RELIEFUL LITORAL

l.Domeniul litoral. Caracteristici morfologice. Suprafa{a generali a mlrilor gi

oceanelor Pdmdntului este de 362.330.000 kmz ceea ce reprezintd, cca 71Yo din intinderea
acestuia. Acestea intrd in contact cu uscatul continental sau insular in lungul liniei de {[rm
care in general are o configurafie sinuoasi gi o lungime de 261700 km. Apa mirii care este un
mediu extrem de mobil, dinamic exercit[ sub diferite forme o ac{iune directd sau indirect[ atdt
asupra sectoarelor acoperite de ea (au addncimi reduse) dar gi pe porfiunile de uscat pe care se
extinde temporar. Aceastifisie de la contactul mdrii cu uscatul pe care se resimte din plin
acliunea apei mdrii ln crearea unui relief specific alcdtuieSte domeniul litoral propriu-zis. La
acesta se adaugi fhqii de uscat mai inalte, unde in prezent nu se exerciti acliunea apei mdrii
dar care pe de-o parte p[streazd forme de relief marin rezultat din etape, faze de evolu{ie
anterioare iar pe de alti parte se dezvolt6 alte forme de relief sau se produc unele procese
influenlate de mare. Acesta constituie o ffigie externl a domeniului litoral, de trecere spre
interiorul continentului. De cele mai multe ori ele sunt contopite in ceea ce se numegte
,,domeniu litoral" qi care este evaluat in l5{ime de la cdteva sute de metri Ia-10, -15 m sub
pozilia liniei de {6rm.
. Domeniul litoral in timp poate suferi modificdri esen{iale. Dacd uscatul se las[ gi este
acoperit treptat de apele mlrii el inainteazl pe suprafala acestuia sau spre centrul insulelor, pe
ansamblu se micqoreazl. lnvers daci continentul se ridici atunci domeniul litoral crepte in
l61ime porfiuni din acesta iegind de sub influenla direct[ a m[rii. La un lirm stdncos cu
indllime mare domeniul litoral este ingust in raport cu altul jos qi alcituit din roci moi.
- Apa mdrii devine agent modelator in conditriile in care este pusd in miscare. Acest
lucru se realizeazd prin ac{iunea v6ntului, prin deplasarea unor volume de lichid impusd de
diferente locale^de potenfial termic, salinitate sau de aportul insemnat al fluviilor cu debite
importante etc. In func{ie de viteza de deplasare a apei m6rii energia de care dispune aceasta
este diferiti qi in aceeaqi mlsuri gi forfa morfogeneticfl materializatiin modalitSli deosebite
de imbinare a proceselor de eroziune (abraziune), transport, acumulare.
Existd mai multe categorii de factori care pot influenfa mecanismul morfogenetic al apei
in lungul tirmului, majoritatea au caracter local. intre acegtia mai importanli sunt:
- Rocile din care este alcdtuit uscatul in domeniul litoral prin
il:ffi :lT,,t;f; :?:"g:';:i;ff l1,,tf*nJx?ffiffiT"il#:*tff;
cristaline, calcare etc. sufer[ un proces de retragere lent pe cdnd cele din
loessuri, argile unul rapid. Ca urmare, in prima situa{ie ele vor fi abrupte
pe cdnd in cealalti domoale.
- Dispunerea rocilor in structuri variate va conduce local la
situa{ii, in care mecanismul va fi accelerat (alternanfe de strate subliri cu
rezistenlhdiferitd pozi{ionate orizontal, inclinat etc.) sau slab (corpuri din
roci dure eruptive care strlpung roci sedimentare; abrupt de falie in roci

:;.'j:Ii::Hl*,:11",i;,flx'#:ff r"*:nH::',1'Jtii",:iJt:,'J,r:l
sau mai extinse (pe sensul de cidere al stratelor). Altemanfa de situa{ii
diferite sub raportul alcltuirii petrografice dar qi al dispoziliei structurale
face ca in lungul unui 15rm desftqurat pe zeci de kilometri fizionomia
acestuia s[ se modifice frecvent iar marginea de ansamblu s[ corespund6
cu asocieri de abrupturi, pl6ji imense, golfuri, peninsule, insule etc.
 - Miqcdrile tectonice locale (l[s5ri sau bombiri ale unor po(iuni
de uscat din lungul ![rmului) deqi sunt lente qi apar ca imperceptibile, in
timp ridica sauloboara sectoare de uscat care vor suferi o modelare
deosebitl. in prima situalie platformele litorale submerse vor deveni
uscat, panta general6 a liioralului va fi micd qi dinamica va sl[bi. in
situa[ia cealait[ se vor dezvolta l5rmuri cu platforme submerse extinse
un
dac6 apa m6rii acoper[ sectoare de cdmpii litorale sau se va dezvolta
[[rm crestat cu golfuri addnci, insule 9i peninsule dac[ va
fi invadat un
{6rm de Podig sau de munli'
- Caracteristicile locale ale reliefului uscatului, indeosebi pantele,
gradul de fragmentare prin v6i, inillimile frecvente etc. determini
diversificarea manifestirii proceselor gi a formleor rezltate. Ele sunt net
diferite la {irmurile inalte qi cele joase'
- Aportul fluviatil reprezintd nu numai prin volumul de apa dar
. mai ales prin ae"fitul solid un factor ce contribuie in multe situa{ii la
(cordoane
dezvoltarea de forme de acumulare submerse gi apoi emerse
de nisip) pe platforma litorali aflatd la addncimi mici, apoi la bararea
prin coraout e de nisip a golfurilor vecjne. DacS relieful submers se

g[segte la addncimi mari atunci nu se produc astfel de acumul5ri.

consftuctliile gi amenajdrile portuare si de agrement (mai ales
diguri, bazine portuare, indreptarea liniei de f6rm etc.) produc modificiri
eslnliale in dinamica proceselor care au loc cu consecin{e in schimbarea
confrguraliei naturale qi impunerea uneia antropice'
pe intinderi mari' Ele
Se adaug[ qi influenJele'unor foctori'cu iaracter zonal, resimlite
de eroziune qi acumulare qi mai ales
permit anumite nuan![ri in desfrgurarea proceselor.
diforenlele
uroci"rea lor cu acliunea altor agen{i moifogenetici. intre aceqtia se detaqeaz[
zonale -
qi regionale de naturd climatica. Se pot separa trei situalii generale lSrmurile
din
zonele ieci lolare qi subpolare cu o evolulie in care acliunea apelor
din sezonul cald se
sezonul rece; }[rmurile din
completeaz[ cu cea a gile1ii, zdpezii, ingire{-dezghelului..in
proceselor marine cu alterarea
regiunile calde gi um"dJ cu o evolulie supusi combin6rii
rocilor de pe uscat qi construcliile coraligene din bazinele marine; lirmurile
din zonele
proceselor apei marine cu cele
temperate cu diversificarea pe mai multe .6roun" a asocierii
ale altor agen{i. Un alt factor care influen\eazd pe ansamblu qi pe distan[e foarte mari
planetar impys dominant de
intensitate;$i iitmul model[rii larmului il repiezint[ eustatismul
nivelului mSrii in fazele
oscila{iile caracteristicilor climel in intervale rnari de tirnp. Cobordrea
glaciare a fost insolita de extinderea uscatului prin incorporarea unor
intinse p6rii din
ceea ce a dus la amplificarea {[rmurilor
[latforma continentai[. Acestea au devenit cdmpii
jou.. pl[ji extinse gi la simplificarea morfodinamicei litorale. Invers, in interglaciar, prin
"u nivelului oceanului planetar apa acestora acoper[ regiunile joase de cdmpie,
ridicarea
in golfuri' Ca urmare'
invadeazdgurile de vlrsare ale riurilor qi depresiunile transformdndu-le
joase, cu desldqurare redusS ce
linia de ![rm cap[ti o configuralie sinuoasl cu sectoare
accentuatd a modului
altemeazbcu sectoare inalte cri goifuri addnci etc. Are loc o diferenfiere
multiplicarea formelor de
de asociere a proceselor marine cu cele create de agen{i 9i de aici
reliefcreate qi a peisajului litoral.

2. Forme de manifestare dinamic[ a apei mlrii qi procesele morfodinamice:

de factori care
Apa m6rilo. qi o""unalor nu este indrt6, miqcarea ei fiind determinat[
erup[ii vulcanice etc.) sau din interiorul
aclioneazddin exterior (vdnt, apa fluviilor, seisme,
 forme specifice principale de
mediului (diferenle de salinitate, temperatur[ etc.). Rezulti trei
deplasare a ei - valuri, curen{i qi *ui"" fiecare dezvoltind
un anumit mod de manifestare a
gi anumite forme de relief'
f.o".r"lo, de eroziune, tr**ptrt qi acumulare dar miqcare apei fiind int6lniti pretutindeni'
2.1. Valurile reprerinti principala forml de
pentru dezvoltarea formelor de relief importanf[ au valurile care ac{ioneazdin fhqiile de {arm
medie pdn[ la care se resimte
atdt asupra uscatului c6t gi pe platforma titorala' Ad6ncimea
migcarea valului este de't0 m'dar la furtuni se ajunge chiar
la sub - 20 de m' M[rimea
qi panta suprafe{elor expuse (la un
spa{iului de uscat afectatde fo4a lor depinde de inatlimea
pe mai multe sute
larm inalt qi abrupt "* -i"a iar ta attuijos cu pantd micd se poate extinde
de metri)'
-+n,naora Ap
Valurile sunt provocate cauze diverse dar
de oqttze frecven cea mal mare se leag[ de
riar frecven[a
ac(iunea vdnturilor. La viteze mai reduse rezultfl valuri mici
dar qi efectele sunt reduse'
mari, for[[ gi energie
Furtunile puternice (uragane, taifune etc.) le imprima dimensiuni
se inscrie pe orbite circulare' Pe
;;;;;.'i"-i".g a.ptu#"u:lichidului in cadrul valurilorcare se afld platforma litorala, in
masura apropierii ae prm qi a micqorlrii adancimii la
treptat (din cerc devine
condiliile in care talpa valurilor o ating forma acestora se modificd
o migcare de transla{ie)'
elipse) pentru ca in apropiere de {6rm s[-se sparg[ (apa capiti
Cutremurel" qi -sL vulcanic" Lr"i*i-valuii puternice insolite de consecinle
".rp1iile
propagl pe distanle foarte mari (uneori in tot bazinul oceanic)
distrubtive mari. valurile
l
de zeci O" ."tti qi lungimi enorne ceea ce face ca ac[iunea
lor s5
dezvolt6nd amplitudini
afectezesectoare insemnate de lirm unde devasteaz[ sectoare
din aqez[ri, cdi de comunicalie,
reliefului' Sunt
p.orou"a pierderi de vie{i omeneqti qi modificdri insemnate ale configura[iei
frecvente in oceanul Pacific efectele resim{indu-se at6t
pe [[rmurile continentale cdt 9i al
insulelor. Poarta numele de tsunami, sau de valuri de translalie'
de.ghea1a din
Valurile se mai pot dezvolta in urma ruperii qi prlbuqirii blocurilor
versan{ii abrupli ai 1[rmurilor
calotele polare sau a ceaerii stancilor qi a alunecrriior.din
pe distanle variate in funclie de volumul
muntoase ori de podiq. Rezultd valuri care se propaga
prlbuqit.
de energia de care
Acliunea morfotogicd a valurilor vatlazdin primul r6nd in func[ie
de fo4a de antrenare a masei de api impusa de c[try
vint' seisme'
dispun ce este
naturl (rezisten{a rocilor,
erup{ii vulcanice J;.-i; ; ioilea rand intervin factori
"onailion"utA de localS
solide-nisip' pietriq' blocuri
panta suprafelei expuse ac{iunii lor, incSrcdtura apei cu materiale
Lt".; tuti pot favoriza sau incetini acliunea valurilor'
Mecanismul manifestarii acestora se concretizeazbin mai
multe direclii in funclie de
tipul de t6rm (fig 37).
Pe cel inalt se tealizeazd:.
cu g f9r[6 medie de
- izbirea(apa cu inc[rcatura de nisip, pietrig, scradig etc.) versanlilgr
c6teva ;;;;/*,ff";Ls p.in care rocile Oin aceqtia sunt alcituili sufer[ cr6p6turi, fisurdri,
"ut"
sldbirea rezistenlei geni.ale urmatl de pribuqiri' *te un
proces mecanic de eroziune numit
abraziune'
- asDireyea la retragerea apei dup[ izbire, a materialelor cu
dimensiuni reduse;
- antrenarea materialelor (transport) spre largul platformei
litorale;
depunerea (acumularea) pe aceasta la depart[ri diferite
- in
pe care o mai pistreazl.
funclie de iimensiunile acestora qi de energia
pe {drmurite ioasi cu platforma litorala extins[ se produc frecvent_ doua ac{iuni -
apd in faza de inaintare spre
dislocareo qi tncdriarea cu nisip de pe ptatformd a masei de
uscat a valului Si redepunerea lui in diferite locuri in faza de retragere a apei rezultatd din
spargerea valurilor.
mai int6i
Rezultatele ac\iuniivalurilor sunt diverse.Labaza abruptului (lrmurilor inalte
Prin prdbugirea pachetelor de roci de
rezult6 firide ad6nci (diametre de pdnd la cd{iva metri).
pentru un timp, ]a
deasupra lor se ajunge la retragerea abruptului versan{ilor qi la acumularea,
baza lui a blocurilor qi stAncilor cdzute pe platformi. in timp indelungat labaza
abruptului
dinamic
care se retrage continuu rezultd o rrpruf.f slab inclinati cu caracter de echilibru
(platformi de abraziune).
pe ![rmurile joasg nisipoase ac{iunea valurilor este mult mai simpl[ 9i conduce la doua
rezultate. Mai intdi prin deplasarea intr-un sens sau in celllalt a nisipului
bolovdniqului
elementele acestora ." uo, ciocni 9i in final rotunji. Al doilea rezultat este acumularea
nisipului sub diferite form" o"tilif;ird;rp:l;'*rt
deplasari de volume imporrante de ap6 pe
(zeci, sute, mii de kilometri). Dezvoltarea lor este legat[ de
. distanle foarte maricare aclion eazd aproape constant pe anumite direclii, de
vdnturile regulate
diferen{ele de temperaturi, salinitate, presiune atmosfericd etc.
mAluri 5i
Ac{iunea principall a lor este transpoftul apei incdrcat[ cu materie organici
aluviuni care se acumuleazi treptat pe fundul bazinului oceanic.
parte din
Acliuneo curenlilor in domeniul litoral este complexd. Astfel preiau o bund
paralel cu ![rmul (deriva litorald), le
aluviunili aduse de /luvii pe care le transport[ uneori
Cdnd viteza lor este
depun contribuind li dr^ottorea de cordoane cle nisip paralele cu
acesta.
de extraclie a materialeior de pe plajele submerse qi de
mai mare exercitS o intensa acliune
redepunere selectivd la dep[rtiri mai mari sau mai mici in func[ie de
dimensiuni' in acest
plaformei litorale' ln
mod curenl ii contribuie la o modificare permanentd a micromorfologiei
pe care acestea le separi
unele str6mtori unde existd diferinle de nivel intre bazinele marine
Atlantic
(ex. M.Baltica - M.Nordului, M.Nbagr6 - M.Marmara - M.Egee, M'Mediterana-oc'
transmite at6t prin procese mecanice
etc.) se produc ,,curenli de descdrcare" acfuror acliune se
asupra !6rmului Oa, qi prin anffenarea de materiaie organice
qi minerale' La fel de ?nsemnali
sunt ,,curen{ii de turbiditate" cate se produc cu predilec}ie
pe pantele submerse la trecerea de
Aceqtia
la domeniul litoral inferior la cel submarin (inceput prin povdrniqul continental).
rezult6 in momentul in care se rupe echilibrul forma{iunilor acumulate
fie datoritd unei
organice bogate fie producerii
supraincdrc[ri cu aluviuni aduse de iluvii sau unei sediment5ri
adancimi cu
unor seisme etc. Iau naqtere curenli de ap5 cu mult m6l 9i nisip care
coboara spre-
jghiaburi lungi 9i
viteze mari provocdnd eroziuni intense gi prin acestea dezvoltarea unor
ad6nci numite o,canioane submarine".
2.3. Mareele sunt deplasiri ale apei din bazinele oceanice qi marinese
determinate de atraclia Lunii gi Soarelui. La fdrmurile inalte deplasarea
concretizeazl in principal in miqcSri pe verticalS (ridiclri la flux 9i
coboriri la
(la
reflux) dar qi inaint[ri pe cateva iute de metri sau kilometri pe vdile principale
flux) ce alterneazd cu retrageri (la reflux); c6nd in fa[a versan[ilor relativ abrup{i
se desfrqoarl fiqii de platformd stancoase sau cu acumulari de nisip
(se
joase
inregistreaza acoperireu q'i d"t.operirea periodic[ a lor)' Pe f[nnurile
cele
dou6 sensuri ale migc[rii se impun printr-o inaintare largd la flux
pe campiile
pe emerse se
litorale qi o retragere la fel de importantd cdnd in peisaj suprafelele
impun acumul6rile nisipoase ce alterneazd cu ochiuri de ap6, cursuri de api
adancite cu 0,5 - z m ce se dirijeaza spre mare 9i terenuri mlaqtinoase'
Frecvent nivelul m[rii pe {[rmurile unde mareele sunt insemnate la
flux se ridici cu
ci{iva metri qi se retrage in aceeagi mdsur6. insd in anumite situalii de configuralie a !6rmului
local amplitudinile sunt mult mai mari. Sunt citate in literaturd caztxile extreme Baya Fundy
cu 19,6 m, Golful Mezen din M.Balticd cu 12 m, Strdmtoarea Magelan cu 18 m.
Producerea mareelor genezd la scara Clobului un ,,val mareic" cu indlfime de mai mulli
metri care se propagS de la est la vest, se amplificd ca mirime in strdmtori qi in golfurile
inguste unde in anumite condilii (asociere cu tsunami), se manifestl intens (aici ajunge la
viieze de peste 20 kmlord) avdnd consecin{e dezastroase asupra agezdrilor, goselelor,
instalaliilor portuale gi uneori producdnd chiar pierderi de vie[i omeneqti.
Acliunea mareelor in cele doud,faze, care se succed in medie la un interval de timp de 6
ore, este diferitd in func{ie de caracteristicile {irmului. La {Srmurile inalte valul de flux izbeqte
versan{ii provocdnd fisurare4 fragmentarea qi cdderea de blocuri mai rapid sau mai lent in
func{ie de rocile care intrl in alcdtuirea lor. Rezulti un {5rm st6ncos, cu multe insule qi blocuri
prlbugite. in lungul fluviilor curentul mareic se propagd pe acestea gi se intrep[trunde cu
scurgerea fluvialfi de unde un amestec de ape, modificdri in deplasarea apei insolite pe de o
parte de acumuliri de materiale organice qi minerale sub formi de bancuri iar pe de altil parte
de eroziuni asupra malurilor, indeosebi la gurile de vdrsare ale rdurilor unde acestea sufer[ un
proces intens de l6rgire. La reflux retragerea apei mdrii se insumeazi cu fo(a scurgerii apei
fluviului situa{ie care accentueazderoziunea gi transportul de materiale care vor fi imprdgtiate
pe cdmpia litoralI mligtinoasS. Pe lSrmurile joase atdt cregterile cit qi sclderea nivelului mlrii
se faclent ceea ce rar conduce la modificiri majore in peisajul general care este dominant de
acumul[ri bogate de nisip, materie organicd, terenuri ml[qtinoase gi canale de scurgere a apei
la reflux (ex. cdmpiile din vestul Olandei).
Concluzii - dinamica apei m[rilor qi oceanelor se produce prin valuri, curenli gi maree
provocate de exercitarea unor acfiuni din partea a divergi agen]i interni qi externi. Aceqtia
mobilizeazd masa de apa, ii transmite energie care permite manifestarea a trei procese -
eroziune (abraziune), transport qi acumulare. Procesele se inregistreazi diferen[iat de la un
sector la altul al {irmului in funclie de interven}ia unor factori locali (rocd, pantd etc.) 9i
generali-zonali (climat). Eroziunea impune dezvoltarea pe de-o parte apantelor mari in proces
iontinuu de retragere iar pe de alta a unei suprafele de echilibru dinamic (platforma de
abraziune). Acumularea este legat6 de suprafelele submerse cu pant5 foarte redusS, 9i de
{Srmurile joase unde sunt extinse sectoarele de plajd.
3.Alte procese
Procesele specifice acliunii apei m5rilor se imbin cu cele provocate de alli agenli externi
in ffigiile de [[rm qi care au un rol secundar.
intre acestea frecvente pe {drmurile inalte sunt prdbuqirile, alunecdrile de teren,
sufoziunea care se imbin[ indeosebi cu acliunea valurilor accelerdnd retragerea versanfilor
cu rezisten{i redus[.
- mai ales c6nd sunt formali din roci
abrupli
in regiunile polare subpolare
gi valurile igi combini acfiunea cu dezagtegdrile prin
gelivalie, izbireaversan{ilor de c[tre blocurile de ghea{6 antrenate de migcarea apei m[rii etc.'
- in regiunile temperate gi calde, procesele secundare de pe versanlii expuqi valurilor 9i
curenlilor sunt - cele fizico-chimice (provocate de apa ce pitrunde in fisuri, cr[p6turi, din
cea{6 qi spargerea valurilor), dizolvarea, procese biologice (unele animale perforeazS rocile; o
mas6 organic[ bogati conduce la diminuarea fo(ei valurilor, curen{ilor etc.).

4. Formele de relief create prin dinamica apei mirilor qi oceanelor. Nu sunt

numeroase ca tipuri specifrce dar vaiazd in lungul domeniului litoral prin caracteristici
morfometrice, stadiu de evolu{ie qi nivel de asociere cu forme create^de al}i agenfi.
4.1. Faleza. Reprezintd un versant abrupt (pante intre 40 gi 900) supus continuu atacului
apei m6rii. Baza falezei se afl[ la nivelul m5rii sau in cazul fdrmurilor cu maree ceva mai jos.
Evolu(ia este rapidd in condiliile ?n care in alcituire sunt roci moi, panta platformei de labazd
 incircatl cu nisip. pietrig cu care valurile izbesc partea inferioari a
este ridicat6, apa mdrii este
falezei unde creeaz[ firide. Prin cregterea acestora ?n dimensiuni, mai ales in condiliile unor
furtuni repetate, se ajunge la slibirea rezisten{ei stratelor de roci de deasupra urmatd de
prdbuqiri. Prin aceasta abruptul falezei se retrage, la baza ei acumuldndu-se bolovdniguri.
blocuri intre stdnci, toate fiind supuse unui proces de mirunlire, uzura realizat de valuri,
Microrelieful de firide, trepte, polile. st6nci etc. este mult mai complex cdnd faleza este
formati din roci dure iar addncimea apei in vecinitatea ei este mare (fig. 37).
in funclie de originea iniliali a abruptului de falezl acestea se clasifici in doui grupe,
fiecare cu diverse subtipuri.
- Faleze create prin abrox,iune. Sunt {[rmuri abrupte a cdror
fizionomie este impusi de procesele litorale intr-o regiune de podiq sau
de munte vecind mdrii. Stadiul de evolu{ie Ie separd in trei subtipuri.
. Faleze active unde abraziunea este deosebit de
puternic[ iar la bazd, rezultd a platformd de abraziune cu st6nci gi
acumuldri bigate de bolovdniquri; sunt frecvent int6lnite pe
{Irmurile inalte unde are loc un eustatism pozitiv sau suferd
u$oare cobor6ri.
. Faleze nonfunclionale la care abruptul creat prin
abraziune este situat Ia limita extrem6 de manifestare a valurilor
la furtunile cele mai puternice. Suprafala de labaza acesteia qi pe
care se sparg valurile constituie o treapt[ de echilibru marin. Se
realizeazd in condiliile unei stabilitAti de duratd a poziliei
nivelului mlrii gi a unui lirm alcltuit din roci cu rezistenil micd
situalie in care faleza se poate retrage rapid spre un aliniament pe
usact unde valurile sE nu mai ajungd gi ca urmare atacul lor sI
devinl nul.
. Falezd moartd reprezintd sectoare de abrupt creat
prin abraziune marinS care se afld la depirtare mare de pozilia
actualS a f6rmului gi unde apa mdrii nu mai ajunge nici la
furtunile cele mai intense. Se intAlnesc la fdrmurile regiunilor care
dupi o perioadd de stabilitate cAnd au rezultat faleze, au urmat
ridiciri epirogenetice cu intensitate mare. Astfel faleza a r[mas
nefunc{ionalS qi la distanjd in interiorul uscatului.
- Faleze care inilial au altd origine. Includ versanli abrupli
supugi in prezent acliunii valurilor, curenlilor marini dar a cdror
fizionomie a rezultat prin alte acliuni. intre acestea sunt:
. Faleze tectonice - dezvoltate in lungul unor
abrupturi de falie (ex. Noua Zeelandd).

vutcanicerr^"I!!f"'i|rt^YiiYqi{'*,!;;.''"'""'unorinsure
La acestea abruptul suferd o retragere inceatS, platforma de abraziune este scurti sau
lipseqte iar ad6ncimea la care se afld relieful submers este de ordinul a sute de metri.
4.2. Plttforma de abraziune - reprezintd o suprafalS slab inclinat5 (3 - 50) desfEguratd
de la falezd spre interiorul m6rii. Ea a rezultat printr-un proces de retragere a falezelor in urma
acliunii mecanice a apei mirii ac{iondnd cu intensitate in condiliile in care ad6ncimile erau
mai mari. Pe mdsura retragerii falezeilabazd se extinde platforma stAncoasi" dar micgorarea
pantei pe care inainteazd valurile determinb sldbirea fo(ei de atac a acestora. Procesul
conduce c[tre un final marcat de o platformi largi pe care apa mdrii are ad6ncimi reduse iar
valurile ,.sparte" de abia ating baza falezei. Dacd se produc miqcdri epirogenetice care ridicl
 platforma atunci va incepe dezvoltarea unei noi faleze in cadrul acesteia; in situa{ia in care
miqc[rile coboara platforma abraziunea valurilor va reactiva faleza contribuind la extinderea
platformei intr-o fazd noud (fig. 37).
-afectate
pe f[rmurile tectonice de migciri sacadate au tezultat platforme in trepte
(Australia, Noua Zeelandi). Pe cele din regiunile polare procesele ce conduc la tettagerea
/ falezei sunt abraziunea viurilor sprijinit[ de buc1li de ghea]6 in ac{iunea de izbire, apoi
dezagregdrile gi chiar eroziunea glaciard. De altfel o bund parte din platforme din lungul
larmitul norvegian este rezultatul modeldrii reallzatd in fazele glaciare
de c[tre masa de
vestul 9i nord vestul Marii
lheap coborata-din Alpii Scandinaviei. Situalii similare au fost in
Eritanii in pleistocen. Platforma continentaldlarg6, din nordul 9i nord vestul Mirii Negre a
rezultat printr-un lung proces de nivelare realizat din apele mdrii atdt la retragerea din
pleistocenul superior cdt qi la revenirea spre cotele actuale in timpul holocenului.
' 4.3, Plaja constiiuie suprafe{e joase cu nisip, pietrig, materie organic5 (indeosebi
cochilii, alge) situate deoparte qide alta liniei de {6rm. Sunt extinse la {irmurile joase (lungimi
de zeci de tilometri, l61imi de zeci qi sute de mehi) qi inguste qi discontinui la cele inalte- Au
material dominant nisipos in sectoarele alc[tuite din roci cu rezisten{5 redus[ (gresii) sau unde
pe platformd litorall (submersd) existl multe scoici (nisipul rezulth din sfrrimare cochiliilor
ia larmut romdnesc). Spre deosebire de acestea la baza falezelor stdncoase din roci dure se
deivoltA f6qii cu pietriquri bine rulate (pe coastele muntoase ale Italiei gi din sudul Fran{ei
sunt gale{i din ca-lcare pe c6nd in Faeroes din bazalte). $i climatul poate influen[a tipul de
depoz-ite din cadrul plajilor. Astfel in regiunile calde gi umede pe de-o parte alterarea conduce
la iransform area radical6 a rocilor (indeosebi cele eruptive qi metamorfice) qi ca urmare
pe
plaje vor predomina materiale argilo-nisipoase, iar pe de alti parte abunden[a vegetafiei va da
*ulta materie organic6. Opus, la l6rmurile din linuturile reci polare dezagregarea qi
abraziuneavor impune pietriquri gi blocuri rotunjite cu dimensiuni mari.
in situa{iile in platforma continentald a fost inilial o c6mpie litoralb ce-a suferit un
"*
proces de colordre fiind invadatd de apele m[rii, cea mai mare parte din masa de nisip
ieplasata de valuri, curenfi provine din itratele de roci sedimentare. in alte cazuri la origine
materialele au fost *or"r" aie ghelarilor continentali depuse pe cdmpie sau chiar la marginea
vechilor calote ale acestora (pe {5rmul baltic qi al M.Nordului)'
Modologia plajei depinde de alcdtuirea gi dimensiunile ei dar qi de for[a qi durata
valurilor. Frecvent in cadrul plajei se separ[ trei sectoare.
. plaja submersd, constituie fbgia permanent acoperitd de apd; are
extindere pe piatformele cu addncime redusS; existi nisip, pietriq 9i acumulSri de
cochitii ae scoici sub forme variate. Cordoanele Si bancurile de nisip sunt cele mai
mari acumuliri. Se desfbqoar6 pe lungimi de zeci, sute qi chiar mii de metri, au
configura{ie alungitd, curbat[ gi de cele mai multe ori sunt asociate. Majoritatea
sunt submerse alternflnd cu spalii de mare ceva mai ad0nc6. Cdnd acumul[rile sunt
bogate se ajung la cordoane emerse care sunt paralele cu {irmul sau care leag[
insulele intre eie dar qi cu !6rmul. Nisipul este antrenat de curen{i din materialele
acumulate de platforme sau don aluviunile aduse de fluvii. Cordoanele de denumiri
variate - sa7At (sunt foarte lungi qi inguste), perisipuri, bare, grindurr. Aici au o
dinamic6 u"Jir5,-in lungul lor separdndu-se sectoare in retragere supuse ac{iunii
valurilor qi sectoare liniqtite unde domin[ acumularea. intre cordoanele inguste sau
in locurile unde se realizeazd asocierea lor existd, mult timp, canale prin care se
produce o circula{ie a apei mdrii (aqa zisele porti{e)'
in lungul unui 1[rm crestat, cu golfuri, stinci, platform6 litoral[ la ad0ncime micl 9i
rduri care aduc multe materiale etc., se poate ajunge, prin dezvoltarea de cordoane de nisip, la

_-
trei situalii - bararea golfurilor qi formarea unor lacuri de tip liman fluvio-maritim, qi la unirea
insulelor cu !5rmul prin una sau mai multe acumuliri lineare (lido).
Cordoanele submerse care ating lungimi de mai multe sute de metri qi care sunt supuse
ac{iunii valurilor poartd numele de dune hidraulice. Mobilitatea cordoanelor se face Ia
valurile puternice create de furturi. in rest valurile de huli genereazd o micromorfologie cu
.,riduri" paralele intre ele dar perpendicularl pe direclia de propagare a miqcdrii apei. Au
dimensiuni decimetrice ca lungime gi de ordinul centimetrilor ca l51ime gi in[llime.
Mobilitatea acestora este mare qi ca urmare durata existenlei este redusl
o Plaja propriu-zisd -reprezint[ sectorul pe care valurile se deplaseazd in
permanen!5 provocdnd cele mai multe modificSri de alcituire qi micromorfologie.
Au un profil trnasversal in doud trepte - cea superioard cu stabilitate mai mare
afectati doar la valurile mai mari qi cea inferioarl supusi unei niveldri continui.
Este mai aplatisatd la lirmurile nisipoase qi mai accentuat6 la cele cu pietriguri gi
bolovlniguri. Valurile (mai ales cele mari) creazd indeosebi in sectorul superior,
'festoane de nisip sau pietrig (creste), apoi acumuldri sub formd semicirculard
(coarne de plajd) care se pdstreazd mai mult sau mai pufin in funclie de alcltuire;
pot n obser"tr;;;:;;::;::;-
este rhqia de nisip cu indrlimi de mai mur{i metri
situat[ fie la nivelul valurilor de furtund fie la cel al fluxului maxim. Ca urmare,
rareori este acoperitS de ap6. Pe aceasta nisipul adus de valuri, dar mai ales spulberat
de v6nt de pe plaja propriu-zisi in cele mai multe cazuri formeazd dune
longitudinale, paralele cu j6rmul, asimetrice cu latura abruptd spre mare. Frecvent
au inil{imi de c61iva metri, lungimi de mai mulli zeci de metri, intre ele exist6nd
depresiuni interdunare. Valurile provocate de furtun[ creazdfaleze cu pante mari pe
care nisipul se niruie. in cea mai mare parte vegetafia ierboasd qi arbustiv[ le
acoperl dar existd gi sectoare active care ,,fumegi" la furtuni. Cele mai importante
mase de nisip au fost acumulate ia finele pleistocenului qi inceputul holocenului
(vestul Fran{ei - la Bordeaux, in M.Britanie la nord de Liverpoole etc.). Aici spa{iul
cu dune se intinde pe zeci de kilometri, dunele av6nd dimensiuni foarte mari.
4.4. Estuarele sunt gurile de virsare ale fluviilor la care se produc intens mareele ce au
amplitudini de c61iva mehi. Pot fi qi la {Srmurile joase dar qi la cele inalte ins[ unde platforma
Iitoral[ este ingusti qi prezintd o panti mare situa{ii care favorizeazd circulalia apei in
sensurile impuse de flux gi reflux. La marile fluvii efectele mareei se simt in lungul acestora
pdn6 la distan{e insemnate (cca 1500 krn pe Amazon, 500 km pe Sf. Lauren{iu, 200 km pe La
Plata, peste 140 km pe Sena etc.) fiind ?nsofite de consecinfe. Astfel la flux prin ridicarea
nivelului apei mirii gi pitrunderea lor in albia fluviului se realizeazdnu numai oprirea curgerii
apei acestora dar gi crearea unor curenli de sens contrar qi decantarea aluviunilor. in timpul
refluxului cAnd nivelul m[rii scade se produce o accelerare a scurgerii (are loc insumarea
fo4elor impuse de maree qi de fluviu) ?nso1it[ de deblocarea unei mari pdrfi din materialele
acumulate care vor fi depuse pe platforma continentali. Dacd panta acesteia este redusi atunci
se ajunge la dezvoltarea de cordoane gi formarea de delte.
4,5. Deltele sunt forme de relief cu dimensiuni variabile care au luatnagtere in regiunea
de virsare a fluviilor unde se tntrunesc mai multe condilii:
- rdurile trebuie sI transporte un volum insemnat de aluviuni iar
curgerea sd aibS viteze mici;
- platforma litorald si fie extinsS cu pant6 mic[;
- manifestarea mareelor si fie redusd sau sd lipseascd;
- s[ nu existe curen{i litorali sau aceqtia sE aclioneze la distanfd
mai mare de tdrm:
 - versarea sd se realizeze in golfuri.
Efectul principal va fi acumularea aluviunilor transportate insolite de: crearea de
grinduri submerse qi emerse, dezvoltarea de despletiri gi de bra{e noi care vor inainta spre
mare, ridicarea nivelului platformei qi indirect reducerea pantei generale a ei urmatd de
accelerarea procesului de depunere a materialelor clrate de fluviu, dezvoltarea de insule care
se vor^acoperi de vegetalie.
In condiliile in care vlrsarea se face ?n golfuri cu platform[ extinsd la addncime mic[ iar
in vecinltate sunt curen{i litorali slabi, acegtia pot contribui Ia dezvoltarea unor cordoane
litorale aproape paralele cu lirmul; ele pot bara golfurile crednd in spate un sistem de lacuri
(lagune), brale principale gi secundare separate de grinduri cu dimensiuni variabile.
?naintarea deltelor ?n spa{iul marin se face prin alternarea in timp a importanlei bralelor
in procesul de aluvionare. Dar, viteza de extindere slibegte treptat intrucdt ieqind din arealul
golfurilor vor apdrea condilii noi - addncimi qi pante mai mari, puterea de eroziune a valurilor
qi a curenlilor marini, diminuarea debitului solid al fluviului ca urmare a acumuldrilor ce au
loc in delt5. Se poate ajunge in timp la atingerea unei limite extreme de dezvoltare a deltei
situalie in care se vorbegte de o barare naturald a acesteia.
Evolufia spa]iului din delti se realizeaz[ in principal in dou[ direc{ii determinate de
raportul dintre procesul de acumulare gi gradul de stabilitate a nivelului apei mirii. Astfel in
condiliile unei aluviondri bogate qi a men{inerii aproape constante a nivelului mdrii se produce
o colmatare a intregului spa{iu deltaic qi transformarea lui intr-o cdmpie litoralI ml6gtinoasl.
Prin diverse lucrlri antropice (deseclri, diguri, dragaje pe bralele principale etc.) procesul
poate fi accelerat gi treptat spafii intinse din deltl sd fie transformate in cdmpuri agricole (de
tipul polderelor). Deci o evolu{ie de la fluviu care se varsd in golf delti incipientE, golf barat
(laguni) cu amplificarea proceselor deltaice-cimpie mldqtinoasi - cdmpie de tip polder. Este
cazul multor delte din lume (Pad. Rhon, Guadalquivir etc.).
A doua situa{ie poate fi legatil de modificareapozi[iei nivelului mirii in plan orizontal
sau pe vertical6 urnare fie a unei cobordri sau ridiclri neotectonice locale fie a inregistririi
unui eustatism negativ sau pozitiv. Subsidenla qi ridicarea nivelului m[rii impiedici
dezvoltarca deltelor iar atunci cdnd procesul se produce dup6 ce delta s-a format se ajunge la
o evolu{ie regresiv[ a ei prin inaintarea apelor m6rii in spa(iile joase gi chiar revenirea la
stadiul de golf. Ridicarea uscatului sau cobordrea nivelului m[rii conduc la accelerarea
transformirii deltei in cffmpie litorall. intre aceste extreme sunt multe situa{ii intermediare,
diferen{ierea fiind determinati de condiliile locale de evolu}ie inclusiv de cele condilionate de
deosebirile de naturd climatici (deltele fluviilor Lena, Makenzie de regiunile polare in raport
cu cele ale Nigerului qi Gangelui din zona cald[.
Tipuri de delte. Condiliile regionale au determinat un anumit
specific al evolu[iei deltelor de unde forma pe care au cdpdtat-o. Cele
doud componente (forma qi evolulia) sunt luate de cei mai mulli
geomorfologi drept criterii debazd in diferenfierea de tipuri gi subtipuri.
Frecvent se disting (fig. 37):
.delte lobate - la care exist5 dou[-patru bra{e prin
care fluviul se varsi in mare unite prin grinduri create de fluviu
(paralele cu bra{ele) qi curen[ii litorali (transversale) prin pozilia
aproape perpendiculardpe brafele principale. Pebaza poziliei qi
num[rului acestora se pot reconstitui fazein evolulia deltei. intre
cursurile principale sunt lacuri, braJe secundare, mlaqtini.
Exemple tipice sunt Dunirea, Volga, Lenq Pecioaraetc.;
. . delte triunghiulare sunt specifice fluviilor mai
mici qi catre nu se varsd in golfuri. Ele inainteazd printr-un bra{,
 aluviunile aduse sunt acumulate in grinduri care pornesc de la
gura de virsare spre {Erm; intre acestea sunt suprafele restr0nse cu
lacuri, terenuri mliqtinoase care prin drenare gi diguri sunt
transformate in cdmpuri; este situalia Tibrului;
. delte digitate * sunt caracteristice fluviilor mari
care au un debit solid enorm ceea ce face ca inaintarea sd fie
rapidd (la Mississippi cca 5 m/an) qi simultani pe mai multe
bra{e; i6i dezvoltb bra{e secundare; in spate, intre cursurile
principale rdmdn terenuri cu lacuri, mlagtini, ostroave.
. delte barate sunt cele la care inaintarea s-a oprit
datorit[ fie a cregterii rapide a pantei gi ad6ncimii platformei
(aluviunile se imprdqtie) fie intersectirii de cltre bralele a unui
curent marin principal (preia aproape tot volumul de materiale
transportate); este situa{ia deltelor Nilului gi Gangelui.
La'acestea se adaugd multe subtipuri care reflectl condilii locale ce intervin in mersul
general al evolutiei gi care se transpun in forme variate fie in situalia unei dezvoltlri
(expansiune) fie in cea de involulie (delte in stadii diferite de inecare, acoperirea cu api a
uscatului gi de degradare).
4.6. Terasele litorale s-au dezvoltat pe {Srmurile regiunilor de podig sau de munte care
au suferit o evolulie in cuaternar caractefizatd prin ridic[ri sacadate ori au fost supuse unui
eustatism repetat.
Acfiunea valurilor in timp indelungat conduce la retragerea falezelor ?n fala cirora sub
apd se dezvoltd o suprafalI st6ncoas5, mai noui l6ngi versantul abrupt qi din ce in ce mai
veche qi mai netedi citre interiorul bazinului marin. Aceasta reprezintd, o platformd de
abraziune qi corespunde unei faze de echilibru dinamic. DacI nivelul mdrii coboarS sau
uscatul suferd o ridicare (epirogenezd pozitivl) atunci platforma devine uscat iar marginea
externd a ei va fi atacati de valuri ce vor crea o falezd noui. in acest fel veche platformi
capili;it caracterul unei trepte (teras[) ce domind cu mai mulli metri (uneori zeci de metri) linia
de [drm. intrucAt ea este numai rezultatul procesului de eroziune marind i s-a dat numele de
terasd de abraziune. Pe t6rmurile inalte, muntoase ale M.Mediterane unde in cuaternar s-au
inregistrate atdt epirogeneze pozitive dar qi un eustatism insemnat existd 3-5 trepte de acest
gen.
4.7. Atolii reprezintd construclii insulare specifice realizate in timp indelungat de cStre
milioane de corali. Acestea sunt animale care trdiesc in regiunile oceanice cu climat cald
(temperaturi medii lunare in jur de 200) pe platforme insulare (seclionate prin abraziune de
citre apa oceanelor cdnd nivelul acestora era cobordt eustatic) care se afld la addncimi de
cdliva metri (p6n[ la 25 m) unde exist[ o buni oxigenare a apei. DupS moaftea animalului
rimdne doar scheletul calcaros pe care se dezvolti alte generalii de corali. Situaliile cele mai
complexe de care sunt legate atoli cu dimensiunimari pe vertical6 sunt legate de insulele care
suferd un lent proces de lisare. Atolii tipici au ca specific - construclii coraligene cu
desfEgurare inelar6 (in centru este o depresiune cu apd de mare gi ad6ncimi de 10-100 m -
numite lagon; comunici prin portile cu oceanul) qi care este delimitat6 de pante abrupte.
Recifele coraligene sunt construcfii mari care leagd mai multe insule iar barierele coraligene
sunt ansambluri de recife pe distante de zeci gi sute de kilometri lungime (Marea barierd din
estul Australiei).
5.Tipuri de (irmuri.
Existi o mare diversitate de {[rmuri care se deosebesc prin formd, dimensiuni, evolu{ie,
grad de antropizare. La toate aceste aspecte concur6 diverqi factori locali care favorizeazd, sau
restric{ioneazd acliunea apei mbrii ce exercitd la contactul cu uscatul ac{iuni de eroziune,

10
transport qi acumulare gener6nd forme deosebite. Factorii pot fi lega{i de caracteristicile
regiunii continentale la contactul cu marea gi cei legali de mobilitatea qi forla de atac a
valurilor qi curen{ilor.
in prima grupS insemnafi sunt mai intAi cei de naturd geologicd precum alc[tuirea
petrografici, desfrgurarea stratelor in structuri ce ueeazd. condi{ii de favorabilitate sau de
restric{ionare a ac(iunii marine (indeosebi a valurilor, miqclrile de ridicare sau de lisare
tectonicl etc.), cei geomorfologici (inIlfimea uscatului, inclinarea versanlilor in sectorul de
contact cu mare, gradul de fragrnentare al marginei continentului de citre re{eaua de vdi,
dimensiunile gi forma golfurilor etc.), climalici (impun nuan{6ri in asocierea 9i intensitatea
proceselor ce au loc in lurrgul !6rmului; reflectarea evoluliei climei P[mdntului in cuaternar in
asocialiile nivelului o..uni. cu consecinle in modelarea {irmurilor de la o fazd la alta). in cea
de-a doua importanf[ au frecven{I local6 a furtunilor, direclia curenlilor in raport cu linia de
(6rm qi distanfa fa\d de acesta etc.
De-a lungul anilor pe de o parte au fost analizate qi prezentate numeroase tipuri de !6rm
ce au desfrgurare regionali, locald iar pe de alta s-au realizat grup[ri dup[ diferite criterii, cele
mai frecvente fiind cele bazate pe altitudinea, geneza gi evolulia lui. In acest sens se pot
separa (fig' 38' 39):
- fdrmuri tnalte.in aceasti grupare se includ lrrmurile dezvoltate
la contactul mlrii (oceanului) cu mun{i, podiquri sau dealuri care se
termin[ prin versan{i relativ abrup(i cu diferen![ de nivel de cel pu{in

ffii'##:'::Hi#}l.:TJ[T.T,;:'L'"il#"[J]l.,ixffil'illll3,ffi"J:
gi fbqii de plaje cu pietriq gi materie organici (indeosebi fragmente de
scoici). Se impun cateva subtipuri, devenite clasice prin frecven{a
prezentirii in lucr[rile de specialitate.
. fdrmurile cu riass - sunt legate de regiuni unde frecvent se
asociazd condiliile: alcituirea din roci rezistente la atacul mirii, fragmentarea
produsa de r6uri cu debite medii, producerea mareelor cu amplitudini de cel
pu{in un metru. in configuralia ![nnului se remarcd mai intdi gurile de vdrsare
ale riurilor deschise sub forma unor pdlnii care la flux au funclionalitate de
golfuri iar la reflux se transform6 in terenuri mldgtinoase cu insule de nisip,
ochiuri de api qi acumulSri de material organic (cochilii de scoici, alge etc.).
Dac[ la flux apele golfului se prelungesc mult in interiorul uscatului permil6nd
navigafia la reflux ele se retrag spre largul mdrii l6s6nd pAnd la {6rm o fflqie
exondat6, mai mult sau mai pufin lat5, din plaja submersi ce are caracter
nisipos-ml[qtinos. intre golfuri 16rmul este abrupt dar la reflux capdtd o fhqie
de plajd cu pietriquri qi boloviniquri bine rulate. Prin retragerea general6 a
larmului in fala sa rSmdn fragmente stdncoase care la flux sunt insule iar la
reflux martori ce domini plaja. Construirea de cordoane de nisip poate
conduce la unirea lor cu firmul gi realizarea unui subtip de (6rm cu lido. Astfel
de farmuri s-au individtalizat rnai ales in regiunile de podiquri hercinice
(Bretagne, Sardinia etc.).
. fdrmurile cu fiorduri sunt frecvente la marginea regiunilor
inalte muntoase care au fost acoperite de calote glaciare in pleistocen. Masa de
gheala care coboard din calotd unnSrea vlile preglaciare qi apoi o parte din
gelful exondat in urma coborArii nivelului oceanului arealizat prin eroziune vdi
ad6nci cu praguri (in rocile dure) qi bazinete depresionare addnci in spatele
acestora, dezvoltdnd un profil transversal in forma literei ,,fJ" gi unul
longitudinal in trepte, Dupa topirea calotei qi ridicarea nivelului oceanic apele
71
 acestuia au inundat o bunl parte din sectorul inferior al vlilor (uneori cu o
lungime de peste 1 kilometru) transformdndu-le in golfuri incadrate de versanli
abrup{i gi cu ad6ncime de zeci de metri. Sunt specifice in Norvegia, Labrador,
Chile (sud), Scolia etc. Alcdtuirea petrografic[, structura geologic[, indl{imile
regiunilor care au suferit o astfel de evolu{ie ca gi volumul de gheali gi durata
exercitirii ac{iunii lui au condi{ionat diversificarea acestui tip de {[rm.
. fdrmul cu canale (tip dalmaticJ - este intdlnit in vestul Croa{iei
gi Sloveniei. Aici Marea Adriaticl intrd in contact cu o regiune de uscat
muntoasi cu o structur5 geologicd cutatd cu sinclinale qi anticlinale paralele cu
linia de {[rm. Ridicarea nivelului mirii in holocen a dus la inundarea
sectoarelor joase care in majoritatea situaliilor au reprezentat vdi gi depresiuni
pe sinclinale, sectoare faliate etc. intre acestea au r[mas insule care corespund
anticlinalelor. De aici specificul{6rmului cu insule separate de canale paralele.
. fdrmurile tectonice sunt cele a c5ror desfhqurare 9i evolulie au
' fost puternic influen{ate de cltre tectonici. Sunt {Srmuri tinere (neogene 9i
cuaternare), faliate qi in majoritate cu platforme de abraziune reduse ca
dimensiuni. Caracteristice sunt doul subtipuri. Primul este frecvent la multe
insule din Oc. Pacific (de aici gi numele). ln cazul lor falierea este relativ
paraleli cu linia de !drm. Ca urmare falezele sunt abrupte, n-au qelf iar Ia cele
in care fragmentarea tectonicd a fost mai intensd apar aliniamente de insule
(horsturi) gi canale (grabene) aproape paralele. La cel de al doilea subtip fie
liniile de falie ce incadreazd horsturi qi grabene fie o structur[ cutatd pa(ial
fragmentari sunt orientate perpendicular pe linia de !irm. in aceste condilii
{lrmul are o configuralie sinuoas[ cu peninsule pi insule (horsturi, anticlinale,
sectoare formate din roci dure) separate de golfuri relativ inguste (pe sinclinale
grabene sau la gurilor v[ilor addncite in roci cu rezistenfi mic[). Evolulia este
ceva mai rapid[ la {Srmurile alc[tuite din roci sedimentare gi unde in golfurile
cu addncimi reduse sunt aluvioniri bogate produse de rdurile care se varsd in
ele. Astfel de {[rmuri sunt in nordul Marocului sau in vestul Asiei Mioi.
. fdrmurile vulcanice sunt legate de regiunile marine unde se
produc erupliile de materie topite. Sunt caracteristice majoritilii insulelor
dezvoltate in lungul dorsalelor oceanice, in ariile de subduclie sau legate de
faliile de transformare (in oceanele Pacific, Atlantic, Indian). ![rmul este
abrupt, lipsit de platforma continental[ qi ca urmare ad6ncimile m[rilor sunt
mari; prezinti golfuri cu dezvoltare limitat[ incadrate de stdnci rezultate din
consolidarea lavei. Evolu{ia lor este rapidi c6nd in alcltuire predomini
aglomeratele vulcanice qi inceatl c6nd au rezultat prin solidificarea lavelor.
- fdrmurile joase s-au individualizat predominant la contactul
cdmpiilor cu marea. Dar sunt qi regiuni cu platforme litorale extinse qi cu
adfincimi reduse unde printr-o aluvionare qi sedimentdri bogate s-au
dezvoltat sectoare cu delte, lagune, limane cu des{Egurare largd. Ca
urmare, aici prin evolufie, in fa{a unor faleze devenite nonfunclionale s-
au impus diverse tipuri de ![rmuri joase. Procesul este accelerat in
regiunile unde au loc ugoare ridiciri tectonice ceea ce face ca o bun6
parte din platforma litorali s[ devini emersi'
Specificul tdrmurilor joase este dat de: prezenta suprafelelor joase gi netede cu pante
generale reduse at6t pe uscat cdt gi la marginea bazinului maritim, o dinamici a apei mirii
legatd de valuri qi de curenli cu desfbgurarea aproape paralelS cu linia de ![rm, acumul[ri
bogate de nisip, argild qi materie organicd sub forme de relief variate ca infiliqare qi
12
dimensiuni, lipsa sau producerea cu intensitate mici a mareelor. in cadrul acestei grupe se

disting:
. fdrmurile cu lagune - sunt legate de sectoarele cu golfuri qi
platforme litorale la mici addncime unde curenlii gi valurile creeazd cordoane
de nisip extinse. Treptat, ?n condilii de stabilitate tectonice cordoanele se
unesc, inchid golfurile separdndu-le de mare. Un timp se mai pot plstra
legituri prin sectoare inguste (portile) aflate ?ntre cordoane. Spa{iul acvatic
tncnis (laguna) poate evolua de la lac cu apd sdratd,,la lac cu ap6 salmastri,
dulce (daci existd un aport prin rduri insemnate) pentru ca printr-o aluvionare
bogatd s[ se transforme in terenuri mligtinoase ce pot fi drenate qi s[ li se dea o
valorificare economici. Dacd regiunea suferi o ridicare ugoarb procesul poate
fi accelerat iar dac[ au loc coborAri se poate reveni la stadiul de golf. Astfel de
!6rmuri sunt in nord vestul Mdrii Negre, la Golful Mexic (fig. 38, 39).
. fdrmul cu liruane - se dezvolta la gurile de varsare ale unor
rduri cu debit redus cu conditria ca pe platforma litoral[ curenlii de apd s[
dezvolte cordoane de nisip. Ele bareazd vdrsarea r6urilor qi ca urmare in
spatele limbilor de nisip prin acumularea apei rezultl un lac (liman). Acesta
poate evolua la fel ca qi laguna. fie spre un mic sector de c6mpie fie spre
desfiin{are (lSsarea platformei sau modificarea debitului r6.ului). Exemple in
nord-vestul Mdrii Negre
. fdrmul cu delte este specificul fluviilor care au un debit solid
bogat qi se varsd in golfuri cu platform[ litorall la micd addncime qi unde
mareell lipsesc ,uu u, o amplitudine redus[. in funclie de condiliile locale se
produc inaint[ri pe unul sau mai multe bra{e, asocieri de cordoane litorale
treate de curenlii maritimi cu grinduri paralele cu bra{ele fluviului; ele inchid
spa{ii lacustre sau mldgtinoase. Prin amenajiri por[iuni insemnate din spaliile
deltaice au cipitat diverse forme de valorificare economici (deltele Padului,
Tibrului, Guadalquivir, DunSrii, Volgii, Mississippi etc.).
. fdrmul cu lido - rezulti prin dezvoltarea de cordoane de nisip
pe o platformd litoral5 largi situati la adfincimi reduse gi unde exist[ insule.
burenlii gi valurile orienteazil cordoanele de nisip (lido) de la insule la {5rm
creAnd una, doud sau mai multe legdturi intre acestea care delimiteazil spalii
inchise cu api de mare qi sectoare de plaje variate. Apar pe fdrmurile
Adriaticei, Golfului Mexic, in Sardinia etc. (fig- 38-39).
. fdrmul cu watt - apa(ine regiunilor de platform[ pulin addnc[
cu acumulari bogate de nisip qi cochilii sub formS de bancuri, cordoane' Aici
se produc maree cu amplitudine ridicatl situalie care face ca la flux cea mai
maie parte a spa{iului s[ reprezinte insule qi canale intortocheate iar la reflux o
plajd intins[ cu denivel[ri (in nordul Germaniei qi in vestul Olandei).
. fdrmul cu skjar este frecvent la marginile cAmpiilor ce-au fost
acoperite de calote de ghea![ in cuaternar. in urma topirii ghefii pe de o parte
pe suprafa{a lor au rdmas diferite morene, blocuri eratice, culoare de scurgere a
apei subglaciare etc. iar pe de alta s-arcalizat ridicarea nivelului mirii cu mai
mulli metri. Ca urmare, a rezultat r.rn {drm cu numeroase insule (porfiuni din
morene sau blocurile eratice) qi canale. Se pot remarca la {irmul Finlandei sau
Suediei.
. fdrmul aralian reprezintd o campie cu dune de nisip care este
parfial acoperiti de apele mirii (sudul M.Aral). in acest fel dunele devin insule,

13
uneori orientate pe direcfia v6nturilor dominante. Se pot vedea qi pe Jirmul
Marocului la nord de Rabat.
. fdrmul cu mangrave este specific regiunilor cu platforme
litorale cu addncimi reduse din zona caldd unde se produc maree cu
amplitudini ridicate. Aici se dezvolt[ o vegeta{ie bogati cu un sistem radicular
extins ceea ce face ca vegeta{ia extrem de densd si nu fie afectat[ de
producerea fluxului qi refluxului.
. fdrmul cu estuare este intdlnit atdt la {Srmurile inalte cdt gi la
cele joase condilia esenlial[ este realizarea de maree la gurile de vdrsare ale
unor fluvii. Producerea lor asigur6 navigafia in interiorul uscatului pe distan{e
mari dar numai in timpul fluxului qi un regim specific de modelare in albiile
fluviilor qi pe platforma litoralS.

14