BAZELE

STATISTICII
Conf. dr. Christiana Sandu

1
Manuale de referinţă
 Jaba, Elisabeta, Statistica, Ediţia a treia, Editura
Economica, Bucureşti, 2002.

 Jaba, Elisabeta; Grama, Ana, Analiza statistică cu

SPSS sub Windows, Editura Polirom, Iaşi, 2004.

 Jaba, Elisabeta; Pintilescu, C., Statistică. Teste grilă şi

probleme, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2007.

2
 Programa analitică
1. Noţiuni introductive
2. Analiza unei serii statistice unidimensionale,
folosind metode grafice şi numerice (variabile
cantitative: indicatori ai tendinţei centrale, indicatori
ai dispersiei şi indicatori ai formei; variabile
calitative).
3. Analiza unei serii statistice bidimensionale.
4. Probabilităţi şi distribuţii teoretice
5. Estimarea parametrilor unei populaţii
6. Testarea statistică
7. Indicatori ai seriilor de timp
EVALUARE
 40% - Test grilă parţial susţinut în
săptămâna 02.04-06.04;

 20% - Notă seminar;

 40% - Examen grilă.

 C1. Noţiuni introductive

1. Rolul statisticii în economie

2. Concepte fundamentale
3. Tipuri de variabile statistice
4. Scale de măsurare
5. Metode de culegere a datelor

Bibliografie: Jaba, Elisabeta, Statistica, Ediţia a treia,

Editura Economica, Bucureşti, 2002, pp. 1-28

5
 Statistica ne ajută:
Să ştim Să înţelegem

Procentual, cu cât este

mai mare 3% faţă de 2%?
 1.1. Rolul Statisticii

 Ce este statistica?
 Statistica „este mijlocul cel mai puternic de
cercetare a faptelor sociale” (Gr. C. Moisil)
 Statistica este o „ştiinţă a descrierii statului”
(G. Achenwall)
 „Într-o zi gândirea statistică va fi la fel de
necesară, oricărui cetăţean folositor
societăţii, ca scrisul şi cititul” (H. G. Wells)

8
 1.1. Rolul Statisticii
 Aspectele activităţii umane sunt măsurate şi
interpretate în termeni statistici:
• măsurate sub formă numerică;
• interpretate în medie.
 "Totul este număr“ (Pitagora)
 "Dacă poţi măsura şi exprima printr-un
număr ceea ce spui, atunci ştii ceva despre
acel subiect, altfel, cunoştinţele tale sunt
sărace şi te satisfac în mică măsură“ (Lordul
Kelvin)

9
De ce studiem Statistica?

 Statistica transformă numerele în informaţii utile

pentru decidenţi.

 Statistica ne oferă informaţii despre riscurile

asociate luării unei decizii de afaceri şi ne ajută să
înţelegem şi să reducem variaţia în procesul luării
deciziilor.

 Statistica oferă metode care ne ajută să exploatăm

cifrele pe care le folosim zilnic pentru a descrie sau
analiza lumea în care trăim.

10
 Cea mai mare dramă economică pentru
România. Cum va arăta România peste
50 de ani?
(Ziarul Financiar, 11 iulie 2014)

 În perioada 2012- 2014, populaţia rezidentă a României a scăzut cu 1,8

milioane de persoane, adică cu 8% din total.
 Previziunea Institutului Naţional de Statistică :
 2040:11 17,1 milioane de locuitori (scădere cu 14.6%);
 2060: 14,27 milioane de locuitori (scădere cu 28.6%).
 Evoluţia PIB-ului României

(Ziarul Capital, 14 august 2014)

 Economia României a scăzut şi în trimestrul II 2014 comparativ cu trimestrul

I 2014, înregistrând astfel două trimestre consecutive de scădere, conform
datelor revizuite, ceea ce înseamnă recesiune tehnică.
12
Rolul Statisticii în afaceri

 Metodele statistice ne ajută să înţelegem informaţia

conţinută de cifre şi să determinăm dacă diferenţele
între cifre sunt semnificative sau sunt datorate
întâmplării.

 În afaceri, statistica este utilizată pentru:

 A obţine o sinteză a datelor companiei
 A extrage concluzii pe baza datelor
 A prognoza într-o manieră de încredere
activităţile companiei
 A îmbunătăţi procesele în afaceri

13
 1.1. Rolul Statisticii

 Ipostaze ale Statisticii:

 Date statistice
 Organizaţie statistică (Instituţie)
 Ştiinţă
 Disciplină ştiinţifică
 Metodă

14
 1.1. Rolul Statisticii

1) Date statistice
 Datele statistice reprezintă date numerice
referitoare la colectivităţi statistice.
 Exemple:
• statistici demografice (populaţia judeţului Iaşi
la 18 martie 2002);
• statistici bancare (valoarea depozitelor
constituite la banca BRD în perioada 2005-
2014);
• statistici medicale (numărul afecţiunilor de
infarct miocardic); etc.
15
 1.1. Rolul Statisticii

2) Instituţia statistică
 Statistica este una din instituţiile
necesare guvernării.
 Obiectivul principal al instituţiei statistice îl
constituie elaborarea informaţiei
statistice oficiale.

16
 1.1. Rolul Statisticii

 Instituţia statistică
 Statistica oficială:
• Institutul Naţional de Statistică al României (INS):
http://www.insse.ro/
• EUROSTAT (Biroul de Statistică al UE):
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/
• Office for National Statistics (ONS) - UK:
http://www.statistics.gov.uk
 Statistica privată:
• Institutul Român pentru Sondarea Opiniei Publice
(IRSOP): http://www.irsop.ro/
• The Gallup Organization Romania:
http://www.gallup.ro/
• Metro Media Transilvania:
http://www.mmt.ro/ro/main.html
17
 1.1. Rolul Statisticii

3) Statistica – ştiinţă
 Statistica şi-a conturat un obiect de
studiu propriu, o metodă particulară şi
un scop bine precizat.

18
 1.1. Rolul Statisticii

 Statistica – ştiinţă
 Obiectul de studiu = Statistica studiază
fenomene de masă, ansambluri finite de
elemente, sub formă de mişcări curente-
continue.
 Metoda Statisticii = un ansamblu de
principii metodologice, procedee şi
tehnici care permit producerea informaţiei
statistice şi fundamentarea deciziilor
19
 1.1. Rolul Statisticii

 Statistica – ştiinţă
 Scopul Statisticii = cunoaşterea fenomenelor de
masă, caracterizate prin variabilitate şi produse sub
semnul incertitudinii.
 Scopul statisticii vizează:
• elaborarea informaţiei statistice necesare
fundamentării deciziilor asupra colectivităţilor
statistice;
• descoperirea legilor variabilităţii fenomenelor ce
se produc şi evoluează sub semnul incertitudinii.

20
 1.1. Rolul Statisticii

4) Disciplină ştiinţifică
 Ca disciplină ştiinţifică, statistica descrie,
explică şi prognozează.

21
 1.1. Rolul Statisticii

 Statistica se subdivide în:

• Statistică descriptivă (descrierea
fenomenelor economice)
• culegerea datelor statistice
• prelucrarea şi prezentarea lor sintetică:
• sub formă numerică - indicatori
statistici,
• sub formă grafică - diagrame şi tabele
statistice);
 Cele mai multe tabele şi grafice pe care le întâlnim într-o
prezentare standard sunt rezultatul metodelor de
statistică descriptivă. De asemenea, indicatori precum
22 media sau mediana unui grup.
 1.1. Rolul Statisticii
 Statistica se subdivide în:
• Statistică inferenţială (estimarea
parametrilor populaţiei pe baza datelor
observate la nivelul unui eşantion)
• estimarea parametrilor distribuţiei unei
colectivităţi
• testarea ipotezelor statistice;

23
 Atunci cînd folosim metode statistice pentru a ne
ajuta :
 să alegem dintr-un set de investiţii acea investiţie
care conduce la cel mai mare profit, sau
 să alegem strategia de marketing care poate
conduce la creşterea vânzărilor,
folosim metode inferenţiale.

24
 1.1. Rolul Statisticii

 Statistica se subdivide în:

• Analiză statistică
• măsurarea influenţei factorilor care
determină variaţia în timp, în spaţiu şi din
punct de vedere calitativ a fenomenelor
economice.
• prognoza unui fenomen.

25
Rolul statisticii în afaceri

 Vizualizarea şi sinteza datelor (metode de statistică

descriptivă);
 Formularea de concluzii despre un grup mare pe baza
datelor culese pentru un grup mic (metode de
statistică inferenţială);
 Realizarea de previziuni care au la bază modele
statistice de prognoză (analiza statistică);
 Îmbunătăţirea proceselor în afaceri utilizând metode
specifice managementului cum ar fi metoda 6 Sigma
care vizează creşterea calităţii.
 1.1. Rolul Statisticii în procesul
cunoaşterii

5) Statistica – metodă
 Statistica are un pronunţat caracter
metodologic
 Ca metodă de cercetare este folosită de
către alte discipline ştiinţifice pentru
descoperirea legilor proprii domeniului lor
de studiu:
• Fizică, chimie, biologie (Biostatistică)
• Ştiinţele economice (Econometrie)
• Ştiinţele sociale
• Medicina

27
 1.1. Rolul Statisticii în procesul
cunoaşterii

 Etapele cercetării statistice:

Definirea
Observarea
problemei: Prelucrarea Decizii asupra
statistica a Date Informatii
scopul si aria si analiza fenomenelor
fenomenelor statistice statistice
reale
de statistica
reale
investigatie

 Pentru a aplica statistica în lumea afacerilor trebuie

să cunoaştem cum ne poate ajuta calculatorul în
utilizarea
28 metodelor statistice.
 1.2. Concepte fundamentale ale
statisticii

 Pentru a înţelege mai multe despre statistică trebuie

să începem cu învăţarea vocabularului de bază.
 Conceptele fundamentale ale
statisticii
 Populaţie - Eşantion
 Unitate statistică
 Variabilă statistică
 Indicator statistic
 Indice statistic

29
 1.2. Concepte fundamentale ale
statisticii

 Populaţia
 Populaţie = mulţime = univers statistic
 Populaţie = ansamblu finit de elemente reale care
sunt statistic omogene (au, esenţial, aceeaşi natură
calitativă, aceleaşi condiţii şi aceleaşi legi de
dezvoltare).
 O populaţie trebuie să fie bine delimitată (să i se
precizeze frontierele de delimitare), pentru a face
posibilă observarea ei şi pentru a nu crea confuzii în
interpretare.

30
 1.2. Concepte fundamentale ale
statisticii

 Populaţie
 Exemple:
• Populaţia României la 20 octombrie 2011
• Stocul de materiale ale firmei “A” la 31 ianuarie 2018
• Naşterile din mun. Iaşi în anul 2017
• Livrările de produse ale firmei “B” în anul 2017

31
 1.2. Concepte fundamentale ale
statisticii

 Eşantionul
 Eşantion = mostră = probă = populaţie observată

 o parte reprezentativă extrasă din populaţie după

principiile selecţiei
 o parte a populaţiei extrasă în scopul observării
 volumul eşantionului este mult mai mic decât
volumul populaţiei

32
 1.2. Concepte fundamentale ale
statisticii

 Unităţile statistice
 Unităţile statistice reprezintă elementele
componente ale unei populaţii
 Unităţile statistice sunt elementele de observare,
măsurare şi înregistrare ale unei populaţii
 Ansamblul unităţilor statistice = volumul populaţiei
(talia, efectivul total)

• volumul unei populaţii = N

• volumul unui eşantion = n

33
 1.2. Concepte fundamentale ale
statisticii

 Unităţile statistice
 Unităţile statistice se clasifică în funcţie de:
a) Gradul de complexitate sau componenţa lor
• unităţi statistice simple
• Individul
• unităţi statistice complexe
• Familia, gospodăria
b) Rolul lor în procesul înregistrării statistice
• unităţi statistice active (transmit direct date)
• Capul gospodăriei
• unităţi statistice pasive (despre care se transmit date)
• Copilul

34
 1.2. Concepte fundamentale ale
statisticii

 Variabilele statistice
 Variabilele statistice (empirice) reprezintă şiruri de
valori reale înregistrate la nivelul unităţilor statistice
ale unei populaţii observate.
 Variabile statistice = caracteristici statistice =
trăsături esenţiale, însuşiri purtate de unităţile unei
populaţii
 Exemplu variabile: vârsta, naţionalitatea, etc
 Valorile unei variabile statistice se numesc variante
ale variabilei.

35
 1.2. Concepte fundamentale ale
statisticii

 Variabilele statistice
 Variabila sugerează că ceva se schimbă sau
variază (ne aşteptăm ca vânzările sau profitul net să
ia valori diferite de la an la an).
 Aceste valori diferite sunt datele asociate variabilei
sau datele de analizat.
 Procesul de definire a unei variabile implică:
 identificarea unui individ / lucru;
 atribuirea unei definiţii operaţionale acelei
caracteristici;
 stabilirea valorilor pe care le va lua fiecare variabilă.

36
 1.2. Concepte fundamentale ale
statisticii

 O variabilă statistică este notată prin literă

majusculă, X, reprezentând o funcţie cu valori reale.

 O variantă a variabilei purtată de un grup ni de unităţi

se notează cu minusculă, de exemplu, xi.

37
 1.2. Concepte fundamentale ale
statisticii

 În cazul unei variabile discrete, valorile unei variabile

sunt: x1 , x 2 ,..., x n unde x1  x 2 ...  x n

 În cazul unei variabile continue, admitem intervalele

de valori: ( x0 , x1 ), ( x1 , x2 ),..., ( xi 1 , xi ),..., ( xk 1 , xk )
 Oricare interval poate fi notat: j i  ( xi 1 , xi )

 Domeniul de variaţie sau amplitudinea de variaţie a

variabilei X : (x1 , x 2 , ..., x n ) este Ax  xmax  xmin

38
 1.3. Tipuri de variabile statistice

 După natura lor, variabilele statistice pot fi:

• variabile calitative
• variabile de timp
• variabile de spaţiu
 Variabilele calitative exprimă esenţa, natura
unităţilor.
• înălţimea, greutatea, vârsta
 Variabilele de timp desemnează apartenenţa
unităţilor la un moment sau la un interval de timp.
• anul naşterii, luna naşterii
 Variabilele de spaţiu (teritoriale) exprimă teritoriul
în care există şi se manifestă unităţile colectivităţii.
• judeţul de provenienţă, ţara de origine

39
 1.3. Tipuri de variabile statistice

 După modul de exprimare, variabilele pot fi:

• variabile numerice
• variabile nenumerice

 Variabilele numerice (cantitative) se exprimă cifric.

• cifra de afaceri, numărul de angajaţi, valoarea
capitalului fix

 Variabilele nenumerice (calitative, atributive,

categoriale) se exprimă atributiv, în cuvinte.
• domeniul de activitate, tipul societăţii, forma de
proprietate

40
 1.3. Tipuri de variabile statistice

 Variabilele numerice pot fi:

• variabile discrete sunt numărabile, cu variaţie
discontinuă, exprimate în numere întregi,
nonnegative
• Numărul de piese produse zilnic de un muncitor,
numărul de copii pe o familie, producţia de
autoturisme (în maşini)
• variabile continue sunt măsurabile, cu variaţie
continuă, pot lua valori divizibile la infinit ce pot fi
grupate în k intervale.
• Puterea maşinilor, salariul angajaţilor unei firme,
lungimea unei piese, greutatea unui produs

41
 1.3. Tipuri de variabile statistice

 Variabilele nenumerice (categoriale) pot fi:

• nominale
• ordinale
 Variabile nominale:
• Profesia
• Domeniul de activitate
 Variabile ordinale:
• Calificarea profesională (calificat, semicalificat,
necalificat)
• Preferinţa pentru un produs

42
 1.3. Tipuri de variabile statistice

 După modul de manifestare, variabilele pot fi:

• variabile nealternative
• variabile alternative.
 Variabilele nealternative pot lua valori diferite
pentru câte unităţi sau grupe de unităţi statistice
sunt.
 Variabilele alternative (dummy, dichotomice,
binare) au caracter dichotomic, adică nu pot lua
decât două valori.
• Valorile individuale pentru o caracteristică
alternativă sunt:
• 1 (Da – prezenţa caracteristicii)
• 0 (Nu – absenţa caracteristicii)
• Admis / Respins ; Buget / Taxă

43
 1.2. Concepte fundamentale ale
statisticii

 Indicatorul statistic

 Indicatorul statistic = mărime statistică, rezultatul

numeric al unei numărări, al unei măsurări sau al
unui calcul asupra datelor obţinute printr-o
înregistrare statistică.
 Exemple:
• Media aritmetică
• Varianţa
• Coeficientul de corelaţie

44
 1.2. Concepte fundamentale ale
statisticii

 Indicele statistic
 Indicele statistic = mărime statistică relativă
care se obţine prin compararea, sub formă de
raport, a două valori ale unui indicator statistic
(compararea se poate face în timp sau spaţiu).
• Indicele dinamicii = măsură ce exprimă
variaţia relativă a unei variabile, X, între două
momente/ perioade considerate (perioada
curentă sau efectivă, notată cu 1 şi perioada
de bază, notată cu 0).
• Indicele volumului fizic:

q1
45
q
i1 / 0  100
q0
 1.4. Scale de măsurare

 Cuantificarea
 Cuantificarea constă într-un set de reguli de
atribuire a unei valori unităţilor statistice ale unei
colectivităţi observate după o caracteristică.
• Valorile atribuite pot fi sub formă de cifre sau de
simboluri.

46
 1.4. Scale de măsurare

 Scala
 Scala = instrument de măsurare prin intermediul
căruia se face diferenţierea valorilor atribuite (sub
formă de cifre sau simboluri) unităţilor statistice.
 Scala poate fi considerată ca un continuum de cifre
sau de simboluri, plasate ierarhic, de la inferior la
superior.

47
 1.4. Scale de măsurare

 Tipuri de scală
 Pentru măsurarea variabilelor calitative:
• scala nominală (identitate)
• scala ordinală sau cu ranguri (identitate şi
ordine)
 Pentru măsurarea variabilelor cantitative:
• scala interval (identitate, ordine, intervalul dintre
două puncte de pe scală are sens)
• scala raport (identitate, ordine, intervalul dintre
două puncte de pe scală are sens, posedă un
zero absolut)

48
 1.4. Scale de măsurare

 Scala nominală
 Scala nominală are o singură proprietate –
identitatea (apartenenţa elementelor la o
categorie).
• Profesia
• Etnia
• Sexul persoanei
• Numărul matricol
• Da/Nu

49
 1.4. Scale de măsurare

 Scala nominală
 Variabila sexul persoanei are două atribute masculin
şi feminin sau, cu ajutorul codurilor, 1 şi 2.
• Numerele sunt doar identificatori ai unui atribut, acordarea
lor este pur convenţională.

50
 1.4. Scale de măsurare

 Scala ordinală sau cu ranguri

 Scala ordinală are proprietatea de
identitate şi proprietatea de ordine
(permite clasarea elementelor observate
conform unei ordini, preferinţe).
 Diferenţa între două valori de pe scală nu
are sens.
• Ierahizarea preferinţelor pentru o marcă/
produs
• Clasele sociale

51
 1.4. Scale de măsurare

 Scala ordinală sau cu ranguri

 Preferinţa pentru mărcile de băuturi răcoritoare

52
 1.4. Scale de măsurare

 Scala interval
 Scala interval are proprietăţile de
identitate, ordine, şi în plus intervalul
între numere are un sens, fapt ce permite
comparea diferenţelor dintre două valori
ale aceleiaşi variabile.
 Diferenţa dintre două valori ale unei
variabile are semnificaţie.
• Temperatura (Celsius / Fahrenheit)
• Punctajele la teste
• Anul nașterii

53
 1.4. Scale de măsurare

 Scala interval
 Temperatura în grade Celsius sau grade Fahrenheit

 Raportul între două valori de pe scală nu are sens.

 Valoarea 0 este convenţional aleasă.
54
 1.4. Scale de măsurare

 Scala raport
 Scala raport are aceleaşi proprietăţi ca
scala interval şi, în plus, posedă un zero
absolut (natural).
 Diferenţele şi raporturile dintre două valori
ale unei variabile au un sens precis.
• Înălţimea
• Greutatea
• Volumul vănzărilor
• Venitul
• Preţul

55
 1.5. Metode de culegere a datelor

 Recensământul
 Recensământul = lucrare ştiinţifică de
înregistrare exhaustivă, la un moment
dat, a unei colectivităţi de stări (fiinţe,
lucruri).
• Recensământul populaţiei
• Recensământul locuinţelor
• Recensământul întreprinderilor

56
 1.5. Metode de culegere a datelor

 Principii de culegere a datelor prin

recensământ
• Universalitatea
• Periodicitatea recensământului (10 ani)
• Comparabilitatea datelor (concordanţa
metodologiei)
• Caracteristicile nu sunt limitative
• Simultaneitatea înregistrării (momentul
critic)
57
 1.5. Metode de culegere a datelor

 Recensământul populaţiei şi al
locuinţelor în România
 http://www.recensamantromania.ro/

58
 1.5. Metode de culegere a datelor

 Ancheta prin sondaj

 Ancheta prin sondaj = înregistrare
parţială ce presupune înregistrarea unui
eşantion reprezentativ, extras din
colectivitatea totală după principiile selecţiei.
• Ancheta forţei de muncă în gospodării
(AMIGO)
• Controlul calităţii produselor
• Cercetări de piaţă
• Anchete socio-statistice (Sondaje de opinie)
• Exit-poll (ancheta la ieşirea de la urne)

59
 1.5. Metode de culegere a datelor

 Ancheta prin sondaj

 Obiectivul anchetei prin sondaj =
observarea unei părţi reprezentative (eşantion)
Extinderea
rezultatelor
cunoaşterea întregii colectivităţi (populaţie)
 Eşantionul
• Colectivitate parţială extrasă din colectivitatea
totală în scopul observării;
• Subansamblu de unităţi extrase dintr-o
colectivitate pe care dorim să o cunoaştem.
60
 1.5. Metode de culegere a datelor

 Ancheta structurală în întreprinderi

 Chestionarul General
 Chestionarul Simplificat
• I. Date de identificare (C.U.I., adresă, forma de
proprietate, activitatea princiapală C.A.E.N.)
• II. Caracteristici generale (venituri, cheltuieli,
stocuri)
• III. Date privind personalul (efectivul de
personal, numărul total de ore lucrate)
• IV. Investiţii şi active imobilizate (investiţii
nete pe destinaţii, pe surse de finanţare)
• V. Sediul central, unităţile locale (sediile
secundare) şi principalii indicatori ai
61
acestora (adresă, CA, investiţii nete)
 1.5. Metode de culegere a datelor

 Ancheta bugetelor de familie (ABF)

 ABF = anchetă permanentă ce
reprezintă instrumentul principal
pentru evaluarea veniturilor şi
cheltuielilor populaţiei.
 Chestionarul gospodăriei
• Componenţa gospodăriei
• Activitatea desfăşurată
• Consumul de produse agroalimentare
• Cumpărarea de mărfuri nealimentare, etc.
 Jurnalul gospodăriei
• Venituri şi alte intrări de bani ale membrilor
gospodăriei
• Cheltuieli şi alte plăţi ale membrilor gospodăriei
• Intrări şi ieşiri de produse agroalimentare în/din
gospodărie
62
 1.5. Metode de culegere a datelor

 Monografia
 Monografia = înregistrare ce are ca
obiectiv cunoaşterea, multilaterală şi în
profunzime, a unei singure entităţi
complexe sau a unei singure probleme.
• Monografia unei zone geografice sau
socio-conomice
• Monografia unei întreprinderi
• Monografia unei instituţii
• Monografia unui proces economic sau
social
63