9 CAPITOLUL 9

Convertoare numeric analogice şi analog numerice

Semnalele din lumea reală, preponderent analogice, nu sunt compatibile cu
formatul de date binar utilizat în microprocesoare, şi de aceea ele necesită o
conversie înainte şi după procesare.
Pentru a putea beneficia de avantajele tehnicii digitale atunci când lucrăm cu
semnale de intrare şi de ieşire analogice trebuie să parcurgem trei paşi:
1. Convertirea semnalelor analogice, din lumea reală, în formă digitală. Această
operaţie se numeşte conversie analog numerică (sau analog digitală)
2. Prelucrarea datelor sub formă digitală
3. Convertirea semnalului de ieşire spre lumea reală din formă digitală în formă
analogică. Acest procedeu se numeşte conversie numeric (digital) analogică

Figura 9.1 prezintă un sistem de control al temperaturii care necesită conversie

analog digitală pentru a putea folosi tehnicile de procesare digitală şi apoi conversie
digital analogică pentru acţionarea dispozitivului de comandă.

Temperatura
(analogic) (analogic) Convertor (digital)
Dispozitiv de măsura Procesare digitală
analogic digital

(digital) Convertor (analogic) Dispozitiv (analogic) Temperatura

digital analogic de comandă controlată

Figura 9.1. Sistem de control digital al temperaturii.

Pentru a putea defini circuitele care realizează aceste conversii, se definesc

câteva noţiuni.
Se numeşte mărime analogică o mărime fizică definită pe un interval
continuu de timp şi ale cărei valori sunt cuprinse într-un interval continuu de valori ale
amplitudinii.
Definim conversia analog - digitală ca fiind procesul de transformare al unui
semnal analogic de intrare într-un cod binar de ieşire, compatibil cu formatul de date
utilizat în microcalculatoare.
Conversia digital - analogică este procesul invers celui precedent.
Pentru a ilustra diferenţa dintre o reprezentare analogică şi una digitală a unei
mărimi, să luăm cazul unei tensiuni care variază în domeniul 0 ÷ +15 V.
Reprezentarea analogică a acestei mărimi ţine seamă de toate valorile cuprinse între
0 şi +15 V, adică un număr infinit de valori.

142
 Capitolul 9. Convertoare numeric analogice şi analog numerice
În reprezentarea digitală a tensiunii, folosind 4 biţi, se pot definii doar 16
valori. Mai multe valori se pot definii doar utilizând mai mulţi biţi. Deci o mărime
analogică poate fi descrisă digital cu o anumită precizie, prin intermediul unui cod
digital care specifică valori discrete din domeniul de variaţie. Acest procedeu este
exemplificat în figura 9.2, unde mărimea analogică este reprezentată de o curbă
continuă care ia valori între 0 şi +15 V. Dacă se foloseşte un cod pe 4 biţi pentru a
reprezenta curba din figură, fiecare număr binar reprezintă un punct discret de pe
curbă.

15
14
13
12
11
10
Tensiune (V)

9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
22
24
26
28
30
32
Timp (ms) 34

Figura 9.2. Puncte discrete (digitale) pe o curbă continuă.

În figura 9.2 tensiunea de pe curba analogică este măsurată, sau
eşantionată, la fiecare din cele 35 de intervale egale. Tensiunea din fiecare interval
este reprezentată printr-un cod pe patru biţi. De exemplu pentru t = 6ms valoarea
tensiunii este 1100, la t = 16ms este 0101 şi la t =30ms este 1110. Avem deci o serie
de numere binare care reprezintă variaţia tensiunii de-a lungul curbei analogice.
Aceasta este ideea de bază a conversiei analog digitale A/D sau analog numerice
A/N.
O aproximare a mărimii analogice reprezentate în figura 9.2 poate fi
reconstruită din seria de numere digitale care a fost generată. Desigur vor exista o
serie de erori în refacerea mărimii iniţiale deoarece doar anumite valori au fost
reprezentate (36 în exemplul considerat) şi nu un set continuu de valori. În figura 9.3
se prezintă funcţia reconstruită prin reprezentarea celor 36 de valori digitale.

143
Circuite digitale

14

12

10

2
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Figura 9.3. Funcţia analogică reconstituită din seria de numere digitale.

9.1 Convertoare numeric - analogice (CNA, DAC)

Convertorul numeric analogic este un circuit electronic care furnizează la
ieşire o mărime analogică (tensiune sau curent) proporţională cu numărul aplicat la
intrare sub formă de combinaţie de variabile binare.
După cum rezultă din această definiţie, legătura dintre intrare şi ieşire este o
funcţie definită pe o mulţime discretă - mulţimea numerelor aplicate la intrare - cu
valori într-un anumit interval de tensiuni sau curenţi de ieşire. Pentru un CNA ideal se
poate scrie:
V0=N.∆V sau I0=N.∆I

N Convertor Vo (Io)
digital-analogic

Vref (Iref) = ∆V

Figura 9.4. Convertor digital analogic. Schemă bloc.

144
 Capitolul 9. Convertoare numeric analogice şi analog numerice
corespunzător unei ieşiri în tensiune şi respectiv în curent. Variabila N reprezintă
numărul aplicat la intrare iar ∆V şi ∆I treptele de tensiune respectiv de curent
corespunzătoare unei unităţi aplicate la intrare (pentru N=1, V0=∆V).
Pentru definirea parametrilor CNA şi CAN este necesar să definim
următoarele noţiuni:
- Cuantizare = împărţirea intervalului de variaţie a unei mărimi analogice într-
un număr determinat de trepte (cuante).
- MSB = (Most Significant Bit), bitul cel mai semnificativ, este bitul având
ponderea cea mai mare la scrierea binară a numerelor.
- LSB = (Least Significant Bit), bitul cel mai puţin semnificativ, cu ponderea
cea mai mică la scrierea binară a numerelor.
Pentru exemplificare considerăm reprezentarea binară a numărului N:

N = bn bn−1 ...bk ...b1b0

unde bk∈{0,1} şi k∈{0,1,...,n}. În această scriere bn=MSB, b0=LSB, bk=bit intermediar.

9.1.1 Parametrii CNA
Gama de variaţie a semnalului de ieşire: reprezintă domeniul maxim de
variaţie pe care îl poate avea mărimea analogică de la ieşirea convertorului D/A.
Rezoluţie: reprezintă treapta minimă ce poate fi sesizată la ieşirea unui
convertor numeric - analogic; trebuie precizat că specificarea rezoluţiei se poate face
prin valoarea absolută a treptei minime de la ieşirea convertorului, fie prin numărul
maxim de trepte distincte de la ieşire. De exemplu un CNA de 4 biţi are o rezoluţie
de 1/(24 – 1) = 1/15. Exprimat procentual rezoluţia este (1/15)*100 = 6,67%. Numărul
maxim de trepte discrete egale este 2n – 1, unde n este numărul de biţi, în cazul
convertorului de 4 biţi fiind 15. Rezoluţia poate fi de asemenea exprimata prin
numărul de biţi aplicaţi la intrarea convertorului.
Precizia. Precizia rezultă din compararea valorii actuale cu valoarea
aşteptată. Se exprimă în procente din domeniul maxim. De exemplu pentru un
convertor cu domeniul maxim de variaţie de 10 V şi o precizie de ± 0,1%, eroarea
maximă pentru orice tensiune de intrare este (10 V)*(0,001) = 10 mV. În mod ideal
precizia trebuie să fie mai mică decât ±½ LSB. Pentru un convertor de 8 biţi cel mai
puţin semnificativ bit reprezintă 0,39% din domeniul total. Precizia trebuie să fie de
aproximativ ± 0,2%.
Timpul de conversie: reprezintă intervalul de timp necesar pentru a se
executa o conversie; conversia se consideră încheiată când mărimea de ieşire se
stabileşte la valoarea finală ±½ LSB.
Rata de conversie: reprezintă numărul de conversii pe secundă ce pot fi
executate de convertor.
Pentru exemplificarea acestor noţiuni considerăm un convertor numeric
analogic ca cel prezentat în figura 9.4. Pentru N=31 şi ∆V=0,1V, tensiunea maximă
de la ieşire este V0max = N∆V = 3,1V. Gama de variaţie a tensiunii de ieşire este
intervalul [0; 3,1 V]. Rezoluţia convertorului este dată de treapta minimă ∆V=0,1 V.
Ea se poate exprima şi prin numărul maxim de trepte distincte N+1=32.

145
Circuite digitale
Caracteristica de transfer a unui convertor D/A este dată de relaţia v0(n) unde
n∈{0,1, ... N}. Ea este reprezentată în figura 9.5. Trebuie remarcat că valorile
argumentului n sunt elemente ale unei mulţimi discrete şi ca urmare tensiunea de
ieşire este definită numai pentru aceste valori. Abaterile de la caracteristica ideală
sunt prezentate în figura 9.5.
Există mai multe tipuri de erori ce pot să apară la efectuarea unei conversii
digital analogice, şi anume:
Eroare de neliniaritate: exprimă abaterea caracteristicii reale de la
caracteristica ideală-linia dreaptă a convertorului D/A; se măsoară în LSB. Ea poate
fi de două tipuri: eroare de neliniaritate integrală şi eroare de neliniaritate diferenţială.
Eroare de câştig: este
abaterea pantei caracteristicii de
transfer reale faţă de panta
caracteristicii de transfer ideale; se
măsoară în %. Astfel pot să apară erori
de câştig mai mic sau de câştig mai
mare, toate treptele de amplitudine
fiind mai mici respectiv mai mari decât
cele ideale.
Eroare de offset: reprezintă
deplasarea caracteristicii de transfer
Figura 9.5. Abaterile caracteristicii CNA
faţă de origine; se măsoară în LSB. Se
mai poate defini şi ca valoarea mărimii analogice de ieşire când numărul de intrare
este „0”.
Pentru exemplificarea acestor noţiuni să considerăm un convertor numeric-
analogic de 4 biţi, care generează în consecinţă 15 paşi distincţi. Fiecare grafic din
figură include rampa ideală pentru comparaţie cu semnalul de ieşire eronat.

Iesire analogica Iesire analogica

15 15
Caracteistica ideala Caracteistica ideala
14 14
13 13
12 12
11 11
10 10
9 9
8 8
7 7
6 Iesire nemonotoma 6 Neliniarietate
Neliniaritate
5 5 diferentiala
4 4
diferenţială
3 3
2 2
1 Intrare binara 1 Intrare binara
0 0
1111

1111
0000
0001
0010
0011
0100
0101
0110
0111
1000
1001
1010
1011
1100
1101
1110

0000
0001
0010
0011
0100
0101
0110
0111
1000
1001
1010
1011
1100
1101
1110

Ieşirenemonotoma
a) Iesire nemonotonă b) Neliniarietate diferentiala

146
 Capitolul 9. Convertoare numeric analogice şi analog numerice
Iesire analogica Iesire analogica
15 15
Castig mai
14 mare 14
13 13
12 12
11 11
10 10
9 Caracteistica ideala 9
8 8
7 7
6 6
5 5 Caracteistica ideala
4 4
3 3
2 Castig mai mic 2
1 Intrare binara 1 Intrare binara
0 1111 0

1111
0000
0001
0010
0011
0100
0101
0110
0111
1000
1001
1010
1011
1100
1101
1110

0000
0001
0010
0011
0100
0101
0110
0111
1000
1001
1010
1011
1100
1101
1110
c) Eroare de castig d) Eroare de offset

Figura 9.6. Exemplificarea diferitelor tipuri de erori ale unui CNA.

9.1.2 Structuri de circuite pentru convertoare D/A

Fie N2= b n b n-1 ...b1b 0 forma binară a numărului aplicat la intrarea convertorului.
Corespondentul zecimal al acestuia este:
N10=b0.20+b1.21+...+bk.2k+...+bn.2n cu bk∈{0,1}
La ieşire convertorului se va obţine o mărime electrică proporţională cu N10, de
forma:
V(N)=N10VR=b0.20.VR+b1.21.VR+...+bk.2k.VR+...+bn.2nVR
sau
I(N)=N10.IR=b0.20.IR+b1.21.IR+...+bk.2k.IR+...+bn.2n.IR

unde VR şi IR reprezintă respectiv o tensiune şi un curent de referinţă. Scoţând factor

comun 2n cele două expresii se mai pot scrie:
 b ⋅V b ⋅V b ⋅V 
V(N)=2n  0 n R + 1 n−1 R +...+ k n − k R +...+ b n ⋅ VR 
 2 2 2 

 b ⋅I b ⋅I b ⋅I 
I(N)=2n  0 n R + 1 n−1R +...+ k n− kR +...+ b n ⋅ I R 
 2 2 2 
Pentru obţinerea mărimilor V(N) şi I(N) avem două posibilităţi:
- obţinerea produselor bkVR sau bkIR (înmulţirea cu bK însemnând comutarea
tensiunii VR sau a curentului IR) şi apoi sumarea lor cu ponderile 1/2n-k.
- obţinerea mărimilor ponderate VR, VR/2,...,VR/2n (respectiv IR, IR/2,..., IR/2k,
..., IR/2n), comutarea lor, adică înmulţirea cu coeficienţii bk şi apoi sumarea cu
ponderi egale.
Cele două moduri de realizare sunt ilustrate în schema bloc din figura 9.7.

147
Circuite digitale

Figura 9.7. Tipuri de conversii D/A: a) cu sumare ponderată; b) cu generarea

tensiunilor ponderate.
În ambele scheme este necesară folosirea unei reţele de ponderare fie pentru
sumare ponderată, fie pentru obţinerea de curenţi ponderaţi sau tensiuni ponderate.
9.1.2.1 CNA cu reţea de rezistenţe ponderate.
O metodă de conversie D/A utilizează o reţea de rezistenţe a căror valoare
reprezintă ponderea binară a biţilor de intrare a codului digital. Figura 9.8 prezintă un
CNA de 4 biţi de acest tip. Fiecare rezistenţe de intrare va fi parcursă sau nu de
curent în funcţie de nivelul tensiunii de intrare. Dacă tensiunea de intrare este zero
atunci curentul de intrare este zero, dacă tensiunea de intrare este de nivel ridicat (1
logic) valoarea curentului depinde de valoarea rezistenţei şi este diferită pentru
fiecare rezistenţă de intrare aşa cum se indică în figură.

8R I0
I0=V/8R 20 Ir Rr
4R I1
I1=V/4R 21 Vout=IrRr
2R I2 -
I2=V/2R 22
I=0 Vout
R I3
I3=V/R 23 +

Figura 9.8. CNA cu intrări ponderate.

Deoarece curentul de intrare într-un amplificator operaţional este practic zero
toţi curenţii de intrare se însumează şi trec prin Rr . Deoarece intrarea inversoare
este la zero volţi (masă virtuală) căderea de tensiune pe Rr este egală cu tensiunea
de ieşire, deci Vout egal cu Ir Rr.
Valorile rezistenţelor de intrare sunt alese să fie invers proporţionale cu
ponderile binare ale biţilor de intrare. Rezistenţa cu cea mai mică valoare (R)
corespunde intrării binare cu ponderea cea mai mare (23). Celelalte rezistenţe sunt
multiplii de R (2R, 4R şi 8R) şi corespund ponderilor binare 22, 21 şi 20. Curenţii de
intrare sunt de asemenea proporţionali cu ponderile binare. Astfel tensiunea de

148
 Capitolul 9. Convertoare numeric analogice şi analog numerice
ieşire este proporţională cu suma ponderilor binare deoarece suma curenţilor de
intrare trece prin Rr.
Unul dintre dezavantajele acestui tip de CNA este numărul de rezistenţe de
valori diferite. De exemplu un convertor de 8 biţi necesită rezistenţe de la valoarea R
până la valoarea 128 de R în paşi
Rr
reprezentând puteri ale lui 2. 200k
D0
Acest domeniu de rezistenţe 100k 10k
necesită o toleranţă de 1/255 (mai D1

puţin de 0,5%) pentru a converti 50k -

intrarea cu precizie, făcând acest D2 OUT
Vout
tip de CNA dificil pentru producţia 25k
+
D3
de masă.
În exemplul din figura 9.9.a
se prezintă un convertor numeric Figura 9.9.CNA de 4 biţi cu reţea de
analogic de 4 biţi la intrarea căruia rezistenţe ponderate
se aplică formele de undă din figura 9.10.

D0

D1

D2

D3

Figura 9.10. Forme de undă aplicate la intrarea CNA din figura 9.9
Pentru început se determină curenţii prin fiecare din intrările programate.
Deoarece intrarea inversoare este la zero volţi (masă virtuală) şi un 1 logic
corespunde unei tensiuni de + 5V, curentul prin oricare din rezistenţele de intrare
este egal cu 5V împărţit cu valoarea rezistenţei.

I0 = 5V/ 200kΩ = 0,025 mA

I1 = 5V/ 100kΩ = 0,05 mA
I2 = 5V/ 50kΩ = 0,1 mA
I3 = 5V/ 25kΩ = 0,2 mA

Deoarece curentul de intrare în amplificatorul operaţional este practic zero, tot

curentul trece prin rezistenţa de reacţie Rr. Deoarece unul din terminalele lui Rr este
la 0V (masa virtuală) căderea de tensiune pe rezistenţa de reacţie Rr este egală cu
tensiunea de ieşire, care este negativă în raport cu masa.

149
Circuite digitale
Vout(D0) = 10 kΩ x (-0,025 mA) = - 0,25 V
Vout(D1) = 10 kΩ x (-0,05 mA) = - 0,5 V
Vout(D2) = 10 kΩ x (-0,1 mA) = - 1 V
Vout(D3) = 10 kΩ x (-0,2 mA) = - 2 V
Din figura 9.10 primul cod binar de intrare este 0000 care determină o ieşire
egală cu 0V. Următorul cod de intrare este 0001 care determină o tensiune de ieşire
de – 0,25 V. Următorul cod este 0010 iar tensiunea corespunzătoare – 0,5 V. Pentru
codul de intrare 0011 tensiunea de ieşire este de – 0,25 V + (- 0,5 V) = -0,75 V.
Pentru fiecare cod succesiv tensiunea de ieşire creşte cu – 0,25 V, deci pentru
această secvenţa binară particulară, tensiunea de ieşire este o tensiune în trepte de
la 0 V la – 3,75 V în trepte de – 0,25 V, aşa cum se prezintă în figura 9.11.

0V

-1.0V

-2.0V

-3.0V

-4.0V
Timp

Figura 9.11. Tensiunea de ieşire din CNA prezentată în figura 9.9.

9.1.2.2 CNA cu reţea de rezistenţe R-2R

O altă metodă de conversie D/A este cea folosind o reţea de rezistenţe R-2R
aşa cum se prezintă în figura 9.12. Înlătură una din problemele CNA cu intrări
ponderate prin aceea că foloseşte doar rezistenţe de două valori R şi 2R.
Reţeaua R-2R
Utilizarea acestor reţele la sumarea ponderată de tensiuni şi curenţi este
ilustrată în figura 9.12. Reţeaua din figură are drept mărimi de intrare tensiunile bk.VR
cu bk∈{0,1}, şi furnizează la ieşire suma lor ponderată. Amplificatorul operaţional
este conectat ca repetor de tensiune, asigurând o impedanţă de intrare foarte mare
pentru a nu modifica tensiunea de ieşire din reţea. Determinarea expresiei tensiunii
de ieşire se face prin superpoziţie. Se va considera bk=1 iar toţi ceilalţi coeficienţi se
vor lua nuli, respectiv
b0=b1=...=bk-1=bk+1=...=bn=0

150
 Capitolul 9. Convertoare numeric analogice şi analog numerice

Figura 9.12. CNA cu sumare ponderată şi reţea R-2R

Pentru efectuarea calculului se va observa că reţeaua R-2R are proprietatea
că prezintă o impedanţă egală cu 2R faţă de oricare din punctele marcate cu săgeţi,
privind în sensul acestora, măsurată faţă de referinţă.
Trebuie determinată componenta de tensiune produsă de către sursa bk.VR în
tensiunea de ieşire V0. Schema reţelei pentru această situaţie este dată în figura
9.13.a. Ţinând cont că toată partea de reţea de la nodul k+1 până la n poate fi
echivalată cu o rezistenţă de valoare 2R rezultă schema din figura 9.13.b.

a) d)
Figura 9.13. Analiza reţelei R-2R.
Aplicând teorema Thévenin pentru figura 9.13.b rezultă:
− un generator echivalent având tensiunea egală cu tensiunea în gol în nodul
V
k+1, respectiv bk R ;
2
− rezistenţă echivalentă egală cu impedanţa reţelei pasivizate, respectiv 2R.
Se observă că în felul acesta am avansat cu un nod, din k în k+1. Repetând
procesul de n-k ori se ajunge în situaţia din schema 9.13.d. Rezultă tensiunea de
ieşire V0 dată de sursa bk.VR de valoare:

151
Circuite digitale
b k ⋅ VR
V0(bk)=
2 n − k +1
Tensiunea totală de ieşire va fi :

n
VR VR n V
V0= ∑ bk n − k +1
= n +1 ∑ k
⋅ b ⋅ 2 k = N ⋅ nR+1
k =0 2 2 k =0 2

Se obţine deci o tensiune proporţională cu N.

Pentru sumarea ponderată de curenţi, mărimile bk.Ik se aplică în nodurile
reţelei ca în figura 9.14.

Figura 9.14. Convertor numeric analogic cu reţea R-2R şi surse de curent

Analiza acestui circuit este similară cu aceea a circuitului anterior şi are la
bază proprietatea reţelei R-2R arătată în figura 9.12.b. Această configuraţie de circuit
este mai avantajoasă din punct de vedere al vitezei de comutaţie deoarece circuitul
utilizat la comutaţia curenţilor este mai rapid decât circuitul utilizat la comutaţia
tensiunilor.
În figura 9.15 se prezintă un exemplu de convertor D/A de 4 biţi cu reţea R-
2R. Presupunem că intrarea D3 este la nivel logic 1 (+5 V) şi celelalte intrări la masă
(0 logic), adică convertorului i se aplică codul de intrare 1000. Circuitul care rezultă
se prezintă în figura 9.16.a. Deoarece rezistenţa echivalentă a două rezistenţe în
paralel de valoare 2R este R, iar rezistenţa echivalentă a două rezistenţe serie de
valoare R este 2R, circuitul se poate reduce la circuitul echivalent din figura 9.16.b.

D0 D1 D2 D3 Rr = 2R
R1 R3 R5 R7
2R 2R 2R 2R
R2 R4 R6 R8
- Vout
2R R R R .
+

Figura 9.15. Un CNA de 4 biţi cu reţea R-2R.

152
 Capitolul 9. Convertoare numeric analogice şi analog numerice
+ 5V
D3 = + 5V

R7 Rr = 2R R7 I = 5V/2R
2R 2R Rr = 2R
R2 R4 R6 R8 -
- Vout
2R Re 0V . Vout = - IRr
R1 R R3 R R5 R .
+ = -(5V/2R)2R = - 5V
2R 2R 2R
+ 2R

D0 = 0 D1 = 0 D2 = 0
a) b)
Figura 9.16. Circuitul echivalent pentru cuvântul codul binar de intrare 1000.
Prin rezistentă echivalentă 2R nu circulă curent deoarece intrarea inversoare
este la masa virtuală. Astfel tot curentul (I = 5 V/ 2R) care circulă prin R7 trece de
asemenea şi prin Rr şi tensiunea de ieşire este – 5V.
Figura 9.17. prezintă circuitul echivalent pentru cazul în care intrarea D2 este
la +5 V şi celelalte la masă, corespunzător codului 0100. Dacă aplică teorema lui
Thévenin dinspre R8 se obţine o sursă echivalentă de 2,5 V în serie cu o rezistenţă
de valoare R. Astfel rezultă prin Rr un curent I = 2,5 V/2R care provoacă o cădere de
tensiune la bornele rezistenţei de reacţie (de valoare 2R) egală cu -2,5 V.
D2 = + 5V

R5 Rr = 2R
2R
R2 R4 R6 R8
- Vout
2R
R1 R R3 R R R7 .

2R 2R 2R +

D0 = 0 D1 = 0 D3 = 0
a)

D2 = + 5V

Rr = 2R
R5
2R I = 2,5V/2R
R8
Rr = 2R
- Vth Rth R8
Re R 0V
R7
+
.
. <=> +2,5V I= 0 0 V
-

.
2R 2R R R Vout = - IRr
R7 +

2R = -(2,5V/2R)2R = - 2,5V
D0 = 0
D1 = 0 D3 = 0
.
b) c)

Figura 9.17. Circuitul echivalent pentru cuvântul codul binar de intrare 0100.
În figura 9.18 se prezintă circuitul echivalent pentru D1 = +5 V şi celelalte
intrări la masă, corespunzător codului 0010. Din nou aplicând teorema lui Thévenin
pentru circuitul văzut dinspre R8 se obţine o sursă de tensiune echivalentă de 1,25 V
în serie cu o rezistenţă echivalentă de valoare R. Rezultă un curent I = 1,25V/2R
care trece prin Rr şi provoacă o tensiune de ieşire de – 1,25 V.

153
Circuite digitale
D1 = + 5V

R3 Rr = 2R
2R
R2 R4 R6 R8
- Vout
2R
R1 R R R5 R R7 .

2R 2R 2R +

D0 = 0 D2 = 0 D3 = 0
a)
D1 = + 5V

Rr = 2R
R3 I = 1,25V/2R
2R
R6 R8
Rr = 2R
- Vth Rth R8
R R 0V
Re R5 R7
+
.
. <=> +1,25V I= 0 0 V
-

.
2R 2R 2R R R Vout = - IRr
R7 +
= -(1,25V/2R)2R
2R = - 1,25V
D0 = 0 D2 = 0 D3 = 0
.
b) c)

Figura 9.18. Circuitul echivalent pentru cuvântul codul binar de intrare 0010.
Figura 9.19. prezintă circuitul echivalent pentru cazul în care intrarea D0 este
la +5 V şi celelalte la masă, corespunzător codului 0001. Dacă aplicăm teorema lui
Thévenin dinspre R8 se obţine o sursă echivalentă de 0,625 V în serie cu o
rezistenţă de valoare R. Astfel rezultă prin Rr un curent I = 0,625 V/2R care provoacă
o cădere de tensiune la bornele rezistenţei de reacţie egală cu - 0,625 V.

D0 = + 5V

R1 Rr = 2R
2R
R2 R4 R6 R8
- Vout
2R R R3 R R5 R R7 .

2R 2R 2R +

D1 = 0 D2 = 0 D3 = 0
a)
D0 = + 5V

Rr = 2R
R1
I = 0,625V/2R
2R
R4 R6 R8
Rr = 2R
- Vth Rth R8
R R R 0V
R2 R3 R5 R7
+
.
. <=> +0,625V I= 0 0 V
-

.
2R 2R 2R 2R R R Vout = - IRr
R7 +
= -(0,625V/2R)2R
2R = - 0,625V
D1 = 0 D2 = 0 D3 = 0
.
b) c)

Figura 9.19. Circuitul echivalent pentru cuvântul codul binar de intrare 0001.

154
 Capitolul 9. Convertoare numeric analogice şi analog numerice
Trebuie remarcat că intrarea cu pondere imediat mai mică produce o tensiune de
ieşire înjumătăţită, deci tensiunea de ieşire este proporţională cu ponderea binară a
intrării.
9.1.3 Un convertor digital analog specific
Convertorul DAC0808 este un exemplu de convertor numeric analogic bazat pe
reţeaua R-2R. Circuitul lucrează cu o tensiune de alimentare pentru VCC cuprinsă
între + 4,5V şi + 5,5V şi pentru VEE de la – 4,5 V la – 16,5V. Rezoluţia este de 8 biţi
cu un timp de conversie de 150ns. Circuitul DAC 0808 se poate interfaţa direct cu
circuite TTL sau CMOS şi are o precizie de +0,19%. Într-o aplicaţie tipică DAC 0808
este conectat la un amplificator operaţional cum este prezentat în figura 9.20, iar
ieşirea analogică este luată de la ieşirea amplificatorului operaţional. Tensiunea de
referinţă VR+ determină tensiunea de ieşire analogică. De exemplu o referinţă de +10
V determină o tensiune de ieşire maximă de 10 V.
DAC0808
5k
VCC = 5V
13
Intrari digitale

LSB 12 4
Vout
V+

11 A8 IOUT -
10 A7
9 A6 2 .
8 A5 IOUT
7 A4 +
6 A3
5 A2 16
MSB A1 COMP
10 V 5k
14
VR+
15
V-

VR-
5k
3

VEE = -15V Vout=(A1/2 + A2/4 + ...+A8/256)

Figura 9.20. Configuraţie tipică pentru un convertor DAC 0808.

Schema prezentată permite obţinerea unei tensiuni unipolare. În cazul în
care se doreşte obţinerea unei tensiuni simetrice la ieşire, se foloseşte o
schema electrică precum cea prezentată în figura 9.21. După cum se vede şi
DAC0808
5k
VCC = 5V
13
Intrari digitale

LSB 12 4 - Vout
V+

11 A8 IOUT
10 A7 .
9 A6 2
8 A5 IOUT +
7 A4
6 A3
5 A2 16
MSB A1 COMP 5k
10 V 5k
14
VR+
15
V-

VR-
5k
3

VEE = -15V
Figura 9.21. CNA cu DAC 0808 care permite obţinerea unor tensiuni simetrice.

155
Circuite digitale
în figură, în acest caz ambele ieşiri ale convertorului sunt conectate la amplificatorul
operaţional AO. Tensiunea de referinţă necesară funcţionării circuitului se obţine cu
ajutorul unei surse de precizie, realizată dintr-o diodă Zener şi un amplificator
operaţional. Conectarea convertorului cu cele două ieşiri la un amplificator
operaţional asigură obţinerea, în urma conversie, a unei tensiuni simetrice de ieşire
de ±10 V, conform tabelului alăturat.

A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 Ue[V]
Capăt de scală pozitiv 1 1 1 1 1 1 1 1 9,920
Capăt de scală pozitiv -LSB 1 1 1 1 1 1 1 0 9,840
Scală zero pozitivă 1 0 0 0 0 0 0 0 0,040
Scală zero negativă 0 1 1 1 1 1 1 1 -0,040
Capăt de scală negativ+LSB 0 0 0 0 0 0 0 1 -9,840
Capăt de scală negativ 0 0 0 0 0 0 0 0 -9,920

9.1.4 Cuplarea convertorului D/A la un sistem de microprocesor

Cuplarea convertorului D/A la un sistem cu microprocesor se face prin
intermediul unui port de ieşire paralel de 8 biţi. Microprocesorul adresează portul şi
înscrie în acesta datele, respectiv numărul a cărui conversie trebuie făcută. Schema
de interconexiune este dată în figura 9.22 portul de ieşire folosit este un circuit 8212
ale cărui intrări de date sunt conectate la magistrala de date a sistemului, iar ieşirile
merg la intrările D0-D7 ale convertorului D/A.

Figura 9.22. Convertor D/A de 8 biţi conectat la un sistem cu microprocesor.

9.2 Convertoare analog - numerice (CAN, ADC)

Convertorul analog-numeric (sau analog digital) este un circuit electronic
care furnizează la ieşire un număr proporţional cu raportul dintre valoarea mărimii
analogice aplicate la intrare şi o mărime de referinţă. Figura 9.23 prezintă schema
bloc a unui convertor analog numeric.
9.2.1 Parametrii convertoarelor A/D
Principalii parametri ai unui convertor A/D sunt:
Rezoluţia: reprezintă numărul de biţi prin care este reprezentată numărul
maxim de intervale de cuantizare; de asemenea rezoluţia se poate preciza şi prin
treapta de intrare corespunzătoare unei unităţi la ieşire.

156
 Capitolul 9. Convertoare numeric analogice şi analog numerice
Gama de variaţie a semnalului de intrare: reprezintă intervalul de variaţie al
mărimii de intrare (tensiune sau curent).
Viteza de conversie: reprezintă intervalul de timp necesar unei conversii; se
exprimă în [µs] sau [ms].
Eroarea de neliniaritate: reprezintă abaterea caracteristicii de transfer reale
faţă de cea ideală exprimată în % din valoarea maximă.
Eroare de offset: reprezintă abaterea caracteristicii de transfer reale faţă de
origine.

Vin Convertor N
analog digital

Vref (Iref)

Figura 9.23. Convertor analog digital. Schemă bloc.

9.2.2 Structuri de circuite pentru convertoare A/D

Există multe tipuri de convertoare analog numerice utilizate în ziua de azi.
Motivaţia acestei diversităţi constă în existenţa a mai multor tipuri de aplicaţii pentru
convertoare A/D. La baza realizării acestor convertoare stau mai multe principii de
funcţionare, dintre care amintim următoarele:
- convertoare paralele, instantanee
- convertoare A/D cu conversie intermediară
- convertoare A/D cu integrare
- convertoare A/D cu reacţie
Convertoarele A/D cu conversie intermediară transformă mărimea de
măsurat (tensiune sau curent) într-o altă mărime, proporţională cu prima a cărei
transformare numerică este mai simplă. Un exemplu îl constituie conversia A/D
folosind în prealabil o conversie intermediară în frecvenţă. Circuitul poate fi privit ca
fiind format din două secţiuni: un convertor tensiune frecvenţă şi un circuit de
măsurare numerică a frecvenţei (figura 9.24).
Convertoarele A/D cu integrare folosesc acumularea sarcinii într-un circuit
integrator şi asigură ca valoarea medie a acesteia să fie zero pe un anumit interval
de timp.
Convertoarele A/D cu reacţie (figura 9.25) utilizează un convertor D/A şi o buclă
de reacţie prin care compară mărimea de intrare cu cea obţinută la ieşirea
convertorului D/A. În momentul egalităţi lor, numărul de la intrarea convertorului D/A
este tocmai valoarea numerică a mărimii de intrare.

157
Circuite digitale

Figura 9.24. CAN cu conversie intermediară. Figura 9.25. CAN cu reacţie

În continuare se prezintă cele mai utilizate tipuri de convertoare analog digitale.
9.2.2.1 Convertoarele analog digitale paralele (Flash)
Convertoarele paralele cunoscute şi sub denumirea de convertoare instantanee
sau flash, utilizează comparatoare care compară o tensiunea de referinţă cu
tensiunea analogică de intrare. Când tensiunea analogică depăşeşte valoarea
tensiunii de referinţă pentru un comparator dat, se generează un nivel logic 1 la
ieşirea comparatorului. Figura 9.26 prezintă un convertor de 3 biţi care utilizează 7
comparatoare câte unul pentru fiecare din cele 7 trepte de cuantizare posibile diferite
de zero.

+V
REF

Intrare R

analogică +
.
-
R +
.
-

R + Codificator
. prioritar
-
7
+ 6
R

R
-
+
. 5
4
3
D0
D1
D2
} Ieşiri
binare
. 2
- 1
0 EN
R +
.
- .
Impulsuri
R + de
. eşantionare
-
R

Figura 9.26. Convertor paralel de 3 biţi.

158
 Capitolul 9. Convertoare numeric analogice şi analog numerice
Un convertor de 4 biţi necesită 15 comparatoare, iar în cazul general sunt
necesare 2n-1 comparatoare pentru conversia într-un cod binar de n biţi. Numărul
mare de comparatoare şi de referinţe de tensiune necesare pentru un număr binar
de dimensiuni rezonabile este unul din dezavantajele principale ale convertoarele
paralele instantanee. Avantajul lor principal constă în viteza mare de conversie
datorată efectuării conversiei într-un singur pas.
Referinţa de tensiune pentru fiecare comparator este furnizată de un divizor
rezistiv de tensiune. Ieşirea fiecărui comparator este conectată la intrarea unui
codificator prioritar. Codificatorul este eşantionat de un impuls aplicat la intrarea de
autorizare (EN – enable) şi codul pe trei biţi reprezentând valoarea de intrare
analogică apare la ieşirea codificatorului. Codul binar este determinat de intrarea de
rangul cel mai mare care este pe nivel 1 logic. Rata de eşantionare determină
precizia cu care codul digital reprezintă intrarea analogică a convertorului A/D. Cu
cât rata de eşantionare este mai mare (altfel spus cu cât se iau mai multe
eşantioane pe unitatea de timp) cu atât mai precisă este reprezentarea în formă
digitală a mărimii analogice de intrare.
9.2.2.2 CAN cu generare de tensiune în trepte
Metodă de conversie cu generare de tensiune în trepte este cunoscută şi sub
numele metoda rampei digitale sau a numărătorului. În figura 9.27 se prezintă
schema unui convertor A/D cu generare de tensiune în trepte.
Intrare
analogica . Circuit de
control
.

+
CTR DIV 256
-
CLK CLEAR
Q7
Q6
Q5
Q4
Q3
Q2
Q1
Q0

CLK
EN

. D0

}
. D1
. D2
Cod
. D3 binar de
. D4 8 biti
. D5
. D6
. D7
Latch-uri
D7
D6
D5
D4
D3
D2
D1
D0

. DAC
Tensiune de referinta
in trepte

Figura 9.27. CAN cu generare de tensiune în trepte.

Această metodă utilizează un numărător (bloc de generare a numerelor) care
furnizează o secvenţă de numere crescătoare începând cu zero. Generarea
secvenţei se blochează în momentul în care tensiunea de la ieşirea convertorului
D/A devine mai mare decât tensiunea de intrare vi. Numărul prezent la intrarea
convertorului D/A în acest moment este tocmai conversia numerică a tensiunii de
intrare. Tensiunea de la ieşirea convertorului D/A se poate scrie v0=N.∆v unde ∆v

159
Circuite digitale
este treapta minimă. În momentul egalităţii cu vi
avem vi=N.∆v ± 1/2.∆v. Rezultă că N reprezintă
valoarea numerică a lui vi/∆v cu precizia de ± 1/2.
Modul în care se face generarea numerelor N
până când se ajunge la egalitatea v0=vi
influenţează semnificativ viteza de conversie a
acestui tip de convertor A/D. În figura 9.28 este
prezentată tensiunea la ieşirea convertorului D/A
în acest caz. Întrucât se generează numere
succesive 0,1,2,..., tensiunea de ieşire a
convertorului D/A va fi sub forma unor trepte de
înălţimea ∆V, unde ∆V este treapta minimă. După Figura 9.28. Forme de undă
un interval de timp necesar preluării informaţiei pentru CAN cu generare de
referitoare la numărul obţinut se resetează tensiune în trepte
circuitul de numărare şi procesul se reia. Această
procedură este lentă şi conversia este cu atât mai lungă cu cât tensiunea de intrare
este mai aproape de valoare maximă (figura 9.29). Pentru exemplul din figură se
poate observa că timpul de conversie este diferit şi depinde de valoarea tensiunii
analogice aplicate la intrare.

Figura 9.29. Exemplu de conversie pe 4 biţi.

O strategie mai bună ar fi ca la sfârşitul conversiei circuitul de numărare să nu
fie resetat ci să fie incrementat sau decrementat în funcţie de noua valoare a mărimii
de intrare. În medie se obţine o economie de timp şi rata medie la conversie va
creşte.
9.2.2.3 CAN cu urmărire
Acest tip de convertor utilizează un numărător reversibil şi este mai rapid decât
convertorul cu generare de tensiune în trepte deoarece numărătorul nu este resetat
după fiecare eşantion ci mai degrabă tinde să urmărească intrarea analogică. Figura
9.30 prezintă un convertor cu urmărire de 8 biţi, tipic.
Atât timp cât tensiunea de la ieşirea CNA este mai mică decât cea de la intrarea
analogică ieşirea comparatorului este în 1 ceea ce determină numărarea înainte.

160
 Capitolul 9. Convertoare numeric analogice şi analog numerice

Intrare . Circuit de
control
analogica

.
JOS
+

-
SUS Numarator

Comparator CLK

Q7
Q6
Q5
Q4
Q3
Q2
Q1
Q0
CLK

EN
. D0

}
. D1
. D2
Cod
. D3 binar de
. D4 8 biti
. D5
. D6
. D7
Latch-uri
D7
D6
D5
D4
D3
D2
D1
D0

. DAC

Figura 9.30. Convertor de 8 biţi cu urmărire .

Acest lucru determină o creştere în trepte a tensiunii de referinţă la ieşirea
convertorului D/A până când tensiunea egalează valoarea tensiunii de intrare. În
momentul egalităţii tensiunii de referinţă cu tensiunea de intrare analogică, ieşirea
comparatorului trece în 0 logic şi pune numărătorul în modul de numărare înapoi
(descrescătoare) ceea ce îl face să se decrementeze cu o unitate. Dacă intrarea
analogică continuă să scadă, numărătorul va continua să se decrementeze şi să
urmărească tendinţa de variaţie a intrării. Dacă tensiunea de intrarea creşte
numărătorul se va decrementa cu o unitate după care va începe să numere din nou
înainte.

Figura 9.31. Forme de undă pentru un CAN cu urmărire.

Când tensiunea de intrare este constantă numărătorul se decrementează cu o
unitate când are loc o comparare. Deoarece tensiunea de referinţă este acum mai
161
Circuite digitale
mică decât tensiunea analogică de intrare ieşirea comparatorului trece în 1 logic,
cauzând incrementarea numărătorului. Imediat ce starea numărătorului creşte cu o
unitate, tensiunea de referinţa devine mai mare decât tensiunea de intrare trecând
ieşirea comparatorului în 0 logic. Acest lucru cauzează decrementarea numărătorului
cu o unitate. Această acţiune de incrementare-decrementare continuă atât timp cât
intrarea analogică are valoare constantă, cauzând o oscilaţie a ieşirii între două
valori binare ale ieşirii. Acesta este un dezavantaj al acestui tip de convertor. Figura
9.31 prezintă metoda de urmărire implementată cu un astfel de tip de convertor de 4
biţi.
9.2.2.4 Convertoare cu integrare simplă pantă
Spre diferenţă de convertoarele cu generare de tensiune în trepte şi
convertoarele cu urmărire, convertoarele simplă pantă nu necesită un CNA. Ele
folosesc un generator de rampă (tensiune liniar variabilă) pentru a produce o
tensiune de referinţă cu pantă constantă (figura 9.32). La începutul ciclului de
conversie numărătorul este resetat şi ieşirea generatorului de semnal rampă este 0
V. Tensiunea de intrare analogică este mai mare decât tensiunea de referinţă, deci
ieşirea comparatorului va fi în „1”, ceea ce provoacă activarea numărătorului şi
generarea rampei de tensiune. Să presupunem că rampa tensiunii este de 1 V/ms.
Intrare
CLK
analogica
+

Comparator CLK

Clear
Numărător
V
rampa

t
Generator Reset
semnal Logica de
rampa control

. . . . . . . .

EN Latch

D0 D1 D2 D3D4 D5 D6 D7

Ieşiri binare sau BCD

Figura 9.32. Convertor analog numeric cu integrare cu simplă pantă

Tensiunea în rampă va creşte până când va egala tensiunea de intrare, în acest
moment tensiunea este adusă la valoarea zero iar numărul binar sau BCD este
memorat în latch-uri sub comanda logicii de control. Să presupunem că tensiunea de
intrare este de 2 V. Aceasta înseamnă că şi tensiune în rampă a atins valoarea de 2
V după 2 ms. Deoarece ieşirea comparatorului a fost activă (1 logic) timp de 2 ms, la
o frecvenţă a semnalului de tact (CLK) de 100KHz prin poarta ŞI a fost permisă

162
 Capitolul 9. Convertoare numeric analogice şi analog numerice
trecerea a 200 de impulsuri de tact. În acest moment, deci, în numărător se găseşte
numărul binar corespunzător cifrei zecimale 200. Cu scalare şi o decodificare
corespunzătoare acest număr binar poate fi afişat ca 2,00 V. Acest concept de bază
se utilizează în unele voltmetre digitale.
9.2.2.5 Convertor analog digital cu integrare cu dublă pantă
Modul de operare al convertorului cu dublă panta este similar celui cu simplă
panta cu excepţia că se folosesc atât o tensiune cu pantă fixă cât şi o tensiune cu
pantă variabilă (Figura 9.33). Acest tip de convertoare este uzual în voltmetrele
digitale cât şi în alte tipuri de instrumente de măsură.

Figura 9.33. Principiul de funcţionare al convertorului cu dublă pantă.

Integratorul, realizat cu amplificatorul operaţional AO va integra semnalul de
intrare (curentul Ii) pe un interval de timp fix N0.T0 obţinut prin măsurarea a N0
intervale elementare furnizate de un oscilator cu perioada de oscilaţie T0. Tensiunea
de ieşire va creşte liniar având panta de creştere proporţională cu Ii. După intervalul
N0T0 comutatorul K este trecut în poziţia 2 şi se face integrarea lui I0 până când
tensiunea la ieşirea integratorului devine zero. Acum variaţia tensiunii de ieşire se
face cu o pantă fixă proporţională cu I0, în sens contrar astfel că după un anumit
interval de timp notat Nx.T0 devine zero. Se poate scrie deci sarcina acumulată pe
cele două intervale:
Q1=N0.T0.Ii şi Q2=Nx.T0(-I0)
Sarcina medie fiind nulă rezultă:

Q1+Q2=N0.T0.Ii-Nx.T0.I0=0

Ii
Rezultă de aici: Nx= N respectiv Nx ~ Ii.
I0 0

În figura 9.34 se prezintă schema bloc a unui convertor dublă pantă. Aceasta
utilizează un integrator cu amplificator operaţional A1 pentru a produce o tensiune cu
două pante.
În starea iniţială numărătorul este resetat tensiunea la ieşire integratorului
este zero. Presupunem în continuare că la intrare se aplică o tensiune pozitivă prin
intermediul comutatorului SW selectat de logica de control. Deoarece intrarea
inversoare a lui A1 este la masă virtuală şi presupunând că tensiunea de intrare Vin
este constanta pentru o perioadă de timp, va rezulta un curent constant prin
rezistenţa R şi în consecinţă şi prin condensatorul C. Condensatorul se va încărca

163
Circuite digitale
liniar deoarece curentul este constant şi prin urmare la ieşirea lui A1 va rezulta o
tensiune cu pantă liniar descrescătoare aşa cum se poate vedea în figura 9.35.
C
Intrare analogică
CLK
Vin
R
-

-VREF SW A1 -
2
+
.
A2 1 C
3
+
.
R Numărător
Integrator n
Comparator CLEAR

Control comutator Logica de

control
EN Bistabile

D7D6 D5D4D3D2D1 D0
Ieşire binară sau BCD

Figura 9.34. CNA cu dublă pantă.

Când conţinutul numărătorului ajunge la o valoare specificată el va fi resetat şi
logica de control va trece comutatorul SW în poziţia 2, legând intrarea inversoare a
lui A1 la o tensiune de referinţă negativă. (- VREF). În acest moment condensatorul
este încărcat la tensiunea negativă (- V) proporţională cu tensiunea analogică de
intrare.

I
SW CLK
Vin + -
C
-

-VREF R A1 -
HIGH 2
+
.
A2 1 C
+
.
3
R Număra până la n
apoi se resetează
n

Logica de
Interval fix control
numărare până la n EN Bistabile

Tensiune
variabilă Pantă variabilă
-V D7 D6 D5 D4 D3 D2 D1 D0

Figura 9.35. Prima etapă a conversiei dublă pantă.

Descărcarea condensatorului se face liniar datorită curentului constant
determinat de – VREF, aşa cum se prezintă în figura 9.36. Această descărcare liniară
produce la ieşirea lui A1 o tensiune crescătoare cu panta constantă independentă de
tensiunea la care este încărcat a condensatorul. Timpul necesar pentru descărcarea

164
 Capitolul 9. Convertoare numeric analogice şi analog numerice
condensatorului până la zero depinde de tensiunea la care a fost încărcat (-V,
proporţional cu Vin), deoarece panta de descărcare este constantă. Când tensiunea
de ieşirea a integratorului ajunge la valoarea zero, comparatorul A2 trece în starea
LOW şi nu mai validează trecerea impulsurilor de tact spre numărător. Un ciclu de
conversie se încheie prin memorarea de către latch-uri a conţinutului numărătorului
binar. Numărul binar memorat este proporţional cu Vin deoarece timpul necesar
pentru descărcarea condensatorului depinde numai de –V şi numărătorul
înregistrează acest interval de timp.

SW CLK
Vin I + -
C
-

-VREF R A1 -

+
.
A2
2
1
C
.
3 Număra până când
+ R tensiunea devine 0
n

Logica de
Timp variabil control Numărul se
EN Încarcâ în
bistabile
Pantă fixă
-V
D7 D6 D5 D4 D3 D2 D1 D0

Figura 9.36. A doua etapă a conversiei dublă pantă.

9.2.2.6 Convertorul A/D cu aproximaţii succesive

Acest tip de convertor foloseşte o strategie diferită de generare a numerelor N
ce se aplică la intrare convertorului D/A, strategie care asigură o conversie rapidă a
mărimii de intrare. Principiul de funcţionare constă în găsirea intervalului în care se
află mărimea de intrare, prin înjumătăţiri succesive, la fiecare pas al conversiei.
Conversia începe cu bitul cel mai semnificativ (MSB) şi se termină cu bitul cel mai
puţin semnificativ (LSB). Figura 9.37 prezintă o schemă bloc pentru un convertor cu
aproximaţii succesive de 4 biţi. El constă dintr-un registru cu aproximaţii succesive,
un CNA şi un comparator.

Figura 9.37. CAN cu aproximaţii succesive.

165
Circuite digitale
Modul de funcţionare este următorul:
- se iniţializează registrul de la intrarea convertorului D/A la zero;
- se înscrie 1 în bitul cel mai semnificativ, dacă tensiunea de intrare este mai
mică decât tensiunea de la ieşirea CNA se resetează acest bit şi se trece la
următorul, dacă tensiunea de intrare este mai mare se trece direct la bitul următor;
- conversia este terminată după ce s-a decis şi valoarea bitului b0.
Pentru o mai bună înţelegere a procesului de conversie prin aproximaţii
succesive se prezintă în continuare un exemplu al unei conversii pe 4 biţi. Figura
9.38 prezintă procesul de conversie pas-cu-pas al unei tensiuni de intrare constante
de 5,1 V. Să presupunem că dispunem de un convertor cu următoarele caracteristici
de ieşire: Vo= 8 V pentru bitul cel mai semnificativ (23) , Vo= 4 V pentru bitul 22, Vo= 2
V pentru bitul 21, Vo= 1 V pentru bitul cel mai puţin semnificativ (20).
Figura 9.38.a prezintă primul pas din ciclul de conversie, care începe prin
punerea bitului MSB pe 1 logic. Ieşirea CNA devine 8 V, şi fiind mai mare de 5,1 V
ieşirea comparatorului este în 0 logic, ceea ce determină resetarea bitului MSB.

+8V +4V
CNA CNA
3 2 1 0 3 2 1 0
2 2 2 2 2 2 2 2
- -

1 0 0 0 0 1 0 0
+5,1V
+
+5,1V
+

LOW 0
HIGH 0
3 2 1 3 2 1
D 2 2 2 2 D 2 2 2 2
RAS 2 RAS
1
C C
0 0 0 0 0
1 0 1

Reset Pastreaza
a) b)

+6V +5V
CNA CNA
3 2 1 0 3 2 1 0
2 2 2 2 2 2 2 2
- -

0 1 1 0 0 1 0 1
+5,1V
+
+5,1V
+

LOW 0
HIGH 0
3 2 1 3 2 1
D 2 2 2 2 D 2 2 2 2
RAS 4 RAS
3
C C
0 0
0 1 1 0 1 1
Reset Pastreaza
c) d)

Figura 9.38. Ilustrarea procesului de conversie prin aproximaţii succesive.

În pasul al doilea (figura 9.38.b) se pune bitul 22 pe 1 logic. Ieşirea CNA
devine 4 V şi fiind mai mică decât 5,1 V ieşirea comparatorului comută în 1 logic, prin
urmare valoarea bitului 22 este reţinută în registrul cu aproximaţii succesive.
Se pune în continuare bitul 21 pe 1 logic, ieşirea CNA devine 6 V (deoarece
bitul 22 şi 21 sunt amândoi „1”, deci 4 V + 2 V = 6 V) > 5,1 V. Ieşirea comparatorului
va fi 0 logic (LOW) şi va comanda resetarea bitului.
Ultimul pas constă în punerea bitului LSB pe 1. Ieşirea CNA va fi 5 V
(deoarece bitul 22 şi 20 sunt „1”, rezultă 4 V + 1 V = 5 V). Prin urmare intrarea
comparatorul va comanda cu un 1 logic menţinerea bitului 20 la valoarea 1.

166
 Capitolul 9. Convertoare numeric analogice şi analog numerice
Toţi cei patru biţi au fost încercaţi şi rezultatul se află înscris în RAS: 0101
ceea ce corespunde unei tensiuni de 5 V. O precizie mai bună se poate obţine
folosind mai mulţi biţi. Un nou proces de conversie poate să înceapă. RAS este
şters la începutul fiecărui ciclu.
9.2.3 Convertorul analog numeric ADC 0804
Circuitul integrat ADC 0804 este un convertor analogic digital pe 8 biţi, bazat
pe principiul aproximaţiilor succesive. Latch-ul de ieşire cu trei stări, cu care este
prevăzut convertorul, îi permite să fie conectat direct la un microprocesor (orice
microprocesor compatibil cu microprocesorul 8080). Timpul de acces de 135 ns şi
timpul de conversie de 100µs îl încadrează în categoria convertoarelor de viteză
medie. Gama largă de aplicaţii în care poate fi folosit convertorul, este justificată de
posibilitatea interfaţării cu orice tip de logică (TTL, CMOS), de existenţa unui
generator de frecvenţă intern şi nu în ultimul rând de prezenţa intrărilor diferenţiale
de tensiune.
Structura internă a convertorului ADC 0804 este prezentată în figura 9.39.
Principiul de funcţionare constă în atingerea prin aproximaţii succesive, a tensiunii
ce se stabileşte între intrările VIN+ şi VIN- ale convertorului. Cele 8 comparaţii,
necesare pentru stabilirea codului binar corespunzător tensiunii de intrare, sunt
efectuate în 64 cicluri de ceas.
O conversie începe când intrările CS şi WR sunt ambele pe 0 logic. În acest
caz ieşirea bistabilului de start va trece în 1 logic, ceea ce va determina resetarea
registrului de deplasare pe 8 biţi, resetarea bistabilului de întrerupere (INTR) şi
punerea pe nivel 1 logic a intrării D corespunzătoare latch-ului F1. Latch-ul F1 va
transfera, la următorul tact, nivelul 1 logic de la intrare la ieşirea Q. Prin poarta ŞI G1
se va reseta bistabilul de start, dacă semnalul de setare nu mai este prezent (WR
sau CS este pe 1 logic). Dacă semnalul de setare a bistabilului de start este încă
prezent, registrul de deplasare va fi menţinut pe starea de reset, altfel la următorul
tact se va introduce 1 logic în registrul de deplasare ceea ce va determina începerea
propriu-zisă a procesului de conversie.
Primul pas al procesului propriu-zis de conversie este introducerea în registrul
de aproximaţii succesive a numărului binar 1000000. Registrul de aproximaţii
succesive este conectat la un convertor digital analogic. Astfel numărul binar aflat în
registrul de aproximaţii succesive este transformat într-un semnal analogic care este
comparat cu semnalul analogic aplicat la intrările analogice ale circuitului ADC 0804.
Dacă valoarea semnalului, care urmează a fi convertit, este mai mare decât valoarea
furnizată de convertorul digital analogic, se va înscrie 1 în registrul de aproximaţii
succesive, altfel se va înscrie 0. La următorul tact, bitul 1 se va deplasa cu o poziţie
în registrul de deplasare ceea ce va duce la obţinerea unui nou semnal de
comparaţie. După ce registrul de deplasare a fost străbătut în întregime, bitul de
valoare 1 va fi transferat de la ieşirea registrului la latch-ul F2 care, prin intermediul
porţi G2, va transfera cuvântul binar obţinut în urma conversiei, în buffer-ul de ieşire.
Când semnalul de tact va trece din 1 în 0, latch-ul F2 va seta bistabilul INTR care va
furniza semnalul de întrerupere. Pentru citirea buffer-ului de ieşire, CS şi RD trebuie
să fie pe 0 logic.

167
Circuite digitale

Figura 9.39. Structura internă a convertorului ADC 0804

Controlul unui convertor analog digital standard se face prin intermediul
intrărilor de control Start şi Terminare conversie. În cazul convertorului ADC 0804
aceste intrări de control au fost redenumite astfel: WR* respectiv RD*. În
completarea lor mai există o intrare de control CS*, folosită doar în cazul interfaţării
convertorului cu un microprocesor pentru a activa sau nu convertorul. Intrările de
control digitale CS*,RD* şi WR* sunt active pe 0 logic, pentru a asigura o mai bună
interfaţare cu un microprocesor, şi sunt compatibile cu standardul TTL. În cazul
folosiri convertorului independent într-o aplicaţie, intrarea de control CS* se
conectează la masă, procesul de conversie începe la trecerea din 1 în 0 logic a
intrării WR* iar terminarea procesului de conversie se produce la trecerea din 1 în 0
logic a intrării RD*.
Circuitul ADC 0804 se alimentează cu o tensiune de 5V. Pentru funcţionarea
convertorului digital analogic inclus în ADC 0804 este nevoie de furnizarea unei
tensiuni de referinţă. În cazul în care la intrarea Vref/2 nu se aplică nici o tensiune,
tensiunea de referinţă va fi chiar tensiunea de alimentare a convertorului, deci
tensiunea de referinţă poate fi egală fie cu tensiunea de alimentare (5V) fie cu
tensiunea care se aplică la intrarea Vref/2 (≤ 2,5V). Acest lucru permite o ajustare a
gamei de variaţie a semnalului analogic de la intrarea convertorului.

168
 Capitolul 9. Convertoare numeric analogice şi analog numerice
Un factor important care trebuie luat în seamă la alegerea sursei care
furnizează tensiunea de referinţă este stabilitatea acesteia. În cazul conversiei unui
semnal analogic de 0÷5V, o eroare de ±10mV a 6 18
7 +IN DB0 17
-IN DB1 16
tensiunii de referinţă duce la o eroare a DB2 15
9
conversiei de ± 1LSB. Pentru furnizarea VREF/2 DB3 14
DB4 13
4
tensiunii de referinţă este indicat folosirea 19 CLKIN DB5 12
CLKR DB6 11
DB7
circuitului integrat LM 336B 2,5V care prezintă o 2
3 RD 5
WR INTR
stabilitate bună la variaţiile de temperară 1
CS
În figura 9.40 se prezintă simbolul 20
VCC/VREF
convertorului ADC0804. Intrările analogice sunt
+IN şi –IN iar ieşirile digitale DB0 la DB7. Figura 9.40
În cazul în care gama de variaţie a
tensiunii analogice de intrare este cuprinsă între 0÷5V , rezoluţia convertorului va fi
de 0,195 V/bit , eroarea de neliniaritate de ±1LSB, iar atât timp cât intrare VIN(-) este
conectată la masă eroare de offset va fi nulă.
În figura 9.41 este prezentat un sistem de achiziţie de date, având la bază
convertorul analogic numeric ADC 0804. Schema cuprinde convertorul DAC 0804, o
celulă ce asigură o tensiune de referinţă de 2,5V şi un ansamblu de două porţi SAU
ce asigură setarea convertorului pentru scriere sau citire.

Figura 9.41. Convertor analog digital cu gama tensiunilor de intrare ± 10 V.

169
Circuite digitale
Convertorul analogic numeric ADC 0804 poate converti într-un semnal numeric o
tensiune cuprinsă între limitele de 0÷5 V. Pentru a putea extinde gama tensiuni de
intrare se folosesc circuite de adaptare. În montajul prezentat în figura 9.41, circuitul
de adaptare folosit extinde gama tensiunii de intrare la ±10 V. Astfel, aplicând la
intrare o tensiune sinusoidală cu amplitudinea de 10V, se va obţine la intrarea
convertorului o tensiune sinusoidală având limita inferioară de 0V iar cea superioară
de 5V.
9.2.4 Cuplarea convertorului A/D de la un sistem cu microprocesor
O unitate de conversie A/D independentă pentru a putea fi cuplată la un
sistem de microprocesor trebuie să fie prevăzută cu următoarele posibilităţi:
- să accepte un semnal de comandă exterior care se declanşează începutul
conversiei (START CONVERSIE);
- să furnizeze un semnal de ieşire prin care să poate informa sistemul despre
sfârşitul conversiei (EOC -SFÂRŞITUL CONVERSIEI);
- să aibă posibilitatea conectării la magistrala de date prin circuite cu trei stări
de ieşire; în cazul când acestea lipsesc ieşirile de date se conectează la intrarea
unui port de intrare paralel.
Pentru exemplificare se poate vedea în schema convertorului A/D din figura
9.42 prezenţa stării de START CONVERSIE şi a ieşirii EOC. Ieşirile paralele ale
convertorului se conectează la un port de intrare pe magistrala de date.

Figura 9.42. Cuplarea unui CAN la un sistem cu microprocesor.

170