TLE Lec\ia 11 1

LEC|IA 11: PL~CI PLANE -TEORIA LGK (CONTINUARE)

11.1 Rezumat
Reperele carteziene utilizate [n teoria pl`cilor plane sunt adecvate naturii problemelor de
rezolvat ( fig. 11.1), astfel [nc@t axa z are direc\ii ]i sensul firului cu plumb ( fig. 11.1a), sau
axa z urmeaz` sensul reperului cartezian al MSD ( fig. 11.1b).

a) reperul cartezian utilizat la curs b) reperul cartezian utilizat [n MSD

([n construc\ii) ( Mecanica Solidului Deformabil)

Fig.11.1 (a,b) Repere carteziene utilizate [n teoria pl`cilor plane

Se reamintesc nota\iile asociate normalei mn ]i a vecin`t`\ii sale – elementul de plac` hdxdy:

- [nc`rcarea p(x,y)
- planul z, punctul q
Eh 3
- rigiditatea cilindric` a pl`cii D =
12(1 − υ 2 )

Ex:11.1: S` reprezinte eforturile sec\ionale M ]i T pe elemental de plac` [n

variantele de reprezentare din fig 11.1 ( f`r` cre]teri diferen\iale).
TLE Lec\ia 11 2

Indica\ie:
Mx 
  Tx 
M ( 3×1) =  M y ; T ( 2×1) =  
M  T y 
 xy 
Ex. 11.2 Prezenta\i efortule sec\ionale M cu cre]teri diferen\iale ( pentru
scrierea ecua\iilor diferen\iale de echilibru [n teoria pl`cilor , [n variantele de
reprezentare din fig. 11.1.

Indica\ie : urm@nd exemplificarea din fig. 11.2 , completa\i exerci\iul cu reprezentarea

conform reperului MDS din fig. 11.1b.

∂M x ∂M xy
M x* = M x + dx M xy* = M xy + dx
∂x ∂x
∂M y ∂M yx
M *y = M y + dy M *yx = M yx + dy
∂y ∂y

Fig. 11.2: Momente sec\ionale – reprezentare [n reperul firului cu plumb (pentru construc\ii)

Reperul cartezian pentru construc\ii:

- reprezentare M x , M y ]i cre]terile diferen\iale M x* , M *y
- reprezentare M xy , M yx ]i cre]terile diferen\iale M xy* , M *yx
TLE Lec\ia 11 3

Tx 
Ex. 11.3: Reprezenta\i eforturile sec\ionale T =   cu cre]teri diferen\iale
T y 
( pentru scrierea ecua\iilor diferen\iale de echilibru [n teoria pl`cilor).

Indica\ie: vezi fig. 11.3 pentru varianta de reprezentare a reperului cartezian pentru
construc\ii; realiza\i exerci\iul folosind apoi reperul din fig. 11.1b

11.3 Studiul Sb: Ecua\iile diferen\iale de echilibru (fig. 11.4)

Fig. 11.3 Eforturi sec\ionale de tip for\e t`ietoare [n reperul cartezian pentru construc\ii;
reprezentarea Tx , T y ]i cre]terile diferen\iale Tx* , T y*

Fig. 11.4 C@mpul eforturilor sec\ionale pentru studiul (Sb) [n teoria pl`cilor ( ecua\iile
diferen\iale de echilibru)

Recapitulare Studiul (S) - (Sa) rela\ii de defini\ie pentru M ]i T ( vezi ]i lec\ia 10 )

-(Sb) ecua\iile diferen\iale de echilibru ale c@mpului eforturilor
sec\ionale (fig. 11.4)
TLE Lec\ia 11 4

{n Studiul (Sb) se scriu 3 ecua\ii de echilibru vectorial (fig. 11.4):

r
∑ M axa x = 0
 r
(Sb) (1, 2, 3)  ∑ M axa y = 0
 r
 ∑Z = 0

Com: 5 necunoscute ( M ( 3 x1) ]i T ( 2 x1) ) numai 3 ecua\ii de echilibru; gradul de

nedeterminare static` (interioar`) GNSint = 5 - 3 =2
Cele 5 eforturi sec\ionale – necunoscute ale problemei (Sb) sunt:

Mx 
  Tx 
M ( 3 x1) = M y  T ( 2×1) =  
M  T y 
 xy 
Reamintim c` [n TLE ( 3D) ; GNSint = 6 - 3 =3!
Se dezvolt` numai prima ecua\ie de echilibru vectorial din sistemul (Sb); celelalte dou`
ecua\ii se prezint` ca ale unor exerci\ii.

( M y − M *y )dx + ( M xy − M xy* )dy + T y dxdy ≅ 0

14243 14243
∂My ∂Mxy
− dydx − dxdy
∂y ∂x

Deoarece elementul de plac` este un element diferen\ial, rezult` dxdy ≠ 0; prin urmare :
∂M y ∂M xy
− − + Ty = 0
∂y ∂x
sau:
r ∂M y ∂M xy
∑ M axa x = 0 ⇒ (Sb)(2) ∂y + ∂x = Ty

r
Ex: 11.4 S` se arate c` ecua\ia de echilibru ∑M axa y = 0 conduce la rezultatul:

∂M x ∂M yx
(Sb)(1): + = Tx
∂x ∂y

r
Ex : 11.5 S` se arate c` ecua\ia de echilibru ∑ Z = 0 conduce la rezultatul:
∂Tx ∂T y
(Sb)(3) : + = − p ( x, y
∂x ∂Y
TLE Lec\ia 11 5

11.4 Analiza comparativ` a teoriei LGK cu teoria grinzilor

Reamintim rezultatele din Rezisten\a Materialelor (RM)

 dT
(1) = − p ( x)
 dx
 dM
(2) = T ( x)
dx

 d 2 M dT
RM : (3) = = − p( x)
 dx 2 dx
 d 2w M ( x) d 3w d  M ( x)  T ( x)
(4) 2
= − ⇒ 3
=−  =−
 dx EI dx dx  EI  EI
 d 3w
(5) T ( x) = − EI
 dx 2

TLE / LGK: Scriem ecua\iile de echilibru pentru momente astfel:

∂M x ∂M yx 
(1) + = Tx   ∂ 0
∂  M 
∂x ∂y   ∂x ∂y  
x
 Tx  T
(Sb)(1,2) ⇒  ∂ ∂
  M y  =   ⇒ D ( 2 x 3) M ( 3 x1) = T ( 2 x1)
∂M y ∂M xy   T
= T y   0 ∂y ∂x  M xy  {
y
(2) +
∂y ∂x 
 1442443 123 T ( 2 x1)

T
M ( 3 x1)
DPP ( 2 x 3)

A]adar, rela\ia (2) din RM se generalizeaz` sub forma ecua\iilor (Sb)(1.2) din TLE/LGK.
Aceste ecua\ii pot fi exprimate [n deplas`ri ( func\ie w(x,y) ]i derivatele ei) : (Sb)(1):

∂ ∂
( M x ) + ( M y ) = Tx
∂x ∂y
∂   ∂2w ∂ 2 w  ∂  ∂2w  ∂ 2
− D 2 + υ 2  + − D(1 − υ )
∂x 
 = −D ∇ w = Tx ( )
 ∂x ∂y  ∂y  dxdy  ∂x
∂2 ∂2
unde : ∇2 = +
∂x 2 ∂y 2
∂M y ∂M xy ∂ 2
Ex : 11.6 Aduce\i ecua\ia (Sb)(2)
∂y
x+
∂x
= T y la forma: T y = − D
∂y
(∇ w )

A]adar, rela\ia (5) din RM se generalizeaz` sub forma:

∂
Tx   
T ( 2 x1) ( x, y ) =   = − D  ∂∂x  ∇2w
T
 y  
 ∂y  ( 2 x1)
TLE Lec\ia 11 6

11.5 Ecua\ia diferen\ial` de ordinul IV a pl`cilor plane [n coordonate

carteziene (sau ecua\ia Lagrange - Sophie Germain)
p ( x, y )
Indica\ii: vezi lec\ia 8 ( pl`ci plane circulare): ∇ 4 w( x, y ) =
D
r
Rezolvare: Ecua\ia de proiec\ie (Sb)(3) ∑ Z = 0 a condus [n Ex 11.5 la rezultatul:

∂Tx ∂T y
(Sb)(3): + = − p ( x, y )
∂x ∂y
Introducem:
∂ 2 
Tx = − D
∂x
∇ w( )
∂Tx ∂T y ∂2 ∂2

⇒ + = − D (∇ 2
w) − D (∇ 2 w) = − p ( x, y )
∂ 2 
( ∂x
)
∂y ∂x ∂y
2 2
Ty = − D ∇ w
∂y 


Rezult` ecua\ia Lagrange – Sophie Germain:

( )
∇ 2 ∇ 2 w( x, y ) =
p ( x, y )
D
sau ∇ 4 w( x, y ) =
p ( x, y )
D

Modelul complet const` din introducerea condi\iilor la limit` (S3) ]i (G3), dezvoltate [n
paragraful urm`tor.

11.6 Condi\ii la limit` (de rezemare) – fig.11.5

Fig.11.5 Pl`ci dreptunghiulare . Condi\ii la limit` ( tipuri de rezemare)

Com : Se prezint` numai dou` tipuri de rezemare: latura [ncastrat` ]i latura simplu
rezemat` ( articulat`);
 TLE Lec\ia 11 7

Com: Latura liber` nu este examinat` [n cursul de fa\`! justificare: numai pentru cele
dou` tipuri de rezemare anun\ate mai sus coondi\iile la limit` (G3) pot fi exprimate [n
deplas`ri, pentru latura liber` sunt necesare argumente preluate din studiul (S3),
prezentate de Kirchhoff, pe care nu le d`m aici.

Com: {n teoria ( clasic`) a pl`cilor , [nc`rc`rile p(x,y) nu pot fi dec@t func\ii continue
pe por\iuni. Pentru a admite ]i [nc`rc`ri concentrate ar trebui aplicate metodele de
lucru ale teoriei distribu\iilor ( care se studiaz` [n facult`\ile de matematic`). Pentru
aplica\iile practice ( inginere]ti) se utilizeaz`:
MDF = Metoda Diferen\elor Finite
MEF = Metoda Elementului Finit

11.6.1 Latura [ncastrat` (AB)

Condi\iile la limit` sunt:

i. x=0 ; w(x=0; y) = 0
∂w ∂ 2 w
ii. = = 0 (dreapta de [ncastrare r`m@ne rectilinie ; curbura pe direc\ia
∂y ∂y 2 AB

y este = zero)
∂w
iii. = 0 (condi\ia de [ncastrare)
∂x AB

i ) w=0

Condi\iile la limit` sunt exprimate [n deplas`ri , (sunt de tipul (G3)):  ∂w
ii ) AB = 0
∂x

11.6.2. Latura simplu rezemat` ( articulat`) (AC, BD)

( AC ) y = 0; w = 0
i.   ecua\ia analitic` a laturii respective
 ( BD) y = 0; w = 0
 ∂w ∂ 2 w 
 ( AC ) = 2 = 0
∂x ∂x 
ii.   latura r`m@ne rectilinie, curbura zero
( BD) ∂w = ∂ w = 0
2

 ∂x ∂x 2 
 2 
∂ w ∂2w  ∂2w
iii. My AC = 0 ⇒ − D 2 + υ 2  ⇒ 2 =0
BD  ∂y ∂x 
{ ∂y AC
 = 0  AC
BD
BD

 i)w = 0

iii ) ∂ w = 0
2
R`m@n condi\iile finale exprimate [n deplas`ri (de tipul G3) :
 AC   ∂y
2
 
 BD 
TLE Lec\ia 11 8

Ex: 11.7 S` se scrie condi\iile de rezemare (la limit`) pentru placa din fig. 11.6.
Scrie\i condi\iile la limit` i) – iii) (mai pu\in pe latura liber`), eviden\iind condi\iile de
rezemare (G3) pe fiecare latur`.

Fig. 11.6 (vedere de sus)