NCM F 02 04-2007 PDF

REPUBLICA MOLDOVA
NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII
CONSTRUCŢII DIN BETON, ZIDĂRIE, METAL ȘI LEMN
ELEMNET PREFABRICATE DE BETON, BETON ARMAT ȘI

BETON PRECOMPRIMAT
EXECUTAREA, CONTROLUL CALITĂȚII ȘI RECEPȚIA
NCM F.02.04 - 2007

EDIŢIE OFICIALĂ
MINISTERUL CONSTRUCȚIILOR ȘI DEZVOLTĂRII TERITORIULUI

AL REPUBLICII MOLDOVA
Signature Not Verified

Digitally signed by Pantaz Gheorghe
Date: 2012.12.04 13:31:21 +02:00
Reason: validate document CHIŞINĂU * 2008
Location: www.cts.md
ISC 91.080.40
ELABORAT de dr. ing. A.Isac, dr. hab. I. Rusu, ing. T. Axenti,

ing. I. Angheluța
ACCEPTAT de Comitetul Tehnic CT-C F.02 “CONSTRUCŢII DIN
BETON, ZIDĂRIE, METAL ȘI LEMN”
Preşedinte:
Dr.ing. V. Toporeț - Universitatea Tehnică a Moldovei
Secretar:
Ing. T. Axenti -Direcţia de Verificare si Expertizare a Proiectelor
în Construcţii
Membri:
Dr.hab. E.Lvovschi - Universitatea Tehnică a Moldovei
Dr.hab. Gh.Moraru - Universitatea Tehnică a Moldovei
Ing. F.Hristev - Agenția Construcții și Dezvoltare a Teritoriului
Ing. I.Paciu - IP „RURALPROIECT”
Ing. Iu.Sulima - IP „RURALPROIECT”
Ing. Gr.Popov - Direcția de Verificare și Expertizare a Proiectelor
în Construcții
Ing. V. Ștefârță - Concernul „INMACOM”
Ing. T. Boșcaneanu - ISP „IPROCOM”
APROBAT de Directorul general al Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a

Teritoriului a Republicii Moldova prin ordinul nr.32 din 01 august 2008, cu aplicare
din 01 septembrie 2008.
Odată cu intrarea în vigoare a prezentului normativ în construcţii se anulează

SNiP 3.09.01-85 «Производство сборных железобетонных конструкций и
изделий».
 ACDT 2007 Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentului normativ în orice
publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.)
este interzisă dacă nu există acordul scris al ONC.
NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII MOLDOVEAN NCM F.02.04-2007
Construcţii din beton, zidărie, metal şi lemn

Elemente prefabricate de beton, beton armat şi beton
precomprimat. Executarea, controlul calităţii şi recepţia
Concrete, stonework, metal and timber constructions
Products from concrete, ferro-concrete and preliminary-strained ferro-concrete.
Manufacture, quality assurance and acceptance
Бетонные, каменные, металлические и деревянные конструкции
Изделия из бетона, железобетона и предварительно-напряженного железобетона.
Производство, контроль качества и приемка
Ediţie oficială
1 DOMENIU DE APLICARE
1.1 Prezentul normativ stabileşte condiţiile tehnice generale de calitate care
trebuie respectate la fabricarea, controlul calităţii şi recepţia elementelor
prefabricate de beton, beton armat şi beton precomprimat cu agregate grele,
uşoare şi fine, destinate pentru construcţii de locuit, civile, industriale,
agroindustriale, hidrotehnice, de transport şi alte tipuri de construcţii.
La fabricarea elementelor prefabricate din beton cu agregate minerale uşoare
trebuie respectate prevederile specifice din prescripţiile tehnice respective.
NOTĂ - Prin elemente prefabricate, în sensul prevederilor prezentului Normativ,
se înţeleg elementele executate în unităţi (fabrici) specializate, în unităţi
de fabricare auxiliare ale întreprinderilor de construcţii (poligoane),
precum şi elementele executate pe şantier (preturnate).
1.2 Pentru fiecare categorie de elemente, în funcţie de specificul tehnologiei
de fabricare, destinaţie, condiţii de exploatare, se aplică şi prevederile
standardelor, proiectelor tip şi ale altor reglementări tehnice în vigoare.
1.3 Prevederile prezentului normativ nu se aplică la:
a) elementele de beton celular;
b) elementele de beton special (silicatic, refractar, rezistent la acţiuni
chimice);
с) elementele speciale de beton (tuburi vibrohidropresate, elemente
centrifugate).
NCM F.02.04-2007 pag.2
2 REFERINŢE
NCM F.02.02-2006 Calculul, proiectarea şi alcătuirea elementelor de
construcţii din beton armat şi beton precomprimat
NCM F.02.03-2005 Executarea, controlul calităţii şi recepţia lucrărilor din
beton şi beton armat monolit
SNiP 2.01.07-85 Нагрузки и воздействия. Нормы проектирования
SNiP II-4-79 Естественноe и искусственное освещение
SNiP 2.03.11-85 Защита строительных конструкций от коррозии
SNiP 3.01.01-85* Организация строительного производства
SNiP 3.03.01-87 Несущие и ограждающие конструкции
SNiP III-4-80 Техника безопасности в строительстве
SNiP 5.01.23-83 Типовые нормы расхода цемента для приготовления
бетонов, сборных и монолитных бетонных,
железобетонных изделий и конструкций
GOST 12.0.004-90 Система стандартов безопасности труда. Организация
обучения работающих безопасности труда. Общие
положения
GOST 12.1.003-83 Система стандартов безопасности труда. Шум. Общие
требования безопасности
GOST 12.1.004-91 Система стандартов безопасности труда. Пожарная
безопасность. Общие требования безопасности
GOST 12.1.005-88 Система стандартов безопасности труда. Общие
санитарно-гигиенические требования
GOST 12.1.007-76 Система стандартов безопасности труда. Вредные
вещества. Классификация и общие требования
безопасности
GOST 12.1.011-78 Система стандартов безопасности труда. Смеси
взрывоопасные. Классификация и методы испытаний
GOST 12.1.012-90 Система стандартов безопасности труда.
Вибрационная безопасность. Общие требования
GOST 12.1.013-85Е Система стандартов безопасности труда.
Очки защитные. Общие технические условия
NCM F.02.04-2007 pag.3
GOST 12.1.014-84 Система стандартов безопасности труда. Воздух

рабочей зоны. Метод измерения концентрации
вредных веществ индикаторными трубами
Электробезопасность. Общие требования и
номенклатура видов защиты
Пожаровзрывобезопасность горючих пылей. Общие
требования безопасности
GOST 12.3.002-75 Система стандартов безопасности труда. Процессы
производственные. Общие требования безопасности
GOST 12.3.009-76 Система стандартов безопасности труда. Работы
погрузочно-разгрузочные. Общие требования
безопасности
GOST 12.4.009-83* Система стандартов безопасности труда. Пожарная
техника для защиты объектов. Основные виды.
Размещение и обслуживание
GOST 12.4.021-75 Системы вентиляционные. Общие требования
GOST 965-89 Портландцементы белые. Технические условия
GOST 5781-82 Сталь горячекатаная для армирования
железобетонных конструкций. Технические условия
GOST 6727-80 Проволока из низкоуглеродистой стали
холоднотянутая для армирования железобетонных
конструкций. Технические условия
GOST 7473-94 Смеси бетонные. Технические условия
GOST 8267-93 Щебень и гравий из плотных горных пород для
строительных работ. Технические условия
GOST 9757-90 Гравий, щебень и песок искусственные пористые.
Технические условия
GOST 10178-85 Портландцемент и шлакопортландцемент.
NCM F.02.04-2007 pag.4
GOST 10180-90 Бетоны. Методы определения прочности по

контрольным образцам
GOST 10181-2000 Смеси бетонные. Методы испытаний
GOST 10268-80 Бетон тяжелый. Технические требования к
заполнителям
GOST 10832-91 Песок и щебень перлитовые вспученные.
GOST 10884-94 Сталь стержневая арматурная, термомеханически и
термически упрочненная для железобетонных
конструкций. Технические условия
GOST 10884-81 Сталь стержневая арматурная, термомеханически и
термически упрочненная периодического профиля.
GOST 10922-90 Арматурные и закладные изделия сварные,
соединения сварные арматуры и закладных изделий
железобетонных конструкций. Общие технические
условия.
GOST 13015-2003 Изделия железобетонные и бетонные для
строительства. Общие технические требования
маркировки, транспортирования и хранения.
GOST 14098-91 Соединения сварные арматуры и закладных изделий
и железобетонных конструкций. Типы конструкций и
размеры.
GOST 12004-81 Сталь арматурная. Методы испытания на растяжение.
GOST 15825-80 Портландцемент цветной. Технические условия.

GOST 16349-85 Смесители циклические для строительных
материалов. Технические условия.
GOST 18105-86 Бетоны. Правила контроля качества.
GOST 22266-94 Цементы сульфатостойкие. Технические условия.
GOST 22362-77 Конструкции железобетонные. Методы измерения
силы натяжения арматуры.
NCM F.02.04-2007 pag.5
GOST 22685-89 Формы для изготовления контрольных образцов

бетона. Технические условия.
GOST 22690-88 Бетоны. Определение прочности механическими
методами неразрушающего контроля.
GOST 22856-89 Щебень и песок декоративные из природного камня.
Технические условия.
GOST 23117-91 Зажимы полуавтоматические для натяжения
арматуры железобетонных конструкций. Технические
условия.
GOST 23732-79 Вода для бетонов и растворов. Технические условия.
GOST 24211-2003 Добавки для бетонов и строительных растворов.
Общие технические требования.
GOST 25192-82 Бетоны. Классификация и общие технические
требования.
GOST 25781-83 Е Формы стальные для изготовления железобетонных
изделий. Технические условия.
GOST 25820-2000 Бетоны легкие. Технические условия.
GOST 26433.0-85 Система обеспечения точности геометрических
параметров в строительстве. Правила выполнения
измерений. Общие положения.
GOST 26633-91 Бетоны тяжелые и мелкозернистые. Технические
условия
GOST 27006-86 Бетоны. Правила подбора состава.
GOST 27575-87 Костюмы мужские для защиты от общих
производственных загрязнений и механических
воздействий. Технические условия.
GOST 29329-92 Весы для статического взвешивания. Пределы
взвешивания. Метрологические параметры.
GOST 30124-94 Весовые дозаторы дискретного действия, весы и
весовые дозаторы непрерывного действия. Пределы
взвешивания. Метрологические параметры.
NCM F.02.04-2007 pag.6
3 PRINCIPII GENERALE
3.1 Se admite fabricarea elementelor de beton, beton armat şi beton
precomprimat pentru care există standarde şi alte normative în vigoare.
3.2 Elementele trebuie fabricate folosind utilaje tehnologice produse în serie
sau cu utilaje nestandardizate produse de uzine specializate, în cazul în care ele
corespund standardelor sau altor documente normative în vigoare.
3.3 Fabricarea elementelor trebuie să includă următoarele etape tehnologice:
depozitarea şi păstrarea materiilor prime; prepararea amestecului de beton;
asamblarea armaturii şi pieselor înglobate; turnarea elementelor; finisarea în
procesul de turnare; prelucrarea umidotermică a elementelor de beton (după caz);
decofrarea elementelor; finisarea după decofrare transportarea şi depozitarea.
Se admite fabricarea elementelor şi fără prelucrare umidotermică.
3.4 Determinarea şi stabilirea etapelor tehnologice, alegerea utilajelor şi
elaborarea schemei tehnologice pentru fabricarea elementelor trebuie efectuate
pornind de la cerinţele: reducerea volumului de lucrări manuale; implementarea
mecanizării şi automatizării complexe; îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
economisirea resurselor materiale, de combustibil şi energetice; folosirea raţională
a spaţiilor de fabricare; asigurarea calităţii prescrise; reducerea la maxim a
deşeurilor; utilizarea deşeurilor în procesul de fabricare.
4 CONDIŢII TEHNICE GENERALE DE CALITATE A
MATERIILOR PRIME
4.1 Lianţi
4.1.1 În calitate de lianţi pentru beton trebuie folosite ciment portland, ciment
portland cu adaos de zgură şi varietăţi ai acestora, care corespund prevederilor
GOST 10178.
4.1.2 Cimenturile rezistente la acţiunea sulfaţilor şi cimenturile cu adaosuri
puzzolane trebuie folosite numai în cazurile prevăzute de documentaţia de proiect
şi de prevederile GOST 22266.
4.1.3 Mărcile cimenturilor pentru beton de diferite tipuri şi clase trebuie să
corespundă prevederilor SNiP 5.01.23-83.
4.1.4 Pentru prepararea amestecurilor de beton şi de mortar decorativ trebuie
folosite ciment portland conform GOST 10178, cimenturi colorate conform
GOST 15825, ciment alb conform GOST 965.
NCM F.02.04-2007 pag.7
4.1.5 Cimentul trebuie depozitat şi păstrat în silozuri speciale conform

NCM F.02.03-2005. Descărcarea şi transportarea lui trebuie efectuate prin metoda
pneumatică. Nu se admite depozitarea şi păstrarea temporară a cimentului în
depozite tip hambar, pe platforme sub acoperiş de protecţie sau sub acoperiş de
pânză de cort, precum şi în apropiere de materialele ce elimină amoniac. Nu se
admite depozitarea în acelaşi siloz a cimenturilor de diferite tipuri sau mărci.
4.2 Agregate
4.2.1 Agregatele mărunte şi măşcate pentru betonul greu şi betonul cu
granulaţie fină trebuie să corespundă GOST 8267, GOST 10268 şi GOST 26873,
pentru betonul uşor – GOST 25820, pentru betonul decorativ GOST – 22856,
pentru betonul constructiv-termoizolator – GOST 9757 şi GOST 10832.
4.2.2 Agregatele măşcate şi mărunte trebuie depozitate şi păstrate separat, pe
fracţii şi tipuri, în depozite ce exclud amestecarea sau impurificarea lor.
4.2.3 Agregatele artificiale poroase (cheramzită, vermiculită, agloporită, perlită
etc.) trebuie păstrate în silozuri ce exclud umezirea lor.
4.3 Adaosuri şi apa
4.3.1 La prepararea amestecurilor de beton greu sau uşor pentru reducerea
consumului de ciment, de agregate artificiale, de roci naturale trebuie folosite
diferite adaosuri.
4.3.2 Adaosurile chimice folosite pentru îmbunătăţirea proprietăţilor
amestecurilor de beton şi ale betoanelor, reducerea consumului de ciment, de
energie electrică şi termică trebuie să corespundă GOST 24211, standardelor şi
prescripţiilor tehnice respective.
4.3.3 Pentru prepararea amestecurilor de beton cu plasticitate înaltă sau fluide
trebuie folosite adaosuri superplastifiante. Betoanele constructiv-termoizolatoare
se prepară cu adaosuri antrenoare de aer. Betoanele cu rezistenţa înaltă la îngheţ
(F>200) din amestecuri de beton cu plasticitate înaltă se prepară cu adaosuri
antrenoare de aer şi plastifiante-antrenoare de aer.
4.3.4 Adaosurile chimice lichide trebuie furnizate fabricilor în ambalaje ermetice,
păstrate în condiţii (depozite, încăperi) ce exclud îngheţarea sau pierderea
proprietăţilor lor. Conductele, prin care aceste adaosuri se transportă, trebuie să fie
echipate cu dispozitive pentru spălarea lor şi înlăturarea sedimentelor .
4.3.5 Apa pentru prepararea amestecurilor de beton trebuie să corespundă

GOST 23732.
NCM F.02.04-2007 pag.8
4.4 Armătură
4.4.1 Armatura nepretensionată folosită pentru armarea elementelor structurilor
din beton trebuie să corespundă GOST 5781, GOST 10884, GOST 6727,
GOST 7348 şi reglementărilor tehnice în vigoare.
4.4.2 Piesele înglobate din oţeluri în formă de plăci, corniere etc. se
confecţionează conform fişelor tehnologice.
4.4.3 Folosirea altor tipuri de armatură decât cele prevăzute în proiect se admite
numai cu acordul în scris al proiectantului.
4.4.4 Calitatea armăturilor de import trebuie să fie confirmată prin certificatul
de calitate.
4.4.5 Armăturile pentru articolele din beton trebuie să fie depozitate separat, pe
tipuri şi diametre, în încăperi amenajate şi dotate corespunzător, astfel încât să se
asigure:
a) evitarea condiţiilor care favorizează corodarea oţelului;
b) evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale;
c) condiţiile de identificare sigură a fiecărui sortiment şi diametru.
4.5 Materiale de finisare şi izolare
4.5.1 Materialele şi articolele de finisare, de hidro - şi termoizolare trebuie să
corespundă prevederilor standardelor şi normativelor în vigoare.
4.5.2 Materialele şi articolele de finisare, de hidro - şi termoizolare trebuie
păstrate în depozite, pe tipuri şi destinaţie, şi în condiţii ce le asigură păstrarea
calităţii.
5 PREPARAREA AMESTECULUI DE BETON
5.1 Condiţii generale
5.1.1 Amestecurile de beton, folosite la fabricarea elementelor, trebuie să
corespundă GOST 7473 şi fişelor tehnologice, elaborate conform regimului de
funcţionare a utilajului tehnologic de la întreprindere şi aprobate în modul stabilit.
5.1.2 Compoziţia amestecului de beton trebuie să fie stabilită de laboratorul
întreprinderii producătoare sau de un laborator acreditat, înainte de a începe
fabricarea elementelor de beton conform GOST 27006.
NCM F.02.04-2007 pag.9
5.1.3 Corectarea compoziţiei amestecului de beton trebuie efectuată pe baza

rezultatelor controlului operaţional privind caracteristicile agregatelor (umiditatea,
granulozitatea, densitatea în vrac etc.) şi plasticitatea amestecului de beton. Pentru
elementele din beton armat precomprimat corectarea compoziţiei amestecului de
beton se efectuează prin verificarea rezultatelor rezistenţei mecanice a betonului,
conform GOST 18105.
5.1.4 Secţiile de preparare a amestecului de beton trebuie să dispună de depozite
pentru agregatele măşcate şi mărunte, silozuri pentru depozitarea agregatelor
poroase şi cimentului, dozatoare şi malaxoare. Procesul tehnologic de preparare a
amestecului de beton trebuie să fie automatizat.
5.1.5 Amestecurile de beton şi de mortar decorativ trebuie preparate şi
transportate la posturile tehnologice de turnare cu utilaje, care exclud amestecarea
lor cu alte amestecuri de beton.
5.2 Prepararea amestecului de beton
5.2.1 Cimentul, agregatele, adaosurile, folosite la prepararea amestecurilor de
beton şi de mortar trebuie transportate la secţiile de fabricare în condiţii care
asigură păstrarea calităţii lor. Pe timp de iarnă agregatele, apa şi soluţiile de
adaosuri trebuie să fie încălzite până la temperatura de + 5…70oC.
5.2.2 Dozarea cimentului, agregatelor, apei şi adaosurilor trebuie efectuată cu
dozatoare speciale, care corespund prevederilor GOST 29329 şi GOST 30124.
Precizia de dozare a materialelor trebuie să corespundă prevederilor GOST 7473.
Dozarea materiilor prime pentru prepararea amestecului de beton cu agregate
uşoare trebuie efectuată cu dozatoare volumetrice sau gravimetrice, cu ajustarea
compoziţiei amestecului pe baza rezultatelor verificării densităţii în vrac a
agregatului poros măşcat.
5.2.3 Amestecurile de beton trebuie preparate în malaxoare care corespund
prevederilor GOST 16349. Malaxoarele cu acţiune forţată trebuie folosite pentru
prepararea amestecurilor de beton cu plasticitate şi consistenţă variată, iar cele cu
cădere liberă – pentru amestecurile de beton greu cu plasticitatea mai mare sau cel
puţin egală cu 5 cm.
Pentru asigurarea coeficientului de variaţie a rezistenţei betonului la compresiune
de maxim 10 % şi a plasticităţii amestecului de beton de 5 cm, şi mai mare, se
folosesc malaxoare gravitaţionale pentru amestecurile de beton uşor de clasă mai
mare sau cel puţin egală cu B (C) 12,5 şi densitatea aparentă D 1600…D 2000.
Pentru prepararea amestecului de beton uşor şi de beton cu granulaţie fină de
clasa B (C) 12,5...B (C) 25 cu densitatea aparentă D 1200...D 2000 se folosesc
malaxoare turbulente.
NCM F.02.04-2007 pag.10
NOTĂ – (C) – clasa betonului conform prevederilor NCM F.02.02-2006.

5.2.4 În malaxorul activ, încărcarea materiilor prime se efectuează în
următoarea succesiune: agregatele măşcate, nisipul, cimentul, adaosurile sub
formă de soluţii chimice se introduc în malaxor împreună cu apa.
5.2.5 Durata de preparare a amestecurilor de beton în malaxoarele ciclice
trebuie să fie stabilită experimental de laboratorul uzinei, însă ea nu trebuie să fie
mai mică decât cea prevăzută de GOST 7473.
5.2.6 Transportarea amestecurilor de beton de la malaxoare la locurile de
turnare a elementelor trebuie efectuată cu ajutorul unor cărucioare-distribuitoare
cu autodescărcare, cu distribuitoare de beton, transportoare cu bandă, cu pompe
de beton sau cu alte mijloace de distribuire, care exclud segregarea şi pierderile
materialului. Micşorarea plasticităţii amestecurilor de beton după transportarea lor
nu trebuie să depăşească 2 cm, consistenţa nu trebuie să depăşească limita de 20
%, iar densitatea aparentă a betonului cu agregate uşoare nu trebuie să depăşească
5 %. Pentru asigurarea omogenităţii amestecului de beton şi a posibilităţii de
folosire a amestecurilor cu întărire rapidă trebuie folosite malaxoare locale pentru
malaxare repetată.
5.2.7 Durata de la descărcarea amestecului de beton din malaxor până la
turnarea elementelor nu trebuie să depăşească: pentru amestecurile de beton greu,
de beton cu granulaţie fină, constructiv uşor, precomprimat – 45 min; pentru
amestecurile de beton uşor cu adaosuri antrenoare de aer, amestecurile de beton
pentru producerea în forme tipare a elementelor precomprimate – 30 min; pentru
amestecurile de beton cu folosirea cimenturilor cu timpi de priză mici şi în
prealabil încălzite – 15 min. În cazul folosirii amestecurilor de beton – marfă,
condiţiile şi durata transportării lor trebuie să corespundă prevederilor
GOST 7473.
5.3 Controlul calităţii amestecului de beton
5.3.1 Calitatea amestecurilor de beton trebuie să corespundă prevederilor
GOST 7473.
5.3.2 Lucrabilitatea şi gradul de segregare a amestecului de beton trebuie să
corespundă prevederilor GOST 10181
5.3.3 Amestecul de beton transportat la locul de turnare trebuie să asigure:
a) lucrabilitatea necesară cu abaterea plasticităţii de la cea prescrisă, de
maxim 30 % şi consistenţa de maxim 20 %;
NCM F.02.04-2007 pag.11
b) densitatea aparentă în stare compactată pentru betoanele uşoare cu

abatere de maxim 5 % din cea prescrisă;
c) temperatură în limitele 5...30oC, dacă tehnologia de preparare nu prevede
o temperatură mai înaltă a amestecului de beton;
d) antrenarea unui volum de aer cu abatere de maxim 10 % din cel prescris
(pentru amestecurile de beton cu adaosuri antrenoare de aer).
6 CONFECŢIONAREA ARTICOLELOR DE ARMĂTURĂ
6.1.1 Fabricile de producere a elementelor de beton armat trebuie să fie
prevăzute cu secţii speciale de confecţionare în masă a articolelor de armare
(plase, carcase, piese înglobate etc.).
6.1.2 În condiţii de fabrică articolele de armare trebuie să fie executate cu un
grad maxim de asamblare.
6.1.3 Executarea articolelor de armare trebuie organizată folosind linii
tehnologice mecanizate şi automatizate pentru tăierea, sudarea, asamblarea şi
protecţia anticorosivă a articolelor şi pentru transportarea şi împachetarea lor,
limitând la maxim munca manuală.
6.1.4 Utilajele şi liniile tehnologice trebuie să fie amplasate conform tipurilor de
lucrări executate, respectând succesiunea operaţiilor de executare a articolelor de
armătură (pregătirea semifabricatelor, îndoirea barelor, executarea urechilor de
montare, sudarea plaselor şi a carcaselor plane, asamblarea şi sudarea carcaselor
spaţiale etc.) fiind prevăzut în acest scop şi utilaje necesare pentru ridicat şi
transport.
6.1.5 Transportarea şi depozitarea armăturilor şi semifabricatelor trebuie să fie
efectuată în containere speciale, cu autocărucioare, transportoare suspendate etc.
conform prevederilor GOST 10922.
6.2 Fasonarea armăturii
6.2.1 Tăierea, sudarea, pregătirea dispozitivelor de ancorare şi pretensionarea
armăturii trebuie să fie efectuate în conformitate cu fişele tehnologice.
6.2.2 Fasonarea barelor debitate la lungime şi asamblarea lor în carcase spaţiale
trebuie să se efectueze în conformitate cu prevederile proiectului şi fişei
tehnologice.
NCM F.02.04-2007 pag.12
6.2.3 Abaterile dimensiunilor la executarea carcaselor pentru armarea

elementelor prefabricate nu trebuie să depăşească valorile prevăzute de
GOST 10922, valorile prezentate în Tabelul 1.
Tabelul 1
Nr. Denumirea parametrilor Abaterea Metoda de control, modul de

crt limită, mm înregistrare
1 Distanţa între axele barelor Controlul vizual şi prin măsurarea
pentru: tuturor elementelor.
Înregistrarea abaterilor în registrul
de executare a lucrărilor şi fişa
- stâlpi, grinzi; 5 tehnică de execuţie a elementelor
- plăci şi pereţii fundaţiilor; 5 prefabricate care se întocmeşte de
- construcţii masive. 20 către coordonatorul tehnic al liniei
tehnologice de fabricaţie.
2 Distanţa dintre rândurile de
armătură pentru:
- plăci şi grinzi cu grosimea până
la 1 m; 5
- elemente cu grosimea mai mare
de 1 m. 10
3 Grosimea stratului de protecţie:
pentru grosimea stratului de
protecţie până la 15 mm şi
dimensiunile liniare ale secţiunii:
- până la 100 mm; +4 -2
- de la 100 până la 200 mm. +5 -3
acoperire de la 16 până la 20 mm
inclusiv dimensiunile liniare ale
secţiunii:
- până la 100 mm; + 4 -3
- de la 100 până la 200 mm; + 8 -3
- de la 201 până la 300 mm; +10 -3
-  300 mm. +15 -5
protecţie peste 20 mm, iar
dimensiunile liniare ale secţiunii:
- până la 100 mm; + 4 -5
- de la 101 până la 300 mm; + 8 -5
- de la 201 până la 300 mm; +10 -5
-  300 mm. +15 -5
NCM F.02.04-2007 pag.13
6.2.4 Semifabricatele din sârmă şi bare cu secţiune circulară şi profil periodic

din oţel laminat la cald, furnizate în colaci, trebuie produse pe maşini de îndreptat
şi retezat, iar cele furnizate în bare – de regulă, cu folosirea liniilor mecanizate ce
nu produc deşeuri în procesul de fabricare.
6.2.5 Tăierea sârmei, barelor şi plaselor trebuie efectuată cu foarfece mecanice,
hidraulice, pneumatice, fierăstrău cu fricţiune sau arzător cu gaze.
6.2.6 Îndoirea barelor şi plaselor trebuie efectuată, de regulă, cu utilizarea
maşinilor de îndoit mecanizate.
6.2.7 Urechile de montare trebuie executate cu maşini cu regim de funcţionare
automat sau semiautomat. În cazul cantităţilor mici se admite producerea lor,
folosind maşini de îndoit manuale.
6.2.8 Semifabricatele pentru piesele înglobate trebuie fabricate pe linii
tehnologice cu foarfeci pneumatice, foarfeci ghilotină sau prese mecanice. Pentru
fixarea pieselor înglobate trebuie să fie prevăzute în ele găuri pentru fixatorii
tehnologici de pe tipare.
6.2.9 La fabricarea pe linii tehnologice mecanizate şi automatizate a
semifabricatelor pentru armătura pretensionată trebuie excluse posibilităţile de
defectare, crestare şi înfierbântare.
6.2.10 Fixarea armăturii din bare şi din sârmă pretensionată trebuie folosită: în
funcţie de tipul de oţel, de capul de ancoraj, ancore refulate la rece, fierbinte sau
cald sau ancore în formă de spirală, sudate pe bucăţi, cleme conform
GOST 23117, sau dispozitive de prindere în formă de pană, ancoraje în formă de
plăci, precum şi bucşe presate de oţel.
6.2.11 Tipurile şi elementele constructive ale îmbinărilor sudate a armăturii şi
regimurile tehnologice de sudare trebuie să fie executate conform GOST 14098 şi
documentaţiei de proiect pentru articolele date. Toate tipurile şi elementele
constructive ale pieselor înglobate, în funcţie de metodele de sudare, trebuie să
corespundă prevederilor GOST 14098.
6.2.12 Carcasele spaţiale trebuie executate la dispozitive şi instalaţii speciale cu
sudare electrică prin contact. Asamblarea carcaselor spaţiale se efectuează prin
sudare cu arc electric; prin îmbinare se admite numai în cazurile prevăzute de
NCM F.02.02-2006. Carcasele spaţiale trebuie sa prezinte rigiditatea care să
asigure depozitarea, transportarea, punerea lor în operă conform proiectului şi
GOST 10922.
NCM F.02.04-2007 pag.14
6.2.13 Protecţia anticorosivă a armăturii şi a pieselor înglobate trebuie executată

conform prevederilor SNiP 2.03.11-85 şi documentelor de proiect.
6.3 Controlul calităţii a articolelor de armare
6.3.1 Calitatea oţelului articolelor de armare trebuie să fie evaluată: vizual prin
compararea aspectului cu etalonul; prin măsurări şi compararea datelor din
certificatul de conformitate cu cele stabilite de standarde.
6.3.2 În procesul de executare a articolelor de armare, clasa armăturii folosite
trebuie să corespundă prevederilor din proiect.
6.3.3 Controlul calităţii articolelor de armare trebuie efectuat la fiecare etapă
tehnologică de fabricare, deoarece după executarea lor practic este imposibil de a
înlătura defectele.
6.3.4 În procesul controlului articolelor de armare se stabileşte: calitatea oţelului
conform GOST12004-81, sudurii şi protecţiei anticorosive; dimensiunile
geometrice ale semifabricatelor (plase, carcase, piese înglobate etc.) şi ale
articolelor (carcase spaţiale); precizia de fixare a pieselor înglobate.
6.3.5 Dimensiunile geometrice şi toleranţele plaselor şi carcaselor nu trebuie să
depăşească prevederile de proiect. Plasele şi carcasele trebuie să fie marcate
conform prevederilor standardelor.
6.3.6 Îmbinările sudate trebuie verificate vizual, prin încercări la rece, prin
încercări la încovoiere şi prin încercări la pretensionare conform GOST 14098-91
şi GOST 10922-90.
6.3.7 Piesele înglobate trebuie protejate contra coroziunii cu acoperiri metalice
sau polimerice, conform prevederilor SNiP 2.03.11-85. Exfolierea acoperirilor de
protecţie de la suprafaţa metalului nu se admite pe tot parcursul depozitării,
transportării şi montării elementelor de beton.
6.3.8 Condiţiile de depozitare a articolelor de armătură până la instalarea lor în
tipare trebuie să asigure păstrarea dimensiunilor lor geometrice, integritatea
pieselor şi îmbinărilor.
7 TIPARE, CASETE, STANDURI. PREGĂTIREA LOR. ARMAREA
ŞI TURNAREA ELEMENTELOR
7.1 La turnarea elementelor din beton armat trebuie folosite tipare de oţel
(suporturi de fund cu contrafişe de sprijin, suporturi de fund cu contrafişe elastice,
tipare de oţel demontabile sau parţial demontabile), care corespund cerinţelor
tehnologice, cerinţelor privind rigiditatea lor şi asigurarea mecanizată a lucrărilor.
NCM F.02.04-2007 pag.15
Elementele de beton precomprimat trebuie produse astfel încât să se excludă

posibilitatea de împănare a acestora în tipare, standuri sau de transmitere la ele a
eforturilor de contracţie în procesul de decofrare. Pentru elementele cu o
nomenclatură vastă şi care în procesul de fabricare necesită modificări
permanente trebuie folosite tipare care pot fi uşor modificate. Elementele cu
utilizare limitată pot fi executate în tipare din beton armat, lemn, sticloplast etc.
7.2 Tiparele, casetele, standurile şi matriţele trebuie să corespundă
prevederilor GOST 25781 şi standardelor pentru fabricarea elementelor de
construcţii privind respectarea dimensiunilor geometrice în limitele abaterilor
admisibile prevăzute în documentaţia de proiect.
7.3 Pentru asigurarea preciziei geometrice a elementelor de beton trebuie
prevăzute pe muchiile lor, cu acordul proiectanţilor, înclinaţii de decofrare, iar la
executarea tiparelor – micşorarea dimensiunilor lor în limitele admisibile.
7.4 Tiparele trebuie utilizate în conformitate cu documentaţia tehnico-
normativă. Nu se admite folosirea tiparelor cu abateri ce depăşesc dimensiunile
geometrice şi limitele admisibile, ale acestora prevăzute de fişele tehnologice.
7.5 Înainte de turnarea elementelor de beton armat tiparele trebuie curăţate şi
unse. Curăţarea tiparelor trebuie efectuată cu dispozitive pneumatice, electrice sau
cu scule manuale speciale. Operaţiile de asamblare a tiparelor trebuie efectuate în
complex mecanizat.
7.6 Pentru ungerea tiparelor trebuie folosite compoziţii care aderă la metal, nu
provoacă degradarea betonului şi nu contribuie la apariţia petelor pe suprafaţa
elementelor. Compoziţiile pentru ungerea tiparelor trebuie aplicate mecanizat pe
suprafaţa lor, în straturi subţiri şi uniforme.
7.7 Plasele şi carcasele pentru armare, piesele înglobate, elementele
constructive de umplutură, materialele termoizolante trebuie instalate în tipare în
conformitate cu prevederile standardelor şi documentaţiei de proiect pentru
elemente, în ordinea indicată în fişele tehnologice. Pentru a preveni deplasarea şi
a asigura grosimea necesară a stratului de protecţie a armăturii, piesele înglobate,
elementele constructive de umplutură etc. trebuie fixate cu dispozitive speciale.
7.8 Metoda de pretensionare a armăturii pentru fabricarea elementelor de
beton armat precomprimat (mecanică, electrotermică, electrotermomecanică)
trebuie aleasă în funcţie de tipul construcţiilor, clasa armăturii şi condiţiile
concrete de fabricaţie. Pretensionarea armăturii de înaltă rezistenţă, laminată la
cald, cu rezistenţă mărită prin tratament termic sau tratament termomecanic, cu
diametrul de 8...22 mm trebuie executată, de regulă, prin metoda electrotermică,
NCM F.02.04-2007 pag.16
iar armătura cu diametrul de 25...40 mm - prin metoda mecanică. Pretensionarea

sârmei şi armăturii în bare cu rezistenţă mărită prin tratament termic sau
termomecanic de clasa At-VI şi mai înaltă trebuie efectuată prin metoda mecanică
sau electrotermomecanică. Gradul de tensionare iniţială şi abaterile admisibile ale
valorii de pretensionare a armăturii trebuie să corespundă documentaţiei de
proiect pentru elementul dat.
7.9 Pretensionarea mecanică a armăturii pe tipare trebuie efectuată, cu cric
hidraulic concomitent pentru toată armătura pretensionată a elementului. Pentru
fixarea armăturii pretensionate pe tipare trebuie prevăzute suporturi de diferite
diametre şi clase.
7.10 În cazul pretensionării electrotermice a armăturii trebuie folosite instalaţii
automatizate pentru încălzirea acesteia şi care trebuie să asigure alungirea ei până
la limita prevăzută, pentru a permite fixarea liberă în suporturile tiparelor,
standurilor, suporturilor de fund. În acest caz trebuie efectuat controlul privind
temperatura maximă de încălzire a armăturii, stabilită conform documentaţiei de
proiect în funcţie de mărcile respective ale oţelului. Controlul efortului în procesul
de pretensionare a armăturii trebuie efectuat conform prevederilor GOST 22362.
8 TURNAREA ELEMENTELOR
8.1.1 Turnarea elementelor cuprinde următoarele etape tehnologice: instalarea şi
fixarea în tipare a garniturilor de umplutură; turnarea şi compactarea amestecului
de beton; instalarea şi fixarea pieselor înglobate; finisarea în procesul de turnare;
întreţinerea betonului în faza de întărire, decofrarea (după caz) până la prelucrarea
umidotermică.
8.1.2 Turnarea elementelor trebuie efectuată în strictă conformitate cu
prevederile documentelor normative. Compactarea betonului se efectuează prin
vibrare, presare, vibropresare etc. Metoda de turnare trebuie stabilită în funcţie de
tehnologia de fabricare prescrisă cu condiţia asigurării calităţii necesare,
economisirii cimentului, reducerii manoperei şi ameliorării condiţiilor de muncă.
În funcţie de proprietăţi şi destinaţie, betonul trebuie să corespundă specificaţiilor
GOST 25192.
8.1.3 Clasa minimă a betonului pentru elementele prefabricate trebuie să fie de:
B (C) 7,5 – pentru elementele prefabricate din beton simplu;
B (C) 15 – pentru elementele prefabricate din beton armat, în cazul elementelor
nestructurale, elemente cu solicitări reduse;
NCM F.02.04-2007 pag.17
B (C) 20 – pentru elemente prefabricate din beton armat, altele decât cele
enunţate;
B (C) 25 – pentru elementele de beton precomprimat cu armături din bare de tip
At-VI;
B (C) 30 – pentru celelalte elemente de beton precomprimat cu armături
pretensionate trefilate se accepta clasa de beton B (C) 25, în funcţie de importanţa
elementului în structură şi de regimul de solicitare.
Recomandările privind alegerea claselor de beton, funcţie de tipul (clasa)
armăturii pretensionate, sunt prezentate în Tabelul 2.
Tabelul 2
N crt. Clasa armăturii pretensionate Clasa betonului
1. Armatura din clasa:
B – II cu ancoraje B (C) 20
B – II fără ancoraje cu  până la 5 mm inclusiv B (C) 20
B – II fără ancoraje cu  6 ≥mm şi mai mari B (C) 30
Cabluri K - 7; K – 19 B (C) 30
2. Bare de armătură fără ancoraje,  mm:
De la 10 până la 18 mm inclusiv pentru clasele:
A – IIIa, At – IIIa B (C) 20
A – IV, At – IV B (C) 20
A – V, At – V B (C) 25
A – VI, At – VI B (C) 30
De la 20 mm şi mai mari pentru clasele:
A – IIIa, At – IIIa B (C) 20
A – IV, At – IV B (C) 25
A – V, At – V B (C) 30
A – VI, At – VI B (C) 30
8.1.4 Metodele de turnare cu utilaj tehnologic universal permit fără modificări

esenţiale producerea a mai multor tipuri de elemente, inclusiv finisarea lor.
8.1.5 Unele tipuri de elemente se toarnă folosind linii dotate cu instalaţii
tehnologice specializate:
a) panouri pentru pereţi interiori, planşee pentru acoperişuri, odihna scări,
articole arhitectonice şi plate – la liniile de transportoare sau de agregate
în flux, în poziţie orizontală;
NCM F.02.04-2007 pag.18
b) panouri pentru pereţi interiori şi scări – în casete, la linii de transportoare

casete în poziţie verticală sau la linii de agregate în flux şi transportoare,
în poziţie orizontală;
c) grinzi orizontale intermediare, grinzi de sprijin, stâlpi, traverse, dale
pentru drumuri şi piste de aerodrom, alte elemente liniare cu lungimea de
maxim 12 m se toarnă la linii de agregate în flux, de semitransportoare şi
de transportoare;
d) elemente spaţiale, cabine tehnico-sanitare, puţuri de ascensor, elevatoare
etc. – la instalaţii specializate pe standuri, pe transportoare, instalaţii-
carusel;
e) conducte şi stâlpi pentru linii electrice – la linii de agregate în flux şi la
linii stand;
f) elemente liniare, a căror lungime depăşeşte 12 m (stâlpi, grinzi, piloţi,
elemente pentru poduri, ferme de diferite tipuri, elemente spaţiale) – la
linii stand.
8.1.6 Procesul tehnologic de fabricare trebuie organizat în aşa mod, ca el să se
desfăşoare ritmic, uniform, fără aglomerări sau întreruperi de lungă durată între
operaţiile tehnologice.
8.1.7 Valorile de control pe faze ale rezistenţei betonului la decofrare,
manipulare şi livrare pentru elementele prefabricate de beton şi beton armat se
stabilesc în fişele tehnologice şi nu trebuie să fie mai mici decât valorile
prezentate în Tabelul 3.
Tabelul 3
Rezistenţa la Clasa de beton conform GOST 13015
compresiune (Rc) B (C) B (C) B (C) B (C) B (C) B (C) B (C) B (C) B (C) B (C)
minim, MPa 7,5 10 12,5 15 20 25 30 35 40 45
Rc min la decofrare şi manipulare
Beton 4,5 6 7,5 9 12 15 18 21 24 27
necomprimat
Beton - - - 12 16 20 24 28 32 36
precomprimat
Rc min la livrare
Beton 6 8 10,5 12 16 20 24 27 32 36
necomprimat
Beton - - - 13,5 18 23 27 31,5 36 40,1
precomprimat
NCM F.02.04-2007 pag.19
8.1.8 Valorile de control ale rezistenţei betonului la compresiune la transfer

Rc min determinate pe cuburi nu trebuie să fie mai mici decât valorile din Tabelul 4.
Tabelul 4
Clasa B (C) 25 B (C) 30 B (C) 35 B (C) 40 B (C) 50 B (C) 60
betonului
Rc min, (MPa) 25 30 32 35 42 49
8.1.9 Întreprinderea producătoare de elemente prefabricate trebuie să garanteze

rezistenţa betonului corespunzătoare clasei de beton prevăzute în proiect.
8.2 Turnarea şi compactarea amestecului de beton
8.2.1 Amestecul de beton trebuie turnat cu distribuitoare dotate cu dispozitive
care asigură repartizarea uniformă a amestecului în tipare. Pentru fabricarea
elementelor unicat sau în serii mici se admite folosirea buncărelor, instalate pe
autocărucioare. La vibropresare şi vibroştanţare trebuie asigurată turnarea dozată
a amestecului de beton pornind de la volumul elementului turnat.
8.2.2 Dacă elementele de beton armat se fabrică în condiţii de poligon, atunci
trebuie prevăzute măsuri pentru protecţia amestecului de beton şi a elementelor
proaspăt turnate contra acţiunii factorilor climatici (învelişuri speciale, acoperişuri
de protecţie, acoperiri din pelicule).
Pe timp de iarnă trebuie asigurată temperatura minimă a amestecului de beton de
+5oC în hale de producţie şi de +30oC în condiţii de poligon. În acest scop se
admite încălzirea apei până la +70oC.
8.2.3 Regimurile tehnologice de fabricare a elementelor de beton armat trebuie
să fie stabilite în conformitate cu caracteristicile amestecului de beton
(plasticitatea, rigiditatea) şi parametrii tehnologici ai utilajului. În funcţie de
caracteristicile elementelor (dimensiuni de gabarit, configuraţie, complexitate,
grad de armare) se stabilesc regimuri de funcţionare a utilajului tehnologic
corespunzător caracteristicilor amestecului de beton, care sunt specificate în fişa
tehnologică.
Pentru ameliorarea procesului de fabricare nu se admite folosirea amestecurilor de
beton cu plasticitate mai mare sau rigiditate mai mică decât cea stabilită pentru
utilajul tehnologic respectiv, exceptând amestecurile plastifiante, care contribuie
la reducerea consumului de ciment.
8.2.4 Regimurile de turnare trebuie să asigure coeficientul de compactare a
amestecului de beton (raportul dintre densitatea efectivă şi densitatea calculată
teoretic): pentru betonul greu – minim 0,98; în cazul folosirii amestecurilor rigide
NCM F.02.04-2007 pag.20
şi amestecurilor de beton cu granulaţie fină – minim 0,96. Volumul golurilor în

amestecul de beton uşor compactat trebuie să corespundă prevederilor
GOST 25820.
8.2.5 Metodele de turnare, funcţie de plasticitatea amestecurilor de beton pentru
diferite elemente, se stabilesc în conformitate cu prevederile din Tabelul 5, iar
pentru elementele cu secţiune tubulară – din Tabelul 6.
Tabelul 5
Intervalul de lucrabilitate a amestecului de beton
Construcţii şi elemente (plasticitate, cm/rigiditate, s) la turnarea
vibrante cu frecvenţa de 50 Hz
vibrante cu frecvenţa de 25Hz

Pe platforme vibropercutante
Pe platforme şi instalaţii
Cu vibrator de adâncime
Cu vibrator de suprafaţă
Pe platforme cu acţiune
În casete şi înstalaţii de
Cu vibrogarnitură
În tipare vibrante
turnare spaţiale
Cu vibroprese
percutantă
1. Elemente plane:
- plăci de planşeu, 1 4 59 1 4 1 4 - 59 5  15 - - -
pereţi interiori;      
- plăci pentru drumuri,  - - - - 1 4 - - 1 4 -
aerodromuri, pereţi de 5  10  
sprijin;
- panouri pentru pereţii  -  - - - - - - -
exteriori într-un singur 5  10 5  10
strat, pline sau cu goluri
pentru ferestre şi uşi;
- plăci cu nervuri, 1 4 59 1 4 1 4 - 10  15 - - - -
panouri şi alte elemente     
similare cu nervuri cu
adâncimea de până la
250 mm şi lungimea de
până la 12 m;
- plăci cu nervuri, 1 4 10  15 1 4 - - 10  15 - - 10  15 -
panouri şi alte elemente     
similare cu nervuri de
peste 250 mm şi lungi-
mea de până la 12 m;
NCM F.02.04-2007 pag.21
Tabelul 5 (continuare)
vibrante cu frecvenţa de 25
Cu vibrogarnitură
În tipare vibrante
turnare spaţiale
Cu vibroprese
percutantă
Hz
- plăci cu nervuri, - - - - - 10  15 - 1 4 10  15 -
panouri şi alte elemente   
similare cu nervuri de
peste 250 mm şi lungi-
mea de peste 12 m;
- plăci cu goluri, blocuri  - - - - - - - - 
pentru ventilaţie; 11  20 11  20
- plăci pentru trotuare. - - - -  - - - - -
 31
2. Elemente liniare:
- cu profil simplu  1 4  - - - - - 1 4 -
(piloţi, grinzi, buian- 5  10  5  10 
drugi, stâlpi, reazeme);
- cu profil complex 1  4 5  9 1 4 - - - - - 59 -
(grinzi în formă de T şi    
T dublu, ferme, stâlpi
cu două ramuri, stâlpi
pentru liniile electrice,
piloni cu înălţimea de
betonare sub 800 mm;
- cu profil complex 5  9 10  15 59 - - - - 59 10  15 -
(grinzi în formă de T şi     
T dublu, ferme, stâlpi
cu două ramuri, stâlpi
pentru liniile electrice,
piloni cu înălţimea de
betonare peste 800 mm;
- pietre de bordură; - - - -  - - - - -
 31
- traverse;  - - - - - - - - -
21  30
NCM F.02.04-2007 pag.22
Tabelul 5 (continuare)
vibrante cu frecvenţa de 25
Cu vibrogarnitură
În tipare vibrante
turnare spaţiale
Cu vibroprese
percutantă
Hz
- elemente cu armătură 59 - - - - - - 59 59 -

densă sau armătură   
densă local.
3. Elemente spaţiale şi
cu grosime a pereţilor
mică
- panouri-pânze; - - - - - 59 - 59 10  15 -
  
- înveliş cilindric al  - -  - 1 4 - - - -
rezervoarelor, silozuri- 5  10 5  10 
lor, fântânilor, fusul
puţului de mină şi
panourilor bolţii pânzei;
- jgheaburi; 59 - - - - - - 59 - -
 
- elemente asamblate 1 4 - - 1 4 - - - 59 - -
ale bolţilor pânzelor cu   
curbură dublă;
- elemente spaţiale - - - - - - 10  15 10  15 - -
(cabine thnico-sanitare,  
puţuri pentru ascensor);
- bloc-camere - - - - - - 15  20 - - -

4. Blocuri pentru funda-  - 1 4  - - - - - -
ţii, elemente pentru 5  10  5  10
pereţi şi alte elemente
cu configuraţie simplă
NOTE :
1. Utilizarea vibratoarelor de adâncime şi de suprafaţă la amestecuri de
beton cu plasticitatea de peste 10 cm se admite numai pentru elemente
produse în serii mici;
NCM F.02.04-2007 pag.23
2. Regimurile cu frecvenţă joasă la turnarea elementelor se admit numai

folosind amestecuri de beton fluide;
3. Fabricarea elementelor pe platforme vibrante din amestecuri de beton
cu rigiditatea de peste 10 s şi fabricarea învelişurilor, panourilor bolţii
pânzei din amestecuri de beton cu rigiditatea de peste 5 s necesită
folosirea sarcinii de vibrare;
4. Turnarea cu role trebuie folosită numai pentru elemente, care nu sunt
armate cu carcase spaţiale;
5. La fabricarea plăcilor cu nervuri şi a panourilor pânze cu nervuri cu
adâncimea de peste 25 cm tehnologia de vibrobropresare trebuie
folosită numai pentru executarea stratului de suprafaţă al elementului;
6. Nu se admite utilizarea amestecurilor de beton cu plasticitatea de
10…15 cm fără adaosuri plastifiante la turnarea elementelor de beton
în casete nou introduse în procesul de fabricare.
Tabelul 6
Metoda de turnare Utilajul Plasticitatea (cm) sau rigiditatea
(s) a amestecurilor de beton cu
grad de armare a elementelor
obişnuit dens
Centrifugare Centrifugă cu rolă liberă - 5 - 9 cm
Centrifugă cu bandă 1 - 4 cm 5 - 9 cm
Laminare centrifugă Maşină de laminat centripetă 60 - 100 s 40 – 80 s
Presare radială sau axială Maşină de presat 50 - 80 s 30 - 60 s
8.2.6 Regimul de vibrare trebuie să fie uniform pe tot volumul elementelor de

beton. Se admite abaterea de la valoarea amplitudinii de vibrare, în unele puncte
ale elementelor de beton, cu maxim 20 % din valoarea medie.
8.2.7 Valoarea presiunii statice asupra amestecului de beton, pe care o exercită
suplimentul de încărcare, matriţa vibratoare, vibropresele şi alte organe de
turnare, nu trebuie să depăşească 0,025 MPa.
8.2.8 La turnarea elementelor din amestec de beton rigid, ultimul se aplică în
straturi. Intervalul de timp de la aplicarea stratului premergător şi stratului ulterior
nu trebuie să depăşească termenul de începere a prizei amestecului de beton.
8.2.9 Compactarea amestecurilor de beton cu vibratoare electrice trebuie
efectuată pe porţiuni pornind de la raza efectivă de acţiune a vibratoarelor, iar cu
vibratoare de suprafaţă – pe benzi continue cu acoperire parţială a celor
premergătoare, fără zone de întrerupere.
NCM F.02.04-2007 pag.24
8.2.10 Metodele performante de turnare a elementelor de beton, beton armat sau

beton armat precomprimat (metoda de turnare a amestecurilor de beton
compactate sub presiune, de vibrovacuumare, de impregnare şi compactare cu
folosirea amestecurilor fluide, de compactare impulsivă etc.), se folosesc numai
după încercarea lor experimentală în condiţii practice şi aprobarea în modul
stabilit a regimurilor tehnologice pentru elementele concrete.
8.3 Finisarea elementelor după turnare
8.3.1 Netezirea suprafeţelor deschise ale elementelor turnate orizontal trebuie
executată cu mecanisme de finisare, dotate cu dispozitive de netezit, cu discuri
sau alte mecanisme de lucru, care, fără sau cu o finisare suplimentară după
întărirea amestecului de beton, asigură o calitate a suprafeţelor elementelor în
conformitate cu prevederile standardelor sau ale altor documente normative
pentru tipurile concrete de elemente.
8.3.2 Caracteristicile principale ale mecanismelor de lucru ale maşinilor de
netezit (dimensiunile, viteza, presiunea specifică asupra suprafeţei prelucrate),
plasticitatea/rigiditatea amestecurilor de beton trebuie să corespundă valorilor,
prezentate în Tabelul 7. Elementele, produse din amestecuri de beton plastice,
trebuie menţinute după turnare atât timp cât este necesar pentru atingerea
rezistenţei de structură pentru finisare, dar de maxim 30 min.
Tabelul 7
Mecani- Destina- Dimensi- Viteza Presiunea Rigiditatea
smul de ţia unea de depla- de depla- de depla- specifică pe amestecului de
lucru mecanis- sare longi- sare per- sare a me- suprafaţa beton, s
mului de tudinale, pendicula canismului supusă Plasticitatea
lucru, mm m/min ră, m/min de lucru prelucrării mortarului, cm
Grindă Calibrare, Lăţimea 0,6 – 1,5 – 60 – 80 de 3–5 MPa 5  10
cu netezire 150-300 deplasări/ 26
deplasare preven- mm min
de dute- tivă
vino
Arbore Calibrare, Diametrul 1,0 – 3,5 – 5 – 6 m/s 10 – 20 MPa 10  15
netezire 140 - 250 24
preven-
tivă şi
definitivă
Disc Netezire Diametrul 5-8 4 – 6 9 – 15 m/s 4 – 12 MPa 10  25
definitivă 800 - 1000 1 4
8.3.3 Pentru obţinerea suprafeţelor calitative (cu un volum redus de pori cu

dimensiuni mici), care vin în contact cu suprafaţa tiparelor, casetelor, standurilor,
NCM F.02.04-2007 pag.25
matriţelor, trebuie, în funcţie de condiţiile concrete de fabricare, folosite

următoarele metode tehnologice de netezire:
a) ungerea cu emulsie pe bază de componenţi vâscoşi în combinaţie cu
stratul suport din amestec de beton fluid, soluţie coloidală de ciment sau
clei, plastificarea cu apă a stratului de contact de fund al amestecului de
beton înainte de turnare;
b) ungerea cu emulsie pe bază de componente vâscoase în combinaţie cu
amestecuri de beton fluide;
c) prelucrarea stratului de contact de fund cu paste speciale;
d) suporturi de fund din sticloplast sau beton armat cu acoperire polimerică
în cazul compactării prin metoda de percuţie;
e) compactare prin metoda frecvenţei înalte.
8.3.4 Metoda de finisare a suprafeţelor elementelor (cu beton colorat, cu plăci
ceramice sau de sticlă, cu relief decorativ) trebuie efectuată conform cerinţelor
arhitectonice impuse elementelor, stabilite în documentaţia de proiect. Metoda de
fabricare (cu faţa în sus sau în jos) trebuie să asigure finisarea suprafeţelor
conform prevederilor documentaţiei tehnico-normative şi standardelor în vigoare.
8.4 Decofrarea imediat după turnare
8.4.1 Fabricarea elementelor de beton armat de acelaşi tip în volume mari din
amestecuri de beton rigide, în scopul reducerii consumului de metal pentru cofraje
şi a manoperei, decofrarea elementelor trebuie efectuată imediat după turnare. În
acest scop se înlătură bavurile după turnarea şi vibrarea betonului cu condiţia
asigurării dimensiunilor geometrice ale elementelor fabricate.
8.4.2 În unele cazuri, când pentru fabricarea elementelor se foloseşte amestec de
beton cu rigiditate moderată trebuie efectuată decofrarea parţială imediat după
turnare, pe etape sau combinată. Succesiunea de decofrare în aceste cazuri se
stabileşte experimental în funcţie de rigiditatea iniţială a amestecului de beton şi
timpul de priză.
8.4.3 Decofrarea imediată sau treptată a elementelor după turnare trebuie
efectuată cu condiţia că valoarea eforturilor aplicate asupra betonului proaspăt să
nu depăşească rezistenţa de structură a acestuia în perioada de întărire. Rezistenţa
de structură a amestecului de beton trebuie să fie de minim 0,1 MPa şi să asigure
rigiditatea elementelor proaspăt turnate. Rezistenţa de structură a amestecului de
beton poate fi obţinută prin diferite metode tehnologice (încălzirea preventivă a
NCM F.02.04-2007 pag.26
amestecului de beton, intensificarea procesului de compactare, menţinerea

preventivă a elementelor turnate, presare, vacuumare etc.) şi folosind diferite
adaosuri.
Decofrarea imediat după turnare necesită ca manipularea şi transportarea
elementelor să fie lentă, iar finisarea lor să fie efectuată fără aplicarea unor
eforturi mari.
9 ÎNTĂRIREA BETONULUI
9.1 Condiţii generale de întărire a betonului
9.1.1 Tratarea termică a elementelor de beton trebuie efectuată în instalaţii
termice, conform regimurilor care asigură un consum minim de agenţi termici şi o
rezistenţă mecanică care permite decofrarea elementelor de beton, transmiterea
tensiunii de la armatură la beton şi realizarea elementelor.
9.1.2 Valorile rezistenţei betonului care transmit tensiunile de la armatura la
beton şi realizarea elementelor trebuie să corespundă prevederilor standardelor,
documentaţiei de proiect şi prevederilor GOST 18105.
9.1.3 Pentru micşorarea ciclurilor de tratare termică a elementelor de beton şi
sporirea numărului de cicluri de circulaţie a tiparelor, trebuie folosite adaosuri
acceleratoare de întărire, cimenturi cu întărire rapidă sau încălzire prealabilă a
amestecului de beton.
9.1.4 Tratarea termică a elementelor de beton se efectuează prin următoarele
metode:
a) tratare în camera cu abur;
b) tipare încălzitoare (termoactive);
c) prin metoda termos;
d) alte procedee omologate.
9.2 Utilajul tehnologic de tratare termică a betonului
9.2.1 Camerele de tratare umidotermică reprezintă spaţii închise, izolate de
exterior, în care se creează condiţii de temperatură şi umiditate necesare
tratamentului accelerat de întărire a betonului (cuve, bazine, incinte etc.)
9.2.2 Pereţii camerelor de tratare umidotermică trebuie căptuşiţi cu materiale
termoizolante pentru a limita pierderile de căldură. În acest scop trebuie luate
măsuri pentru asigurarea închiderii etanşe a camerei.
NCM F.02.04-2007 pag.27
9.2.3 Pentru încălzirea camerelor de tratare umidotermică se utilizează

serpentine (cu abur, apă caldă sau ulei încălzit). Poziţionarea şi racordarea
serpentinelor se face astfel încât să se asigure o încălzire uniformă.
9.2.4 Camerele de tratare umidotermică se încălzesc cu abur de joasă presiune,
distribuit direct în spaţiul camerelor, care vine în contact cu suprafeţele
elementului de beton.
9.2.5 Prelucrarea termică a elementelor de beton uşor trebuie efectuată în
camere cu încălzire uscată sau tipare încălzite, prelucrarea termică a elementelor
confecţionate în tipare pentru beton armat precomprimat trebuie efectuată în
camere de tip tunel sau în camere cu un nivel.
9.2.6 Tiparele încălzitoare reprezintă cofraje cu pereţi dubli în interiorul cărora
se asigura creşterea temperaturii la nivelul necesar, datorită agentului termic (abur
sub presiune sau apă caldă, uleiuri încălzite etc.) care circulă prin serpentine
instalate în interiorul tiparului.
9.2.7 La proiectarea tiparelor trebuie să se ia în considerare următoarele:
a) asigurarea încălzirii uniforme pe toată suprafaţa tiparelor care vine în
contact cu betonul;
b) adoptarea unui strat termoizolant, pe suprafeţele libere, care să limiteze
pierderile de căldură;
c) asigurarea rigidităţii necesare a tiparelor pentru a evita efectul de
deformaţii remanente la manipulările de cofrare şi decofrare.
9.2.8 La recepţia tiparelor încălzitoare, se verifică dimensiunile şi forma
geometrică în raport cu prevederile proiectului. Tiparul se consideră
corespunzător, dacă diferenţa maximă a temperaturii în puncte diferite nu
depăşeşte 100C.
9.2.9 Elementele cu grosimea de maxim 140 mm pot fi încălzite pe o singură
faţă. În acest caz cealaltă faţă trebuie acoperită cu folii impermeabile peste care se
aşează saltele termoizolante. Dacă faţa neîncălzită este cofrată, cofrajul trebuie
termoizolat.
9.3 Cicluri de tratare termică
9.3.1 Ciclul de tratare termică cuprinde următoarele faze:
a) perioada de menţinere, de la terminarea executării elementelor şi până la
începerea tratamentului termic;
NCM F.02.04-2007 pag.28
b) perioada de ridicare a temperaturii, de la începerea încălzirii tiparelor sau

camerei şi până la atingerea temperaturii maxime de tratare termică;
c) perioada de tratare în regim izotermic;
d) perioada de răcire, de la întreruperea încălzirii şi până la decofrarea
elementelor.
9.3.2 Menţinerea preliminară a elementelor de beton până la tratarea termică se
stabileşte reieşind din specificul tehnologiei de producere a elementului, dar nu
mai mică decât durata specificată în Tabelul 8. În cazul tratării termice a
elementelor de beton în camere cu presiune mică, casete sau la producerea
elementelor din amestec de beton rigid şi armat dispers se admite tratarea termică
fără menţinere preliminară. În cazul producerii elementelor de beton
precomprimat în tipare, menţinerea preliminară nu trebuie să depăşească 1 h.
9.3.3 Viteza de ridicare a temperaturii în camere şi tipare încălzitoare trebuie
stabilită în conformitate cu tipul elementelor (cu un singur strat sau cu mai multe
straturi), dimensiunile lor, condiţiile concrete de producere, dar nu mai mare decât
valorile specificate în Tabelul 8, cu excepţia cazurilor tratării termice speciale. Se
admite ridicarea temperaturii cu o viteză crescătoare, numai pentru elementele din
beton armat precomprimat. În cazul producerii elementelor din beton armat
precomprimat în tipare, trebuie utilizate amestecuri de beton cu adaosuri de
plastifianţi, care micşorează creşterea rezistenţei betonului în timpul ridicării
temperaturii.
Tabelul 8
Temperatura Durata, h, perioadei de Vârsta
maximă de tratare Menţinere Ridicare Tratare Răcire betonului după
termică, 0C izotermă decofrare, h
655 2 3-4 5-10 3-6 13-18
505 2 2-3 21-29 2-8 27-35
355 2 1-2 44-60 1-12 48-64
9.3.4 Temperatura şi durata de tratare izotermă trebuie stabilite în funcţie de

tipul de beton, marca cimentului şi eficienţa lui la tratarea termică (degajarea de
căldură), dimensiunile elementului de beton. Temperatura maximă de tratare
izotermică a elementelor de beton greu cu granulaţie fină şi beton uşor
constructiv, nu trebuie să depăşească 80…85oC în caz de utilizare a cimentului cu
întărire rapidă şi 90…95oC în caz de folosire a cimentului de portland cu adaos de
zgură. În cazul tratării termice cu aburi sau gaze a elementelor de beton uşor
constructiv-termoizolant, temperatura mediului trebuie majorată până la
90…95oC şi până la 120…140oC în cazul încălzirii cu încălzitor electric.
NCM F.02.04-2007 pag.29
9.3.5 Viteza de răcire a mediului în camerele de tratare termică trebuie să fie de

maxim 30oC/h pentru elemente de beton greu. Pentru elemente de beton cu
rezistenţă la îngheţ şi permeabilitate, totodată în cazul tratării termice a
elementelor de beton cu granulaţie fină, beton pretensionat, beton în multe straturi
şi beton cu strat de finisare, viteza maximă de răcire nu trebuie să depăşească
20oC/h. La extragerea elementelor de beton din camerele de tratare termică,
diferenţa de temperatură a suprafeţelor elementelor şi a mediului nu trebuie să
depăşească 40oC.
9.3.6 Umiditatea relativă a mediului în timpul tratării izotermice a elementelor
de beton greu, beton cu granulaţie fină, beton constructiv uşor şi beton
precomprimat trebuie să fie de 90...100%. În cazul tratării termice a elementelor
de beton constructiv-termoizolant umiditatea relativă a mediului trebuie să fie de
20…60%.
9.3.7 În cazul tratării termice a elementelor de beton în casete trebuie asigurată
încălzirea uniformă a lor. Temperatura în despărţiturile de încălzire trebuie să fie
de 90…95oC. Viteza de creştere a temperaturii trebuie să fie de 60…70oC, iar
perioada de tratare izotermică trebuie să se efectueze în două etape:
a) cu alimentare cu agent termic a despărţiturilor de încălzire;
b) fără alimentare cu agent termic a despărţiturilor de încălzire.
Durata acestor etape trebuie determinată experimental pentru fiecare caz separat
în funcţie de tipul şi clasa de beton, grosimea elementului şi alte prevederi ale
documentelor normative.
9.3.8 În cazul încălzirii prealabile a amestecului de beton, temperatura lui nu
trebuie să depăşească 60oC, atunci durata de tratare termică a elementelor de
beton cu diverse agregate, trebuie micşorată cu minimum 1 h. Timpul de
menţinere preliminară a elementelor de beton până la tratarea termică nu trebuie
să depăşească 20 min.
Se interzice încălzirea preliminară a amestecului de beton pentru producerea
elementelor precomprimate de beton.
9.3.9 Tratarea termică în camere inductive a elementelor de beton cu armare
densă trebuie efectuată conform regimurilor pentru condiţiile de umiditate joasă,
în conformitate cu documentele tehnico-normative.
9.3.10 În cazul tratării termice a elementelor precomprimate de beton
confecţionate pe standuri şi în tipare, trebuie respectate specificaţiile desenelor de
execuţie pentru excluderea deschiderii fisurilor. Diferenţa de temperatură în
NCM F.02.04-2007 pag.30
cameră şi suporturi, în cazul confecţionării elementelor de beton pe standuri nu

trebuie să depăşească 65 oC.
9.4 Controlul tratamentului umidotermic
9.4.1. Pentru fiecare lot de elemente se consemnează ora începerii şi terminării
tratamentului termic şi temperatura de tratare izotermă măsurată la cel puţin trei
puncte de control.
9.4.2. Dacă temperatura de tratare nu corespunde prevederilor din fişa
tehnologică sau între două citiri se constata o diferenţă mai mare de 10 0C, se
procedează la corectarea regimului de tratare termică şi asigurarea condiţiilor
normale de întărire a betonului.
10 DECOFRAREA, FINISAREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII
10.1 Decofrarea
10.1.1 Decofrarea elementelor prefabricate se face la termenul prevăzut în fişa
tehnologică, dacă încercările preliminare confirmă că betonul are rezistenţa
prescrisă pentru decofrare.
Decofrarea se execută cu deosebită atenţie, pentru ca muchiile elementului să nu
se defecteze şi să nu se deterioreze tiparele. Ridicarea elementelor se face cu
ajutorul unor dispozitive speciale, care trebuie să fie astfel concepute încât
solicitările ce se produc în diferite secţiuni să fie minime. După decofrare, pe
fiecare element se notează numărul de ordine din Registrul de evidenţă al
verificării calităţii elementelor prefabricate din beton.
10.1.2 Nu se admite operarea elementelor mai devreme de durata prevăzută în
fişa tehnologică.
10.1.3 Nu se admite prinderea elementelor în alt mod decât cel prevăzut în
proiect sau în fişa tehnologică. Elementele care trebuie transportate numai într-o
anumită poziţie, trebuie să fie marcate în mod clar şi vizibil.
Urechile, cârligele sau alte piese de ridicat prevăzute, trebuie să aibă aceeaşi
înălţime de prindere admiţând ca abateri maxim 10 mm. Aceste piese nu trebuie
să fie îndoite sau răsucite în timpul execuţiei, depozitării sau transportării
elementelor.
Transportul se face folosind piese de fixare, distanţiere sau rastele, care să asigure
menţinerea poziţiei elementelor pe tot parcursul, şi evitarea deteriorărilor.
NCM F.02.04-2007 pag.31
10.1.4 Aşezarea elementelor prefabricate în mijloacele de transport şi operarea

lor la depozitare se efectuează conform indicaţiilor din proiect sau fişa
tehnologică.
Aşezarea în depozit se face la minim 100 mm de la sol, dar astfel încât elementele
să nu se murdărească cu noroi, pământ etc.
Între piese, într-o stivă, se prevăd şipci de lemn cu o grosime de cel puţin 30 mm,
dar nu mai mică decât înălţimea urechilor sau cârligelor de agăţare. Şipcile trebuie
dispuse în acelaşi plan vertical şi în poziţia indicată în proiect.
Nu trebuie depozitate într-o stivă decât elementele de acelaşi tip, aşezarea
acestora făcându-se astfel încât marcarea lor să fie vizibilă, iar piesele de ridicare
să fie uşor accesibile.
10.2 Finisarea
10.2.1 După decofrare în caz de necesitate unele elemente trebuie finisate şi
completate cu detalii. Acest proces tehnologic se efectuează la posturi de finisare
specializate, conveiere sau linii tehnologice cu folosirea maşinilor, mecanismelor
şi instrumentelor mecanizate.
10.2.2 Finisarea definitivă şi completarea elementelor trebuie să includă toate
lucrările necesare pentru a le aduce la cerinţele standardelor sau documentaţiei
normative.
10.2.3 Finisarea şi completarea elementelor de beton trebuie să includă
următoarele lucrări:
a) remedierea defectelor de pe suprafaţă şi muchii, curăţirea pieselor
înglobate şi muchiilor de afluenţe, astuparea ştirbirilor, cavernelor şi a
altor defecte;
b) finisarea suplimentară, şlefuirea suprafeţelor articolelor, montarea
articolelor de lemn (după caz), dacă aceste operaţii nu au fost efectuate
sau finalizate la posturile de turnare;
c) aplicarea (după caz) a acoperirilor hidroizolatoare, injectarea
compoziţiilor de ermetizare;
d) aplicarea (după caz) a acoperirilor de protecţie;
e) completarea elementelor cu detalii în conformitate cu documentaţia de
proiect.
NCM F.02.04-2007 pag.32
10.2.4 În cazul în care temperatura aerului înconjurător este mai mică de 0 oC

după decofrare articolele trebuie păstrate în halele de fabricare la temperatura de
minim 10 oC timp de 6 h până a fi transportate la depozit.
10.3 Caracteristici geometrice
10.3.1 Precizia de execuţie, din punct de vedere geometric, a elementelor
prefabricate (inclusiv cea referitoare la detalii, piese înglobate, elemente
constructive de umplutură) trebuie să corespundă toleranţelor sau abaterilor
maxime admise de proiect sau de alte prescripţii tehnice specifice, în concordanţa
cu clasele de precizie stabilite în prezentul normativ.
10.3.2 În cazuri justificate tehnico–economic în baza acordului între părţi, se pot
prevedea clase de precizie mai înalte decât cele din prezentul normativ.
10.3.3 În scopul stabilirii toleranţelor sau abaterilor maxime pentru dimensiuni,
formă (muchii rectilinii şi suprafeţe plane) şi a poziţiilor relative între muchii
(paralelism şi înclinare) se iau în considerare prevederile din prezentul normativ.
Toleranţele T pentru dimensiuni (Figura 1) conform GOST 13015.
Dimensiuni principale
Dimensiune efectivă
Abatere limită
superioară (As)
Abatere limită Toleranţă
inferioară (Ai) (T)
Figura 1
Tabelul 9
Clasa de Dimensiuni principale, mm
precizie 100 101-300 301-900 901-3000 3001-9000 9000
(C.P.) Toleranţe (T), mm
6 3 4 6 8 10 12
7 4 6 10 12 16 20
8 6 10 16 20 24 32
9 10 16 24 32 40 50
10 16 24 40 50 60 80
NOTA - Abaterile limită ale dimensiunilor, ce se verifică conform GOST, SM în

vigoare, sunt egale cu jumătate din valoarea toleranţelor, dacă altfel nu
NCM F.02.04-2007 pag.33
se precizează prin documentaţia tehnică de execuţie (de exemplu T=10

mm, abaterea limită a=5mm).
10.3.4 Lungimile şi suprafeţele principale, definite conform normativelor în
vigoare, se stabilesc prin prescripţii tehnice specifice sau de către proiectant.
Pentru elementele prefabricate, având linii sau suprafeţe curbe, în sensul
prezentului normativ, abaterile de la rectilinietate şi de la planietate sunt de la
formele proiectate ale elementelor (Figura 2, Tabelul 10).
Abatere limită de la rectilinietate (A FR)
Abatere de la rectilinietate
1
Profil efectiv
Lungime principală Profil principal

parţială sau totală
1- Extremităţile lungimii principale

Figura 2.
Tabelul 10
Clasa de Lungimea de referinţă în mm
precizie ≤300 301-900 901-3000 3000-9000 901-1800 1800
C.PR Abaterea limită (FR) în mm
5 2 3 4 5 6
6 3 4 6 8 10
7 4 6 10 12 16 20
8 6 10 12 16 24 32
Abaterile limită de la înclinare (perpendicularitate) APL se stabilesc conform

Tabelului 11, Figura 3.
Abaterile de la înclinare
(perpendicularitate) AP L
Abatere de la înclinare
(perpendicularitate) A PL)
principală
Lungime
Profil principal
Profil efectiv
Figura 3.
NCM F.02.04-2007 pag.34
Tabelul 11
Clasa de Lungimea principală, mm

precizie ≤300 301-900 901-3000 3000
CP1 Abaterea limită APL, mm
4 1 2 3 4
5 2 3 4 6
6 3 4 6 10
7 4 6 10 16
Abaterea limită de la paralelism pentru poziţia relativă a muchiilor se stabileşte

conform Tabelului 12 (Figura 4).
Abatere limită de la
paralelism (A PL)
Profil efectiv
Profil principal
bază
Lungime
principală
Baza principală
Distanţa între muchii
Figura 4.
Tabelul 12
Distanţa dintre muchiile ce se verifică, mm
CPl
Clasa de precizie
≤300 301...900 901...3000 3000

Lungimea principală, mm
3001...9000
3001...9000
3001...9000
3001...9000
300...900
901...3000
901...3000
901...3000
301...900
901...300
301...900
301...900
9000
9000
9000
9000
300
300
300
300
Abaterea limită (APL), mm

4 1 2 3 4 5 2 3 4 5 6 3 4 5 6 8 3 5 6 8 10
5 2 3 4 5 6 3 4 5 6 8 4 5 6 8 10 5 6 8 10 12
6 3 4 5 6 8 4 5 6 8 10 5 6 8 10 12 6 8 10 12 16
7 4 5 6 8 10 5 6 8 10 12 6 8 10 12 16 8 10 12 16 20
10.3.5 Toleranţele şi abaterile limită pentru toate categoriile de caracteristici

geometrice critice (caracteristici care influenţează, prin precizia lor, posibilităţile
de montare–amplasare a elementului prefabricat, precum şi de finisaj şi de
NCM F.02.04-2007 pag.35
exploatare a părţii de construcţie din care fac parte), trebuie prevăzute în proiectul
fiecărui element prefabricat.
Pentru celelalte caracteristici, dacă proiectul nu prevede valori sau clase de
precizie ale toleranţelor şi abaterilor limită, la execuţia elementelor prefabricate se
iau în considerare cel mult valorile corespunzătoare ultimei clase de precizie din
Tabel, ce se referă la categoria de abatere respectivă.
10.3.6 La stabilirea în proiecte a valorilor toleranţelor sau ale abaterilor limită,
pentru caracteristicile geometrice se au în vedere următoarele criterii:
a) necesităţile şi posibilităţile de montare şi asamblare în condiţiile
realizării cerinţelor de siguranţă şi funcţionale;
b) implicaţiile alegerii clasei de precizie asupra costului şi cheltuielilor de
exploatare ale construcţiei, în corelare cu costul elementelor prefabricate;
c) posibilităţile tehnologice de execuţie a elementelor prefabricate.
Indicaţiile privind încadrarea caracteristicilor geometrice ale diferitelor categorii
de elemente prefabricate în clase de precizie trebuie să fie specificate în
reglementările tehnice corespunzătoare grupelor de produse.
10.3.7 Pentru diferite ,dimensiuni precum şi pentru celelalte caracteristici
geometrice (de formă şi de poziţie relativă) ale aceluiaşi element prefabricat, se
pot alege toleranţe corespunzând unor clase de precizie diferenţiate.
10.3.8 Alte abateri limită privind caracteristicile geometrice şi poziţia găurilor,
pieselor înglobate, ale mustăţilor, dispozitivelor de ridicat se precizează prin
proiectul de execuţie cu respectarea limitelor prevăzute în prescripţiile tehnice în
vigoare.
10.4 Controlul calităţii
10.4.1 Condiţiile tehnice şi regulile de verificare a calităţii elementelor
prefabricate se stabilesc prin proiect, în conformitate cu GOST 26433.0, fişa
tehnologică şi în baza prevederilor prezentului Normativ.
Elementele care nu corespund condiţiilor tehnice prevăzute şi care pot fi
recondiţionate, trebuie respinse şi depozitate separat de cele corespunzătoare,
marcându-se cu semn de „respins”. Cele corespunzătoare poartă ştampila CTC.
Verificarea calităţii se face pe loturi, a căror mărime se stabileşte în conformitate
cu prevederile standardelor şi documentelor normative respective.
NCM F.02.04-2007 pag.36
10.4.2 Unitatea executantă trebuie să întocmească un registru de evidenţă a

verificării calităţii elementelor prefabricate de beton, conform reglementărilor în
vigoare.
10.4.3 Determinarea rezistenţei betonului se face prin încercări pe cuburi supuse
condiţiilor de întărire a elementelor în cauză (mediu exterior, protecţie similară,
tratare umidotermică etc.).
Executarea epruvetelor se efectuează conform GOST 22685 şi GOST 10180, iar
încercările se efectuează conform normativelor în vigoare. Încercările de control
pe faze se efectuează prin metode nedistructive, conform GOST 22690, şi pe bază
de prescripţii speciale.
10.4.4 Pentru încercările de control pe faze, dacă prin proiect nu sunt alte
precizări, trebuie luate în considerare condiţiile din Tabelul 3.
În funcţie de rezultatele obţinute, în documentul de expediere a elementelor şi în
Registrul de evidenţă, se consemnează, dacă sunt îndeplinite condiţiile de
rezistenţă pentru livrare–montaj.
10.4.5 Interpretarea rezultatelor obţinute la vârsta de 28 zile se face în
conformitate cu prevederile standardelor în vigoare.
10.4.6 În cazul elementelor prefabricate livrate de alte unităţi, la primirea
acestora, dirigintele de şantier are următoarele obligaţii:
a) verificarea prezenţei certificatului de calitate, pentru fiecare lot
recepţionat;
b) verificarea corespunderii tipului de element livrat cu cel prevăzut în
proiect şi comandă;
c) verificarea aspectului, formei şi dimensiunilor principale.
Elementele care se livrează gata finisate, trebuie protejate astfel încât să nu sufere
degradări în perioada de depozitare.
10.4.7 Regulamentul privind certificarea de conformitate a calităţii produselor
folosite în construcţii se aplică la toţi producători de prefabricate. Elementele care
nu au certificat de calitate sau nu sunt conforme trebuie respinse.
NCM F.02.04-2007 pag.37
11 MARCARE, DEPOZITARE, TRANSPORTARE ŞI LIVRARE A

ELEMENTELOR
11.1 Elementele de beton, beton armat precomprimat, care au trecut controlul
calităţii se marchează cu vopsea rezistentă la apă conform prevederilor
GOST 13015.
11.2 Marcarea se efectuează pe feţele elementelor, care după montare rămân
vizibile.
11.3 La elementele prefabricate de importanţă secundară şi la elementele
prefabricate nestructurale de importanţă redusă, conţinutul marcajului se poate
stabili prin proiect.
Pentru elementele prefabricate nestructurale de importanţă redusă, care se
manipulează pachetizat, se poate marca numai o parte din piese, conform
indicaţiilor din standardele de produs sau din proiect.
11.4 Elementele de beton precomprimat, la care valorile contrasăgeţilor
depăşesc abaterile prevăzute prin proiect, se pot livra pe baza unor condiţii
stabilite de producător şi beneficiar cu avizul proiectantului sau al expertului
specializat în domeniu.
11.5 Depozitarea se face pe loturi de elemente prefabricate de acelaşi tip şi
dimensiuni, în depozite utilate special, pentru a permite operarea lor. De
asemenea, depozitele trebuie să fie astfel amenajate încât să se asigure integritatea
produselor şi să nu permită murdărirea lor.
Este interzisă depozitarea produselor respinse în depozitul organizat pentru
produse finite.
11.6 Transportul se face funcţie de elementul prefabricat respectiv, în aşa fel
încât să se asigure integritatea acestuia.
11.7 La aşezarea pieselor în depozit cât şi la transport trebuie respectate
indicaţiile proiectului de execuţie a elementului prefabricat respectiv:
a) condiţii de rezemare;
b) numărul maxim de elemente depozitate prin suprapunere;
c) modul de transport.
De asemenea, trebuie respectate masurile de protecţie a muncii, prevăzute în
normativele în vigoare, precum şi eventualele măsuri speciale specificate în
proiect.
11.8 Livrarea elementelor prefabricate se face numai după verificarea bucată cu
bucată şi după acceptarea lor în conformitate cu prezentul normativ.
NCM F.02.04-2007 pag.38
Se interzice ca elementele prefabricate declasate sau respinse să fie utilizate

pentru destinaţia dată prin proiect, ele fiind acceptate şi utilizate pentru alte lucrări
numai cu avizul proiectantului şi beneficiarului noii destinaţii.
11.9 Fiecare lot de livrare trebuie să fie însoţit de un document de certificare a
calităţii, întocmit conform reglementărilor legale în vigoare.
12 PROTECŢIA MUNCII
12.1 La executarea lucrărilor de fabricare a elementelor de beton, beton armat
şi beton precomprimat se admit persoane în vârstă de la 18 ani, care au trecut un
instructaj special şi controlul medical.
12.2 Securitatea în procesul de fabricare a elementelor de beton armat trebuie
să fie asigurată prin alegerea regimurilor corespunzătoare pentru procesele
tehnologice, regimurilor de lucru pentru utilajele tehnologice, prin amplasarea
raţională a acestora, alegerea metodelor raţionale de depozitare şi transportare a
materiilor prime şi de fabricare finală, prin instruirea profesională a personalului
şi folosirea mijloacelor de protecţie. Procesele de fabricare trebuie să corespundă
prevederilor GOST 12.3.002.
12.3 Toate lucrările ce ţin de fabricarea elementelor de beton armat şi beton
precomprimat trebuie să corespundă prevederilor SNiP III-4-80, precum şi
normativelor de profil privind protecţia muncii şi tehnica securităţii.
12.4 Utilajele tehnologice trebuie să corespundă condiţiilor de securitate
conform GOST 12.2.003.
12.5 Elementele rotative şi tăietoare ale utilajelor tehnologice trebuie să fie
îngrădite.
12.6 Echipamentele electrice trebuie să corespundă condiţiilor de securitate
conform GOST 12.1.013, GOST 12.1.019 şi să fie legate la pământ.
12.7 Lucrările de încărcare-descărcare şi de depozitare trebuie să fie executate
în conformitate cu GOST 12.3.009. Succesiunea şi metodele ce asigură siguranţa
de executare a lucrărilor trebuie să fie specificate în fişele tehnologice.
12.8 În cazul fabricării elementelor de beton, beton armat şi beton armat
precomprimat trebuie respectate cerinţele de siguranţă deosebite, care prevăd:
a) organizarea instruirii personalului privind protecţia muncii în
conformitate cu GOST 12.0.004, GOST 12.1.003, GOST 12.1.007,
GOST 12.1.012 şi GOST 12.1.041;
NCM F.02.04-2007 pag.39
b) asigurarea condiţiilor de muncă în conformitate cu GOST 12.1.003,

GOST 12.1.004, GOST 12.1.005, GOST 12.1.007, GOST 12.1.011,
GOST 12.1.012, GOST 12.1.014, GOST 12.2.003, GOST 12.3.002,
GOST 12.4.009 şi GOST 12.4.021;
c) asigurarea personalului cu îmbrăcăminte şi mijloace de protecţie,
conform GOST 27575.
Pentru deservirea instalaţiilor de pretensionare, executarea lucrărilor de pregătire
şi pretensionare a armăturii, deservirea instalaţiilor electrotermice şi
electrotermomecanice trebuie admişi numai specialişti instruiţi special. Trebuie
prevăzute măsuri speciale de protecţie pentru evitarea cazurilor de rupere
accidentală a armăturii.
12.9 Compoziţiile pentru ungerea tiparelor conţin combustibil lichid, de aceea
trebuie strict respectate prevederile GOST 12.1.004. De asemenea, trebuie
respectate cerinţele privind pericolul de explozie şi cerinţele igienico-sanitare,
deoarece în majoritatea cazurilor amestecurile de beton se prepară cu adaosuri de
diferite substanţe chimice.
12.10 Concentraţia de substanţe nocive în aerul din zona de lucru, temperatura
aerului, umiditatea şi viteza de circulaţie a aerului nu trebuie să depăşească
limitele prevăzute de GOST 12.1.005. Toate halele de producţie şi toate încăperile
auxiliare trebuie să fie dotate cu sisteme de ventilaţie artificială, naturală sau
combinată.
12.11 Nivelul de zgomot la locurile de muncă nu trebuie să depăşească nivelul
prevăzut de GOST 12.1.003. Pentru reducerea nivelului de zgomot trebuie
respectate măsurile prevăzute de GOST 12.1.003.
12.12 Nivelul de vibraţie la locurile de muncă nu trebuie să depăşească nivelul
prevăzut de GOST 12.1.012. Pentru a exclude acţiunea negativă a vibraţiei asupra
oamenilor trebuie respectate următoarele cerinţe:
a) constructive;
b) dirijarea procesului de producţie de la distanţă;
c) folosirea mijloacelor individuale de protecţie;
12.13 Iluminatul natural şi artificial în halele de producţie principale şi pe
teritoriul întreprinderii trebuie să corespundă prevederilor SNiP II-4-79.
12.14 Procesele tehnologice pentru fabricarea elementelor de beton nu trebuie să
polueze mediul înconjurător. Conţinutul de substanţe nocive în aerul evacuat nu
trebuie să contribuie la poluarea mediului înconjurător.
NCM F.02.04-2007 pag.40
CUPRINS
1 Domeniu de aplicare...................................................................................... 1
2 Referinţe.........................................................................................................2
3 Principii generale........................................................................................... 6
4 Condiţii tehnice generale de calitate a materiilor prime................................ 6
4.1 Lianţi........................................................................................................6
4.2 Agregate...................................................................................................7
4.3 Adaosuri şi apa.........................................................................................7
4.4 Armătură..................................................................................................8
4.5 Materiale de finisare şi izolare.................................................................8
5 Prepararea amestecului de beton....................................................................8
5.1 Condiţii generale......................................................................................8
5.2 Prepararea amestecului de beton..............................................................9
5.3 Controlul calităţii amestecului de beton ............................................... 10
6 Confecţionarea articolelor din armatură...................................................... 11
6.1 Condiţii generale....................................................................................11
6.2 Fasonarea armăturii................................................................................11
6.3 Controlul calităţii a articolelor de armare..............................................14
7 Tipare, casete, standuri. Pregătirea lor şi armarea la turnarea
elementelor...................................................................................................14
8 Turnarea elementelor................................................................................... 16
8.1 Condiţii generale....................................................................................14
8.2 Turnarea şi compactarea amestecului de beton..................................... 19
8.3 Finisarea elementelor după de turnare...................................................24
8.4 Decofrarea imediat după turnare............................................................25
NCM F.02.04-2007 pag.41
9 Întărirea betonului........................................................................................26
9.1 Condiţii generale de întărire a betonului................................................26
9.2 Utilajul tehnologic de tratare termică a betonului termice.................... 26
9.3 Cicluri de tratare termică....................................................................... 27
9.4 Controlul tratamentului umidotermic.................................................... 30
10 Decofrarea, finisarea şi controlul calităţii....................................................30
10.1 Decofrarea............................................................................................30
10.2 Finisarea ..............................................................................................31
10.3 Caracteristici geometrice .................................................................... 32
10.4 Controlul calităţii ................................................................................ 35
11 Marcare, depozitare, transportare şi livrare a elementelor...........................37
12 Protecţia muncii .......................................................................................... 38

NCM F 02 04-2007 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NCM F 02 04-2007 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REPUBLICA MOLDOVA

CONSTRUCŢII DIN BETON, ZIDĂRIE, METAL ȘI LEMN

ELEMNET PREFABRICATE DE BETON, BETON ARMAT ȘI

NCM F.02.04 - 2007

MINISTERUL CONSTRUCȚIILOR ȘI DEZVOLTĂRII TERITORIULUI

Signature Not Verified

ELABORAT de dr. ing. A.Isac, dr. hab. I. Rusu, ing. T. Axenti,

APROBAT de Directorul general al Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a

Odată cu intrarea în vigoare a prezentului normativ în construcţii se anulează

Construcţii din beton, zidărie, metal şi lemn

GOST 12.1.014-84 Система стандартов безопасности труда. Воздух

GOST 10180-90 Бетоны. Методы определения прочности по

GOST 15825-80 Портландцемент цветной. Технические условия.

GOST 22685-89 Формы для изготовления контрольных образцов

4.1.5 Cimentul trebuie depozitat şi păstrat în silozuri speciale conform

4.3.5 Apa pentru prepararea amestecurilor de beton trebuie să corespundă

5.1.3 Corectarea compoziţiei amestecului de beton trebuie efectuată pe baza

NOTĂ – (C) – clasa betonului conform prevederilor NCM F.02.02-2006.

b) densitatea aparentă în stare compactată pentru betoanele uşoare cu

6.2.3 Abaterile dimensiunilor la executarea carcaselor pentru armarea

Nr. Denumirea parametrilor Abaterea Metoda de control, modul de

6.2.4 Semifabricatele din sârmă şi bare cu secţiune circulară şi profil periodic

6.2.13 Protecţia anticorosivă a armăturii şi a pieselor înglobate trebuie executată

Elementele de beton precomprimat trebuie produse astfel încât să se excludă

iar armătura cu diametrul de 25...40 mm - prin metoda mecanică. Pretensionarea

8.1.4 Metodele de turnare cu utilaj tehnologic universal permit fără modificări

b) panouri pentru pereţi interiori şi scări – în casete, la linii de transportoare

8.1.8 Valorile de control ale rezistenţei betonului la compresiune la transfer

8.1.9 Întreprinderea producătoare de elemente prefabricate trebuie să garanteze

şi amestecurilor de beton cu granulaţie fină – minim 0,96. Volumul golurilor în

vibrante cu frecvenţa de 25Hz

- elemente cu armătură 59 - - - - - - 59 59 -

2. Regimurile cu frecvenţă joasă la turnarea elementelor se admit numai

8.2.6 Regimul de vibrare trebuie să fie uniform pe tot volumul elementelor de

8.2.10 Metodele performante de turnare a elementelor de beton, beton armat sau

8.3.3 Pentru obţinerea suprafeţelor calitative (cu un volum redus de pori cu

matriţelor, trebuie, în funcţie de condiţiile concrete de fabricare, folosite

amestecului de beton, intensificarea procesului de compactare, menţinerea

9.2.3 Pentru încălzirea camerelor de tratare umidotermică se utilizează

b) perioada de ridicare a temperaturii, de la începerea încălzirii tiparelor sau

9.3.4 Temperatura şi durata de tratare izotermă trebuie stabilite în funcţie de

9.3.5 Viteza de răcire a mediului în camerele de tratare termică trebuie să fie de

cameră şi suporturi, în cazul confecţionării elementelor de beton pe standuri nu

10.1.4 Aşezarea elementelor prefabricate în mijloacele de transport şi operarea

10.2.4 În cazul în care temperatura aerului înconjurător este mai mică de 0 oC

NOTA - Abaterile limită ale dimensiunilor, ce se verifică conform GOST, SM în

se precizează prin documentaţia tehnică de execuţie (de exemplu T=10

Lungime principală Profil principal

1- Extremităţile lungimii principale

Abaterile limită de la înclinare (perpendicularitate) APL se stabilesc conform

Clasa de Lungimea principală, mm

Abaterea limită de la paralelism pentru poziţia relativă a muchiilor se stabileşte

≤300 301...900 901...3000 3000

Abaterea limită (APL), mm

10.3.5 Toleranţele şi abaterile limită pentru toate categoriile de caracteristici

10.4.2 Unitatea executantă trebuie să întocmească un registru de evidenţă a

11 MARCARE, DEPOZITARE, TRANSPORTARE ŞI LIVRARE A

Se interzice ca elementele prefabricate declasate sau respinse să fie utilizate

b) asigurarea condiţiilor de muncă în conformitate cu GOST 12.1.003,

S-ar putea să vă placă și