_ $1 INFORMAgIE
(Impresso come manoserttto)
1953 MI,2 k OM A
Via C.Morin,6
OHAGIU STUDENTIMIT ROMANE
Politics de guvernkg®nt au considerat totdesuns studentimes os
se, dumul lor plac,fie in opo-
ern.Tn aga giga zestre guvermimentalt so
sauni gi studenti an fost pnd la yheboi;asa ste continu
@e dup% ruzboi.le 1922 sta intfmplat inst un cveniment de 0 co-
portant de pe met romtnigmului dela Ingi,a ay
lu Zeler-Codreanu,carc,pringfnd cu mind yigurorse tr’
@ studentindi,n transformit acexst® studentime fn blocul
g@ gtie,i-a dat o constiintk cars este congtiint
mi 8 cdlit din studentime pavizi de Toc
gi dinlsuntru,agezatt pe tage istoric aves
Horul inizicl Ns rane se ;mS eneoane! Qi-avontand-o iute'n late
a ot tu esti beat? @rage le ciocoi pe spate;
“tn 1turd 0: { guleret! Trage ma,traze douk,
ON de moat Trage patruseci-si nouk.
“C8 ents beatr - MAG, Toane Bu1sbane!
wad 5 , Hu mA dor cele ciolane,
il araculvi , mS ‘D-mi rachin de tref paraic,
ee? SK mS ung eu la spinsre,
i Ci—un {fran m'a batut tare!
i A Dlumbuit, = Asa-4i trebo,mti cuecane!
Mambuit, Tu te'noepe clin taran,
eto pate €So4 tiiranul ofnd te. bate
Pe spate;” Zaci un an si jumsbate!
Oe piacost Gntre 8-11 Pebruarie proceswl a 24 fosti airi-
UPebeolifer’acusati ae sabotaj ci inaith tredaee brane
ge Sunosoubal specialist in materie,seneral Potre sou:
Gerends ;"apiriteri!ay,Petre Georgesou.Grisore Ghica,Tra-
Souzetiivau mirtarisit” Au fost eondamnagi la mines
Se oaulo 5, lex. Alexandrini ,C.§tittearn, evar Popes
= ons: gree Intre 3-25 and: Gh/Paruk,(.Fote
peeieess Sugen Alexandraseu,Grigore Costesou,Aure] Ben-
‘Bava »gtofan Iord&nescu etc.
MUNTEANG & Get douX conoarte Ja teatrul Argentina ain
tr 2 ‘ Wollman Andreae; # c&mtat In"Boris |
Gin capitele ttaltank; 91 a fost solist int» i
ou my te de Bach dance du Fernando Previ-
isle Owlul foarte elogicase. Bes
4,20 mired ,5 dolerd.50 pesos,1 sterlin'.
A TR A - Vis Costantino Morin, 6 - ROMA - ITALIA = ee
CINE TREBUIE SX SE DEA LA FUND
"Noi am fost pricteni de totdeaune ai Sovietelor"™ (d=1 C.Vie
i goi@m,la procesul "Internationalei triattorilor" dela Paris).
e migar pre migar se _scarpink” -oa sM f : en
MERGeDTe Ae Diboressce: of Focees eeaote eure aes Ca etre sores
= redaotorii ¢1 fnvartitii de pe Janet Tolls gi foitele din pribegio, ine
inuti din faimosul fond,an intetit fn ultima vreme,trectndu-ci def #ima-
dela uml la altul,campania de "oretenerii"la adresa Migctril Legionare,
NATION ROUMAINE,de pildt,in perfects gi congtienth rea obedingt,se delec-
we oumesteéetul s cecice tot ea, ci eigat ian vomitat contra Gkrzii de Per,
w@nd probabil din vedere of intre ineita’ pretuire o unor personalithts
+elia lui Nae Ionescu, Traian Brdileany,G¥v"nesoul,Mehedinti Grigore Tuni-
eresal Averescu ,Maniu, orga insug in anumite momente lucide,- gi insulta
petite & bietului Komits boils,care gi in nume aminteste o rusinoasi peri-
@& de delepidare skodisti a banului public,nu exista eed ae enmpare tie
tht mai pujin echivalente. Oficioswl comitagiilor dela Paris, lop¥d4nd
WHI de “pudoare,ajunge pink la a-1 reveniica pe estropiatul Armand, Oke
jou printre modelele democratied romfnestd gi a-1 cita,alituri de celt—
Ox18m Duca, in réndul victimelor Girzii‘de Per: lucimaj,acasta,de care ic-
Beii ,toti,e bine sX-ci aduc& aminte,ca si gtim intre sltele mai bine cum
cu"demooretii"nostri,- din pepiniera olirora de altfel -demn fruct de 2-
eee monstrul dela eet desise. Ultimele rimisite ale. unvi
danism de pripas,deseurile inutiligbile ale unui regim dictatorial,
Ba ce va mad intoarosse4 do care 94 Mulugii,"1e 1400" siar £4 rainat,
iu int@lnire in FOAIA POPORULUI dela Cleveland ,ROWRNTA VITTOARB si LA
ROUMA dela Paris,pentru a oflomnia o Miscare,- ctireea nu au stint
i Opus o idsologie sau o credint#,oi numad gloantele,streangul si vitri-
plul unui stat putrezit in role. zt in Acoasth tristk,dar bine remunerst® o-
tie, "demooratii"nostri merg ménk'n monk, cum su mers totdesuna,nu numa
at
Betuale pres& comunist din tart,dar si ou lepXdMturile levantine strfnso
Gntr'o cloac%pe 1fngi BIRE sau VITTORUL NOSstH %
Un motiv ©1 acestei recente inverguntri,noi 41 stim si cititorul 41 %~
@ le-a sctpat gacalilor din ghiarsle hrupirete junutate din faimosul fond
reyeanu,in urma cumoseutului demers 21 generalului Rudescu.Chestiunea i-a
oumplit pe beneficisrii miliosnelor de 2ranci elyeyieni,dar a lXsat ab-
indiferent% marea mass% 2 b¥jenarilor,cari au.toate motivele si oreadk
Miceli din a dows jumitate 2 fondului n'ar fi primit niclo f¥rami de ajutor
are bolnav cu plmanii rosi-prin lagtre,eutare literat aera smulge dela
suma necesarh tiptririi unei opere elasice 4 neamului,cutare Ion,pe ca-
mimeni nu-1 ajut si emigrezc,dosi e dispus 9% fack po robul oricaud si
finde. $i Atunci ist%-1 of-gi.desoarok fieren dupa obieci,asupra Migolrii
giomare ;singurul curent,in 4fara'independentilor",care luéreazk serios pe
ie tixAmarile,are primatul inifiativelor s1 coerenta de actinne nocesar%
jetrivirid la perpetuare= jugului comunist.
Uitimal atac infam a venit dela Cleveland.Noi mi stim bine in ce ape se
alas Roaia poporului: linpesi,in orjee cazynu sunt.lar cum printre”oamenid
Seer oe a “GErii,care —tineti-vé r@sul!- au prestigiu in strAinsta-
Leitati.de gazets dela Cleveland 1 indicaji ca singuri posibili gefi de
Eranti,se afl% ci d-1 Augustin Popa,este prea ugor de inteles o&,doparto
4% fia norodului,oum pretinie in titiu,Foaia Poporului e in realitato a
Imi,idic’ a numitului personsj hilar,ctruia,in sfart de participarca
ea Specinlizett in denuntarca compatzriotilor dugi in America,alte me-
m i se prea cunosc.
gm grabi peste nvmeroasele Inexactithti interesate ale articolulu:
dupte pentru noam",2i Inddnte de a observa inck odath oft rau no-a
aponares profesoragului dola Brad,ou care adversarii Migetrii Lesio-
au perfect ef adeveral oste alful,au tot interesul,din neacsititi
> itioce,si identifice Gerda de Pder.Cn plostole,pe care gi lo-a
in [sta cn decoratii din spate, "oomandantul"prin antonomecic ofert
Go }ant% comodi,dcosebit de vulncrabil¥ gi 1s pretul ool
"ox Le; 94 fost adversarii de totdesuna ai
rece agentes te ionarid su fost mereu
s ca sistem de guvernimtnt,ci soclor demoorny:
Posibaig colaborares cu Uniunos Sovictick sf conlu-
(Gerd esthed sunt aruncs{i peste’ bora de chiar guver- @ ae
nele trilor libere.Cine nu este la current ou judepttile negative unele @
eet infamante,care chiar in America,si din’ oe ire mai dae oh eon 7
din urmi,se fac despre defunotul pregedinte Roosevelt,in cara multi vid pe
principalul responsabil al tragicei situatii monditle de astici? Tar atacu.
rile contra lui Leon Blum se d&deau intrto vreme cfnd acesta Sngloba in"Yro,,
tul poouler"” si clemshtele commiste,care nu mult dup acec2,in frunte cu
Thorez,vor trada de altfel Pranta.'Legionarii si intreg neamul romfnese cor.
stient nu puteau dec8t manifesta ostilitate Fats de cine igi da m@na ou Ru.
gii,adicd cu dusmanul secular al ae aee arunea paic,din inconstient
‘sau interes,peste incendiul bolsevic din ristrit. A amesteoa $n acdast™ pro-
blemi"demoeratia" si"anbidemoerAtia" este dovad% dé necinste sufleteasct a
speya osa mad detestabilt; a parte faptul of mai niciunul dintre politici-
en: eee lling#i le banchetul Oc s8hge al criminalului rege Carol Iunesoy
mu are eptul st yorbesso& de"demooratie” in sensul apusoan si onorabil »
guv@ntului. $i dact,in America insisi,colaborationictii ou Stalin sunt pus:
in umbra,iar unora le fac cu ochiul pusckriile,na vedem motival pentru car
oamenii nogtri politici cari au seeondst acen politic’ mazochisti, cari impli-
eit seu explicit si-au dat asentimentul 1a acordurile dele Yalta,denuntete
de d-1 Eisenhower ehier zilele acestea, sH nu se bucure de acecasi soarth.
Mai spune gazeta dela Cleveland c&™legionarii cred in guvernarea cetXt.-
ndlor dictetura secret a unui get, bazath pe lealitatea unei elite for
te limitet’ os mumtr",- si aceasté adouas minciun’ e intrecut% numai de pri
mai Migoares a acceptat Soon democratic 21 alegerilor,iar partidul"’Totul
. pentru ava avutsin 1957 .victoria strilucith pe care 2 avut-0,desi gu
nul, arhicuncscutele nirevuri,a misluit urnelo si 2 teroria%t si ar.
eat 2 putut. De ce clas® conduchtoare romfne2so%,strtns% tn jurul Best:
dud mensrhynn 2 Acceptat atunci judecsta poporului? Sau demoorstia este bun",
"insé nu pentru cttei"? Gomunistii fac 1a fol: ei recunose succesul in al.-
geri mumai daek est= al Jor eijoam ea democratii nostri de icri,ctnd m-1
gee erefagi cu dole aa
Ci
© putere. C&t priveste"democratia internt”
, n'avem cum compara adeziunes spontank,ps care o intrunea Ctpitam)
deaionari,ou lan de interese si matrapazlfcuri care-i lege in }@
'o complicitate deott abe rs adevarat partid,pe libersli
.
e alday ome eu Germania nozisth ‘si Italia fascist -care or fi
@vut gi lueruri bune,de vrome ce si astizi,de pildX,se vorbeste cu insi.
& Le, sone eaae ri demoorate,ca de-o"a troia forgk" ,dcopotrivs opu.
cilelor scomuni, fi Sepitaiismtai,— repotin not odati,pentru cape
ie grou injelegttonre $i Prost cuvantetoare ale redactoriior dela"Poaia »
Boruiui" job ne-am fi aliet si ou Zulugii,dack ne-ar fi pubut ajuta si sat
oc! eae Pe care o avem: fiinta etnick romfneascH. Dact rvis-
ene bolgevismului,dus altturi de Nemti gi de Ttalient,era:contrar
interesslor najdunii,oum se face oX dow% din rirele elemente de elit% ale
Partidelor'acmocratice™: Ion Mihalache si theorghe BrXtianu, au mers 20019
oA vi ee astazi Anglia,fic ea lnburist% sau.conservatoare ,pentru
v Sse. pot engléz ma se jeneazi a face insistent cu ochiul deloc
4 ito? Tar dick pentru legionari e o vind de neiertat A se fi ~-
der,c=re nu periolita nicidecum esenta Inssi a natiunii,ce si_
ae crima"democratilor" nostri,colaborstori a1 unui grap de Puteri in
@ leului o facer dugmanul de moarte al neamilui nostru? Asupra in-
Hmsici un Roosevelt putea in definitiv Aven fnot dlugzii; niciod’t
1 eo Toméni!
ydecl colaborationism si colaborntionism.™n, lumina situatioi de 3
Parklcl’ intre stares Romfnied alturi de Wemti,fis chiar nacist!
i,6 elementars gi inevitabil4,ce providenti just’ ar putea scuti
le gheenet po cine m¥car a nizuit,ca Titulesou,nccum 2 realizst,cs A
4 sti in editie de bugunar,o slianti de neconcoput,sau de conceput
thru sinucigasi,cu Rusia sovietiok? B bine s& m uittm cH m@ine,la z
gtolilor,poporului roman i se va face o vink,de cine are interes s'0
n taptul c% trupele sale,impinse de guvernsnti pe oft de incapabili
t de vanduti intereselor trbine 6u contribuit 14 instalares bolgevi
4n inima Europei,- vink de care Ungurii,de pild¥,sunt tmnt.
Oititorul stie perfect de bine ins o% “vorsiunes partidarilor nostri
fe oo Germania so dntora altor pricini deott dragosted lor de libertat
ratic,gi ou st mai putin do neam? ai anume,prigoaned hitleriste im
a unei minorité*” .care ave puternice ideroente in finanga,presa 31 c°7- 5 ts
la conducere ale Romfnici de feri. S& 1&stim acum deoparte faptul of
me un Wnrgenthnu,dack nu ne Ingel¥m,proconiza in America stordli-
4 % ® poporului german(si,dfc& sar f4 realizat criminala ideie,as~
de peste ocean ar fi trebuit s& se trimith in grab% vagoane inoxroxte
ond, ONC a1tfel cine,dact mu Nemyii,apérs Europa de invazia ruso7sc%?)
edem,l@ rece,cire eratu interesele poporului rom?n,nu le uned minor:
@,fie 04 chiar evreicsck,specisli din toate punctele de vedere,
ou vieya gi bunurile unui milion,s& spunem,de Bvrei,o74i txt
aes nu spunem cK era un bine,fiindcX oameni si oregtini suntem)
Gmad aides in ipostaza lor comunisy4ynu amenint4,el aistrug viata ei
2 18 milioane de Rom@ni,vor s% steargd de pe fata lumii o intres)
dzoleth in oceanul slav. Polttios este es 25 ines wal malta
“cH perfectia mu apartine acestei lumi; politicienii nogtri,legati
i de sfori la carul alter interese dectt cele rom?negti,2u Thcut tocmid
“pea mid prnastt.
lui din foaia dels Cleveland temnink ou ctteva fraze care ,dact do-
ozia potenti 2 eutorului,m mai putin exprim4 un punct de vedere
printre comitagii feat “Azd(legionarii) deck veiesc st ajute ou
ei,ar trebui si se dea la fund gi si Iupte in xfnduri,ea soldat
ni,listnd conduceres,lansh marile demooratii,in seama ocamenilor care nu
tat niciodeté,ci intotdeauna le-an cinstit gi an colaborat cu ele
chiar -ad‘ogiim noi- le-au lins 1a tXlpi gi le-au legat gireturile 1a pen-
you rezultatul chi injloc s%-si merite inerederea ‘apusenilor de xrhspund
Meritat dispretul lor. Aioi © otgu) sh spunem ch vrabia m&lat: vi-
“dao% intelegem bine,legionarii lui Codreanu ar trebui s4 se arunce in
obisnuita sete de sacrificiu,pentru 4 asigura Inbuibares im Romfnia
a’lui Augustin Popa,4.oMrui mistune or fi ei astizi tot aceca de a
Noi pe frent,in prima linie; oretenit,visoienti,podolenti «4 alte
Ja cfrmi,fiinded aga spune"Foaia Poporului", With Intre altele, cine
Mleeionarii nu sunt nici prosti,nici de. vancare™!
Seecretaaras 1a fund" nod am spune o% oenag In Gap ex trebul si
in situatia de azi,nu cine 1-a $inub pe comunigtl le aistant', 4 cl-
borat eu e1 pan in witima vreme ,f%cfndu-se vincvat dq crim de
alul Mto nu ya randne in istorie pentru elte isprivi,
fitates ti va conserva memoria pentru p otpresie fericit’,
& gisit-o intr'un momont de inventivitate verbalé: dictotornl juso-
doa numit pe colaborationictii comunismilui"idioti utili” syunénd Lim-
e& regimurile bolsevice se servesc de eo: o bucat! de wrome,Storo’ndu~
“AknBi,s4 so debarasenzX la momentul potrivit ,cfnd colaborares lor de-
e duovitabil,de niciun folos. PHrerea noasirt © of la fund trebule
dea astizi,dela conduceres emiaranijed ronénesti,idiotil fogti utili,
oh au sexvit pe comunicti pan cé acestora 1e-9 convenit, iar apoi
ndu-gi vtilitates,au rimas ceca ob su fost intctdanunas adic% simpli
Dreges Wgurcanu
SURGHTUNUL B GRE
unul © greu, Dar géndul en: Aprins sk te via,
se 'ncurod.» In chiot se schimb%,- s¥lt@na in picioare,
=von mereu i darks tresar it mers prin prip’ds
ma de furch?l-e tos r4smexri {ei limb’! etre sosre-risare..
wt din rol Grunt yrvt-am sx am Stajungi,eantr'un vis,
deaveima?l.. via fir'de hotare, atat de departe,
4 putexi c@t.un neam = pS dai gcris
§y Purtuni sdxobitoarele grou pagii,prin moarte:-
si pe toate ,nebun, * % treed miri do glod,
jin Carpati de_cuvinte eotnghit 21 inghiatir
s% pot sa. ti-le spun, lial Rusisi prohod
neam al meu, inainte! sii poti £1 de fattl
‘Aron Cotrug("Drumurd prin furtuni®)
erence =
m de verbole ssle.Acel oe se
patun iammant face Sei Bias 16
in dee! a popar
(Demestens) 1 9
‘ H 1
seus
i Dish ee
Zisrul. AMERICA(16 Deo.) ,anuntH of qe OUSEN"a fost invitat si numi
ae guvernul Cubed pregedimts 41 comisied instircinate do a clabora nowa lo
a eooperxtivelor!. .
* Radio fu AVIV(31 Tan.)se pl@nge de greutatea distribuirii muncii, intrn-
oft 65% din imigrantid erred cuspinetort Ge temilie,"n'au o calitioaré pro.
fesiomali sou_o ocupatie productiva" s
ae |. Cu ocazia comemortrii = 60 de ani dela nasterea lui Tulin mi
Asvciays 4 Viteagui"a protestat contra detinerli marelui roman.
* + Tn Bulgaria Punctions3zh 5778 cursuri de limba rus%,ou 115.987".
levi™.. Seestes, 1677 sunt la tar%,en 33.880 frecventatori.
* SRO PAULO. In marele orag pragiiian gta infiintat ‘biblioteca romtnsascs
"SatwL” qata"st ajute cu drag orice activitate culturalk nationals de pest-
mee s& sprijine darea la lumin& a operelor seriitorilor nostri de va-
loaret op ae se primeso pe adresa: D.Pauleseu,rua Pires da Mota
0 Paulo -
1027 _- ‘
* + cena Yepublican James Duff a declarat of America pose.”
© Bombe atomiok"de o mie do ori msi puternick dec% cele folosite la Hiros-
gasaki;puterom ci de explozie 2 egalk cus 20 de milioane do ton
Mlogiv ordinar'. OWA +
* 1a eomonorares centenarului mortii lui BXlcesou,un academician rus 4
BYloesou aparginen acaled genarayii de revelutionari earopeni cari-ay 1%:
wume nestersese2 ooupa in ca unul din primele locuri.StrXlucea prin frami:
01 4 eonsecvent#.N's f¥out niciun compromis ou burghezia. (Radio)
* -La. serbaros Principatelor ,orgenizath de"Asocistia student
Qin Prana" .& vorbit d-1 teagu DIOVAR..svu contribuit 1a gite
Serberds cu cofuri,cAntece, jocuri 21 declamiri: pr.V.Z%ptrtan,Coca meyer,
eee osek,g
Hel FE hy «
2] ftefania Ghineseu,.furlugcanu,iibad Podoloi Rom: >
Ya 17 Tahwarie a avut loo 1a Inst-Yontificnl ao Arheologte cregt!
9% Bnulud social al Asoc. Inmbelectualilor Hefugiayi,cAnd s'au
er cardinald Ge dincolo de cortini:StepinAy ei Veins
4 nefusiagd @ic4 auaflat importanta ctive din ziare..
saivaro OSppslli,s’s intors compt dubs 4
ae da,ande Pate ta, Tovartgii au peers a
a para. progres; ic 8 mu @ rispuns secur @1ar
ud ninte; si na mi-o aritayi nici in diusteato! .
Petes ae Beysporrte portru tardies cu care trat
a ftnctioncazh: Husia gi t%rile robite
sera doncoss! 5 et pugi si aleagt intre 5 ani
@ in Rusia,au preterit pusctirin din patric...
tAldoni refugintl din Rominia: Sley! ef muncitorisau +
D bani,ei prosinte barezilor cAtewntraditii romino
16 3% gi 6 Innueric)ou colinde,urtirf 4 viciei
aindpatorul gi motoral auioase! activitst! o 1i-
Mapes Beopul serBirdi gi Insemnitates datinelor nov.
8 gosit la ee primal tren al ckrui person”)
oe compas intrsgims Gin Tome: «eta trenului 4 declarat ch v
‘4 mexe Syfnt, pentru if merita Inorederea partidului.
e's seschio o exponitier:Oxricatura,arnt de lupt’ pentru r
S\8 deochis exposiqia"Origina $1 avolutia omului™.Cu bin:
ai Merine, des:
jan Domest! e i fost demAsost de {trend pontru «
ba loowints sa stau gilt dosite:
geesrdjotc. (radio Bucuresti) e
a on 179 ha vn format uh colhor l= 1.)
A Her i atid an’
o f.lungi telegrin"
af urns ejutoruiui i
ink de. E
r stio
simiopendenged. gi suver
ofnd va vr: equ of Re
_OBVA DESPRE UNITE
go Pigts sscleenee aie mitropolitulul, ortodox de
8 Ortodo: cea Catolick ~spune P.S.Sa- st® numai fa+
3 fanatismal a Scos ia ivealN deosebiriie fxz% aban ai
ee Toys 8 A cures cu sittiatia trebue 5% 5
jestulatul constiintei orsstine este unirea.Céle dows Bisericl mea ¢
ee re spice oe $i ca eas plc frebue sk 6 amines ana fn bratele alteis,
ine esupra trecutulut si,purificate de lacrimile céintei,ati alerre la
pejoummeceeasck gi ok thck astfel,prin fapkoares lor,wiouris stspémint
@rofescrul catolic rtin JUCID "subliniaz® ou bucurie"Aceste deol: Ai
Gymotun srtiool din TTTAs n°5/1952. eee a
problemt,¢4 in legiturt on un anumit spirit ae "sufi-
Wal‘unor cercuri solice ,picintele unit Pleviu Egan serie si d&ansul
REBTAR( ot. 195 )3 "Kod, crestinia din Rkstritsm™ cimtim nevoia ca
ros de noi cu'grij# gi buntivointt purintessck.o4 id |
venie gi vretuire de frate.Cici dack ar fi si ne
3_saw altul,dact ni dela litera; care
i Spiritul Evangheliei ai dela tr¥irea
« Not i m uneori pres departe wnii de al}ii
Sunvem ortodoc, i,ci fiindct suntem prea putin orto-
putin catol eles al. cuv@ntului.. Riminfnd
tial adick 1a Hristos ei la: Qnvitdtura sinoadelor ecunenice,or-
fexa ax putes fi mundt oatolic $1 catclicul s'ar putes nimi ortodox",
MeevATRA, Je r&ndul ci,scria ino% din Wai 1951,p-33 “Neereeit,nu poate fi
Berewvin cel ce,din pievave si Jetorie Zayu de Tnténedetorul Bisericli,n'ar —
fi o refacere | trupului Siu frant intr’o pugderic de bis2ricuye.Iar 5 spur
sugat pe multi -ohiax preoti- of mires se ve face "ofnd o vrea
gen" este o Alb inpietate.taci eum ar exista o clipk micer in care Ini
eeu stl plact gllocava.Seu cdgi’ oun desbinersa El ax fi fXcut-o.Deoa-
list rapture au fiont-c oamanii ,reunizes nef pranstural tot
Mer pfebul s'o. fack.Dar acousta care un lung period de reinfrétire ,aprd-
tot ceeres wegen te: Masele Eg bat “compel Rega cree
et. vente doemayi. ~CATe eX: iu ou secole samainte de 4 ci nr
Pomenians '~ ai Tost soouss =n rah momal c@nd conduc™borii,
au jens si arabe poposrelor o% eesrta reals era
Cele Fiore wae ae eae in acdast
Ene x ‘
Mack treceren dela o religie 14 alt& presupune schinbare de crefintY
eres dintr'un conpartimont Mntr'sital al acelecied biserici,cu
e% zices,e Inchinurdi 1s acelas Dunneseu,a respectiril aceleeagi
fio canotittotri: cu scolosgl Madna,posts Snseunsyoand mo ine
eal Je mi jloc,mi a yperares unui climat superior in noua situatic.
agenda este shA mai putin sugestivS dec&t proprix piptire a rea:
,Ofnd cinava Sci sowne oh legea lui e-mad busk,en mA wit sx vid dack
#Ekiti'eub acca lege cunt mai bani dec@t coi de ear Or trobui even-
‘sti mi despart"..
Hn oporizce cu dutul solidar i afarnayiiior ae mai sug pirintote om
x es i Popan,crede c§ poate scrie satfel despre trece-
Gap Sapo ae (hate docei {CURTERUL GRE gM Abr. “Sept 7-19)
3 a:
Shag yar aMB a Grak” cti PERER’ se ae prcoyL nensrool Lf ord Fer!
8 4 f@ mai insinve,
A fost semmalnl de na-
ele oestor lupi ripitori oo
6 Bi Seiets aelasas pat walt
ea b-8u fat,an loc de a se span-
‘dela Ane 1a eee ce ds So bob
fl ristigrese: deosrece ati in psoatul de moarte
ects come 5K alivargeason Tuiapeseaecs dertg% bi- {
i
“irite pe Melul Lui Dumne~
sabe prin Piost sufletele
46 treceres,fortats,= out grap 20
gm,o3 la,. i
Beane t epae Gt teimees eh inca “ a -
dele Sountuico.2raetic deol ,ar 14 9X eradem,eu aconst%
niaw eee oe én Se spune ou vidith ind:
we adhok 2a testes 2% 1a trv:
fox™, J ies Deniers meta ths’,
Teattura cu biserioa sfMntulni et Adon at yp Cetecoe gt Biserica 8
Loe sk ve spfngure,cum ar pofti eucemmioia sa,ourezi af uree La Biba’ sk
‘a
sgarite mielul
Bee gi
i 08 6 fost ch,ps vreméa or
roll Ae ‘Sloorisit th Mntele dx/ Rusu me s!a aflet in qar
oct 6. 3 a a t
‘lag jenenta Situs tie de: e : dela o depkr
‘take aga Ge aprociabilk.. Ct yal ceva bunttrointt,ar pute
gi Aneerch 3% se strecoars Acclo,apre a-
tre @cestea: "Ce deosebire ests tntre d-rul Kremnitz gio sofA? Niciuna: s--
faua este yn pat olog,doctorul asemenea".
| Febr. aye Apare jin n°9 al"Curierului romfneso" ,balad2 lui Helisde
iS orul” ,aedicatt Anioutei Manu,nXsewt% Ghica ,cunoseuts% pent
salonal stu literar dela’ Buourssti.tmpotriya lui N.1.Apostolesou, oa:
perk jf Hota, o sumedenic @¢ influante romantice franceae(motive co:
epocdi) sb eviei serie:"Poezia lui Heporneste dela crodintele poporanc, ~
ae. vest] Snecdote;dela poet insugi,puternic infl gat de poe Sape
phi eee oe Piivests calitaten sentimentului.. esté pe de-a'ntregu
bucnité din sufletul lui icliade".opera a fost tradugh de mad multe o
francezi: ‘din vorsiunile slabe,publicata in"L)Indépendenos reunsine"
dosti lui Sully Prudhomne,care Admira palada din complezent
9)? Moare Ja mocia sa MeXnesti,de pe ap2 BArladuini,in v4
39 iuni 91°20 de zile",poetul Costache Conachi.Prin o%s%tor.
‘re din versuri)Donioi,viduva spstarului Potrachi Negre,
abel witreg 81 lui Costache Negri. Bra vir bun eu Mitropolitul
ebi,cumnat cu poctul Al.Beldiman si socru 21 printului Neoul+!
rit cu unica feti a lui Gonachi ,eatiness
)= Se nagte Dinieu Golesou,muscelean,fin al banului Radu ¢
ee eu rol insemmat in misokrile dela 1848. Sorie cel i
euldtorie rom@neso:"Insemnared chlitoriei",in ofre-si exprir’
sie treziti de descoperirea civilizatiei occidentale.
= Se naste poetul bucovinean Vasile Bumbac., Moare la 27 Fer
0 Februarie 1716 fu o zi de doliu pentru Row@ni: in acea zi,
A mi domn fanariot,se urca pe slavitul tron ilust
eieepy bine e% puterea Rom@nilor era in. institu’
Lo
nici nu Iniarede @ sipa acele institutis
Gomnire".(Bilcesou,"Puteréa armath..
. utornl Jui "Vlatey Vodk".Era fiul
me fire aventixcash,Carcl Davila,dela Parma(D'avila),al cru
6 2 f4 fost Idisst. de direetie 4 lui Al.Davila Mseamni uw
strfilucit in istoria Teatrului Na al
1821)! Moare numit: in 1606, in locwl lui Ss
3 “publican la tipografia Uni-
oa. Bee Tmora en pean
‘ou lips Romanii"
eee Pe oe
Sgmenal Tests Vicol Dicclias.1a Golia.Dar ta ctitofia Ini Vasile iupu inean
E confisetsle cu swperioriiycNei t@nirul diacon.se duce 1a teatru(a-
eo. Preoti)} ,ocheste ou ye ciorile de pe turiele Goliet(si o.
GL denunys,scandeiizath) ba isi taie gi tradijionals eoadk,cXod '-spu-
e clerul trebue st sc modernizege.Ohemat 8h doa seama.na se ‘préedinticia
Fopodde 22 suspendti temporar,dar Creangt profith de ooazie pentru ao tn-
ou
pid Seprs(1670)% Tei inosteash aparitia siarul Ini Hasdeu: "fraian! ,aupk
Byaiepatin de un An dé viet%.Tendinja sa demco Ationalist® va f4 continu-
BGede18 2 Maxtic 1670,de "Columna lui Traian’,
pis Bebr. (1840): Se nagie Pitu Maioreson,fin al Ardeleanului prof.ton Pri-
Pmmjoare patriot adopts mimele rndei sale Peto Maior.
pio Pepr..(1680): Erinesen public’ In “Pinpnl"dmportantul articol:"starea
Wamanulet rontn”.keproducem! Sinsural strat sordal in fark la not,care dk
tia cea mare .o populatie rurals. Care este ,insk,soarta acestei popuc
Peet qeran. An genere: oste foarte sXrac,pentruck produce pentru sine foar-
Ma pabinysi astfel se pr¥neste réu mat mult din causa lipsei,deett din obi~
Sel frugalite.iisoce tiind,oopulatia dela ar desoreste mereu, In staran
Meeasta economic%, {iranul este dat pe maa unoi administratit stupide, corupte
Be eee, th loc sti-i ingrijeasokte-interese,si-1 ajute a-si imbunie
BYE woarts yi su-1 ocoroteascti, il prigoreste,il jefuecte si-1 maltrateasis
(Gi Bcvast populatic o numim not cet din orace,in goners oameni polftici,
Semin “teipa chsii"; ce-i drept,ironia neastra se intonrce asuprtiare, cfnd:
Me Suemtin c% unde m-i cap,vai 12 picicars.
wie Febr- (2954): So_stinge aprigal Luptitor transilvimean Stefan, Ciceo Pop.
¥ i epee 4): Indreptarca"publivk declaratis fxeuth ou © zi Inainte ae
egaul Avercsou, 2 comitevulul parbidudai poporului 18 sala Frascati:
Thee mu este o victimi; ol este riepunattor de taptele lui’. :
Beee2 Fabr.(1510,1612,10147); sc aagte Ja Pargovisté poatul Grigore Nlexan-
Perestu,fiu i vistisrmicului Mihai 91s] Mardei Pusea,miol board.
G 2eotepr. (1925): Vasile Parvan,jiregtor a1 Soolsi Rom@ns din Roma jmiblick
TG: @!Isalia’un articol,in ofre apuk azxeptutile noastrs ‘cup:
Atick aspru propaganda sowienie in [tatia, wal .
25a nagte Ja trae Tuboved compogitorni Gh, Cuci. }
Bileeseu 2a partc la m=nifestatiile revolutionars dela
printre festanti,smaive o buewtA de entifea de pe trom:
Tip, preeun reiase diners sora sbare eet Gain.
Be Fepr. (2752): Se paste 28 Samsud,in finutul Mureeulud.,Gheorche gincat
Pie memectt eulni de nogie oan Sincad gi al Anes cxecd aubit teetxtacnt ds
Anca Veohe. Perseoutat de "sudnitul de Dunne seu" épisesp Bob, ritcccte ath
Bevin loc si serie cu imith tradi "Hroniea Rom@nilor",pe ears 6 tipkreste
pie Bade 1 808-1409. = x
8
ey
ee hows yy JA(Din Zaptele'memorabile"ale omigramtei): I/e%1auresur,
Schiebe cetscrsme,ou uriiri pz etenosti dé Anal Nou,dintre M.S:Regele Mipni
Gas Hchencollorn-Sigmaringen,#1 Rom@ndlor, gi -ohi na Ton Ton refugiatal ro-
gts prin spitals say mi mai shim ge laeur uitat de toxth dumea,- of
ortaral Voodosiadis.zis cl Rens Théo; 2/Polemica™mimeogrationtaintre
otn oi"Destin's 4 Beran! atie # FeMotersior dela"iiation Rounai=
Emdcd n'su pomenti car de mosrtes lui, Vasiliu-gluj,glorie a ayooa-
#22 rom'nd smuiud; Ujiiee 5/Prgpbulelithasts tii. z
¢ UAZBATIT(Din cress extiului): "sm laptat o4 vom lupta contra tuturor
Galitare fie ci se che>m% comunism,: oH i 89 gice legionarism
A de. a ae a Grime contra unanityyii, contra. dymocragiel"
"Bare, 1 Mey peD)- F ts ~
ig Uiadabiih in stiidnutate ,pentrw canzn Tom@neasek, stim oh dex-
Stal Wezicnal Romf din Washington, Ck s'au mai sy
douse grupuri de populatii este aca dar Uniunes Sovieticd!
aoe troaires wnor nationalithtd odinioar’ anonima morg oi °
Ge fae sx apart clar intentiile Moscoyei in co priveste Dobr.
6nd clementul xrom4nese din regiunea literalX 14 sud de de
Serb evacairs for jsbe Apes antonio Rom4nied.Astfel , intr:
ase din Mangalia a fost de ourfnd mutath la Buziu,pe mo-
iis se construcste o importanti bag& scvictich de submarii
mumeric se‘sehimbé: majoritatca ron se subjiazi, tar
pend acum: Titari,Turoi ,Lipoveni ,Rusi ci Bulgari, sporcsc.4-
éribit gi prin colonizarna de noi forte is munc’ ruse, Intr'o
We eptres Gominat’ de populatii neromfnagti; atunci ins expert
@ toi vcr fi atins scopul: nimic n’ar mai‘ sta-in calea ancx%rii
la une Sovictict,prin plebiseit.
88 desviluic procis jolul indepartat al politiced staliniste 2 ni-
ilor notesirea adie a drumlud spre Bulgaria 94 Dardanele. Dac!
16 onexarea Dobrogei la Uninnea Sovietiok ,atuncd ar fi posibils,
$1 ancxarca Bulgarici.Deoceamdath aes Govieteler coridorul nece-
B.
poate ins fi crest po calee uned ail politiel a nationalitAtilor
Aitoralului romfnese. Sesh 3 :
politica de axpuisiune imps; s ie gserveste in Romt-
és alte sgicaeh Moldova rom iY . 4 orientali
it ,provincie cu majoritate ab i. ri “gee gO-
Stic o tovariigo: Republica 2 pitala acestei repu-
ei este Chisinthag) teritoriul ad « a de odinio See j
i paki to reginnea Odebet.In ultdmul timp se tn-
jc® molfoveneascHvare sarcina de 4 exercita asupra
Botiune de ehsorbire.# evidentiat’ fn chip surpringzétor" conunita~
en" s: sth ,deei decoamasté In form’ mai malt camuflat’, "6
ranul, postului é¢ radio Chigintiu se adrescazt 21
a, an ni Sn care leexturile oulturale ale celor douk pro~
par strane | cy estructura lor eéonomic’ ia caracterul tov mé
Aa wnei uni 4.De fapi,Moldova xomneaso% gi Republica Sovie~
pidoveneas: 3 # parti separate ale unui intreg de od! nicark
Mul Moldovei din istoria xom4nS cuprindea regiunea dintre Carp2 {it
4s Nistru.Moldova de asi e numato mick parte a accstui vechi prin-
parte ce aflt soum sub stipanire sovictict.Pentra
aguce Argunemte istorice ,eopolitice ,cconomiceiin-
ilirea unituqii organice de odinioark.
a Inting inc’ #ga departe poate! totus
‘ 3 eoreret de acest taps, clici,pentru sts~
gre, Uninnea Sovietick are interes st fink strane
Gos, litoralului.la aceasta coopercezt,gi In prokle-
5 a -Geseompune insula rom@no-latin’.
Moseova se sites! : $8 transforme troptat statul national ro=
Aogotr'un stat de nagicnalty Pe aceagth lite se plase2z% crearea vegiu-
Betonome waghiare, cave Tormeazt 1a rendul s%u centrul pesib:
we a unci anit attvonome Pe) aceeags linie se plaseazk si!'pol:
sth a oclamas’ ae Vasinski ia 12 Martic 1915 1a
fou ooaaie veut Samcniesrasive la Kopfnie e Arderiuind de nord,drept
ie neapsxats. aceasta’ pol itios stalinista 8 nayionelitagiter''a dus in.
is ¢ cid inersthta In Lecul celor + dinaintesTermems. de"mi
fy dnioewis ou acela temic delnetionsliva ts conlocuitoare” .&
.¢ gi paihologss,imrte eanecare magurh, pe coseyionari
“Mack exeminm orig ernie® a exponentilor.guvernulal si partidn
am 0% 79% 3 sosbin sunt Vor@inent ,Bvred,Rusi ,Unguri,Arment in
G,elenentvl rots « In minoritases fikevoiugis ‘conan’ sth in Rom
FAcuth de stYaini gi sus’ inuth de geupuri etnice-straine -Romarsi a
1
§ ohr adyologie! oamunieteydentodearHosepyese?4 rf okestt as
oBRL pans atunes discriminate gf. eireunserise in drepburi,
ase do putin romank oe i ccl mai puternic om de.eai din
a peat tonne ,genexalul Emit Rodniras, care in realitate se
Pusraineém losit Caiginevski,al_deiles exponent , 09
Sv tretlea Secretar al P.C.R.,se chetm’ Magyaros ot
Yingur ora 91 Yaeile: Tues adick Iuke Taszlo,intre'timp in-
de s&nge roman. in conducercs P.c-R.cate Gheorghiu-Dej.bl fu
in primavara 1952 progesinte a2 epnsiizului de min: gtrd, pen~
noutraiiza ura: peporuiur yonfin £ag% de Impiierords sid stréini
Syid de Moscovs Tothe elomentul sirain exe Snot TA minh powitiile-cheie-
BrajStimics Uniunss Sévietick sre nares de instruments potrivits pentru
feroge pes ou pss statul ragional ronan.
ee s¢ petrece ani Sa Romania e un exemplu, instructiv pentru c3i se
de scopurile urmirite do Hugi fn polities sud-est euro-
yatilor gi gurile Dunkii sunt onei> pentrn Aominares S~
je AcenstG:cheie Moscoy? o sigurd mmai aseH aninicit
or din sud-est,le-2 distrus compul ‘pi,mai a=
et inkagt: pres constienti de Acest Tor
gata 1inigtes.
nm SUDORT=-RCHD( How .1952) =in traducere
_paati atontis ettitorilor nogiri ¢-
sumé 1a strubunele moastre vetre de
Siyeers mBcar prileg de meditare Asupre
a f4 Romtn liber gntr'un caas de S58
aunt tannent Snseparsbili ini
mith de strmind act nut Yibert 5 4
: - 16 -
DE TOATE
& La Roma 5's organicat,in ailele Ge 30 IAn.-2 Febr.,sub patronajul co:
@inalilor TISSERANT ci Valerio VALERT,o serie de conferinte 4 xugiciuni
pentru catolicii persecut! eB in Romania gi Ucrains.Programul sta inche
tinie’ 2 Febr.,la Ateneul Urbenien.Intre ofntiri uerainens bine execut:
a vorbit Mons»MOJOLI despre nboagurile bisericii de peste Mistra.?rigo
sericii din ae a fost poe aey dé Mons.TAUIU,dar"cerurile spun"si"o,
veste mivunath",care-au inca 6xpunerea,au fost sub orice agteptari:
vreau cfntece improvizate de flacki pe wligi,cAand vin seara dela olaca. }
ne plac gi-bga,cHei mentin treazh nostalgia pitorestilor noastre c%tunc
mai e% de asth datk s'au comis chiar in mijlooul Romei,in fata a 2 cardin
a catorvé episcopi,monseniori,sute de studenti si alth lume. Ca sX ir
cinsva mihnirea noAetyS,ar fi trebult sa vad’ ehionturile co-si
ee eS gi oordeni din funda. \Gk15i, sau aplauzele" incur
nevoitoare’ale agistentei! Nu intelegem de ce tinem ou tot dinadinsul
ne facem de vAs-Nu ne géndim si wam pe nineni de lipsa de preg&tire ,c®
compatriogii sunt rari le soe Rode adunat din multe pricini;dar
dem of mu ne-a pus nimeni sula'n % 84 céntam ou orice pret. Ori ne pre
gentam cum trebuia,cum cere obragul matiunii pe care,din phcate,fiecare 0 r-
prezenttim,ori mu ne prezentsm deloe! ©
Dare mai fost osva: ou coagia acostel aduntxi,studentii ucraineni «u --
paryit participantilor o brogurti de 60 de pagini,irumos tiptritu,cu sute
5 a) bisericii respective. tnauntru se giseste Inst si o hart’ © Ucrainei
farele se imtind,le sud-est ,péni l@ngé tiarca CaspicA;la nord-vest,1
govias la ee Bting gurile Duntirii; hotarele Jorainei cuprinid deasem
nest aS ic ,Aproape toate Bucovina,ei Maramuresul. Student1i
tpibuitort exeu tot teclogi,jndecand dups rassk.- Am vrea sti stim daci o
ganigatorid acest minifestatii,anuntate ca exprosii dc pietate pentru 0
eat i de protest contra clisiior,au stint ds aceasth inedvertentt 4
meru am vréa si-1 ctim din partes proofilor romini cari
vorrbT : program,— gi cum au inteles st protecteze,in caz ck impirt”
mbastys. Un rispuns € necessr,chestiunsa deplgind colosn
ru a priv Mntreg neamul rom@nasc.. (AdMogtin) in accca:
ie privitoare JA persecutia biserici eatol:
dumea Catolich Italisni"pe zidurile Romei,se put
mi"Roménia";mume de orase ce acestea: Nagyvarad ,Tomesve
RIAN Pace omenirii,in pastorale de Cr¥ciun(SOLIA, 21 Deo. ,p
d@esthinuizi: of adick,Yvul Mediu tneape "dela descopert
& Aitor desooperiri!,s4 cH “in jurul ctminului Incklait a=
re te ar ae Tet te punkthti este pobrivit st mersem ov 2
a duruit prin trimiteres Piului stu pe piimant". Ult
@ cas mai importanth descoperire a descoperirdi: noi ere-
e& Dunstati civctminuri existaserk si inainte de venir
4 cagul si ne slarmim! din chisr cuprinsul pastoraled
arch & seris-o cu g@ndul"ia sarmale gi 1a alte coctiturt
POPORULUI din 28 Nov.1952,p.3,o% Maniu ¢1 Minalache"au ¢
one @i Regolui Minai in lovitura’de stat dela 23
orl: urile sale suverans". $i totus, partT-
dupk deoeast’ providentials dati -scric
wie Yak lupts on ddraenie pentru indepondenta politics gi ecc-
7 De ce? Suveranttates oastigath 1a 23 August era cunvs..
*ROUMATNE din 15 Tan.,apune ch Rom@nii,pornind altturi de Wer
d& contra bolsevismului",nu putusera gabag ite ct “oameni de st*
un BptLcomir em notoriu: Ioan Daca,Axmand Oklinesou, Nicolae Tors
41 Madgearu,fusecor% Acasinati de bandele din soldn lui Hitler".
wl care uitese acest important lucru a fost Tuliu Nanin,care |
6 din 1937 4 fiout cunoscutul pact cu eeful acestor bande,t-a int
procesul din 1936 gi @ invitat bandele™ LegLoniare, in 1944, so tn:
oe ee dar el n'avea de unde biinui c'are sk f*
cai de strinspoti degencratie. vA
CHONICA HOMRNEASCX (Dee. ,p.83) ,trece jendar,la data de 23 Jan.1°
: 1erGek Gpocpute 4a 21 Ton. je. dneougit® de por?
i ordin,o oler; 8% putes ins!
ibugixea rebeliunts -
ae:
thos: as
A explicarea paraboled samariteanu.ul m
mn ortodoxi din america ¥or_comenta
pasty Yor indemna pe camens si-ei iubeasok aproa~
onénegti au toate po. fixna lor inseris ajutoral, fraternal
(Bi fisoare Gintre noi ne 1iui%m od am ficuh gi am dres,cate tn
.Nex Solia é facut wm apel,acum c&teva luni -pentm ajrtorarca
onduesti cu copii mlfi,care de ni de ils zac prin lagtrele
le apelu) nost~a A det pan’ acuma,in o@tewa luni de 2i-
got n'a trimes ceva.Exact ca in Bvanghelia G7
Ge comentarii Trumoase =siint muitt meg-
naennuri vor f1 gate credinotosiior. bar
cursilui,unde o?., Daveria noasixt 6 si ne
: ,iAtii fugiti fm Ploarea tinere}it dela on—
Bsiqgi consume viata in slujba wnii ideal,- ve care gi noi, in Ame~
m ia tote banchetele.. At4t de mult ne place si ne 1audhm o%
Bie au fost Tos: Si poatele noastre foarte gustoase
sarija aproapolui,s i, Bo sau canit scoala neter-
‘a inchisori,seu prin m 4
5 vit Romatilor amertcani
A si seuati 50 9 i tobu ercdém agar~
Awsomobi Ly 3 at do? ac In cateva aile;
i Evanghelie: 2 - it multi pursed 1a
x Refugtayt din Rone-
3 in-eonetdints 94
ancheta, ih pling sou
Bdimiy i0NuSCU serie, in Buistinu
jk sezele Mihai este Sstiiei mat viv of oO:
Pour ronda", Cun a reupit sé taok acess
iefano PRUBLIB,Avacst Doctor in gtiintele
Libioo-Soeiaie! ne trimite .in legitur’ cu
serigoars ,ouviineioasi ac altfe:
je o poart4 combi d-l. bie Tonéseu. Dia lipsk de spe~
Hodge aumsi cartes de gare ingopes sescisoarea: eredem de
a@angnd na’ doregte mad mit. + ber. athcaitan a :
Sts mat wale c# ori-
e decigur ia sexibi-
jsoutele metode de
preocupars o vedem in nuniorul
ib eis"eniversares disperigiel tu
Be exil.din now wun-monent de reo o gandire ¢:
“hot ce 2a fAcut ca ueurin}s sap poce s in bun
impuri Ce acast,féctndu-ne al
dutm.."» Spertn fostele
yande
Hone
spare ct ea"e bunl,flind:
Het fn cam OM vid’ ch mm
onsecinte ae grele eum
Besnre ly Bt ae F
coazie #8
an pas ow
gered 4 300 ae ani"de o@nl prigs Bidlie
Ton Gut < faek 88 tip
lume» +
road moaned de Créetun' el ¥
pe rofugiati "ow agle mai a—
wu trup". Ged in ntdejdc
sa Pannezeu 2% binsouvintess
tet pontra sublet s@ qi 2
alegerile comunaic
AVA figureset si v
pi.se aps,director 82 exp
Trectoral construchisior bavad Re
dreastria pres; Logie Gobere,sofe
“Ain, Woscoy os jr
‘ 2 3 te 23 August" RomMnia sta rupt: a
gORUs( 1. Doo .p-2) spUnE OF tS occddentului". Autarul tr
suseactnii-a 18 Dene E pMsuge de100 in Ooci-
mblicele Sovietice nu 5°
mod Re
Bae Radu Corneyeom Pai Cl get
=~ 16-
URI if WECAZURI(Pragmente de scrisori)
* Vatra a desehis o actiune grea gi pe care trobue sk o duct
bun +Cu foarte mult ae & det 1a o parte praful pe care cei
avut Scest interes l-au prestrat peste Invi{hturile lui Cornelin Codreany
ren@nd pe tofi Acei ce au avut gi an marca rAspundorc de A prstra in,
a AThanghelului aie a cum @ 1Asat-o acel ce a creat-o.Vrang p
,trebue s% faceyi fati ace emt din care nu mai puteti ic.
| Taspanditi pe toat% suprafa: globului,tare mk tem cx*
e1 de fel de bisericute ou mai! milt sau mat putin aspect < z
oO pronuntata o8re local4,pe cfnd d-1 H.Sima,de bine de rsy
ie eee TL a ‘br: dre sunt reduse 1s Acelag numitor,chi
Sperent wmplu spatiile"petrinice gi corneiicne"nle Frontulul Litcrt”
wt Duminic’ la biserick.Atati nyt au mad rémas veniserk in pir
da parastasul ce se oficia intru vesnica Pomenire a celor doi
nals 08 me la Maj
re
oven ey
out edahonda.cath artificialitate!.. cu toate
e de fac esesti"fosti legionari"ca s¥ arate iumii Forta v
2 dispozitie F.L,-ul,mi isbuteso dectt su Tispfndeasex in jun
lerea_ si o mireasmi duioas% do colivx.. Astizi,nimeni nu se mn:
pane ‘ile ce eman& din Vatra,ei ve zi ce trece se desvi1u
ce mai wluitosre.. La inceputul prigoinei din 1938
a eit oie Gcazie o&"unitates de misurt este mormintult
d=! H.Sina in minte,si orsdincios acestei losinci impristic
Ce nu vor mai r&mfne fn viat% docft a-sa si d-1 ca
Stumed care va £1 mai dute de m@nk va tmpodobi mormfntu:
‘chdersa lui Napoleon,armata francez&,dup% cum spunea d-
med rf si deabia on ocazia ultimilud risboi ro
1 potential combativ fusesc consumat in 1916
cru sé intAmpls cu Migearea legionark.Dela moartes Cxpite
cara An compronis si nu ve surprinde pe nimeni nicio b:
“1 H-Sima 9 va Sncerca,pentruct pe domnin si compromisul mu.
ce Brin coupromis si-A inceput caricra polities 1 prin cos
sffrgi.Dus i¢ydin dorinta didbolioK a lui Carol,dela Tini
’ niodun f61.de By eeanoute functia-de ministre.)
t niciun pic de minirie,cs poste sh i se cears ast¥ei? Dor vi
e8p pe spinarea bietei Migokril . i
pp emai oh oe ebservat Incerbares piczige de reabilit-r
emarioyi ineercath in"Cacte do Dor"nr.6 prin articolul"?
Stigore ‘hlexanireseu"-autorul -probabil tot din tagma Biris
nsimuisz’ aprecierile lui Pouqueville pentrusdenigrares lui
uj, dar mi reproduce gi aprecieriie despre Ipsilante. 1
f.alambi ymad ales c&nd ja mascX gtiintifick sis
Fumi boot ya pions) Tinute Vetrei mita plzout tota
‘Bes curajul in acoste vremuri de Aiepari{ii misterio2se
abe oO Aniiietivi legionar¥ orsatoaro; decked a‘avut mere:
Weribics Aceasta 5 fost positive atts ce punct de plecare c’t
gin®nd scam de cele doud rupturi,Vetra a rXm: pe o poziti
de compromis,ci de unitate lecionari,luerfnd in sensul 70
nyastiizi Yatra 6 socotitd ea singura publicatie legionar®
unde ¢i sfirmayia de mai eus 0X initintiva e© creatozre. Incr
| Simyit dintr'un inceput.. Am dori sx spark tipirith,formt
mintul Stramosese"s 0 alt ehestie.otsle S{pitanului m'av p:
4% niciodaté randuri atet de burbStesti,ou attts oredintt =!
vrin mimir nue specific e& revist%,ci ca antologie.. 2 21
inos sdus trsoutului legionsr.. B seris de legionari bitr’r
jin witat nimi¢ din Invitituxs ef oxemplul incintagdlor; of
sunt aceleagi ca acum 20 de and.. Ae mai adHogn of in schimb t.-
UbHSc mad slebi,ei in sf@reit of rimfne in trecut.. Dut vr:
Natya 2 outieipat complet si's pus 1s periferie mublicatiile
‘PG oslelalte,c2 fiind ne-sinore si ne-actunla.. Pimintul Strino-
inprasts @mick printre ronfnli din Paria.pune in minorit: +
publicatiile sihiste ,@@r mai ales sdxuncink pe briganci..
at Casi enmarsadt ek po card d-am lsat in tovtrtigia codrilor,
Let Vo 5 EntelegHtoare gf o frunoask acyiune rontn! -
Lovitura = fost foarte pend mi-am det soma in co mocirls 5.
picnomade : peeps ereaen se megelitutii,e o
oY ee Putin printre romfnii pe cari fi cundsc;v'o = aie
eontimms,ctei trecfnd din sot in sat ef avand camarazi printre noi din
nea din care Stefan ‘cel Mare si-a cules witimit luptitori ca su poats
fe victorin Moldovenilor nsupra pig@nilor, finutul Vrancei,sicl camenii nu
@ndede duct la podepsirea truditorilor de neomss Mi-an strans for}éie
pee pentrus n%-Sntearce in mingii med dragi.. Téranul romfn de sad
Shei6 bel pe care l-ati cunoscut in 1946;suterintele au ptruns prea A-
gendtl Iwi o de riisbunare crunt¥ contra celor oe 1-au 2dus aicl.. Acole
le curge din belgug o®menil tim se min%now intra ci,oi su format un
menunohi do Jurti tn Garpayi ei pe Vila cites un pasaj dintr'o sori-
Primitt dela un oanarad de acolo-foum e&teva gile:"Si nu crendé oxbli
"p68 yon pices o2pul;von lupta pani la ultina résuflare ciel gtim ch ¢ wl-
B-moastri canst pentru libertate gi Dunnosch.Toyi uniti sub Grepelol ov
Yoruce;inrosit de sfnge,aown sau mei t&reiu vom ajunge ia pirvinga’.
Bacolo m existh partid politic n}ol ceart® nici uracil numa inelegts—
jap septs sfantt ,cici stim din istorie ct! numai prim s@nge ne-nn eucexit
b ea,iar stréinni priveste totul prin prisma interesclor Sele.
fr eee Citccc"PMnfntul Strnogosel"ed mM sutromur de attta iigelte, dc
dovads ‘exponentii democratic’ Fomanesti prin orimele Fark egal.
eit contra tinerstului Jectopa ie, att gifs dar niciodath oc
int Ata acestor spec-
1 20-le% s@col Ge civ:
Se cregtint. iit sf A propaginds’ nu
@ a1 fs00 concsceut lumii civdiizate, gi Dowtmne,o%t,e de departe si de
Gamat fot de Oradourmrile moastre,in etrs sta stins stats floare rontq
(Despre Qradourul frencssilor se gtie pank tn coi mai intuneeat col}
c@nd despre crincle sAvareite contre noistril nau susit,se p
Tm nequnngt inte @ oauzd,lumow aceasta zish civi:
4 srok nod. fm fi orinignlii mu guvernantli nogtri de
far nu ec vind lor. De 15 end noi nian #Xout mimic pentru a fece cu
Eimiii nelegivires petrseuth pe pamOntul nostru gi pontrs noastr Pabli-
on's de-ajunsjele sunb pentry noi.,cart mi! ctnor 3
ri-insi au 1a dispogitie,pentra 2 ne calonnic
PHibd striines. aa 28 ble 28 kein 30
434: apusond: pe ‘cine spbij ind netael et” Ln
mignior putes dect
rece nici in str#fundurile j
ij s'ar inboaros
pe bunk drepbat
Le-au siv’
‘pion sintit o mei mare durere,o mai mire und
le groasnice , n
a. ©
Geacch Romania do mting,in misele Libereeyii Smal
gemencs fapte rm se pot pev:
Picang. ac fi cel mai frames onmgA per-7 cei | exeut,
A lumii ettre sbuciumetul nostra idani, intrebtndu-se
pars eu murit acestia?..
é DONA ae o.Corp
de trist xMsunk doin & gpune-mi daci sti vre-un cfntec
‘euvints intelessi! sicdulce gi plin de jele.
pace Agi spunc cine-o cfmth ya 4 piansul uned inind mmad
zs
pubremure cick
faaaueeecn ML uned clips trecktoare,
jult-9 bine cum adie i noamal hestrnutres igi cAntt
‘mantii nogtri pini'’n vale, Durerile de care moare!
YEUREE. Santen bucures! sf vi putom amunta cl din bani:
Sy ponra sisqinerco VETRBL,”m putut contaibai en modesta sunk a
Lire a. a juiarce Ghandaadage Cc ae de cathetrofa inundatil-
wi astfol prozen dmpresionant® oper’ de solidaritate interna-
f dxtorith vout,em putot contrib ammi trecut 18 Slipares gutorir~
stay! pal neek{atieu on total de 22.000 de Lir:.Pichotels
aqetribait dup doxfnta expaditertier asu, tn lipel,dup’ cum 10
nat oringa de 6 vodea Vit Gubrto farmk aad 3—
et intrebaingim eventusiele plusuri fr oper
Jtfel,vedan e& o oititi gi-ag?.-
wth do exp: at ymisurandu-le
fe me niod lands mi mumai ch a pranit o-
94 regini Iulians a trinis,chisr
re "in ehre-1 conjv-
‘bittra@nilor 2% copiiiior,
iy an’ plue 4 vA Sndemna s& ark-
ta pi veches genaronitets romt—
OL suntom! 4 SfWHALX RI
Despre emigrants nosstrh s'2 spus pAnk acum tot xtml cu putintt,insis-
ee ee Sees feo Sosdes Reet eaten Beets perni-
Gioase ale unei crize de conducsre @in pXoate prea evidente,n'are cum se ~ .
ge-Dar p. Aretis #4 3dul dihoniel dintre pripegt,oc'l mai adesca TeACtio-
mari £408 leee gi visttorl. de unitormiaare FRN-lsti,uith fn acelag timp =
Temarce ,ch o compensstic,impresicnanta.codnicte pe plan cultural 4 refugia.
(ilor nostri: rodnicie cu card alte emigrante nu se pot mndri,desi mai
“rotoase ca nol in conducére,in echitatea de repartigare a ajutoarelor
sideratia str&inilor,etc.; mai nicivna dintre ele n'are case de ed:
prii,biblicteci,publicatii chiar de inalt nivel,ca a nozstr&,$i am vrea
oprim atentia cititorulm de data aceasta aeuia foartei semnificative tr
See ene mai multe pinyi,a yetiptririi fn exil a clasicilor n
pagink Binth peste cAtsva vreme yefugiatul nostru va putea avea
dispezitie operelé cble mai importante, in editii satisfietoare ale liter -
turii ronfnegti; faptul are 0 deosebite importenta,dack jinem si nu ne pier.
dem printre Striini.Dar pentip aceasta,in mic saorificiu e necesar; tnaem
i eibitords nostri cfna au pubis e-1,face,procurandu-si volumele sau
erivestet bees tipivese cu mites tres gi cheloulalk.smintin c&teya din --
eestéa din urni: y ‘ Peake es
4&1 RUSSO, Canbares Komdniey Londra 1052... MinSrith prin ingrijirea exper-
th a dolui profuniviGrizore NANDRIS, cu Srile jul Smpldnifli '#.90' de. ani
i aa da/Gernhuti a Sevietstis ‘oertra cultura si literstiira ronank
Holégia din -ahelgetorn) poem a) scristoriinl, basarabean Alecu Russo e c
poate fe ane: Wemite easpaedefnd ox Vbeagul rom4njsupvs 1a mii de‘ umil te
hentet de descyrajart faze yevois Tntr’ader4r ae dmboldul nei, slowe pat
tile gi = fe €2 aceasta Ain0antarea' Ropaniei” In traduce:
Ind San Mint prefaya c-lut Nendyic,reproducem: "Fie oa acest prino.
eeind mai mare seriitor ai Basarable: martire of intureasck in
cane] Me deeptulus nostiu asupra acestui puméni romaneso.Acei
a.
Breieja0ei 05 1-ou vitet in ztle de nenorocire: si 1-
Tacere \Avttand 54 schiteze macax gestu)] pe>care isa :
3 at Cogsiniecann,elt fin elapimantul
care: niot dr ocnetienta nationals
Picts Noebire ‘externe.fi s'au eliminat qoar ye e! i
al @ yore tn mumele poporn ui. romén" (dar me -adkugiin no*
‘Gea cinpi din fond 2i a se bate 1a catacamé ow Maestates
Estes pimatntha textului si acest fragment’ dintr'!o"HronioxX })
"Deen dugmanul vortrn va seve legAmirte cusino&sd dela yoi,2 7"
Merits wrin sabia Ini ,deodt sk f£iti privitéri- tnpilarii gi ti-
UP ees W dtatadeyar, cand Rusii cotropitord' aa iinpus cond
ci He Noniniclclasa noastri conéiicltuare a's eriibit o%
igtre In plines ecupantului.. a
pes, ae legende oi basme rom@nesti,culte 51 popularc,-'
evigirs4 proi.tactor BUBSCU,3{Olloteca Homann Fre
Pde peste 400 de pagini precedet dé un mic studin si
© Wii Bloset;cuprinde apere de Odabescu, Anton. Pana, C
Creensa, tspiretou,D. Sttncescu,C.RAdulescu-Codin,Al.Vasiliu.
Dpbre Aless,Biblictece Ronénk Freiburg, 1952-- Cuprinde m-
gi Smintipt din opexe marclui soriitor,precedste de °
A Goupra progateraird Caragiaier
seclectic ingrijita de D. PARAU,Freising,1952(ed. "Patria
#@un, in condijih tehmice do inyidiets \N. tora, 0rlgines
mviai remandse: p i Qintre cele'ma; fru meee publi;
eet me ae ee Goge Romanis;
gen! ie antic. dravescu Tame ioce
Hoste ks 209 ‘peabstntad gh Ragha Uaeebabean de 8 pert
z Y 14.0 oa, Vora ede ,n°8, 28. "Asmetoldi",0°-
at Migoteii -ndni tend
2 th
Permend- mu se ve cu-
“et modestie o nu
5} é ‘mii de ani se
Shenia a fost ris- Bi Lh OW TEV OOP Caveinen ifthe
* Soy ne
Ptaenitul Isus; 9i,iats,avem aici,pe alt plan, popasuri din"Via crudis'a «al.
farviui Jegionar,cu oameni ersi de vii in orematorii,stripunsi ou batoneta,
Graneulati gi apoi impuscati;aruncati =pentru satisfacoroa unoi demente fn-
bt & Zerooituyii unei clase conaucktoare vandute pank dincolo de ni
ony jn atena ou flare stlbetice adenocratiel "romanegti dimers so.
Be Powe Pisboake Leu plans pe Duca gi pant gi pe Gavrili Marinosou,aer niag
Bvut politicienii nogtrijnici micar in Aocastd ord de oumplith tragedie pen-
ee ameregul meam,previcuth de Updreanu,un cuvant de rugret pentra orime le
pense de of 1a dnstigayia labinilor ci’a teodosiazilor,cari4 parse gi azt
deny, plitindu-le bine slugtrnicia.
Brogura se deschide ou o intrebare,ce wa sturai oft va durc in istorie
Fomanese:"Pentru ce a Tost asasinat Olpitanul?", ai sc inchsie ou ah
de interogativele ce ridick Inmiita jertf4 leglonari: CSpitannl, on
dral de martiri,inima si fruntea Seneratiei noastre,au fost pusi te-
fe meyiunid fundament peste veacuri pentru viitoarele mriri ronénseta",
Sunt evoceate figuri sau epizoade din viata Intrath in legendt a zeei a
erijdele Wicador! i Moya la fra{ii de oruce arnani Adamicu,ceagea si
posvayin pagini sorise fui Flori retorice Agar ou impresionanta eiepis—
B exvanerii de fapte ce au in'cis insole eat trebue. La Incepéul eapi—
Wield despre Ton Belgea,autorul acric randuri demne de no asupra ne-
lerdizérii tipului legionar; in Miscare e fost gi ests loo pentru « infi-
Evetivtste de personalivati umanc;diterentiate ou subtilitate, aunt eita-
Ee pies lui lordsohe ticoard, Pui Garoineena,Victor Silaghi i Beigoa
Wioviori personalitatea omulai nu © mai respectath oa in Wigearea Legio:
eee © firese sk fie oga.cpirituaiitaten legionard o s@igeit de viag%.st
Anmugurests sub diferite forme.Bsentialul 2 ca saflul animator st fle
Sl ete tactorul somun-Altoiul legionar poate prind: si da roade po
estructura viguroaek". & o precizare competents,ei pewtmi-sutele de oa-
Ge ne-au seris, protest@nd contra tendintet brigadirs sore ~onformiam.
go DESMIN Madrid, 4-5(Fov.1952 .- "Revista de cvlturt ronfncasci"a prof.Us-
e Atfenomenulnd nstionalist™ in
pitch dar oad ales 4a apitcarea jrvichick euxopeant ot ro-
isch. Pleotnd dele constatarca dg netig'auit o% realitatea national’ ede
‘os “nngtatest de miourt
S-ar putea să vă placă și
- Buna Vestire Anul I, Nr. 115, 16 Iulie 1937Document6 paginiBuna Vestire Anul I, Nr. 115, 16 Iulie 1937remus13Încă nu există evaluări
- Buna Vestire Anul I, Nr. 114, 15 Iulie 1937Document6 paginiBuna Vestire Anul I, Nr. 114, 15 Iulie 1937remus13Încă nu există evaluări
- Buna Vestire Anul I, Nr. 113, 14 Iulie 1937Document6 paginiBuna Vestire Anul I, Nr. 113, 14 Iulie 1937remus13100% (1)
- Cuvantul in Exil Nr. 10, Martie 1963Document4 paginiCuvantul in Exil Nr. 10, Martie 1963remus13Încă nu există evaluări
- Revista Bucovinei Anul II, Nr. 7, Iulie 1943Document29 paginiRevista Bucovinei Anul II, Nr. 7, Iulie 1943remus13100% (1)
- Insemnari Sociologice Anul II, Nr. 11, Februarie 1937Document43 paginiInsemnari Sociologice Anul II, Nr. 11, Februarie 1937remus13100% (1)
- Cuvantul Romanesc Anul 4, Nr. 34, Feb. 1979Document28 paginiCuvantul Romanesc Anul 4, Nr. 34, Feb. 1979remus13Încă nu există evaluări
- Revista Bucovinei Anul II, Nr. 6, Iunie 1943Document33 paginiRevista Bucovinei Anul II, Nr. 6, Iunie 1943remus13100% (1)
- Convorbiri Literare Anul LXXV, Nr. 3-4, Martie - Aprilie 1942Document132 paginiConvorbiri Literare Anul LXXV, Nr. 3-4, Martie - Aprilie 1942remus13100% (1)
- Convorbiri Literare Anul LXXVII, Nr. 3, Martie 1944Document140 paginiConvorbiri Literare Anul LXXVII, Nr. 3, Martie 1944remus13Încă nu există evaluări
- Neculai Totu - Diverse Materiale de ArhivaDocument53 paginiNeculai Totu - Diverse Materiale de Arhivaremus13100% (3)
- Vianor Bendescu - Vasile Posteuca Bibliografie - 1982Document11 paginiVianor Bendescu - Vasile Posteuca Bibliografie - 1982remus13Încă nu există evaluări
- Convorbiri Literare Anul LXXIV, Nr. 7, Iulie 1941Document244 paginiConvorbiri Literare Anul LXXIV, Nr. 7, Iulie 1941remus13100% (3)
