TLE Lec\ia10 1

LEC|IA 10: PL~CI PLANE {N COORDONATECARTEZIENE

10.1 Clasificare ;nota\ii de lucru; modele de calcul.

Eh 3
Date: a,b,h,- grosimea pl`cii E ,υ ; D = = rigiditatea cilindric` a pl`cii
12(1 − υ 2 )
p ( x, y ) – [nc`rcare distribuit` (ac\ioneaz` pe direc\ia z ); [nc`rcare normal` pe planul
median OXY; a,b = laturile pl`cii dreptunghiulare.

Fig.10.1: Definirea ]i clasificarea pl`cilor plane; coordinate carteziene; oxy = planul median

Com: Pot exista ]i alte situa\ii :

o [ncastrare par\ial`
o reazeme late
o pl`ci pe mediu elastic (dale, radiere,…..)

Scurt istoric: Modelele de calcul pentru analiza pl`cilor plane au evoluat [n ultimele dou`
secole astfel:
• ~ 1760: LGK: Teoria ( modelul) Lagrange-Sophie Germain –
Kirhhoff
• ~ 1910: CSR: Teoria ( modelul) Cosserat
• ~ 1950: MRN: Teoria ( modelul) Mindlin – Reissner - Naghdi

Ex. 10.1. Defini\i pl`cile plane ]i modul lor de rezemare , clasificarea [n func\ie de
l
raportul : l = max(a,b): h = grosimea pl`cii.
h
TLE Lec\ia10 2

Clasificarea pl`cilor; modele de calcul adecvate:

l
o ≤ 2 : bloc, cuzinet ⇒ modelul de calcul TLE (3 Dim)
h
h
o 2 < ≤ 5 ÷ 6 pl`ci groase , teoria MRN ([n care se \ine seama de influen\a
l
for\ei t`ietoare T)
l
o 5 ÷ 6 < ≤ 10 ÷ 20 pl`ci de grosime medie, teoria MRN ( [n care se poate
h
neglija influen\a (T);
l
o 10 ÷ 20 < ≤ 25 ÷ 50 pl`ci sub\iri ( sau flexibile) teoria LGK; nu se \ine
h
seama de influen\a (T).;exemple:-plan]ee (construc\ii civile)

- diafragme ( la poduri)
l
o 25 ÷ 30 < ≤ 50.........100 p@nze sub\iri (pl`ci foarte sub\iri)– teoria neliniar`
h
a elasticit`\ii TNE, teoria CSR
l
o 100 ≤ membrane ; teoria de membrane`: exemple: folii, suprafe\ele
h
gonflabile, foi de cort etc…!

Com: {n cursul de fa\` lucr`m (dezvolt`m ) numai teoria LGK ( Lagrange- Sophie –
Germain- Kirhhoff )

10.2. Ecua\iile studiului (G) – fig.10. 2

a) Elementul de plac` hdxdydz b) Normala mn , con\in@nd punctual

q(x,y,z) de cot`
Fig. 10.2: Geometria pl`cii la nivelul normalei mn ; nota\ii de lucru; conven\ii de
reprezentare ]i de semn algebric
Deplas`rile punctului q(x,y,z) sunt: u x , u y , u z ( ca [n TLE 3Dim) .Rotirile normalei mn , care
trece prin punctual q se noteaz` cu θ x ,θ y ,θ z ( vezi fig.10.2b).
TLE Lec\ia10 3

Rela\iile [ntre deplas`ri ]i rotiri sunt:

u x ( x, y, z ) = θ y ( x, y ) z
(1) .
u y ( x, y, z ) = −θ x ( x, y ) z
Com: θ z ( x, y ) = ? (rotirea normalei mn [n jurul axei proprii, adic` a axei z) a condus
istoric vorbind, la diverse teorii ( modele), astfel:

I . Teoriile LGK ]i MRN utilizeaz` θ z = 0 adic`, de fapt nu utilizeaz` θ z ; aceste teorii sunt
considerate, [n prezent, teorii clasice;
II. Teoria COSSERAT (1900) utilizeaz` θ z ≠ 0 .Teorii CSR este considerat` teorie
neclasic`( modern`) ; este utilizat` azi, preponderent,pentru pl`cile composite.

Com: LGK ( Lagrange – Sophie Germain – Kirchhoff ) neglijeaz` influen\a for\ei t`ietoare
(T ) asupra normalei mn . mn este o normal` rectilinie ]i inextensibil` (ε z = 0) [n teoria
LGK.

MRN: Mindilin – Naghdi – Reissner se \ine seama de influen\` for\ei t`ietoare (T).
Teoriile LGK ]i MRN sunt prin concep\ie (teoretic`) analoage modelelor de calcul din RM,
fundamentale pe ipoteza lui Bernoulli ]i respectiv, Timoshenko (fig. 10.3)

a) Teoria LGK b) Teoria MRN

Fig. 10.3 Modele de calcul LGK ]i MRN

{n continuare se va dezvolta numai teoria LGK, al c`rei c@mp de aplica\ii cuprinde pl`cile
sub\iri ( flexibile).
Ipoteza LGK: mn ⇒ m' n' = normal` rectilinie ]i inextensibil`; aceast` ipotez` conduce la
rela\iile:
u z ( x, y, z ) = u z ( x, y, z = w( x, y )
(2 ) 
(ε z = 0) conditia de inextensibilitate
Inextensibilitatea (ε z = 0) este utilizat` [n teoriile clasice (LGK ]i MRN), fiind folosit`
pentru definirea func\iei deplasare w( x, y ) pentru orice punct q situate pe normala mn .
TLE Lec\ia10 4

Ex.10.2. Enun\an\i teoriile pl`cilor ]i comenta\i deplas`rile , rotirile, ]i inextensibilitatea

normalei mn .

Deforma\ii specifice: Se re\in 5 componente distincte din matricea ε ( 6 x1) , notate ε PPl (3 x1) ]i
ε PPL ( 2 x1) astfel:

 εx 
 ε 
 y 
 γ xy  ε x 
TLE
    γ 
(3) ε 6×1 =  .......  ⇒ ε PL =  ε y  si ⇒ γ PL =  yz 
 γ yz  γ  γ zx  ( 2×1)
   xy  ( 3×1)

 γ zx 
ε = 0
 z 

Com: {n studiul (G) al deformatei lucr`m cu ε PP (5×1) ; [n teoria LGK, deoarece neglij`m
MNR

γ 
influen\a (T) , lucr`m cu ε ( 3×1) ; iar : γ 2 x1 =  yz  = 0 (neglijabil)
LGK LGK

γ zx 
ε x 
 
Concluzie: Re\in@nd numai teoria LGK ⇒ (4); ε = ε PP =  ε y  astfel [nc@t rela\iile
LGK

γ 
 xy 
(G2) ([ntre deforma\iile specifice ]i deplas`ri) se scriu:
 ∂u ∂θ RM ∂ 2 w
ε x = x = y z = − 2 z
 ∂x ∂x ∂x
 ∂u y ∂θ RM ∂ 2 w γ  0

(G2)LGK: (5) ε y = si γ PL =  yz 
LGK
=− x z =− 2 z = 
 ∂y ∂x ∂y γ xz  ( 2 x1) 0
 ∂u ∂θ
γ = ∂u x + y = y z − ∂θ x z = −2 ∂ w z
2

 xy ∂y ∂x ∂y ∂y ∂x∂y

Com: Rezultatele (5) pot fi comparate cu u]urin\` cu cele din RM unde, dac` x, y sunt
axele principale [n planul sec\iunii, iar z este axa barei, atunci:
 ∂w
θ x = ∂y
(RM): 
θ = − ∂w
 y ∂x
TLE Lec\ia10 5

 ∂2w
 εx = − 2 z
 ∂x
 ∂2w
A]adar, [n teoria LGK, avem rela\ia (6):  εy = − 2 z
 ∂y
 ∂2w
γ
 xy = −2 z
 ∂x∂y
10.3. Studiul (F) teoria LGK
τ xz 
Se lucreaz` cu indice PP ,(probleme plane , pl`ci plane) unde: σ PP = σ PL ]i τ PL =   =
LGK LGK

τ yz 
neglijabil

σ x 
 
(F) σ PP( 3 x1) = σ y  = E (3 x 3) ε PP( 3 x1)
τ 
 xy 
−1
Ex. 10.3 S` se ob\in` matricea E 3×3 ; cunosc@nd E , [n variantele de lucru: a)
constantele Timoshenko ( E ,υ ) ; b) constantele (L,G); indica\ie:

 
 1 υ 0 
E −1
(7) E PP = υ 1 0  ⇒ E PP = ?
1−υ 
2
1−υ 
0 0 
 2 

10.4: Sinteza ( G+F)

 ∂2w 
   − ∂x 2 
1 υ 0   ∂ 2 w 
E 
(8) σ PP = Eε PP = υ 1 0  − 2 z
1−υ 2  1 − υ   ∂y 
0 0 
2  − ∂ w 
2

 ∂x∂y 
 
Ex.10.4 Dezvolta\i (8) ]i ob\ine\i expresiile pentru : σ x , σ y ,τ xy

 E ∂2w ∂2w
σ
 x = − 2 
+ υ 2 
z
 1 − υ  ∂x 2
∂y 
 E  ∂2w ∂2w

R`spuns : σ
 y = − υ + z
 1 − υ 2  ∂x 2 ∂y 2 
 E ∂2w
τ xy = − z
 2(1 + υ ) ∂x∂y
TLE Lec\ia10 6

10.5 Studiul (S)

(Sa) --- rela\ii de echivalen\` pe elementul de plac` (fig. 10.4)
(Sb) ---ecua\iile diferen\iale de echilibru

Fig. 10.4 Rela\iile de echivalen\` [ntre diagramele de tensiuni ]i momente

Studiul (Sa)

h h
2 2
E  ∂2w ∂2w  2  ∂2w ∂2w 
M x = ∫ σ x zdz = − ∫ 
2
+ υ  z dz = − D  + υ 
h h 1 − υ  ∂x
2
∂y 2   ∂x 2
 ∂y 2 
− −
2 2
unde s-a notat cu D caracteristica denumit` rigiditatea cilindric` a pl`cii:

E 2
Eh 3
D= ∫ z dz =
2

1−υ 2 h 12(1 − υ 2 )
−
2

Ex. 10.5 Reprezenta\i My ]i Mxy (torsiune) ]i ob\ine\i expresiile eforturilor ;

momente: Mx, My , Mxy

  ∂2w ∂2w 
 M x = − D 2 + υ 2 
  ∂x ∂y 
 ∂ w
2
∂2w 
Rezult`: (9) M y = − D 2 + υ 2 
  ∂y ∂x 
 ∂2w
 M xy = − D(1 − υ )
 ∂x∂y
TLE Lec\ia10 7