MINISTERUL APĂRĂRII NAłIONALE NECLASIFICAT

UNIVERSITATEA NAłIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” Exemplar nr…

Nr…………….din…………../2014

Colonel Nicolae-Vasile HANEŞ

REZUMATUL TEZEI
DE DOCTORAT

TEMA: EFICIENTIZAREA PROCESULUI DECIZIONAL

ÎN OPERAłIILE FORłELOR TERESTRE

Conducător de doctorat
Col.(r)prof.univ.dr.
Mircea COSMA

Teză elaborată în vederea obŃinerii titlului

de DOCTOR în ŞtiinŃe Militare şi InformaŃii

- BUCUREŞTI 2014 -
NECLASIFICAT

-Pagină albă-

NECLASIFICAT
2 din 31
 NECLASIFICAT

CUPRINS
INTRODUCERE

CAPITOLUL 1 – Decizia şi procesul decizional – dimensiuni necesare

managementului organizaŃiei moderne a secolului al-XXI-lea
1.1. Decizia- componentă esenŃială pentru funcŃionalitatea actului managerial în
organizaŃie
1.1.1. Decizia- delimitări conceptuale
1.1.2. Tipologia deciziilorsale specifice
1.2. Locul şi rolul procesului decizional în cadrul adoptării şi evaluării deciziei la
nivel organizaŃie
1.2.1. Abordări teoretice ale procesului decizional
1.2.2. Etapele procesului decizional
1.2.3. Rolul informaŃiei şi al informatizării procesului decizional
1.2.4. Rolul decidentului eficace în luarea deciziei

CAPITOLUL 2 – Unele consideraŃii privind decizia şi procesul decizional

în organizaŃia militară
2.1. Decizia în organizaŃia militară - rol, conŃinut şi particularităŃi
2.1.1. Rolul şi conŃinutul deciziei în organizaŃia militară
2.1.2. ParticularităŃi ale deciziei în organizaŃia militară la începutul primelor
decenii ale secolului al-XXI-lea
2.2. CondiŃionări ale procesului de luare a deciziei în organizaŃia militară
2.2.1. Riscul şi incertitudinea în decizia militară
2.2.2. Procesul de luare a deciziei militare- conŃinut şi modalităŃi specifice de
realizare
2.3. Deschideri transformatoare ale deciziei militare în primele decenii ale
secolului al-XXI-lea

CAPITOLUL 3 – Nivele politico–militare şi militare ale procesului

decizional în context internaŃional şi naŃional
3.1. Specificul procesului decizional politico - militar şi militar la nivel mondial
3.1.1. Aspecte definitorii luării procesului decizional la nivel ONU
3.1.2. Elemente semnificative ale adoptării procesului decizional la nivel NATO
3.2. Structuri şi mecanisme ale procesului decizional la nivel european
3.2.1. Uniunea Europeană - cadrul activ de fundamentare şi luare a procesului
decizional cu caracter politico-militar şi militar
3.2.2. OSCE - organizaŃie internaŃională cu mecanisme specifice ale elaborării
procesului decizional politico-militar şi militar
3.3. Elaborarea, stabilirea şi evaluarea procesului decizional în armatele unor state
moderne
3.3.1. Unele aspecte ale procesului decizional în strategia de apărare a
Statelor Unite ale Americii
NECLASIFICAT
3 din 31
 NECLASIFICAT

3.3.2. ParticularităŃi ale procesului decizional fundamentate în doctrina

militară a Marii Britanii
3.3.3. Coordonate principale ale procesului decizional în strategia de
securitate a Germaniei
3.4. Trăsături şi modalităŃi de fundamentare şi realizare ale procesului decizional la
nivelul Armatei României

CAPITOLUL 4 - Aspecte esenŃiale ale procesului decizional în operaŃiile

ForŃelor Terestre
4.1. OperaŃiile ForŃelor Terestre-aspecte specifice
4.1.1. Principiile operaŃiilor
4.1.2. CerinŃe pentru succesul operaŃiilor ForŃelor Terestre
4.1.3. Tipuri de operaŃii în ForŃele Terestre
4.1.4. Nivelurile operaŃiilor în ForŃele Terestre
4.1.5. Sisteme de operare în operaŃiile ForŃelelor Terestre
4.2. ParticularităŃi ale procesului decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre
4.2.1. Decizia la nivel operativ în operaŃiile ForŃelor Terestre
4.2.2. Decizia la nivel tactic în operaŃiile ForŃelor Terestre
4.3.Eficientizarea procesului decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre - conŃinut şi
determinări specifice
4.3.1.Eficacitatea şi eficientizarea procesului decizional- conŃinut şi aspecte
corelative
4.3.2.Eficientizarea procesului decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre-
necesitate şi condiŃionări obiective

CAPITOLUL 5 – Fundamente şi direcŃii de eficientizare a procesului

decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre
5.1. SituaŃii specifice fundamentării procesului decizional în operaŃiile ForŃelor
Terestre
5.1.1. Fundamentarea procesului decizional în situaŃii de certitudine
5.1.2.Strategii specifice procesului decizional în situaŃii de incertitudine
5.1.3. ParticularităŃi ale procesului decizional în situaŃii de risc
5.2. Modelarea, fundament pentru eficientizarea procesului decizional în
operaŃiile ForŃelor Terestre
5.3. DirecŃii de eficientizare a procesului decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre
5.4. AplicaŃie: eficientizarea procesului decizional pentru o operaŃie a ForŃelor
Terestre
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
GLOSAR
LISTA FIGURILOR ŞI LISTA TABELELOR
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
LISTA ANEXELOR
ANEXE

NECLASIFICAT
4 din 31
 NECLASIFICAT

CUVINTE-CHEIE
Termeni specifici SemnificaŃia
SituaŃie decizională de complexitate redusă sau când
Act decizional
respectiva situaŃie are caracter repetitiv.
Manifestare a voinŃei comandantului pentru a obŃine o
AcŃiunea militară finalitate prin mijloace militare cu o structură ce include
elemente militare şi care are deci un caracter militar.
Caracteristică pe baza căreia se fac analize, evaluări,
Criteriu aprecieri, definiri şi clasificări ale fenomenelor,
acŃiunilor şi proceselor.
ModalităŃile prin care sunt materializate coordonatele
Comanda şi controlul
esenŃiale specifice conducerii operaŃionale.
Persoana sau grupul de persoane care aleg alternativa
Decident
considerată cea mai bună.
O linie de conduită, ca urmare a iniŃiativei şi acŃiunii la
nivel individual şi al structurii manageriale, pe baza
Decizia managerială
analizelor multilaterale ale resurselor aflate la dispoziŃie
şi ale consecinŃelor adoptării acesteia.
SoluŃia de adoptare, din mai multe posibile soluŃii
alternative, a aceleia care să asigure îndeplinirea
Decizia militară
eficientă a unuia sau mai multor obiective specifice
acŃiunii militare.
Măsură în care o activitate satisface o necesitate,
Eficacitate
realizează un obiectiv, îndeplineşte o funcŃie.
Măsura unei activităŃi prin raportare a eforturilor făcute
Eficientizare
în timpul desfăşurării activităŃii respective.
FuncŃia care permite măsurarea progresului şi
rezultatelor operaŃiilor în context militar, precum şi
Evaluarea
elaborarea ulterioară a concluziilor şi recomandărilor
care sprijină procesul de luare a deciziei.
Categoria principală de forŃe din Armata României,
ForŃe Terestre
alături de celelalte două: ForŃe aeriene şi ForŃe Navale.
Incertitudine Lipsă de certitudine, nesiguranŃă, îndoială, exilare.
Fundamentul cognitiv integrant al procesului de luare a
InformaŃia
deciziei.
Abilitatea unui calculator de a demonstra comportament
InteligenŃă artificială
cognitiv asemănător celui uman.
Ansamblul condiŃiilor interne şi externe, care sunt
Mediul ambiant
influenŃate şi influenŃează decizia.
Un punct definit în spaŃiu şi timp, identificat pe timpul
Moment
procesului de planificare, în care se anticipează
decizional/punct de
necesitatea luării unei decizii de către comandant, cu
decizie
privire la un anume curs de acŃiune.

NECLASIFICAT
5 din 31
 NECLASIFICAT

Termeni specifici SemnificaŃia

Nivelul criteriilor decizionale pentru stări ale condiŃiilor
Obiectiv decizional
obiective propuse de decident pentru a fi atinse.
Angajarea violentă a ForŃelor Terestre, cu utilizarea
armamentului şi tehnicii militare pentru impunerea
OperaŃie militară voinŃei proprii asupra inamicului prin producerea de
pierderi umane şi materiale, nimicirea sau capturarea
acestuia.
Ansamblul fazelor prin intermediul cărora se pregăteşte,
Proces decizional
adoptă, aplică şi evaluează decizia managerială
Sunt întocmite pentru informarea unui decident despre o
Raport excepŃie situaŃie specială care a avut loc, care nu se încadrează în
regula cunoscută.
Este de obicei întâlnit ca răspuns la o informaŃie
Raport special adiŃională care nu face parte din rutina
zilnică/săptămânală/lunară.
Raport standard Rapoarte întocmite la intervale regulate.
O limită, un prag maxim pentru care o contramăsură
stabilită prin norme, a fost demonstrată ca fiind
Risc
ineficientă în eliminarea unei vulnerabilităŃi, în corelaŃie
cu un nivel de susceptibilitate şi ameninŃare dat.
Risc propriu oricărei acŃiuni militare, acesta apărând în
Risc operativ luarea deciziei privind punerea în relaŃie a viitoarei
acŃiuni a trupelor proprii în raport cu cele ale inamicului.
Software care utilizează modele şi algoritmi pentru a
Sisteme de suport a
ajuta decidentul în rezolvarea problemei. Poate gestiona
deciziei
probleme nestructurale;
Utilizează inteligenŃa artificială pentru a ajuta utilizatorii
Sistem expert
să profite de părerea expertului în rezolvarea problemei;
Un sistem care trebuie să disperseze informaŃia sub
Sistem de management
forma rapoartelor standard, rapoartelor excepŃie şi sub
a informaŃiei
forma unor răspunsuri la cereri speciale de informaŃie;
Componentă a procesului deczional căruia i se dă
Timp decizional diferite sensuri, ca de exemplu trecerea timpului de la
adoptare până la aplicarea deciziei.

INTRODUCERE
Tema tezei de doctorat este una de mare interes şi actualitate în ansamblul
preocupărilor specialiştilor şi instituŃiilor în domeniul ştiinŃe militare şi informaŃii

NECLASIFICAT
6 din 31
 NECLASIFICAT

pornind de la premisa că Armata României şi implicit ForŃele Terestre, ca

principală categorie de forŃe, parcurg un amplu proces de transformare şi
modernizare, a cărui analiză din perspectivă teoretică, praxiologică şi metodologică
poate oferi, răspunsuri şi posibile soluŃii la nevoile viitoare de eficientizare a
procesului decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre.
Multitudinea investigaŃiilor şi a confruntărilor de idei a determinat
constituirea teoriei deciziei şi a procesului decizional într-un domeniu deosebit de
dinamic al ştiinŃei conducerii în plan teoretic şi practic.
Pe baza acestor caracteristici ale abordărilor teoretice şi al experienŃei în
domeniul operaŃiilor ForŃelor Terestre, am ales această temă pentru teza de
doctorat, având în vedere actualitatea, oportunitatea şi necesitatea unui asemenea
demers ştiinŃific. Astfel studiul nostru vizează realizarea unei abordări teoretice
clarificatoare şi originale în măsură să lărgească sfera posibilităŃilor de abordare a
procesului decizional şi a eficientizării acestuia în operaŃiile ForŃelor Terestre.
Pornind de la ceea ce este considerat a fi reprezentativ în câmpul teoriei
ştiinŃifice şi de la necesităŃile realizării eficientizării procesului decizional în
operaŃiile ForŃelor Terestre, ne vom concentra efortul cercetării pe anumite direcŃii
de cercetare, având în vedere şi obiectivele, respectiv ipotezele formulate pentru
acestea.
O primă direcŃie o reprezintă analiza conŃinutului procesului decizional şi
deciziei în cadrul managementului. Această direcŃie are ca obiectiv cunoaşterea
abordărilor teoretice referitoare la decizie, procesul decizional şi corelaŃiile dintre
acestea, respectiv următoarea ipoteză: determinarea obiectivă a rolului şi funcŃiilor
procesului decizional asigură creşterea rolului decidentului în luarea deciziei.
În cadrul celei de-a doua direcŃii de bază, abordarea unor particularităŃi ale
procesului decizional în organizaŃia militară, se va avea în vedere cerinŃele
obiectivului ce vizează identificarea condiŃionărilor procesului de luare a deciziei
în organizaŃia militară şi ale următoarei ipoteze: determinarea obiectivă a rolului şi
condiŃiilor specifice ale procesului de luare a deciziei în organizaŃia militară
asigură fructificarea eficientă a deciziei.

NECLASIFICAT
7 din 31
 NECLASIFICAT

Abordarea nivelelor politico-militare şi militare naŃionale şi internaŃionale

ale procesului decizional se constituie în cea de-a treia direcŃie de cercetare.
Aceasta are drept obiectiv cunoaşterea modelelor instituŃionale de luare de deciziei
la nivel internaŃional sau naŃional, şi următoarea ipoteză: există o mare diversitate a
modalităŃilor de fundamentare a procesului decizional la nivelul organizaŃiilor
internaŃionale şi ale fiecărui stat.
A patra direcŃie de cercetare, aspecte esenŃiale ale procesului decizional în
operaŃiile ForŃelor Terestre, vizează realizarea obiectivelor următoare:
identificarea aspectelor specifice operaŃiilor ForŃelor Terestre şi stabilirea
particularităŃilor eficientizării procesului decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre.
Pentru această direcŃie am formulat următoarele ipoteze: dacă sunt corect însuşite
şi creativ aplicate cerinŃele angajării în operaŃiile ForŃelor Terestre, atunci se
asigură succesul misiunilor acestora; cu cât sunt mai bine înŃelese particularităŃile
procesului decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre, cu atât creşte eficientizarea
acestuia; dacă se identifică prin metode ştiinŃifice varianta specifică eficientizării
procesului decizional a unei operaŃii a ForŃelor Terestre, atunci se asigură
îndeplinirea cu succes a misiunii încredinŃate ForŃelor Terestre.
Actualitatea temei se doreşte a fi evidenŃiată atât prin incursiunea în studiile
reprezentative în domeniul cercetat, argumentându-se relevanŃa lor şi utilizarea
acestora ca fundament al dezvoltărilor ulterioare, cât şi prin schimbarea paradigmei
în contextul modificării mediului şi a influenŃei factorilor analizaŃi. Astfel, apare
actualitatea şi oportunitatea de a formula într-o manieră ştiinŃifică, adecvată şi
coerentă noi puncte de vedere privind direcŃiile de eficientizare a procesului
decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre.

CAPITOLUL 1
DECIZIA ŞI PROCESUL DECIZIONAL – DIMENSIUNI
NECESARE MANAGEMENTULUI ORGANIZAłIEI MODERNE
NECLASIFICAT
8 din 31
 NECLASIFICAT

A SECOLULUI AL-XXI-LEA

În primul capitol se abordează dintr-o perspectivă epistemologică a teoriei

deciziei, ştiinŃei militare, ştiinŃei managementului, respectiv a teoriei deciziei,
conceptele de proces decizional şi decizie, respectiv ale corelării acestora cu
informaŃia şi informatizarea ca fundamente ale acŃiunii decidentului eficace. Pentru
aceasta ne-am propus să analizăm în ce măsură adoptarea unei perspective sau a
alteia, prezente în literatura de specialitate, asigură o înŃelegere unitară, profundă a
acestor fascinante prezenŃe în activitatea unei organizaŃii ce-şi desfăşoară
activitatea în secolul al XXI-lea.
Preocuparea autorilor este atât una pozitivistă – prin prezentarea analizei
asupra deciziei ce se limitează la fapte ce pot fi verificate (precum clasificarea
deciziilor în funcŃie de anumite criterii clar definite, dar mai ale verificabile), cât şi
una normativistă, atingând aspecte analitice bazate pe judecăŃi de valoare (mai ales
pentru partea de redare a teoriilor decizionale).
Aleasă din ansamblul evoluŃiilor posibile ale realităŃilor existente la un
moment dat, decizia ne apare ca o linie de conduită, ca urmare a iniŃiativei şi
acŃiunii la nivel individual şi al structurii manageriale, pe baza analizelor
multilaterale ale resurselor aflate la dispoziŃie şi ale consecinŃelor adoptării
acesteia.
SusŃinem corectitudinea şi consistenŃa acestei definiŃii întrucât exprimă
sintetic şi cu rigoare ştiinŃifică trăsăturile de bază ale conceptului de decizie şi
anume: stabilirea şi cunoaşterea obiectivelor, studiul atent al realităŃilor, analiza
consecinŃelor variantelor posibile şi gradul de fundamentare a deciziilor. Aceste
trăsături stau la baza teoriei deciziilor şi formează cadrul general al metodologiilor
referitoare la desfăşurarea procesului decizional.
Pe parcursul capitolului au fost menŃionate trei abordări teoretice care
propun puncte de vedere proprii referitoare la clasificarea deciziei. În intenŃia de a
justifica alegerea celor trei abordări teoretice se poate observa cu uşurinŃă din
opinia avansată a doi autori, Nica şi Iftimescu, coroborată cu poziŃia lui Simon,
NECLASIFICAT
9 din 31
 NECLASIFICAT

care deşi succintă şi aparent simplistă, oferă avantajul pragmatismului în sensul

furnizării unei clasificări accesibile oricui, asigurând prin aceasta rolul de iniŃiere
în înŃelegerea diverselor categorii decizionale. Din punct de vedere al relevanŃei
sale în cadrul modelului procesual-organic, clasificarea prezintă elemente ce se
pretează unei asemenea analize, cu toate că acest lucru este departe de a se
întâmpla într-o manieră explicită.
Apreciem că există diferenŃe evidente între aceste puncte de vedere, dar şi o
notă comună, cea care confirmă dimensiunea socio-umană a deciziei. Plecând de la
această constatare apare în mod logic necesitatea punerii în discuŃie a unor cerinŃe
de raŃionalitate a deciziei în vederea îndeplinirii cu eficienŃă a locului şi rolului pe
care decizia o are în activitatea umană şi socială.
Astfel, în ciuda faptului că, aparent, pivotul central al abordării este termenul
de decizie, totuşi nu se poate ignora ideea că decidentul eficace joacă rolul
determinant în mecanismul procesului decizional. Prin urmare, individul determină
în mod esenŃial acest proces, indiferent de categoria căreia îi aparŃine decizia în
sine.
În concluzie, primul capitol îşi propune să facă o introducere în problematica
deciziei, a procesului decizional, dar şi a conceptelor, noŃiunilor şi teoriilor
specifice. Astfel, prezentarea elementelor specifice deciziei de management îşi
justifică necesitatea în contextul dezvoltării, în capitolul următor, a deciziei şi
procesului decizional în organizaŃia militară.
Această iniŃiere urmăreşte facilitarea înŃelegerii aspectelor specifice
procesului decizional în organizaŃia militară, prin abordarea unor idei specifice
teoriei şi acŃiunii militare.

CAPITOLUL 2
UNELE CONSIDERAłII PRIVIND DECIZIA ŞI PROCESUL
DECIZIONAL ÎN ORGANIZAłIA MILITARĂ

NECLASIFICAT
10 din 31
 NECLASIFICAT

Indentificarea şi analiza unor puncte de vedere specializate în problematica

deciziei şi procesului decizional se constituie ca repere necesare abordării în cel
de-al doilea capitol al tezei, a unor aspecte semnificative ce particularizează locul
şi rolul procesului decizional şi a deciziei în organizaŃia militară. Abordarea pe
care o propunem este de a prezenta conŃinutul unor teorii care constituie puncte de
vedere diversificate, specifice acestor domenii şi de a încerca să dăm noi explicaŃii
la concepŃiile şi ideile formulate până acum.
În acest sens, vom spune, pentru început, că decizia în organizaŃia militară
este un proces dinamic, prin însăşi natura sa, deoarece necesităŃile de gestionare ale
organizaŃiei militare sunt în permanentă schimbare, la fel ca şi interacŃiunile din
cadrul acesteia. Astfel, putem defini decizia în organizaŃia militară ca fiind soluŃia
de adoptare, din mai multe posibile soluŃii alternative, a aceleia care să asigure
îndeplinirea eficientă a unuia sau mai multor obiective specifice acŃiunii militare.
În continuare acŃiunea militară este privită prin prisma atingerii unui obiectiv
şi este caracterizată într-o oarecare măsură, prin prezenŃa riscului, fie că este vorba
de riscul neîndeplinirii misiunii în totalitate, parŃial, temporal sau sub o altă formă
oarecare. De fapt, riscul este inerent oricărei operaŃii militare. În operaŃiile pe timp
de pace comandanŃii iau în considerare o variantă de riscuri cum ar fi implicaŃiile
eşecului asupra prestigiului naŃional sau pentru moralul forŃelor întrunite, sau riscul
pentru siguranŃa membrilor forŃei întrunite. În luptă sau în potenŃialele situaŃii de
luptă, comandanŃii identifică cu grijă condiŃiile care duc la succes atât pentru starea
finală previzionată, cât şi pentru operaŃiile sau etapele majore care conduc la acea
stare finală.
În aceeaşi măsură fiecare decident va acorda atenŃia cuvenită şi pentru
cunoaşterea particularităŃilor prezenŃei incertitudinii în organizaŃia militară şi a
modalităŃilor prin care aceasta poate fi diminuată sau chiar înlocuită în actul
decizional.
ExperienŃa procesului de luare a deciziilor relevă importanŃa vitezei de reacŃie
în exercitarea comenzii şi controlului(C2), în mod eficient. Viteza de reacŃie în
NECLASIFICAT
11 din 31
 NECLASIFICAT

cazul C2 înseamnă scurtarea timpului necesar luării deciziei, planificării,

coordonării şi comunicării.
De cele mai multe ori, cu cât nivelul la care trebuie luată decizia este mai
aproape de vârf cu atât procesul este mai dependent de informaŃiile furnizate de
elemente care nu sunt parte directă a acestuia. Acest fapt poate produce dificultăŃi
şi genera disfuncŃionalităŃi.
La finalul capitolului sunt prezentate unele deschideri transformatoare în
organizaŃia militară, care presupune trimiteri la numeroase concepte
organizaŃionale, ca urmare a complexităŃii fenomenelor analizate. De pildă,
transformarea impune studierea a cel puŃin două direcŃii: pe de o parte, procesul în
sine – cu tot arsenalul de factori determinaŃi, influenŃe, instrumente de lucru etc.,
iar pe de altă parte, impactul acesteia asupra organizaŃiei militare şi constituenŃilor
acesteia.
În concluzie, cunoaşterea modalităŃilor de luare a deciziilor care influenŃează
adaptarea deciziei militare, inclusiv la nivelul ForŃelor Terestre, se constituie într-o
condiŃie importantă care însă îşi poate valoriza la nivel optim locul şi rolul pe care
îl are dacă sunt corelate cu nivelele la care se adoptă acestea.
Iată de ce apreciem, în următorul capitol, ca fiind foarte importantă analiza
particularităŃilor luării deciziilor politico-militare la nivel internaŃional şi naŃional,
considerentul avut în vedere fiind statutul Armatei României de membră cu
drepturi şi obligaŃii depline în cadrul acestora. În acest fel abordarea, în continuare,
a unor aspecte specifice procesului decizional atât la nivelul unor organizaŃii
politico-militare internaŃionale, cât şi la nivel naŃional se constituie într-un răspuns
lămuritor ce vizează complexitatea luării deciziei militare şi cerinŃele izvorâte din
conŃinutul obiectivelor temei tezei de doctorat.

NECLASIFICAT
12 din 31
 NECLASIFICAT

CAPITOLUL 3
NIVELE POLITICO–MILITARE ŞI MILITARE ALE
PROCESULUI DECIZIONAL ÎN CONTEXT
INTERNAłIONAL ŞI NAłIONAL

În cel de-al treilea capitol, continuare logică şi ştiinŃifică a primelor două,

ne-am propus să prezentăm modalităŃile în care procesul decizional şi decizia sunt
percepute şi statuate la nivelul organizaŃiilor internaŃionale şi a unor state, prin
prisma implicaŃiilor acestora asupra armatei şi respectiv a ForŃelor Terestre.
Prin structura, funcŃionarea şi misiunile sale, organizaŃia militară se
diferenŃiază de toate celelalte organizaŃii din cadrul societăŃii, aceasta putând fi
considerată drept una dintre cele mai importante, datorită scopului pentru care a
fost înfiinŃată şi menŃinută până în prezent. În această situaŃie, pentru a funcŃiona,
orice societate are nevoie de legi şi reglementări care să delimiteze statului
componentele sale şi, în aceleaşi timp, pentru a le conduce. Pentru aceasta sunt
utilizate unele instrumente de tipul deciziilor, hotărârilor şi a altor asemenea
opŃiuni politico-sociale, economice, militare precum şi documentele specifice cu
caracter normativ.
Pentru a fi adoptate, deciziile urmează un traiect specific fiecărei organizaŃii
internaŃionale sau naŃionale, derivat din locul şi rolul acesteia între celelalte
organizaŃii sociale. Prin modul de constituire şi funcŃionare, organizaŃia militară
are un pronunŃat caracter particular reieşit şi din următoarele note dinstinctive:
ierarhia, natura executabilă a ordinului, diversitatea şi dificultatea misiunilor
militare, apartenenŃa la organizaŃii politice sau politico-militare internaŃionale.
Această poziŃionare în cadrul altor organizaŃii este sursa unor modalităŃi aparte de
adoptare a deciziilor în Armată şi pentru Armată.
În primul parte am prezentat unele aspecte definitorii luării procesului
decizional la nivelul OrganizaŃiei NaŃiunilor Unite (ONU) şi a OrganizaŃiei
Tratatului Atlanticului de Nord ca principale organizaŃii la nivel mondial.

NECLASIFICAT
13 din 31
 NECLASIFICAT

În continuare, sunt prezentate noi aspecte specifice deciziei în organizaŃia

militară, şi pentru organizaŃia militară, aşa cum este cazul şi la nivel european.
Având abordate într-o manieră analitică, sistematică şi funcŃională
particularităŃile luării deciziilor politico-militare şi militare la nivelul organizaŃiilor
cu responsabilităŃi majore, în ceea ce priveşte securitatea şi apărarea continentală
şi mondială, în subcapitolul trei trecem în aceeaşi manieră de construcŃie teoretică
la prezentarea următorului nivel, cel naŃional, al luării deciziei cu însemnătate
majoră asupra organizaŃiilor militare naŃionale.
La finalul capitolului trei, prin evidenŃierea noului context politico-militar,
se configurează cadrul general care influenŃează fundamentarea, stabilirea şi
realizarea procesului decizional la nivelul Armatei României, pe care o considerăm
o autentică şi relevantă deschidere pentru lărgirea problematicii specifice cerinŃelor
temei tezei de doctorat.
Una dintre concluziile care se desprinde din acest capitol este că, pentru a fi
adoptate, deciziile urmează un traiect specific fiecărei organizaŃii internaŃionale
sau naŃionale, derivat din locul şi rolul acesteia între celelalte organizaŃii sociale.
Prin modul de constituire şi funcŃionare, organizaŃia militară are un pronunŃat
caracter particular reieşit şi din următoarele note dinstinctive: ierarhia, natura
executabilă a ordinului, diversitatea şi dificultatea misiunilor militare, apartenenŃa
la organizaŃii politice sau politico-militare internaŃionale.
Având bine conturate aspectele cognitive, praxiologice şi metodologice ale
procesului decizional în cadrul conŃinutului primelor trei capitole ale tezei, în cel
de-al patrulea capitol vor fi abordate idei şi puncte de vedere semnificative ce
vizează procesul decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre, răspunzând prin aceasta
scopului general al tezei de doctorat.

NECLASIFICAT
14 din 31
 NECLASIFICAT

CAPITOLUL 4
ASPECTE ESENłIALE ALE PROCESULUI DECIZIONAL
ÎN OPERAłIILE FORłELOR TERESTRE

Plecând de la constatările şi dezvoltările teoretice, metodologice şi

praxiologice ale acestor prime trei capitole, în cel de-al patrulea capitol ne-am
propus să abordăm unele idei ce dezvoltă problematica importantă, de maxim
interes şi actualitate pe care o reprezintă eficientizarea procesului decizional în
operaŃiile ForŃelor Terestre.
În condiŃii de interoperabilitate, ForŃele Terestre participă la acŃiuni comune
cu statele membre NATO, UE şi cu alŃi parteneri. În acest capitol, pornind de la
tema tezei de doctorat, se analizează apecte esenŃiale ce vizează operaŃiile ForŃelor
Terestre şi respectiv procesul decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre.
În cadrul structurilor din ForŃele Terestre, deciziile pot fi luate fie de către
manager/comandant/şef, ajutat (sau nu) de către subordonaŃi, fie de către structuri
decizionale formate din mai mulŃi reprezentanŃi, care pot avea niveluri de influenŃă
şi de autoritate similară.
Procesul decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre reprezintă modalitatea de
acŃiune în procesul de conducere a organizaŃiei, aleasă în mod conştient şi în urma
unei analize amănunŃite, dintr-un număr variabil de posibilităŃi, în scopul
îndeplinirii misiunilor (obiectivelor) în condiŃii de eficienŃă maximă.
În prima parte a capitolului sunt prezentate aspecte specifice ale operaŃiilor
ForŃelor Terestre, fiind abordate principiile, cerinŃele, tipurile, nivelurile şi
sistemele de operare ale acestora.
Complexa problematică a procesului decizional în domeniul militar este
analizată şi prezentată într-o firească stare de interdisciplinalitate, aceasta rezultând
în urma indentificării şi prezentării conŃinutului problemei, rolului firesc al
corectitudinii şi oportunităŃii deciziei în cadrul unei eşalonări logice a factorilor
care asigură succesul în operaŃie şi luptă la nivelul eşaloanelor tactice, în special.

NECLASIFICAT
15 din 31
 NECLASIFICAT

În continuare, sunt analizate, ca particularităŃi ale procesului decizional în

operaŃiile ForŃelor Trestre, decizia la nivel operativ şi cea la nivel tactic.
Dintre constantele operaŃiilor ForŃelor Terestre, eficientizarea este poate cea
mai importantă. Din punct de vedere militar, eficientizarea prezintă caracteristici
diferite de cele din alte domenii. Trăsăturile distincte sunt date de natura
elementelor sale, care conferă specificitatea acŃiunilor militare, fapt ce determină
un tip propriu de eficientizare.

Având în vedere că în literatura de specialitate sunt permanent corelate două

concepte, respectiv cel de eficacitate şi eficienŃă a procesului decizional şi că nu
există dezvoltări semnificative în domeniul militar, în finalul acestui capitol,
succint, s-au abordat câteva idei referitoare la această importantă problematică.

În concluzie, ForŃele Terestre pot fi angajate în război sau în operaŃii de

stabilitate şi de sprijin, numai la ordinul comandantului eşalonului superior,
potrivit deciziei autorităŃilor constituŃionale abilitate. Dintre constantele operaŃiilor
ForŃelor Terestre, eficientizarea este poate cea mai importantă. Din punct de vedere
militar, eficientizarea prezintă caracteristici diferite de cele din alte domenii.
Notele distincte sunt date de natura elementelor, care conferă specificitatea
acŃiunilor militare, fapt ce determină un tip propriu de eficientizare.

În ultimul capitol, apreciem ca fiind foarte importantă analiza modelării ca

fundament pentru eficientizarea procesului deczional, a direcŃiilor de a procesului
decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre, ca în finalul lucrării să prezentăm o
aplicaŃie practică de luare a decziei în condiŃii de risc şi incertitudine.

NECLASIFICAT
16 din 31
 NECLASIFICAT

CAPITOLUL 5
FUNDAMENTE ŞI DIRECłII DE EFICIENTIZARE A
PROCESULUI DECIZIONAL ÎN OPERAłIILE
FORłELOR TERESTRE

Pentru că teza trebuie să rezolve în mod esenŃial, prin noutate şi originalitate

tema propusă, în ultimul capitol al cercetării ne-am direcŃionat efortul spre
identificarea unor modalităŃi specifice de eficientizare a unei operaŃii a ForŃelor
Terestre, prin apelul la aparatul ştiinŃific matematic şi construcŃia unui soft
decizional. Elaborarea acestor modele o considerăm ca o opŃiune proprie prin care
se configurează în mod vizibil originalitatea şi noutatea tezei de doctorat şi anume
eficientizarea procesului decizional a operaŃiilor ForŃelor Terestre.
Este important a se sublinia caracterul profund aplicativ pe care capitolul îl
urmăreşte şi, totodată, nota distincă pe care o dă elementele specifice metodelor de
fundamentare a procesului decizional în situaŃii de certitudine, incertitudune şi risc
Când ştim cu siguranŃă care va fi rezultatul fiecărui proces decizional avem de-a
face cu o problemă în condiŃii de certitudine. Când o problemă are mai mult de un
rezultat posibil şi cunoaştem probabilitatea fiecărui rezultat, avem de-a face cu o
problemă în condiŃii de risc, iar atunci, când o decizie are mai mult de un rezultat
posibil şi nu cunoaştem probabilitatea fiecărui rezultat, avem de-a face cu o
problemă în condiŃii de incertitudine.
Apreciem că modalităŃile de eficientizare pot fi verificate cu relativă uşurinŃă
în cadrul exerciŃiilor militare sau prin generalizarea experienŃei unor lecŃii învăŃate
din teatrele de operaŃii. De aceea, în continuare, am abordat aspecte ce
particularizează diversitatea situaŃiilor fundamentării şi abordării procesului
decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre, respectiv a modelelor teoretice ce pot
concura la eficientizarea acestuia.

NECLASIFICAT
17 din 31
 NECLASIFICAT

Pentru îndeplinirea corespunzătoare a obiectivelor din tema tezei de

doctorat, am considerat că este important a indentifica şi aborda unele direcŃii ale
eficientizării procesului decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre.
Având clarificate aspecte ce vizează eficientizarea procesului decizional, în
ultima parte a acestui capitol am propus o aplicaŃie care concretizează demersul
specific activităŃii comandantului în vederea eficientizării procesului decizional
pentru o operaŃie a ForŃelor Terestre. Avem de a face cu o situaŃie decizională în
condiŃii de risc, asupra căreia planează elemente de nesiguranŃă şi
incertitudine acŃională. În asemenea condiŃii, am considerat necesară, abordarea
problemei din perspectiva metodei arborelui decisional, ca o primă variantă de
rezolvare, ca apoi analizarea şi determinarea variantei optime de acŃiune pentru
aceeaşi misiune primită să o rezolvăm printr-o aplicaŃie Excel – ca instrument de
lucru în teoria deciziei.
În opinia noastră, numai pe baza unor cunoştinŃe specializate şi a stăpânirii
depline a variantelor posibile de alegere a celei mai eficiente modalităŃi de
fundamentare a procesului decizional, comandantul unei operaŃii a ForŃelor
Terestre poate şi trebuie să fructifice în mod creativ, cu inteligenŃă şi
responsabilitate idei valoroase specifice domeniilor ştiinŃei militare, informaticii,
teoriei deciziei, teoriei informaŃiei şi matematicii. Pe aceste cerinŃe de ordin
epitemologic, axiologic şi praxiologic, apreciem că atât dezvoltările ştiinŃifice şi
direcŃiile propuse pentru eficientizarea procesului decizional în operaŃiile ForŃelor
Terestre, cât şi varianta aplicaŃiei, completează exigenŃele demersului specific
elaborarii unei teze de doctorat în domeniul ştiinŃei militare.
Considerăm că aprecierile şi concluziile acestui capitol vor putea fi folosite
în activitatea ofiŃerilor din statele majore şi comandanŃilor, atât pentru
eficientizarea propriilor acŃiuni, cât şi pentru cea a activităŃilor de conducere în
compartimentele unde îşi desfăsoară activitatea.

NECLASIFICAT
18 din 31
 NECLASIFICAT

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

EvoluŃia produsă pe parcursul gândirii şi practicii militare, dimensiunea

decizională a acestora a cunoscut o creştere constantă, de la abordări incipiente,
unilaterale la cele ştiinŃifice integratoare, în care procesului decizional i se conferă
o importanŃă crescândă şi un rol determinat.
Plecând de la o asemenea constatare, construită pe baza unei semnificative
documentaŃii a bogatelor surse ştiinŃifice ale unor autori români şi străini, în
stabilirea concepŃiei privind structura tezei de doctorat ne-am concentrat eforturile
pentru a identifica concepŃiile, teoriile şi ideile înscrise în lucrări de autor şi acte
normative reprezentative, cu relevanŃă edificatoare asupra posibilităŃilor de a
cunoaşte, înŃelege, interpreta şi explica aspecte fundamentale ale procesului
decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre.
Pentru a putea localiza corect problematica procesului decizional în
operaŃiile ForŃelor Terestre şi a eficientizării acestuia din perspective
epistemologice, metodologice şi praxiologice am constatat necesitatea abordării
interdisciplinare a problematicii tezei de doctorat prin apelul la unele ştiinŃe
consacrate în câmpul istoriei ştiinŃei sau la altele mai noi. Pe aceste considerente a
fost nevoie să se introducă în dezbatere concepte, principii şi modalităŃi de
abordare specifice teoriei deciziei, ştiinŃei şi artei militare, informaticii, ştiinŃei
managementului, matematicii şi teoriei informaŃiei.
Pe aceste fundamente, demersul nostru ştiinŃific a fost orientat în mod clar şi
concret prin formularea direcŃiilor, obiectivelor şi ipotezelor cercetării.
Dispunând de acest ansamblu coerent al cunoaşterii şi metodologiei
cercetării ştiinŃifice, s-a trecut în mod logic şi etapizat, la elaborarea conŃinutului
tezei de doctorat prin abordarea unor idei, de maxim interes şi actualitate în ceea ce
priveşte procesul decizional şi respectiv eficientizarea procesului decizional în
operaŃiile ForŃelor Terestre.
Considerăm că, prin modul în care s-a construit fiecare capitol în parte şi
teza în întregul său s-au putut finaliza direcŃiile şi obiectivele propuse, respectiv
NECLASIFICAT
19 din 31
 NECLASIFICAT

validarea ipotezelor cercetării. Aceste aprecieri sunt susŃinute, în continuare, cu

unele concluzii semnificative prin care se evidenŃiază efortul de a răspunde cât mai
aproape de cerinŃele impuse de un asemenea demers ştiinŃific.
Abordarea unor aspecte ce particularizează decizia şi procesul decizional în
cadrul managementului organizaŃiei, în primul rând a celei militare, au evidenŃiat
creşterea interesului teoreticienilor şi practicienilor din acest domeniu pentru
clarificarea conceptuală a celor doi termeni şi mai ales pentru indentificarea şi
explicarea particularităŃilor locului şi rolului acestora în cadrul organizaŃiei militare
moderne.
Analiza deciziei şi procesului decizional în organizaŃia militară, prin prisma
rolului şi delimitărilor sale conceptuale, a favorizat posibilitatea concentrării
investigaŃiei noastre asupra unor aspecte prin care s-au putut explica implicaŃiile
eficientizării procesului decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre.
Din punctul nostru de vedere, considerăm că elementul calitativ nou al
deciziei, apărut în conducerea ştiinŃifică, este folosirea în procesul elaborării ei a
unui vast aparat ştiinŃific prin care empirismul dominant în trecut este înlocuit cu
raŃionamentul ştiinŃific - bazat pe analiza profundă a fenomenului, a complexului
de factori care condiŃionează un proces, o operaŃie, un fenomen militar şi implicit
rezultatele acestora, elaborarea mai multor alternative de acŃiune, fiecare cu
consecinŃele ei previzibile, conform criteriului de raŃionalizare şi eficienŃă.
Comandantul este factorul de răspundere, este cel care ia decizii. El este
dator faŃă de structura militară pe care o conduce să-i asigure eficienŃa procesului
decizional. EficienŃa, deşi se poate deprinde, cu siguranŃă nu este ceva ce poate fi
transmis de către cineva altcuiva. În definitiv, eficienŃa nu este o disciplină, ci o
autodisciplină a actului de comandă, şi aceasta se relevă a fi esenŃială pentru
autoperfecŃionarea unui comandant şi crearea condiŃiilor necesare îndeplinirii
misiunilor în cadrul operaŃiilor ForŃelor Terestre.
În domeniul gestionării riscurilor, marea majoritate a problemelor
decizionale sunt probleme complexe şi slab structurate sau nestructurate; se iau
decizii majoritar în condiŃii de incertitudine, vizându-se îndeplinirea misiunilor

NECLASIFICAT
20 din 31
 NECLASIFICAT

chiar şi în condiŃiile cele mai nefavorabile, deoarece consecinŃele nerealizării

acestor obiective sunt, întotdeauna, inacceptabile.
Fără îndoială, modelele şi metodele de fundamentare a eficientizării
procesului decizional identificate din literatura de specialitate sau construite şi
propuse în teză reprezintă instrumente deosebit de utile în modelarea operaŃiilor
ForŃelor Terestre, în găsirea soluŃiilor unor probleme complexe, având, însă, în
vedere şi multe limite ale acestora.
Aşa cum a rezultat din aplicarea unor metode specifice modelării, pentru una
dintre acestea beneficiind de posibilităŃile oferite de programul Excel, în analiza
eficientizării procesului decizional pentru o operaŃie a ForŃelor Terestre, s-a ajuns
la acelaşi rezultat în ceea ce priveşte alegerea unei variante de stabilire a misiunii
pentru o situaŃie în care acŃionează o structură a ForŃelor Terestre. Este un exemplu
edificator în ceea ce priveşte oportunitatea şi necesitatea utilizării metodelor
ştiinŃifice pentru asigurarea eficientizării procesului decizional în operaŃiile
ForŃelor Terestre.
Oricât de ridicat ar fi gradul de raŃionalitate al situaŃiilor din dinamica unei
operaŃii a ForŃelor Terestre, practica arată că în adoptarea deciziei intervin, într-o
măsură mai mică sau mai mare, şi factori subiectivi, ei fiind adesea determinanŃi
pentru succesul sau eşecul unei operaŃii.
În aceste condiŃii, eficientizarea procesului decizional în operaŃiile ForŃelor
Terestre reprezintă modalitatea cea mai adecvată de contracarare a incertitudinii.
Metodologia şi tehnologia specifică a fundamentării sale au devenit o achiziŃie
valoroasă atât pentru teoria generală a deciziei, cât şi pentru ştiinŃa şi arta militară.
Considerăm că, eficientizarea procesului decizional în operaŃiile ForŃelor
Terestre a fost şi rămâne o sarcină dificilă, pentru că viteza de adoptare a deciziei
creşte direct proporŃional cu timpul disponibil din ce în ce mai scurt. De asemenea,
creşte complexitatea deciziilor, care trebuie să Ńină seama de o serie de
constrângeri de ordin militar. Decizia rapidă pe care o reclamă lupta în condiŃiile
războiului modern trebuie să aibă o valoare euristică chiar dacă informaŃiile pe care
ea se bazează sunt incomplete.

NECLASIFICAT
21 din 31
 NECLASIFICAT

De aceea, în opinia noastră, procesul decizional constituie punctul central al

activităŃii de conducere a operaŃiilor în ForŃele Terestre, iar eficientizarea
procesului decizional influenŃează folosirea optimă a resurselor umane, materiale şi
financiare.
Considerăm că, se poate înŃelege, din cele prezentate în această lucrare că
procesul decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre este, mai mult decât proces
decizional, ca apanaj al oricărui factor de conducere militar, supus unor legalităŃi şi
constrângeri aparte, ceea ce conduce la necesitatea eficientizării acestuia în
contextul transformărilor ce caracterizează ForŃele Terestre.
În finalul demersului nostru ştiinŃific, apreciem că eficientizarea procesului
decizional în operaŃiile ForŃelor Terestre conduce la îndeplinirea obiectivelor şi
misiunilor acestora, asigurând utilitatea cu randament maxim posibil a tuturor
resurselor de care se dispune - umane, materiale, financiare sau de timp etc. - atât
în cadrul unor operaŃii în curs de desfăşurare, cât şi a celor următoare.
Apreciem că întregul conŃinut al tezei de doctorat răspunde unor necesităŃi şi
cerinŃe generate de creşterea complexităŃii sarcinilor ce revin ForŃelor Terestre
pentru îndeplinire la parametrii performanŃi a obiectivelor şi misiunilor specifice
operaŃiilor. Astăzi, şi mai ales în viitor, ForŃele Terestre îşi sporesc contribuŃia la
îndeplinirea misiunilor Armatei României, în calitatea acesteia de Ńară membră
NATO şi UE şi de participantă activă la slujirea intereselor naŃiunii române.
În concluzie, ForŃele Terestre, ca principală categorie de forŃe ale Armatei
României pentru desfăşurarea cu succes a întregului proces de transformare, ce va
continua şi în anii următori, are ca fundament esenŃial îmbogăŃirea ştiinŃei şi artei
militare, în cadrul căreia fructificarea valenŃelor eficientizării procesului decizional
în operaŃiile ForŃelor Terestre devine prioritar şi esenŃial.

NECLASIFICAT
22 din 31
 NECLASIFICAT

BIBLIOGRAFIE

I. LEGI, ORDONANłE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN

1. ConstituŃia României, modificată şi completată, Monitorul Oficial al
Romîniei, partea I, nr. 767, Bucureşti, 2003.
2. Legea nr. 346 privind organizarea şi funcŃionarea Ministerului Apărării
NaŃionale, Monitorul Oficial al Romîniei, partea I, nr. 654, Bucureşti, 2006.
3. Legea nr. 121 privind participarea forŃelor armate la misiuni în afara
teritoriului statului român, Monitorul Oficial al Romîniei, partea I, nr. 427,
Bucureşti, 2011.
4. Carta albă a apărării, avizată ca anexă la Hotărârea CSAT nr.77, Bucureşti,
17.06.2013.

II. REGULAMENTE ŞI INSTRUCłIUNI MILITARE ROMÂNEŞTI

1. Strategia de Transformare a Armatei României, Statul Major General,
Bucureşti, ediŃie 2007.
2. Doctrina Armatei României, nr.SMG 103, Bucureşti, 2012.
3. Doctrina managementului informaŃional în Armata României, nr SMG-44,
Bucureşti, 2013.
4. Doctrina planificării operaŃionale în Armata României- S.M.G./P.F.-5, nr.
SMG 38, Bucureşti, 2013.
5. Doctrina pentru operaŃiile întrunite multinaŃionale, Bucureşti, 2001.
6. Doctrina privind participarea la operaŃii de răspuns la crize non-articol 5,
nr. SMG.-34, Bucureşti, 2013.
7. Doctrina pentru operaŃii întrunite a Armatei României-S.M.G./P.F.-3, nr.
S.M.G.-18 din 11.03.2014, Bucureşti, 2014.
8. F.T.-1, Doctrina operaŃiilor ForŃelor Terestre”, Bucureşti, 2006.
9. F.T.-2, Manualul pentru organizarea de stat major şi operaŃii ale ForŃelor
Terestre”, Bucureşti, 2005.
10. F.T.-3, Manualul de tactică generală a ForŃelor Terestre”, Bucureşti, 2005.
NECLASIFICAT
23 din 31
 NECLASIFICAT

11. Manualul de planificare a operaŃiilor, , nr. SMG.-65, Bucureşti, 2011.

12. Manualul operaŃiilor informaŃionale, nr. S.M.G.-90 din 16.12.2013,
Bucureşti, 2014.
.

III. REGULAMENTE ŞI INSTRUCłIUNIMILITARE STRĂINE

1. Strategia de Securitatea SUA, Casa Albă, ediŃie 27 mai 2010.
2. Allied Joint Doctrine for the Conduct of Operations AJP-3, 2007.
3. Allied Joint Doctrine AJP-01(C), March 2007.
4. Comanda şi Controlul, (Command and control), MCDP 6, U.S. Marine Corps,
1996.
5. FM 34-60, Counterintelligence Handbook, Glossary-8.
6. NATO Crisis Response System, în conformitate cu Manualul Sistemului
NATO de Răspuns la Crize, 2009.

IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

1. Alexandrescu, G., Dolghin, N., Mostoflei, C., „Fizionomia acŃiunilor militare”,
Bucureşti, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare “Carol I”, 2003.
2. Andronic, B., Siteanu, E., Schimbări şi tendinŃe în strategia militară şi arta
operativă, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare “Carol I”, Bucureşti, 2005.
3. Bărbulescu, C., Gavrilă, T.,(coord.), Economia şi gestiunea întreprinderii-ediŃia
a-2-a, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
4. Boaru G., Răducu M., Păun V., „Managementul riscului în acŃiunile militare”,
Bucureşti, Editura Academia de Înalte Studii Militare, 2003.
5. Bujoreanu, I., Analiza şi evaluarea riscului în sistemul românesc de
management a resurselor de apărare, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare
“Carol I”, Bucureşti, 2006.
6. Bujoreanu, I., Decizia şi evaluarea riscului în domeniul militar, Editura
UniversităŃii NaŃionale de Apărare “Carol I”, Bucureşti, 2006.

NECLASIFICAT
24 din 31
 NECLASIFICAT

7. Burciu, A., (coord.), Introducere în management, Editura Economică, Bucureşti,

2008.
8. Burduş, E., Tratat de management, Editura Economică, Bucureşti, 2005.
9. BuŃa, V., Ciocan, M., Studii asupra luării deciziei în condiŃii de risc şi
incertitudine în situaŃii de criză, în Puncte de vedere şi dezbateri la început de
drum în NATO, Editura Academia de Înalte Studii Militare, 2002.
10. Calopăreanu, G., Teorie şi practică în procesul de planificare, Articol la
sesiunea de comunicări ştiinŃifice cu participare internaŃională a UniversităŃii
NaŃionale de Apărare “Carol I”, SecŃiunea 3: Strategie Militară, Bucureşti, 2008.
11. Cosma, M., (coord.), Riscuri şi ameninŃări la începutul secolului al XXI-lea,
Editura “Alma Mater”, Sibiu, 2008.
12. Culda, L., PotenŃele fiinŃei umane. Ce poate să devină omul dacă reuşeşte să-şi
înŃeleagă potenŃele?, Editura Licorna, Bucureşti, 2003.
13. Culda, L, Liderii în organizaŃii, Centrul de Studii Sociale Procesual-Organice,
Bucureşti, 2005.
14. David, A., NaŃiunea între „starea de securitate” şi „criza politico-militară”,
Editura Licorna, Bucureşti, 2000.
15. Dănilă, Ş., Cuvânt introductiv la SMG/PF-5 Doctrina planificării operaŃiilor
în Armata României, nr. SMG 38, Bucureşti, 2013.
16. Deac, A.L., AcŃiunea militară, Editura Academia de Înalte Studii Militare,
Bucureşti, 1996.
17. Deaconu, A., Podgoreanu, S., Raşcă, L., Factorul uman şi performanŃele
organizaŃiei, Editura Academia de Studii Economice, Bucureşti, 2004.
18. Dumitru, V., Stoian, I., Rugină, N., Modelarea matematică a acŃiunilor
militare, Editura Diagonal, Bacău, 2002.
19. Frunzeti, T., „Creşterea eficienŃei operaŃiilor forŃelor terestre prin optimizarea
procesului de luare a deciziei”, Articol la sesiunea de comunicări ştiinŃifice cu
participare internaŃională a UniversităŃii NaŃionale de Apărare “Carol I”, SecŃiunea
3: Strategie Militară, Bucureşti, 2007.
20. Filip, F.-G., Decizie asistată de calculator, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002.

NECLASIFICAT
25 din 31
 NECLASIFICAT

21. Gavrilă, T., Lefter, V., Managementul general al firmei, ediŃia a-II-a, Editura
Economică, Bucureşti, 2004.
22. GâdiuŃă, Sava, D., Decizia Militară – raŃionalitate şi legitimitate,, ColecŃia
Bibliotecii Statului Major General, Bucureşti, 1998.
23. Habian, L., Teleşpan, C., Managementul organizaŃiei militare – procesul
decizional, Editura Academiei ForŃelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2003.
24. Iacob, D., Cismaru, D.-M., OrganizaŃia inteligentă. Zece teme de
managementul organizaŃiilor, EdiŃia a-2-a, Editura Comunicare.ro, Bucureşti,
2010.
25. Lile, R., Management general, Editura Gutenberg, Arad, 2011.
26. Manta, D., Managementul crizelor în NATO. OperaŃia de răspuns la crize non-
art. 5, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare “Carol I”, Bucureşti, 2005.
27. Mihuleac, E., „Bazele managementului”, Editura Tempus, Bucureşti, 1994.
28. Miloiu, G., Analiza operaŃională factor de sprijin al procesului decizional în
domeniul militar, articol în revista Gândirea militară românească, Editura
S.M.G.nr. 4, Bucureşti, 2011.
29. Mureşan, M., Marin, G., Bălăşescu, I., Grad, V., Saulea, D.N., Riscul şi decizia
militară, Editura Militară, 1994.
30. Neag, M., Stoina, N., ŞtiinŃă militară, Editura Academiei ForŃelor Terestre
„Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2008.
31. Nica, P., Iftimescu, A., Management – concepte şi aplicaŃii, Editura Sedcom
Libris, Iaşi, 2004.
32. Nicolescu, O., Management, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992.
33. Nicolescu, O., Sistemul decizional al organizaŃiei, Editura Economică,
Bucureşti, 1998.
34. Nicolescu, O.,Verboncu, I., Management, ediŃia a-III-a reviuuită, Editura
Economică, Bucureşti, 1999.
35. Nicolescu, O., Nicolescu, C., OrganizaŃia şi managementul bazate pe
cunoştinŃe, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2011.

NECLASIFICAT
26 din 31
 NECLASIFICAT

36. Preda, I., Teoria deciziilor statistice, Bucureşti, Editura Academiei Române,
1992.
37. Popescu, I., Ungureanu, L., Muscalu, E., Decizia sau demersul antientropic de
la cauză la efect, Editura UniversităŃii “Lucian Blaga”, Sibiu, 2005.
38. Popovici, D., „EvoluŃii posibile în interpretarea şi rezolvarea strategiilor şi
tacticilor de rezolvare a conflictelor sociale” în Culda, L. (coord.), SituaŃia
noŃiunilor – surse de insecuritate, Editura Licorna, Bucureşti, 1999.
39. Roman, N., Ispas, L., Elemente de artă militară, Editura Academiei ForŃelor
Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2010.
40.Sandu, I.-E., Decizii în condiŃii de incertitudine şi de risc, Editura UniversităŃii
NaŃionale de Apărare “Carol I”, 2006.
41.Sarchinschi, A., OperaŃiile de stabilitate şi securitate umană, Editura
UniversităŃii NaŃionale de Apărare “Carol I”, Bucureşti 2008.
42. Sava, D., Sava, L., Incertitudinea în decizia militară , articol în revista “Spirit
militar modern”, nr. 4, Editura Grupul de presă al armatei, Bucureşti, 1997.
43. Simionescu, A.,(coord.), Management general, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
2002.
44. Sorin, I., Elemente de artă militară, Editura Academiei ForŃelor Terestre
„Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2005.
45. Stanciu, L., Managementul organizaŃiei militare-Abordări teoretice şi
aplicative, Editura Alma Mater, Sibiu, 2005.
46. Tătar, L., Transformarea în sistemul militar, Articol la sesiunea de
comunicări ştiinŃifice cu participare internaŃională a UniversităŃii NaŃionale de
Apărare “Carol I”, SecŃiunea Management şi EducaŃie, Bucureşti, 2007.
47. Teleşpan, C., Stanciu, L., Bazele managementului – curs, Editura Academiei
ForŃelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2005.
48. Tobă, F., „ConsideraŃii privind oportunitatea scientizării deciziilor politic-
militare” în Culda, L. (coordonator), SituaŃia naŃiunilor-surse de insecuritate,
Editura Licorna, Bucureşti, 1999.

NECLASIFICAT
27 din 31
 NECLASIFICAT

49. Udeanu, G., Elemente de artă militară – Artă operativă şi strategie militară –
Curs, Editura Academiei ForŃelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2008.
50. Udeanu, G., Elemente de artă militară, Editura UniversităŃii NaŃionale de
Apărare “Carol I”, Bucureşti, 2010.
51. Udeanu, G., Managementul securităŃii naŃionale, Editura Academia ForŃelor
Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2012.
52. Vladu, M., (şef colectiv), Grecu, P., (coord.ştiinŃific), Noi modele matematice
de calcul al posibilităŃilor pentru îndeplinirea misiunilor de geniu, Editura
Centrului Tehnic- Editorial al Armatei, Bucureşti, 2007.
53. Zamfir, C., Incertitudinea: o perspectivă psihosociologică, Editura
Economică, Bucureşti, 2005.
54. ZorlenŃan, T., Burduş, E., Căprărescu, G., Managementul organizaŃiei, Editura
Economică, Bucureşti, 1999.

V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

1. Adams, I., Tompson, M., Taking account of societal concerns about risk:
framing the problem, Health and Safety Executive, Research Report 035, 2002.
2. Besson, G., Bernard, M.L, Douze methodes d’analise multicritere, Revue
francaise d’automatique, informatique et recherche operationelle.
3. Bierman, H. , Bonin, Jr. Ch.P.i, Hausman, W. H., „Quantitative analysis for
business”, Richard D. Irwin, Inc. 1973.
4. Bötel, F., Innere Führung (Leadership and Civic Education) and the Citizen in
Uniform, Federal Ministry of Defence.
5. Clausewitz, von C., „Despre război”, Bucureşti, Editura Militară, 1982.
6. Covey, S. R., Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace, Ed. Allfa, Bucureşti,
2011.
7. Duck, S., Optimizarea conducerii structurilor sociale, Bucureşti Editura
Polirom, 2000.
8. Drucker, P., Despre decizie şi eficacitate, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2010.

NECLASIFICAT
28 din 31
 NECLASIFICAT

9. Drucker P., The Effective Executive, Ed. William Heinemann, 1967; traducere în
limba română: Despre decizie şi eficacitate, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2007.
10. Gupta, J., Forgionne, G., Mora, M., Intelligent decision-making support
systems: foundations, applications and challenges. (Decision
engineering),Springer-Verlag London Limited, 2006.
11. Klein, G., Strategies of Decision Making, Military Review, 1989.
12. Kotarbinschi, T., Tratat despre lucrul bine făcut, Editura Politică, Bucureşti.
13. Maciariello J., The Daily Drucker, Elsevier, Butterworth Hajnemann, UK,
2005.
14. Marr, J. J., The military decision making process: Making better decisions
versus Making decisions better, School of advanced military studies, 2000.
15. Sartori, G., Teoria democraŃiei reinterpretată, Editura Polirom, Iaşi, 1999.
16. Simon, H., Le Nouveau Management. La decision par les ordinateurs, Editura
Economica, Paris, 1980, citat în Nica, P., Iftimescu, A., Management – concepte şi
aplicaŃii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004.
17. Stuart, E. J,, Alexander, H., Ilze S. L., Science of command and Control,
Washinton, 1988.
18. Wiegand H., Parliamentary Army, Federal Ministry of Defence.

VI. SURSE WEB

1. http://www.shape.nato.into/opsglobal/Documents/NTL/NTLTOC.htm
2. http//www.mapn.ro/documente_cheie/strategice_transformare.doc
3. http://dexonline.ro/search.php?cuv=risc
4. http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_49202.htm
5. http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_68277.htm
6. http://www.nato.int/cps/en/natolive/news_75647.htm
7. http://www.nato.int/cps/en/natolive/structure.htm
8. http://www.nato.int/cps/en/natolive/defense-planning-process.htm
9.http://www.whitehouse.gov/sites/default/files/rss_viewer/national_security_strate
gy.pdf

NECLASIFICAT
29 din 31
 NECLASIFICAT

10. http://www.defense.gov/news/defense_strategic_guidance.pdf
11. http://constitutionus.com/
12. http://www.defense.gov/about/dod101.aspx
13.https://www.gov.uk/government/publications/the-national-security-strategy-a-
strong-britain-in-an-age-of-uncertainty
14.https://www.gov.uk/government/publications/the-strategic-defence-and-
security-review-securing-britain-in-an-age-of-uncertainty
15.https://www.gov.uk/government/publications/army-doctrine-publication-
operations
16.http://www.bmvg.de/portal/a/bmvg/!ut/p/c4/LYsxEoAgDATf4gdIb-
cv1MYBzcQbMDgQ8ftSONtssUsrddQ3iDdk9YlmWnaM4XXhauIq9pPLybB65w
RDdF6FQzZ2R47PxdqtcTHGAXlU_q72byv9tgQFK91xGj6tRgx1/
17. http://www.bmvg
18.http://www.bmvg.de/portal/a/bmvg/!ut/p/c4/Dce7EYAgEAXAWmyAy83sQk0
cwBPegAfDz_ZlNlo6aRI94HRDEh1pp8NiNZ8y73CqwnountFqThENQZkuN9eP
fVEQ4cLX02e6OMphW35PddAM/#headerblock
19.http://www.bmvg.de/portal/a/bmvg/!ut/p/c4/LYsxEoAgDATf4gdIb-
cv1MYBzcQbMDgQ8ftSONtssUsrddQ3iDdk9YlmWnaM4XXhauIq9pPLybB65w
RDdF6FQzZ2R47PxdqtcTHGAXlU_q72byv9tgQFK91xGj6tRgx1/

VII. REVISTE
1. Buletinul UniversităŃii NaŃionale de Apărare "Carol I", colecŃia din anii 2008-
2013.
2. Revistele Academiei ForŃelor Terestre Nicolae Bălcescu”, colecŃia din anii 2009-
2014.
3. Sesiunle anuale de comunicări ştiinŃifice cu participare internaŃională ale
UniversităŃii NaŃionale de Apărare "Carol I", colecŃia din anii 2007-2013.
4. Sesiunle anuale de comunicări ştiinŃifice cu participare internaŃională ale
Academiei ForŃelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, colecŃia din anii 2009-2013.

NECLASIFICAT
30 din 31
 NECLASIFICAT

VIII. DOCUMENTE DE REFERINłĂ

1.Carta ONU ConcepŃia privind comanda şi controlul structurii de forŃe în Armata
României, aprobată prin Hotărârea Consiliului Superior de Apărare a łării nr. 33 ,
Bucuresti, 2010.
2.***Decizia politico-militară în condiŃiile participării româniei la alianŃa nord-
atlantică, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare "Carol I", Bucureşti, 2006.
3.DicŃionarul Explicativ al Limbii Române, ediŃia a II-a, Bucureşti, editura Univers
enciclopedic, 1998.
4.***Politica Europeană de Securitate şi Apărare, Departamentul pentru Integrare
Euroatlantică şi Politica de Apărare, Bucureşti, 2006.
5.***SusŃinerea leadership-ului global al Statelor Unite. PriorităŃi pentru
apărare în secolul 21. Departamentul Apărării al SUA.
6.***Tratat de ştiinŃă militară, Vol. 3 , Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare
"Carol I", Bucureşti, 2004.
7.NATO Handbook, 2006.

NECLASIFICAT
31 din 31