectie umana este reprezentata de bolnavi sau purtatori nazo-faringieni sanatosi [ 5-15% în
colectivitatile de copii].
 Transmiterea aerogena, este directa sau indirecta, receptivitatea fiind maxima la copilul mic si rara dupa 6
ani [imunizare prin forme subclinice sau imunitate cu alti bacili Gram negativi].Imunitatea apare de
asemenea prin transfer materno-fetal de anticorpi sau prin vaccinare.

Clinica
 Dupa o incubatie de 3-4 zile, debutul este insidios cu febra, varsaturi si fenomene respiratorii. Sindromul
meningean se asociaza frecvent cu tulburari digestive, respiratorii, eruptie eritematoasa, sindrom
enecefalitic ,convulsii si coma.
 Socul infectios si CID caracterizeaza formele fulminante.
 Pot apare diferite complicatii:tromboflebite cerebrale, colectii subdurale, hidrocefalie.
 Letalitatea este de 5-10%, iar sechelele neuro-psihice apar la 20-30% din cazuri.
 Se remarca cresterea rezistentei bacteriene fata de ampicilina [20-30%] si cloramfenicol.

Profilaxie
 Chimioprofilaxia contactilor sub 4 ani se face cu rifampicina 10 mg/kg corp/zi sau 20mg/zi la adultii, timp
de 4 zile, exceptând gravidele [risc fetal?]. Pot fi utile si cefalosporinele administrate 5 zile.

MENINGITA CU LISTERIA MONOCYTOGENES

 Listeria monocytogenes afecteaza nou-nascutii [10%], batrânii ,persoane imunodeprimate prin

colagenoze, diabet zaharat, neoplasm, boli cronice hepatice sau renale, infectie HIV, transplante de
organe.
Etiologie
 L. monocytogenes este un bacil Gram pozitiv mobil, nesporulat, care elaboreaza o toxina necrozanta.
Listeriile pot supravietui în macrofage si în tubul digestiv, iar în mediul exterior se gasesc în sol, praf, apa si
alimente.
 Din cele 7 specii ale genului Listeria, numai Listeria monocytogenes [ cu serotipurile 1/2a, 1/2b, 4b] este
patogena la om.
Epidemiologie
 Rezervorul de infectie este animalul.
 Omul se infecteaza ocazional prin:

6
 -consum de produse animale [lapte] ,vegetale [antiacidele favorizeaza infectia], transplacentar sau
perinatal.
 Infectii aparente clinic afecteaza copii, vârstnicii, gravidele si persoanele cu deficite imune [receptori de
organe transplantate, uremicii, persoane sub corticoterapie sau citostatice].
Clinica
 Meningita listeriana neo-natala are caracter acut, cu bacteriemie si meningo-encefalita. Frecvent se
asociaza simptome de rombencefalita cu paralizii de nervi cranieni prin afectarea trunchiului cerebral,
peritonita acuta sau subacuta.
 Meningita listeriana se poate croniciza sau se complica cu manifestari neurologice.
 Letalitatea este de 20-30%.

Profilaxia
 Se recomanda prepararea termica corecta si igiena alimentelor, evitându-se la gravide anumite lactate
[brânzeturi proaspete].

MENINGITA STAFILOCOCICA

 Meningita stafilococica este frecvent secundara traumatismelor sau interventiilor neuro-chirurgicale

[shunturi si derivatii în hidrocefalie], supuratii (otita supurata, otomastoidita, sinusita), abcesului cerebral,
endocarditei, trombozelor de sinus cavernos, s.a.
 Infectia este favorizata de diabet, insuficiente renale cronice, alte infectii [pneumonii, osteomielite],
neoplazii, consum de droguri sau etilism cronic.
Etiologie
 Stafilococi-coci Gram pozitivi, aerobi sau facultativ anaerobi, apartin familiei Micrococcaceae, genul
Staphylococcus, si pot fi: stafilococi coagulazopozitivi [S. aureus ] sau stafilococi coagulazonegativi [S.
epidermidis si S. saprofiticus].
 Stafilococii patogeni poseda enzime [coagulaza, fibrinolizina, hialuronidaza, proteaze, betalactamaza] si
toxine [enterotoxine, leucocidina, a si b toxina, toxine exfoliante cu actiune de superantigene ce
determina TSS î i SSSS].
Epidemiologie
 Stafilococii fac parte din flora saprofita [foliculii pilosi, glandele sebacee, tractul intestinal].
 Copiii (80%) si adul ð ii sunt purtatori sanatosi nazali sau faringieni. Infectarea este aerogena sau prin
contact direct si indirect.
Clinica
 Sindromul infectios domina tabloul clinic, în asociere cu sindromul encefalitic [modificari ale constientei ,
convulsii, pareze, paralizii ].
Formele clinice pot fi:
 septicemice [soc infectios asociat cu eruptii],
 meningita stafilococica la pacientii cu shunturi ale LCR [indusa de tulpini de spital rezistente la antibiotice],
sau
 forme secundare stafilocociei maligne a fetei si trombozei de sinus cavernos.
Complicatii
 Abcesele cerebrale complica evolutia severa a meningitelor stafilococice.
 Letalitatea ramâne ridicata [15-70%].

MENINGITELE STREPTOCOCICE.

 Streptococii b -hemolitici grup B [Streptococcus agalactiae] constituie o etiologie frecventa a meningitelor

la nou-nascuti si sugari, cu mortalitate de 12-27%. 15-40% din gravide sunt purtatoare vaginale si rectale
de streptococi grup B, ceea ce explica infectia copiilor la vârste foarte mici.

7
  La adulti, infectia apare în anumite conditii: vârsta peste 60 de ani, diabet zaharat, alcoolism cronic, boli
cardiace, renale, hepatice, neoplasme sau colagenoze.

MENINGITELE CU BACILI GRAM NEGATIVI

 Aceste tipuri etiologice de meningite acute apar la extremele de vârsta, în evolutia septicemiilor, dupa
traumatisme sau operatii neuro-chirurgicale, la alcoolici, asplenici, infectati HIV, pacienti cu neoplazii sau
hemopatii, s.a.
 Bacilii gram negativi: E.coli, Proteus, Salmonella, Klebsiella, Pseudomonas, Enterobacter, au sediu urinar
sau intestinal, diseminarea lor fiind favorizata si de parazitii digestivi.
 Aspectul clinic este de meningoencefalita febrila, cu sindrom de hipertensiune intracraniana si sindrom
encefalitic cu coma .
 La vârstnici, simptomele clinice sunt atipice si se confunda cu alte boli asociate [artroze, status post-
traumatic, encefalopatii, s.a.].
 Complicatiile sunt frecvente [soc endotoxinic, pneumonii], iar evolutia severa poate fi letala la 50% din
cazuri.

MENINGITA TUBERCULOASA.

 Produsa de Mycobacterium tuberculosis, meningita TBC este o localizare secundara a miliarei prin
diseminare hematogena, sau prin deschiderea focarelor subependimale în spatiul subarahnoidian. Se
produce o arahnoidita bazilara extinsa la chiasma optica si nervii optici, asociata cu vasculite si infarctizari
hemoragice,iar prin afectarea arterei cerebrale mijlocii- hemiparaze sau hemiplegii. Se pot constitui
epidurite, tuberculoame sau hidrocefalie. Meningita produsa de micobacterii atipice [M. avium-
intracellulare] complica frecvent infectia HIV/SIDA.

Simptomele clinice se instaleaza progresiv, cu simptome de impregnare bacilara [stari subfebrile, transpiratii
nocturne, astenie cu scadere ponderala, inapetenta], aspect neurologic de focar [paralizii de nervi cranieni, pareze
vezicale urinare,s.a] si manifestari encefalitice [iritabilitate si agitatie, sau obnubilare si coma.Localizari
tuberculoase extrameningeiene se asociaza la 2/3 din pacienti.Aspectul caracteristic al LCR permite diagnosticul, în
asociere cu examinarile radiologice, CT sau rezonanta magnetica.
 Prognosticul este determinat de vârsta, durata infectiei si de constituirea simptomelor neurologice de
focar.
 Evolutia este letala mai ales la batrâni [60%] si copiii sub 5 ani [20%], sau în infectii mai vechi de 2 luni de
zile.
 Tratamentul se face cu asocieri zilnice de isoniazida [300 mg/zi], rifampicina [600 mg/zi], etambutol [15-25
mg/zi] si etambutol [5-25 mg/kg/zi] timp de 3 luni de zile, corticoizi [4-8 saptamani], vitamina B6,
simptomatice.Ulterior se administreaza tratament anti-tuberculos 3/7 sau 2/7, înca 9 luni de zile, în
functie de evolutie. Interventia neuro-chirurgicala de derivatie prin shunt este necesara în caz de
hidrocefalie.

MENINGITE ACUTE VIRALE

 Inflamatiile virale ale meningelor sunt caracterizate clinic de febra si sindrom meningeal benign. Viremia
secundara unor infectii primare respiratorii, digestive, tegumentare produce inflamatia meningelui si a
structurilor învecinate.Infectiile apar frecvent vara si toamna, la copii si tineri, sau în focare familiale.
 În tara noastra , meningitele sunt produse de enterovirusurile [80%],v. urlian, v.gripale [A si B],
adenovirusurile, v. rujeolic, v. rubeolic, iar uneori arbovirusurile, virusurile herpetice si HIV [5-10%].

Patogenie. Poarta de intrare a virusurilor poate fi respiratorie, digestiva sau prin muscatura rozatoarelor
 Modalitatile de infectare virala a SNC pot fi:
8
 -direct prin endoteliile capilarelor cerebrale;
-prin epiteliile plexurilor coroidiene [v. urlian];
-prin infectarea celulelor gliale;
-pe calea nervilor olfactivi [virusuri herpetice, togavirusuri];
-pe calea nervilor periferici [virusurile poliomielitice, virusul rabic].
Diagnosticul diferential al meningitelor virale se face cu alte meningite cu LCR clar: meningite bacteriene la debut
sau la finele tratamentului etiologic, meningite leptospirotice, bruceloase, listeriene, luetice, micoplasmatice,
rickettsiene, fungice, meningite secundare unor focare din vecinatate [sinuzite, otite, mastoidite, abcese
cerebrale], sau carcinomatoze cerebrale.

MENINGITA URLIANA

 Determinarea meningeana este frecventa la sexul masculin si la vârstele de 5-9 ani.Sub aceste vârste,
copiii sunt protejati de anticorpii materni transmisi transplacentar.
 Meningita urliana afecteaza 10-30% din persoanele neimunizate, în 40-50% din cazuri în absenta
afectarilor glandulare.
 Meningitele urliene pot apare: la 5 zile dupa determinarea parotidiana clasica,ca prima sau ca unica
manifestare a infectiei urliene.
Clinica meningitei este comuna celorlalte meningite virale.
 Evolutia subclinica are simptomatogie saraca: febra [72-96 ore], cefalee, varsaturi si parotidomegalie în
50% din cazuri.
Evolutia de 7-10 zile este favorabila, cu vindecare.

Complicatiiile apar rar si constau în: polinevrite, poliradiculite, mielite, paralizii ale nervilor cranieni, sindrom
Guillain-Barr sau encefalite.

Tratamentul este simptomatic,iar în formele mai zgomotoase sau complicate ale adolescentului si adultului este
necesara corticoterapie de 7-10 zile.

Profilaxia activa se obtine prin vaccinare.

 Vaccinurile combinate-antirujeolic, antirubeolic si antiurlian sunt preparate cu tulpini vii atenuate cultivate
în culturi celulare [diferite dupa tipul virusului].
 Sunt vaccinati copiii cu vârste de peste 12-15 luni, cu rapel la 4 -7 ani.
 Seroconversia se produce la 95-99% din cazuri.

MENINGITA CU VIRUSURI HERPETICE

Etiologie 0,5-3% din meningitele virale sunt produse de virusuri herpetice [v.herpes simplex 1,2]. Tipul 2 de virus
herpes simplex este agent etiologic al herpesului genital si al meningitelor.

Epidemiologie si clinica
 În infectia herpetica a nou-nascutului , dobandita [13-36%] de la mamele cu herpes genital, se asociaza
encefalite severe [cu mononucleare si hiper-albuminorahie] si mortalitate de peste 50%. 50% din
supravietuitori prezinta sechele: retard psihomotor, microcefalie, spasticitate, cecitate, retinita.
 La imunocompetenti, meningitele herpetice pot evolua benign, cu simptomatologia descrisa a
meningitelor.
 La adulti, infectia herpetica poate determina encefalite pseudotumorale extrem de severe.

Complicatiile [37%] ce apar [retentie urinara, nevralgii, parapareze, hipoacuzie, tulburari de atentie] pot persista 3
luni de zile.

9
Tratamentul antiviral se face cu:
-Acyclovir, care prin componenta activa trifosfat inhiba ADNpolimeraza. Acest derivat este indus de virus
prin actiunea timidinkinazei.La nou nascuti se administreaza 30mg/kg corp, i.v., în trei prize timp de 10 zile
,iar la adulti 10 mg/kg/la 8 ore, 14-21 de zile.
-Vidarabina administrata în doze de 15 mg/kg corp/zi timp de 10 zile reduce mortalitatea în encefalita
herpetica de la 74% la 34%.
Concomitent se administreaza medicatie simptomatica [depletiva, sedativa si antiinflamatorie] .

Profilaxie. Vaccinarea reduce incidenta infectiilor cu VVZ, imunglobulinele specifice având efecte limitate în timp.
 Vaccinul antivaricelo-zoosterian cu virus atenuat , tulpina OKA cultivata pe celule MRC5, se administreaza
s.c. de la vârsta de 9 luni si la adulti, cu seroconversie de 98,4% la imunocompetenti si de 80% la leucemici.

MENINGITA CU HIV

 Determinarea meningeala a infectiei cu HIV poate fi o modalitate de debut, sau apare în etapele avansate
ale bolii. 5-10 % din persoanele infectate HIV dezvolta meningoencefalite asociate sindromului
mononucleozic.
 Meningita aseptica din stadiile avansate ale bolii SIDA, debuteaza cu febra, cefalee si sindrom meningean.
Evolueaza cronic,cu complicatii neurologice (pareze si paralizii mai frecvent de nervi cranieni) sau cu
recurente.
 Si alti agenti patogeni produc infectii ale SNC la bolnavii cu infectie HIV/SIDA: Mycobacterium tuberculosis
sau Mycobacterii atipice, Criptoccocus neoformans, Toxoplasma gondii, Candida, bacterii gram negative,
etc.
Tratamentul meningitei este simptomatic, dar se încadreaza în tratamentul antiretroviral.

MENINGITE FUNGICE

 Micozele sistemice sunt infectii oportuniste ce apar în imunodepresii congenitale sau dobândite.Cele mai
frecvente meningite fungice au ca etiologie Cryptococcus neoformans, Coccidioides, Candida, Aspergillus
si Histoplasma. În lipsa tratamentului, evolutia este progresiv nefavorabila spre deces în câteva saptamâni
sau luni de zile.

MENINGITA CU CRIPTOCOCCUS NEOFORMANS

 Meningita criptococcozica apare frecvent la persoane cu imunodepresie [maladie Hodgkin, colagenoze,

diabet, hepatite cronice si ciroze, transplante de organ, corticoterapie, citostatice.]
Etiologie
 Criptococcus neoformans–fung rotund sau ovalar [diametru 4-6 m m] încapsulat.
 Capsula polizaharidica are rol în producerea depresiei imunitare.
Epidemiologie
 Criptococcus neoformans se gaseste în excretele pasarilor si în solul contaminat. Îmbolnavirile apar la
persoane imunodeprimate, contaminarea facându-se respirator sau digestiv, urmata de viremie si
penetrarea barierei hematoencefalice.
Clinica
 Evolutia clinica a criptococozei este de meningo-encefalita cu debut insidios, evolutie subacuta cu febra,
sindrom meningean si hipertensiune intracraniana, delir si paralizii de nervi cranieni.
 În infectia HIV/SIDA, evolutia este subclinica, cu semne meningiene incomplete la 30-50% din pacienti.
Semnele neurologice de focar constau în convulsii, miscari coreo-atetozice, tulburari oculare [ambliopie,
diplopie, strabism, oftalmoplegie] sau tulburari psihice.
 Agravarea este lenta si continua, cu intensificarea simptomelor, convulsii si coma. Dupa câteva saptamâni
sau luni se produce deces prin casexie.
10
Tratament. Tratamentul etiologic se face cu:
- Amfotericina B [doze crescânde de la 0,3-0,5 -1 mg/kg.corp/zi iv. timp de 3-4 saptamâni];
- 5 fluorocitozina [150mg/kg.corp/zi 4 saptamâni] în asociere;
- fluconazol 400mg/zi la adult, 3-6 mg/kg.corp/zi la copil pâna la 6- 10 saptamâni.
Fluconazolul este medicatia cea mai indicata la pacientii infectati HIV/SIDA, luni sau ani de zile.

MENINGITA CU CANDIDA

Formele sistemice invazive de candidoza pot avea localizare meningeana.

Candida albicans este o levura patogena la om, acesta fiind si rezervorul principal.
Depresiile imunitare [congenitale sau dobândite –prin corticoizi, citostatice, denutritie, diabet, consum de droguri,
infectie HIV] favorizeaza infectia. Sindromul meningean începe acut sau insidios , urmat de pareze sau paralizii de
nervi cranieni si semne neurologice de focar. Encefalita candidozica primara se caracterizeaza prin formarea de
abcese cerebrale unice, iar localizarile secundare cu abcese multiple [granuloame miliare].
Candida se pune în evidenta pe frotiuri din sedimentul LCR, sau în culturi pe medii specifice.
Tratamentul antifungic este similar cu al criptococozei.

MENINGITA CU ASPERGILLUS

Aceasta forma etiologica este rara si apare secundar interventiilor neurochirurgicale trans-sfenoidale sau la
consumatorii de droguri. mai frecvent se constituie abcese cerebrale.

Tratamentul cons ta în rezectii chirurgicale si administrarea i.v. de amfotericina B

0,5-1,5 mg/kg corp/24 ore sau itraconazol 300 mgx2.zi 3 zile, apoi 200 mgx2/zi.
Meningitele micotice ramân afectiuni ce apar în conditii deosebite, de modificari imune ce favorizeaza patologia
micotica.

Meningita Meningita Meningita

LCR Meningita virală Meningita TBC
bacteriană fungică “decapitată”
Tensiune crescută/ crescută/
crescută crescută crescută
normală normală
Aspect clar/ opalescent/
clar/opalin tulbure clar
xantocrom clar
R. Pandy ± ++++ ++++ + ++(+)
3
Celule/mm zeci-sute mii/zeci mii 200-400 sute zeci/sute
Mononuclear
90-100 70-95 (limfocite 90-100
e% 0-10 -
(polimorfe) adulte) (polimorfe)
Polinucleare
variabil+
% 0 -10 90 - 100 5 - 30 0 - 10
limfocite
Văl nu nu da nu nu
Albumine
crescute intens crescute intens crescute crescute crescute

11
Glucoza
normală mult scăzută f. mult scăzută normală scăzută

Cloruri normale scăzute scăzute normale normale

Profilaxia:
- Vaccinare anti-meningococica (pelerinajul de la Mecca)
- Vaccinare anti-pneumococica
- Vaccinare anti-Haemophillus Influenzae
- Vaccinare ROR

12