Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA

Catedra de Cardiologie
Şeful Disciplinei Cardiologie Studenţi – profesor universitar,
D.h.m. Liviu Grib
Conducătorii grupei: conferenţiar universitar, Tcaciuc Angela

Elaborat: Dobrojan Petru


Grupa 1415 anul IV
Facultatea Medicina I

Foia de observaţie
clinică

A pacientei: Jidari Elena, 67 ani


Diagnosticul clinic: Cardiopatie ischemică.
Angor pectoral de efort CF III.
Infarct Miocardic vechi (2014).
HTA gr. III cu risc adiţional foarte înalt.
IC gr. III (NYHA).

Chişinău 2014
1
Datele generale:
Numele, Prenumele – Jidari Elena
Vîrsta -67 ani
Sexul - feminin
Profesiunea şi specialitatea – pensionar, invalid gr. II, în trecut a activat contabil
Domiciliu – Scoreni, Strășeni
Data internării- 08.05.18
Diagnosticul de trimitere- Cardiopatie ischemică, angină pectorală de efort CF III, HTA gr. III
cu risc adiţional foarte înalt, insuficienţă cardiacă gr. III (NYHA).
Diagnosticul de internare - Cardiopatie ischemică, angină pectorală de efort CF III, HTA gr. III
cu risc adiţional foarte înalt, insuficienţă cardiacă gr. III (NYHA).
Diagnosticul clinic-Diagnosticul clinic: Cardiopatie ischemică. Angină pectorală de efort CF III.
Infarct Miocardic vechi (2014).Hipertensiune arterială gr. III cu risc foarte înalt adiţional. IC gr.
III (NYHA). Dislipidemie.
Datele subiective:
Acuze:
La momentul curaţiei (internarea 08.05.18, curaţia 14.05.18)
- durere cu caracter continuu retrosternal la efort fizic minimal sau uneori şi în repaus
noaptea, cu durata mai mult de 2 ore, durerea s-a ameliorat după ce a adminisrat pacienta
nitroglicerină 0,5 mg subligval.
- dispnee inspiratorie la efort sau în repaus (noaptea).
- cefalee difuza, vertij, slăbiciune generală.
- dereglări de vedere.
- edeme la membre inferioare (dimineaţa)

Istoricul actualei boli:


Pacienta se conideră bolnavă de HTA aproximativ de 10 ani (TAmax=210/100mmHg;
TA de lucru=145-150/80mmHg). A fost diagnosticată cu HTA la Centrul Medicilor de familie la
un examen de rutină. Primește tratament sistemic antihipertensiv. (metoprolol 50mg, corvalol
25ml).
În iunie 2014 pacienta la efectuarea unui efort fizic majorat, în urma căruia seara a
suportat dureri retrosternale care iradiau în mână, gât, mandibulă, scapulă, cu durata mai mult de
2 ore, după care a fost transportată la spital și diagnosticată cu infarct miocardic. S-a efectuat
baypass coronarian. A fost indicat tratament la domiciliu: beta-adrenoblocante, nitraţi,
antiagregante, IEC, antagoniştii de Ca.
S-a internat la data de 08.05.18 pentru reevaluare şi tratament.

Anamneza vieţii(anamnesis vitae):


Date biografice succinte:
Pacienta s-a născut în or. Strășeni. Şi-a început studiile la vîrsta de 7 ani. În copilărie a corespuns
grupului de vîrstă conform dezvoltării fizice.
Condiţii de muncă:
Pacienta a activat în calitate de contabil şi nu a fost supusă unor factor nefavorabili, acţiunii
stresului sau oboselii psihointelectuale. Pe parcursul perioadei de activitate, nu a respectat într-u
totul regimul de muncă şi odihnă, cu sportul nu s-a ocupat sistematic.
Antecedente personale fiziologice

2
Maturizare sexuală adecvată. Ciclul menstrual s-a început la vîrsta de 13 ani , menstrele au fost
regulate, puţin dureroase, în cantităţi moderate. La moment se afla în perioada de menopauză din
2001. Căsatorita, 2 copii sănătoşi.
Deprinderi nocive:
Nu fumează , nu consumă alcool, droguri sau subtanţe tonifiante, nu consumă cafea.
Antecedente personale patologice
În copilărie nu a suferit traume importante sau boli infecţioase. În 2017 a suportat un AVC
ischemic cu pareza pe stînga.
Pacienta neagă ca ar fi fost în contact cu bolnavi de tuberculoză. Deplasări în localităţi
epidemiologice nefavorabile nu a efectuat.
Anamneza alergologică:
Pacienta nu menţionează prezenţa manifestărilor alergice la medicamente, vaccinuri, seruri,
produse alimentare, polen sau alte substanţe.
Anamneza de asigurare socială:
Pacienta este asigurată social
Antecedente eredocolaterale:
Părinţii: decedaţi.

Starea prezentă(status praesens):


Inspecţia generală:
La momentul curaţiei:
 Starea generală a bolnavei este de gravitate medie. Conştiinţa-clară, bolnava se orientează
în timp şi spaţiu şi răspunde adecvat la întrebări fără întîrziere şi concret.
 Faciesul obişnuit.
 Tipul constituţional hiperstenic.
 Poziţia bolnavei forţată.
Tegumente şi mucoase vizibile:
 Tegumentele roz-palide, moderat umede,elastice.Mucoasele sunt moderat umede, fără
ulceraţii, fistule. Nu se remarcă acrocianoza, leziuni distrofice ale pielii cicatrici sau alte
modificari patologice. Prezenţa hiperkeratozei pe scalp.
Fanere:
 Părul este moderat lucios,moderat fragil, cu cădere uşoară.
 Unghiile sunt de formă anatomică obişnuită, fără striaţii longitudinale sau transversale.
Alte dereglări trofice nu s-au remarcat.
Ţesutul adipos:
 Dezvoltat exagerat. Grosimea pliului în regiunea inghinala este de 5 cm, rezultă ca gradul
de nutriţie este exagerat. Se detemină depunere crescută de ţesut adipos în regiunea
abdominală.
 Indicele masei corporale = 87/1482= 41,4 (supraponderală)
Sistemul ganglionar:
 Ganglionii limfatici mentonieri, submandibulari, auriculari, laterocervicali,
supraclaviculari, axilari, cubitali şi inghinali nu se palpează.
Capul:
 Capul este dezvoltat proporţional. La palparea în regiunile anterioare ale feţei, în punctele
maxilar, frontal, în proiecţia sinusurilor paranazale şi pe apofizele mastoide bolnava nu
acuza durere.
Gîtul:
 Gîtul e dezvoltat proporţional, nu se remarcă turgescenţa venelor jugulare sau dansul
arterelor carotide.
Muşchii:
 Inspecţie: grupurile musculare drepte şi stîngi sunt simetrice.

3
 La palpare: tonusul muscular este păstrat, rigiditate şi contracturi nu s-au determinat.
 La percuţie: durere nu se determina.
Oasele:
 Deformaţii vizibile - lipsesc. La palpare şi percuţie nu s-a remarcat durere.
Articulaţiile: lipsa edemelor şi hiperemiei ţesuturilor ambiante, durerei, crepitaţiei, limitării
mobilităţii la mişcările active şi pasive, durerii în momentul palpării. Simte discomfort la nivelul
coloanei vertebrale.

Aparatul respirator:
Acuzele:
La momentul curaţiei, bolnava acuza dispnee insipratorie, care apare la efort fizic moderat si
cedeaza in repaos, iar uneori apare şi în repaus noaptea.
Inspecţia:
Respiratia nazala este libera,aripile nasului nu participa in respiratie, herpesului nazal,secretiile
nazale lipsesc.Vocea- nemodificata.
Cutia toracica:
Fosele supraclaviculare şi subclaviculare sunt moderat adîncite, spaţiile intercostale nivelate nu
participa in actul de respiratie, colaterale venoase pe cutia toracică lipsesc.
Ambele hemitorace participă uniform în actul de respiraţie.
Tipul de respiraţie este mixt, mişcările respiratorii sunt ritmice, moderat profunde, frecvenţa
respiraţiilor- 17 resp./min.
Palparea
Cutia toracică este hiperstenica,simetrica,moderat elastica.
Punctele dolore ale cutiei toracice nu s-au depistat.
Freamătul vocal în regiuni simetrice ale cutiei toracice se propagă uniform nemodificat, se
percepe ca vibraţie uşoară.
Percuţia
I.Percuţia comparativă:
La percuţia comparativă în focare simetrice ale cutiei toracice, deasupra ariilor pulmonare s-a
depistat submatitate pulmonară.

II.Percuţia topografică:

1. Limitele pulmonare Dreapta Stînga


apexiene
a) anterioare 4 cm superior de claviculă 4 cm superior de claviculă
b) posterioare 1cm mai jos de procesus 1cm mai jos de procesus
spinosus C 7 spinosus C 7
2. Banda Krőnig 5 cm 5 cm

Limitele pulmonare inferioare Dreapta Stînga


după liniile topografice clasice
a) parasternală Spaţiul intercostal 5 -
b) medio-claviculară Marginea superioară a coastei -
6

4
c) axilară anterioară Marginea superioară a coastei Marginea inferioară a costei 7
7
d) axilară medie Marginea superioară a coastei Marginea inferioară a costei 8
8
e) axilară posterioară Marginea superioară a coastei Marginea inferioară a costei 9
9
f) scapulară Marginea superioară a coastei Marginea inferioară a costei
10 10
g) paravertebrală La nivelul vertebrei Th 11 La nivelul vertebrei Th 11
Mobilitatea bazei pulmonare 4 cm 4 cm
pe linia axilară medie

Auscultaţia:
La auscultatia plămînilor deasupra ariilor pulmonare se auscultă murmur vezicular.
Suflu tubar patologic, suflu amforic, sau zgomote supraadăugate(raluri umede/uscate,crepitaţie
frotaţie pleurală,sau frotaţia pleuro-pericardiacă) nu se auscultă. Bronhofonia în focare simetrice
ale cutiei toracice se propagă uniform nemodificat.

Aparatul cardiovascular
Acuzele:
 dureri caracter continuu retrosternal la efort fizic moderat sau uneori şi în repaus noaptea
cu iradiere în mână, gât, mandibulă, scapulă, cu durata de pana la 10 minute, uneori mai
mult de 2 ore, durerea se ameliorează puţin după ce se administrează nitroglicerină 0,5
mg subligval.
 palpitaţii sunt prezente, având senzaţia că inima iese din cutia toracică.
 tuse nu prezintă.
 dispnee insporatorie care apare la efort fizic moderat sau în repaus în perioada nopţii.
 edeme sunt prezente pe gambă.
 hemoptizie pacienta nu acuză.

Inspectia: La inspectia vaselor sanguine din regiunea gitului semne ca: dansul arterial,
turgescenta sau dilatarea venelor jugulare, pulsul venos nu se depisteaza. Regiunea precordială
nu prezintă schimbări patologice ca: bombare sau evidenţierea şocului apexian. Pulsaţia în
regiunea epigastrică şi alte regiuni nu s-au depistat.

Palparea:
 Sediul şocului apexian este în spaţiul intercostal 5 la 1,5 cm medial de linia
medioclaviculară.
 Lăţimea şocului apexian este de 1,5 cm, înalţimea, puterea şi rezistenţa moderată.
 Şocul cardiac absent.
 Alte senzaţii în regiunea precordială şi pe vasele sanguine mari: freamat catar sistolic pe
apex şi diastolic în regiunea vaselor sanguine la palpaţie nu se determină.

Percutia matităţii relative a cordului:

5
Limitele matităţii cardiace relative
Dreapta Stânga Superioară
Cu 0,5 cm lateral de linia Linia medioclaviculară stângă Spaţiul intercostal III
parasternală dreaptă
Limitele matităţii cardioace absolute
Dreapta Stânga Superioară
Pe marginea dreaptă a Cu 0,5 cm pe linia Spaţiul intercostal III
sternului medioclaviculară stângă
Configuraţia cordului
Spaţii intercostale Stânga Dreapta
I Linia sternală dreaptă Cu 1,0 cm lateral de linia
sternală stângă
II Linia sternală dreaptă Cu 1,5 cm lateral de linia
sternală stângă
III Cu 0,5 cm lateral de linia Cu 2,0 cm lateral de linia
parasternală dreaptă sternală stângă
IV Cu 0,5 cm lateral de linia La linia medioclaviculară
parasternală dreaptă stângă
V Linia sternală dreaptă La linia medioclaviculară
stângă

Auscultatia:

Zgomotele cardiace ritmice. Frecvenţa contracţiilor cardiace este de 92 bătăi pe minut .


TAstânga = 150/90mmHg, Tadreapta= 150/80 mmHg.
 Focarul mitral – la apex- punctul I de auscultaţie – Z1 diminat faţă de Z2.
 Focarul aortic – în spaţiul intercostal II din dreapta – punctul II de auscultaţie: Z1
diminuat, Z2 accentuat. Suflu sistolic aspru accentuat crescendo-descrescendo, se
propagă în vasele de la baza gâtului.
 Focarul pulmonar – în spaţiul II intercostal din stânga – punctul III de auscultaţie – Z1
atenita, Z2 accentuat.
 Focarul tricuspidian – la nivelul procesului xifoid – punctul Iv de auscultaţie – Z1 şi 2
aproximativ de aceeaşi intensitate. Suflu sistolic de intensitate medie.
 Focarul Botkin-Erb – se auscultă Z1 atenuat, Z2 accentuat.

Frotaţia pericardiacă, frotaţia pleuro-pericardiacă, suflul cardio-pulmonar – absente.

Examinarea vaselor sanguine:


Pulsul pe arterele radiale, carotide, femurale, poplitee, dorsale a piciorului se palpeaza.La
palparea concomitenta a arterelor radiale a ambelor membre pulsul este simetric , ritmic,
coincide cu bataile inimii, umplerea , tensiunea si amplitudinea moderata.Forma pulsului
normala.Auscultatia arterelor carotide nu a determinat modificari.Nu s-a depistat evidentierea
dublului ton Traube si dublu suflu Duroziez – Vinogradov pe arterele femurale.Turgescenta si
pulsatia venelor gitului nu s-a depistat.Turgescenta si palparea venelor membrelor inferioare
dilatari varicoase , hiperemia locala a tegumentelor , evidentierea sedimentelor dure si dureri la
palpatie pe traiectul venelor nu s-a determinat.La ausculatatia venelor gitului nu a fost determinat
sunetul de drimba.

Aparatul digestiv

6
Acuze: Acuze nu prezinta.
Scaunul este în mediu o dată în 24 ore, masele fecale de culoare cafenie, consistenţă obişnuită.

Inspectia:Cavitatea bucală fără miros fetid, mucoasa de culoare roz, fără ulceraţii. Limba de
culoare roz, umedă, fără adipozitati sau ulceraţii. Pe dinti nu se depisteaza carii. Gingiile de
culoare roză, fără ulceraţii sau porţiuni necrotizate, hemoragii.Forma abdomenului – simetric,
participă în actul de respiraţie. Colaterale venoase (capul meduzei), cicatrici – absente.

Palpare:
Palpaţia superficială: abdomenul moale, indolor.Nu este prezent semnul Sciotkhin-Blumberg de
iritare a peritoneului.
Palpaţia profundă după Obrazţov – Strajesco:
Nu a putut fi efectuata din cauza obezitatii (obezitate clasica de grad II).

Percutie: La percuţie se determină sunet timpanic în toate regiunile abdomenului. În cavitatea


abdominală nu se determină lichid liber sau încapsulat.

Auscultatie:La auscultaţie se determină garguimentul intestinal. Frotaţie peritoneală nu se


auscultă.

Splina:La inspecţie nu se determină proeminenţă în hipocondrul stîng.Nu se palpeaza.Percutor


dimensiunile splinei – longitudinală aproximativ 11 cm, transversală aproximativ 6 cm.

Ficatul:Inspectie- nu se evidentiaza pulsatii in hipocondrul drept, nu sunt prezente proeminente


in aceasta regiune. Percutia: Dimensiunile ficatului după Kurlov: între punctul l şi 2 -9cm;
între punctul 3 şi 4 - 8 cm;
între punctul 3 şi 5 -7 cm.
Palpaţia:Ficatul mărit + 2 – 3cm.

Sistemul urinar
Acuze : Nu prezinta.
Mictiile prezente,libere , indolore.
Inspectia:Nu sunt prezente edeme, tumefieri sau hiperemia pielii in regiunea lombara.
Palpatia:La palpaţia bimanuală Guyon rinichii nu se determină .
La palparea regiunii suprapubice- globul vezical nu se determina.
Palparea punctelor reno-ureterale – durerea lipseste.
Percuţia:Simptomul Giordano (de tapotament) negativ bilateral.

Sistemul nervos:
Constiinta clara,bolnava raspunde clar si adecvat la intrebari.Mersul este
coordonat.Doarme rău. Pofta de mincare prezenta.Reacţia fotomotorie directă şi indirecta este

7
adecvata. Zone de hipo-, an- şi hiperstezii cutanate nu se determină. Dureri pe parcursul
nervilor periferici nu se determină.

Sistemul Endocrin
Acuze: nu prezinta.
Inspectie :Inaltimea:1,48 m; masa=87kg. Dezvoltarea fizica este completa.Tipul constitutional –
hiperstenic,proportional.Regiunile de depunere a tesutului adipos subcutanat sunt modificate, de
tip feminin.Simptoame de virilism nu sint prezente.Fata „in luna plina”, exoftalmia -lipsesc.Nu
sunt prezente vergeturi, hiperpigmentatii, depigmenatii, caderea parului.Deglutiţia este liberă.
Palpare:Palpator glanda tiroidă nu se determină.
Auscultatie : La auscultatia vaselor glandei tiroide nu sunt prezente zgomote si sufluri.

Diagnostic prezumtiv:
Cardiopatie ischemică. Angină pectorală de efort Clasa Funcţională III. Infarct miocardic vechi
(2014). HTA gr. III cu risc adiţional foarte înalt. IC gr. III (NYHA).
In favoarea diagnosticului presupus sunt :
 datele obtinute din acuzele bolnavei :
- dureri caracter continuu retrosternal la efort fizic moderat sau uneori şi în repaus noaptea
cu iradiere în mână, gât, mandibulă, scapulă, cu durata de pana la 10 minute, uneori mai
mult de 2 ore, durerea se ameliorează puţin după ce se administrează nitroglicerină 0,5
mg subligval.
- palpitaţii sunt prezente, având senzaţia că inima iese din cutia toracică.
- dispnee insporatorie care apare la efort fizic moderat sau în repaus în perioada nopţii.
- edeme sunt prezente pe gambă.
 datele din istoricul bolii care releva un debut brusc al bolii, iniţiindu-se după un efort fizic
moderat sau un stres psihoemoţional;
 rezultatele examenului obiectiv care evidentiaza la inspectie:
- tipul constituţional hiperstenic.
- edeme la nivelul gambelor.
- poziţie forţată – şezând.
- auscultativ: zgomotele cardiace ritmice. Frecvenţa contracţiilor cardiace este de 92 bătăi pe
minut . TAstânga = 150/90mmHg, Tadreapta= 150/80 mmHg.
 la care se alatură şi factorii de risc:
- vârsta (67 ani)
- sexul
- HTA gr. III
- obezitate

 Luând în consideraţie şi clasificările:


1. Conform clasificării severităţii anginei pectorale conform Societăţii Canadiene de Boli
Cardiovasculare - clasa III s-a stabilit pe baza limitării marcate a activităţilor zilnice
obişnuite, angină la urcatul a două etaje (echivalent cu 100-200m).

8
2. Conform clasificării insuficienţei cardiace dupa NYHA – gradul III s-a stabilit pe baza
limitării importante a activităţii fizice, fără simptome la repaus, simptome la efort mai mic
decât cele uzuale.
3. Conform clasificării gradelor de TA – gradul III HTA severă TA sistolică mai mare sau egal
cu 180 mmHg; TA diastolică mai mare sau egală cu 110 mmHg.

Planul examinarii ulterioare a bolnavului:


1)Analiza generala a singelui.
Scopul : orientare si evaluare a reactivitatii organismului.
2) Analiza biochimică
Scopul: evaluarea nivelului de colesterol, LDL, HDL, trigliceride.
3) Examen sumar al urinei
Scopul: pentru excluderea unei posibile infecţii uinare.
4) Analiza sângelui determinarea nivelul glicemiei a jeun
Scopul: determinarea DZ
5) Determinarea indicelui protrombinic
Scopul: pentru a exclude tromboembolii
6) Creatinfosfokinaza MB
Scopul: determinarea necrozei miocardului.
7) Troponine
Scopul: determinarea necrozei miocardului.
8) Electrocradiograma
Scopul: pentru confirmarea ischemiei
9) Ecocardiografia toracică de repaus (2D, doppler)
Scopul: evaluarea structurii şi funcţiei cardiace
10) Holter monitor ECG
Scopul: pentru aprecierea tipului şi durata modificărilor ischemice de ECG în timpul acceselor
de angor în efort fizic obişnuit în condiţii de ambulator.
11) Proba de rece
Scopul: pentru a exclude angina pectorală vasospastică
12) Radiografia toracică
Scopul: pentru stratificarea riscului sau prognostic.
13) Scintigrama miocardică de stres
Scopul: evidenţierea zonei de hipofixare reversibilă
14) RMN, CT
15) Coronarografia
Scopul: pentru a identifica topografia şi întinderea afecţiunii coronariene.

Rezultatele examinărilor paraclinice:


1)Analiza generală a sîngelui (07.10.14):
Indici: Rezultat: Norma:
Hb 134 g/l 120,0-140,0 g/l

Er 4,2 * 1012 l 4,0-5,0 * 1012 l


IC 0,95 0,85-1,05
Leucocite 8,0 * 109 l 4,0-9,0 * 109 l
Trombocite 295 180,0-320,0 *109 l
Neutrofile:
Nesegmentate 3% 1-6%

9
Segmentate 63% 47-72%
Euzinofile 1% 0,5-5,0%
Bazofile 0-1,0%
Limfocite 28% 19-37%
Monocite 5% 3-11%
VSH 20 mm/h 2-10 mm/h
Concluzie : VSH marit – indica prezenta unui proces inflamator.

2)Analiza generala a urinei (07.10.14):

Norme SI 07.10.14
Cantitatea 100 ml
Culoarea galbena galben închis
Densitatea 1015-1030 1020
Transparenţa Transparentă tulbure
Reactia Acida acidă
Proteine 0 abs
Glucoza 0 abs
Celule epiteliale
 plate 2-3 / cv 1-2/ cv
nu se depisteaza
 renale
Leucocite 2-3 /camp 1-2 cv
Eritrocite 1-2 /camp 1-2 cv
Concluzie: Transparenţa urinei este tulbure.

3)Examenul biochimic sanguin (07.10.14):


Protrombina 97%
Ureea 5,3 mmol/l
Creatinina 65 mmol/l
Colesterolul 7,0 mmol/l
HDL colesterol 1,40 mmol/l
LDL colesterol 4,99 mmol/l
ASAT 23 U/l
ALAT 22 U/l
Trigliceride 1,32 mmol/l
Na 5,1 mmol/l
K 139 mmol/l
Cl 101 mmol/l
Creatinfosfokinaza MB 30
Concluzie: Colesterolul mărit.

4)Profilul glicemic (07.10.14):


1. 7,0 mmol/l
2. 6,8 mmol/l
3. 5,3 mmol/l
Concluzie: norma.

5) Analiza tropininei = negativ (08.05.18-1205.18)


Concluzie: lipsa necrozei miocardului.

10
6) ECG (06.10.14)
Ritm sinusal (R-R egale, P-P egale) cu FCC = 90 bătăi/min. AEC- deviată spre stânga
(R1>R2>R3). Complex QRS lărgit, înalt, subdenivelarea undei ST, unda T negativă în V5-6;
durata complexului QRS>0,12 sec; în DII R2<S, prezența undei Q – infarct cronic.

5)Ecocardiograma (08.10.14)
Induraţia pereţilor Ao şi Vao. Diltaraea inadecvată AS, AD. Akinezia miocardului peretelui
inferior VS. Akinezia unor segmente apical şi de mijloc SIV şi peretele anterior VS.

6) Ecocardiograma-color doppler (06.10.14)


Valva aortică – indurată
Valva mitrală – indurată, disacodată
Valva tricfuspidă – intactă
Valva pulmonară – intactă
Pericard subţire.
Htpulmonară – moderată 40 mmHg
Concluzie: Induraţia pereţilor Aoasc, Vao, VM. Dilatare moderată AS, AD. Akinezie
miocardului – peretele inferior VS, segmentul apical şi de mijloc SIV şi peretele anterior VS.
Insuficienţa VM gr. II, VTr gr. II, Vao gr. I. Afectarea relaxării miocardului VS. Htpulmonară
moderată.

7) Coronarografia (09.10.14)
Leziuni stenozante pe arterele coronariene nu sunt. Akinezie pe segmentele inferoapicale şi
hipokinezie pe segmentele anteroapicale a VS.

8) USG glandei tiroidei (10.10.14)


lob drept- 17,4+36,0+13,5 mm
lob stâng – 17,2+36,1+14,2 mm
istm – 4,9 mm
Concluzie: glanda tiroidă de dimensiuni normale, structură omogenă, contur regulat- În lobul
drept – un chist cu d=2,5mm.

9) USG organelor interne (10.10.14)


Schimbări difuze la ficat şi pancreas. Colecistită cronică – litiazică. Fibrozarea moderată a
pereţilor calicelor la rinichi bilateral. Microlitiază renală.

Diagnosticul diferenţiat
1. Infarct miocardic acut 2. Afecţiuni gastro-intestinale
- durata mai mult de 2 ore; - spasm esofagian;
- nu se ameliorează la administrarea de - reflux gastro-esofagian;
nitroglicerină sau în repaus; - ulcer peptic;
- prezenţa troponinelor la 6, 12, 24 ore; - pancreatită;
- ameliorarea durerii nu depinde de poziţia - colecistită.
pacientului;
- pacientul este agitat;
- localizarea durerii este difuză;
- indicii: kreatinin fosfokinaza, ASAT,
lactatdehidrogenaza măriţi.

11
3. Afecţiuni ortoped-infecţioase 4. Afecţiuni pulmonare
- discopatie cervicală; - embolie pulmonară;
- fractură costală; - infarct pulmonar;
- Herpes Zoster. - pneumonie;
- pleurită.

5. Afecţiuni vasculare 6. Afecţiuni cardiace


- disecţie aortică; - miocardită;
- anevrism aortic; - pericardită;
- boala cerebrovasculară. - cardiomiopatie;
- traumatism cardiac.

Diagnosticul clinic:
În baza acuzelor bolnavei la dureri cu caracter continuu retrosternal la efort fizic moderat
sau uneori şi în repaus noaptea cu iradiere în mână, gât, mandibulă, scapulă, cu durata de până la
10 minute, uneori mai mult de 2 ore, durerea se ameliorează puţin după ce se administrează
nitroglicerină 0,5 mg subligval. La fel sunt prezente palpitaţii, având senzaţia că inima iese din
cutia toracică. Dispnee inspiratorie care apare la efort fizic moderat sau în repaus în perioada
nopţii şi edeme prezente pe gambă.
Precum şi în baza isoricului actualei boli cu un debut brusc al bolii, iniţiindu-se după un
efort fizic moderat sau un stres psihoemoţional.
În iunie 2014 pacienta la efectuarea unui efort fizic majorat, în urma căruia seara a
suportat dureri retrosternale care iradiau în mână, gât, mandibulă, scapulă, cu durata mai mult de
2 ore, după care a fost transportată la spital și diagnosticată cu infarct miocardic. S-a efectuat
baypass coronarian. A fost indicat tratament la domiciliu: beta-adrenoblocante, nitraţi,
antiagregante, IEC, antagoniştii de Ca.
În baza examenului obiectiv au fost observate semne clinice:
- tipul constituţional hiperstenic.
- edeme la nivelul gambelor.
- poziţie forţată – şezând.
- auscultativ: zgomotele cardiace ritmice. Frecvenţa contracţiilor cardiace este de 92 bătăi pe
minut . TAstânga = 150/90mmHg, Tadreapta= 150/80 mmHg.
La care se alatură şi factorii de risc: vârsta (67 ani), sexul, HTA gr. III, obezitate.
În urma efectuării examenului de laborator s-a evedenţiat prezenţa inflamaţiei (VSH = 20
mm/h, creşeterea nivelului de colesterol în sânge), iar paraclinic prin examenul ECG a fost
demonstrat semne de infarct in stadiul cronic. Ecocardiograma a evidenţiat akinezia miocardului
VS.
Luând în consideraţie clasificările:
1. Conform clasificării severităţii anginei pectorale conform Societăţii Canadiene de Boli
Cardiovasculare - clasa III s-a stabilit pe baza limitării marcate a activităţilor zilnice obişnuite,
angină la urcatul a două etaje (echivalent cu 100-200m).
2. Conform clasificării insuficienţei cardiace dupa NYHA – gradul III s-a stabilit pe baza
limitării importante a activităţii fizice, fără simptome la repaus, simptome la efort mai mic
decât cele uzuale.
3. Conform clasificării gradelor de TA – gradul III HTA severă TA sistolică mai mare sau egal
cu 180 mmHg; TA diastolică mai mare sau egală cu 110 mmHg.

12
Astfel putem concluziona dagnosticul clinic de bază: Cardiopatie ischemică. Angină
pectorală de efort CF III. Hipertensiune arterială gr. III cu risc foarte înalt adiţional. IC
gr. III (NYHA). Dislipidemie.

Evoluţia zilnică a pacientului


1. 09.05.18
Starea generală a pacientei stabilă. Acuză dispnee inspiratorie la efort moderat.
Obiectiv: tegumentele şi mucoasele – roz-pale. Auscultativ la nivelul plamânilor se
depistează murmur vezicular. La cord zgomotele cardiace sunt ritmice. FFC=80 bătăi/minut.
TA=120/80 mmHg.
2. 10.05.18
Starea generală în dinamică este relativ stabilă. Persistă dispnee inspiratorie la efort fizic
minimal, dureri constante retrosternal la efort fizic minimal şi uneori în repaus.
Obiectiv: edeme pe gambe absente. Auscultativ în plămâni murmur vezicular. Zgomotele
cardiace sunt ritmice. FCC=84bătăi/minut. TA=120/80mmHg.
Abdomenul este moale, indolor la palpare în regiunea epigastrală.
3. 11.05.18
Starea generală în dinamică este relativ stabilă.
Acuze: dispnee inspiratorie la efort fizic minimal. Obiectiv: edeme pe gambe absente.
Auscultativ în plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace sunt ritmice.
FCC=84bătăi/minut. TA=140/90mmHg.
ora 1010- După coronarografie
Starea generală este relativ stabilă. Acuze la moment nu prezintă. Obiectiv: edeme pe
gambe absente. Auscultativ în plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace sunt ritmice.
FCC=84bătăi/minut. TA=145/90mmHg.
Pansamentul este curat. Pacienta refuză regim post-intervenţional cu consumul de 1,5 litri
lichid timp de 2 ore şi regimul 5 cu trecere la regimul 2/abord prin artera radială dreaptă.
4. 12.05.18
Starea generală în dinamică este relativ stabilă.
Acuze: dispnee inspiratorie la efort fizic minimal, cefalee difuză, dureri precordiale.
Obiectiv: edeme pe gambe absente. Auscultativ în plămâni murmur vezicular. Zgomotele
cardiace sunt ritmice. FCC=80bătăi/minut. TA=145/80mmHg.
La palpare abdomenul este moale, sensibil în regiunea epigastrală. Ficatul mărit +2-3cm.
5. 13.05.18
Starea generală a pacientei este de gravitate medie, cu ameliorare în dinamică. Au
diminuat durerile retrosternale, cefalee difuză, mai persistă dispnee inspiratorie la efort fizic
moderat.
Obiectiv: poziţia pacientei este activă. Conştiinţa clară, pacienta răspunde adecvat la
întrebări, se orientează în timp şi spaţiu. Edeme pe gambe absente.
Auscultativ în plămâni murmur vezicular. FR=17/minut. Zgomotele cardiace sunt
ritmice. FCC=84bătăi/minut. TA=120/80mmHg.
La palpare abdomenul este moale, sensibil în regiunea epigastrală. Ficatul mărit +2-3cm.
Splina nu se palpează. Micţiunile sunt libere, indolore.

13
Tratamentul :
Obiective:
1. Îmbunătăţirea prognosticului prin prevenirea infarctului miocardic acut şi a decesului de cauză
cardiacă (prin reducerea progresiei şi stabilizarea plăcii de aterom).
2. Prevenţia trombozei (antagonizarea disfuncţiei endoteliale sau a rupturii placii).
3. Ameliorarea simptomelor.

Tratament nefarmacologic administrată în staţionar:


1)Regim de salon.
2)Dieta Nr.9, hiposodată
3)Executarea exercitiilor fizice usoare.

Schema de tratament medicamentos administrată în staţionar:


1. Antiagregante: Tab. Aspirină – 100mg/dimineaţa
2. Vasodilatator, antianginos: Tab. Kardiket 40 mg/2 ori pe zi
3. IEC: - Tab. Lizinopril 20 mg/dimineaţa
- Tab. Berlipril 10 mg/seara
4. Sol. MgSO4 25% - 5 ml + sol. NaCl 100ml i/v
5. Diuretice: Tab. Verospiron 25 mg/dimineaţa
6. Gastroprotectoare: - Tab. Cărbune activat 1 tab./3 ori pe zi
- Tab. Mezim forte 1 tab./de 3 ori pe zi

Epicriza:
Pacienta Jidari Elena, 67 ani, locul de trai or. Strășeni, s-a internat în secţia de
cardiologie nr.3 al Institutului de Cardiologie la data de 08.05.2018 cu diagnosticul de
cardiopatie ischemică, angină pectorală de efort CF III, HTA gr. III cu risc adiţional foarte
înalt, insuficienţă cardiacă gr. III (NYHA). Dislipidemie.
Bolnava acuza dureri cu caracter continuu retrosternal la efort fizic moderat sau uneori şi
în repaus noaptea cu iradiere în mână, gât, mandibulă, scapulă, cu durata de până la 10 minute,
uneori mai mult de 2 ore, durerea se ameliorează puţin după ce se administrează nitroglicerină
0,5 mg subligval. La fel sunt prezente palpitaţii, având senzaţia că inima iese din cutia toracică.
Dispnee inspiratorie care apare la efort fizic moderat sau în repaus în perioada nopţii şi edeme
prezente pe gambă.
în baza isoricului actualei boli cu un debut brusc al bolii, iniţiindu-se după un efort fizic moderat
sau un stres psihoemoţional.
În iunie 2014 pacienta la efectuarea unui efort fizic majorat, în urma căruia seara a suportat
dureri retrosternale care iradiau în mână, gât, mandibulă, scapulă, cu durata mai mult de 2 ore,
după care a fost transportată la spital și diagnosticată cu infarct miocardic. S-a efectuat
baypass coronarian. A fost indicat tratament la domiciliu: beta-adrenoblocante, nitraţi,
antiagregante, IEC, antagoniştii de Ca.
În baza examenului obiectiv au fost observate semne clinice:
- tipul constituţional hiperstenic.
- edeme la nivelul gambelor.
- poziţie forţată – şezând.
- auscultativ: zgomotele cardiace ritmice. Frecvenţa contracţiilor cardiace este de 92 bătăi pe
minut . TAstânga = 150/90mmHg, Tadreapta= 150/80 mmHg.
La care se alatură şi factorii de risc: vârsta (67 ani), sexul, HTA gr. III, obezitate.

14
În urma efectuării examenului de laborator s-a evedenţiat prezenţa inflamaţiei (VSH = 20
mm/h), mărirea nivelului de colesterol, iar paraclinic prin examenul ECG a fost demonstrat
sechelepostinfarct. Ecocardiografia coloră doppler a evidenţiat akinezia miocardului VS.
Luând în consideraţie clasificările:
 conform clasificării severităţii anginei pectorale conform Societăţii Canadiene de Boli
Cardiovasculare - clasa III s-a stabilit pe baza limitării marcate a activităţilor zilnice
obişnuite, angină la urcatul a două etaje (echivalent cu 100-200m).
 conform clasificării insuficienţei cardiace dupa NYHA – gradul III s-a stabilit pe baza
limitării importante a activităţii fizice, fără simptome la repaus, simptome la efort mai
mic decât cele uzuale.
 conform clasificării gradelor de TA – gradul III HTA severă TA sistolică mai mare sau
egal cu 180 mmHg; TA diastolică mai mare sau egală cu 110 mmHg.
În staţionar a fost efectuat urmatorul tratament: Tab. Aspirină 100mg/dimineaţa; Tab.
Kardiket 40 mg/2 ori pe zi; Tab. Lizinopril 20 mg/dimineaţa; Tab. Berlipril 10 mg/seara; Sol.
MgSO4 25% - 5 ml + sol. NaCl 100ml i/v; Tab. Verospiron 25 mg/dimineaţa; Tab. Cărbune
activat 1 tab./3 ori pe zi; Tab. Mezim forte 1 tab./de 3 ori pe zi.
După tratament starea pacientei fără schimbări, s-a obtinut o ameliorare uşoara a sindromului
dolor.
Pacienta se externează în stare ameliorată cu urmatoarele recomandări:
- evidenţa la medicul de familie, medicul cardiolog;
-menţinerea dietei hiposodată prescrise în staţionar, reducerea consumării grăsimilor saturate;
-regim raţional de muncă şi odihnă, evitarea stresului;
-efectuarea gimnasticii medicale uşoare pentru menţinerea greutăţii normale;
-administrarea tratamentului:
1. Tab. Nebivolol 5mg/dimineaţa
2. Tab. Kardiket 20 mg/2 ori pe zi
3. Tab. Izosorbit 5mg (de lungă durată)
4. Tab. Furosemid 40 mg/dimineaţa
5. Tab. Veroşpiron 50 mg/dimineaţa
6. Tab. Sinvastatin 80 mg (de lungă durată)
7. Tab. Sorbifer 1 tab/zi
-controlul analizei generale a sângelui peste 1 lună;
-monitorizarea creatinfosfokinazei totale, ALAT, ASAT – la 1 lună , apoi fiecare 3 luni;
- de efectuat hormonii glandei tiroide (T4, TSH, TPO) pe locul de trai, apoi consult al
endocrinologului la CMF.
-consultarea cardiologului peste 4 săptămâni, sau adresarea în orice moment la manifestări
atipice a bolii, agravării bolii.

Prognostic: la însănătoşire – nefavorabil, de viaţă favorabil, pentru recuperarea capacităţii


de muncă - nefavorabil.

15

S-ar putea să vă placă și