Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 11 TE PDF
Curs 11 TE PDF
11.1 Rezumat
Reperele carteziene utilizate [n teoria pl`cilor plane sunt adecvate naturii problemelor de
rezolvat ( fig. 11.1), astfel [nc@t axa z are direc\ii ]i sensul firului cu plumb ( fig. 11.1a), sau
axa z urmeaz` sensul reperului cartezian al MSD ( fig. 11.1b).
- [nc`rcarea p(x,y)
- planul z, punctul q
Eh 3
- rigiditatea cilindric` a pl`cii D =
12(1 − υ 2 )
Indica\ie:
Mx
Tx
M ( 3×1) = M y ; T ( 2×1) =
M T y
xy
Ex. 11.2 Prezenta\i efortule sec\ionale M cu cre]teri diferen\iale ( pentru
scrierea ecua\iilor diferen\iale de echilibru [n teoria pl`cilor , [n variantele de
reprezentare din fig. 11.1.
∂M x ∂M xy
M x* = M x + dx M xy* = M xy + dx
∂x ∂x
∂M y ∂M yx
M *y = M y + dy M *yx = M yx + dy
∂y ∂y
Fig. 11.2: Momente sec\ionale – reprezentare [n reperul firului cu plumb (pentru construc\ii)
Tx
Ex. 11.3: Reprezenta\i eforturile sec\ionale T = cu cre]teri diferen\iale
T y
( pentru scrierea ecua\iilor diferen\iale de echilibru [n teoria pl`cilor).
Indica\ie: vezi fig. 11.3 pentru varianta de reprezentare a reperului cartezian pentru
construc\ii; realiza\i exerci\iul folosind apoi reperul din fig. 11.1b
Fig. 11.3 Eforturi sec\ionale de tip for\e t`ietoare [n reperul cartezian pentru construc\ii;
reprezentarea Tx , T y ]i cre]terile diferen\iale Tx* , T y*
Fig. 11.4 C@mpul eforturilor sec\ionale pentru studiul (Sb) [n teoria pl`cilor ( ecua\iile
diferen\iale de echilibru)
Mx
Tx
M ( 3 x1) = M y T ( 2×1) =
M T y
xy
Reamintim c` [n TLE ( 3D) ; GNSint = 6 - 3 =3!
Se dezvolt` numai prima ecua\ie de echilibru vectorial din sistemul (Sb); celelalte dou`
ecua\ii se prezint` ca ale unor exerci\ii.
Deoarece elementul de plac` este un element diferen\ial, rezult` dxdy ≠ 0; prin urmare :
∂M y ∂M xy
− − + Ty = 0
∂y ∂x
sau:
r ∂M y ∂M xy
∑ M axa x = 0 ⇒ (Sb)(2) ∂y + ∂x = Ty
r
Ex: 11.4 S` se arate c` ecua\ia de echilibru ∑M axa y = 0 conduce la rezultatul:
∂M x ∂M yx
(Sb)(1): + = Tx
∂x ∂y
r
Ex : 11.5 S` se arate c` ecua\ia de echilibru ∑ Z = 0 conduce la rezultatul:
∂Tx ∂T y
(Sb)(3) : + = − p ( x, y
∂x ∂Y
TLE Lec\ia 11 5
dT
(1) = − p ( x)
dx
dM
(2) = T ( x)
dx
d 2 M dT
RM : (3) = = − p( x)
dx 2 dx
d 2w M ( x) d 3w d M ( x) T ( x)
(4) 2
= − ⇒ 3
=− =−
dx EI dx dx EI EI
d 3w
(5) T ( x) = − EI
dx 2
∂M x ∂M yx
(1) + = Tx ∂ 0
∂ M
∂x ∂y ∂x ∂y
x
Tx T
(Sb)(1,2) ⇒ ∂ ∂
M y = ⇒ D ( 2 x 3) M ( 3 x1) = T ( 2 x1)
∂M y ∂M xy T
= T y 0 ∂y ∂x M xy {
y
(2) +
∂y ∂x
1442443 123 T ( 2 x1)
T
M ( 3 x1)
DPP ( 2 x 3)
A]adar, rela\ia (2) din RM se generalizeaz` sub forma ecua\iilor (Sb)(1.2) din TLE/LGK.
Aceste ecua\ii pot fi exprimate [n deplas`ri ( func\ie w(x,y) ]i derivatele ei) : (Sb)(1):
∂ ∂
( M x ) + ( M y ) = Tx
∂x ∂y
∂ ∂2w ∂ 2 w ∂ ∂2w ∂ 2
− D 2 + υ 2 + − D(1 − υ )
∂x
= −D ∇ w = Tx ( )
∂x ∂y ∂y dxdy ∂x
∂2 ∂2
unde : ∇2 = +
∂x 2 ∂y 2
∂M y ∂M xy ∂ 2
Ex : 11.6 Aduce\i ecua\ia (Sb)(2)
∂y
x+
∂x
= T y la forma: T y = − D
∂y
(∇ w )
∂Tx ∂T y
(Sb)(3): + = − p ( x, y )
∂x ∂y
Introducem:
∂ 2
Tx = − D
∂x
∇ w( )
∂Tx ∂T y ∂2 ∂2
⇒ + = − D (∇ 2
w) − D (∇ 2 w) = − p ( x, y )
∂ 2
( ∂x
)
∂y ∂x ∂y
2 2
Ty = − D ∇ w
∂y
( )
∇ 2 ∇ 2 w( x, y ) =
p ( x, y )
D
sau ∇ 4 w( x, y ) =
p ( x, y )
D
Modelul complet const` din introducerea condi\iilor la limit` (S3) ]i (G3), dezvoltate [n
paragraful urm`tor.
Com : Se prezint` numai dou` tipuri de rezemare: latura [ncastrat` ]i latura simplu
rezemat` ( articulat`);
TLE Lec\ia 11 7
Com: Latura liber` nu este examinat` [n cursul de fa\`! justificare: numai pentru cele
dou` tipuri de rezemare anun\ate mai sus coondi\iile la limit` (G3) pot fi exprimate [n
deplas`ri, pentru latura liber` sunt necesare argumente preluate din studiul (S3),
prezentate de Kirchhoff, pe care nu le d`m aici.
Com: {n teoria ( clasic`) a pl`cilor , [nc`rc`rile p(x,y) nu pot fi dec@t func\ii continue
pe por\iuni. Pentru a admite ]i [nc`rc`ri concentrate ar trebui aplicate metodele de
lucru ale teoriei distribu\iilor ( care se studiaz` [n facult`\ile de matematic`). Pentru
aplica\iile practice ( inginere]ti) se utilizeaz`:
MDF = Metoda Diferen\elor Finite
MEF = Metoda Elementului Finit
i. x=0 ; w(x=0; y) = 0
∂w ∂ 2 w
ii. = = 0 (dreapta de [ncastrare r`m@ne rectilinie ; curbura pe direc\ia
∂y ∂y 2 AB
y este = zero)
∂w
iii. = 0 (condi\ia de [ncastrare)
∂x AB
i ) w=0
Condi\iile la limit` sunt exprimate [n deplas`ri , (sunt de tipul (G3)): ∂w
ii ) AB = 0
∂x
∂x ∂x 2
2
∂ w ∂2w ∂2w
iii. My AC = 0 ⇒ − D 2 + υ 2 ⇒ 2 =0
BD ∂y ∂x
{ ∂y AC
= 0 AC
BD
BD
i)w = 0
iii ) ∂ w = 0
2
R`m@n condi\iile finale exprimate [n deplas`ri (de tipul G3) :
AC ∂y
2
BD
TLE Lec\ia 11 8
Ex: 11.7 S` se scrie condi\iile de rezemare (la limit`) pentru placa din fig. 11.6.
Scrie\i condi\iile la limit` i) – iii) (mai pu\in pe latura liber`), eviden\iind condi\iile de
rezemare (G3) pe fiecare latur`.