INSTITUTUL INTERNAȚIONAL DE MANAGEMENT „IMI-NOVA”

Catedra „Management Financiar”

REFERAT
la disciplina „Finanțe publice”

(lucrul individual)

TEMA: "Taxele vamale"

Elaborat:

Mîndru Dorin

Grupa FB-253

Verificat:

Dr., conf. univ. V. FETINIUC

Chișinău - 2018
 Taxele vamale

Concept, trasaturi si functii

Taxele vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a interventiei statului in comertul
international. Aceasta interventie a statului in economie se realizeaza pe doua cai: direct si indirect.
Pe cale directa statul poate interveni, fie prin masuri cantitative asupra importurilor sau
exporturilor (este vorba de contingentari, prohibitii etc), fie prin reglementarea schimburilor.
Interventia directa ridica probleme destul de delicate, deoarece poate conturba relatiile dintre state si
poate avea efecte paguboase asupra raporturilor economice in perioadele urmatoare.
Interventia indirecta se realizeaza prin taxele vamale, adica prin impozitarea schimburilor
internationale. Ceea ce se impune este valoarea in vama a produselor care fac obiectul tranzactiei
externe. Cota de impunere, adica nivelul taxei vamale, este prevazuta prin lege.
Deoarece taxele vamale sunt multiple ca numar, ca mod de asezare si fiecare avand efecte
diferite, pentru a elabora o politica vamala corespunzatoare intereselor generale ale statului se impune
o clasificare a lor. Multimea taxelor vamale poate fi ordonata dupa cel putin patru criterii:
a) In functie de sensul fluxurilor comerciale regasim:
- taxe vamale de import;
- taxe vamale de export;
- taxe vamale de tranzit.
Taxele vamale cu ponderea cea mai mare sunt cele de import si acestea se platesc de catre
importatori o data cu depunerea documentelor ce atesta efectuarea tranzactiei. Aceasta taxa vamala se
adauga la pretul de cumparare, sporind astfel pretul la care se vor vinde aceste produse in interiorul
tarii importatoare. In final taxa va fi suportata de consumatorul individual, ca de altfel, in cazul tuturor
impozitelor indirecte.
Taxele de export se intalnesc rar, deoarece statele sunt interesate in general in incurajarea
exporturilor. Ratiunea lor este una fiscala si se intalneste in tarile care au nevoie stringenta de venituri
si le pot obtine in principal doar prin taxarea exporturilor (spre exemplu in tarile care exporta masiv
bogatii naturale: minereuri, cafea, cacao etc). Un alt scop al acestor taxe vamale ar fi acela al
descurajarii exporturilor de materii prime neprelucrate.
Taxele vamale de tranzit sunt introduse doar cu scop fiscal, deoarece nu afecteaza nici
productia, nici consumul, dar fiind utilizat teritoriul national, statul impune taxa. Sunt practicate in
cazuri foarte rare deoarece statele sunt interesate in general in tranzitarea teritoriului lor, obtinand
diverse beneficii de pe urma acestui lucru.
b) Dupa modul de fixare taxele vamale pot fi:
- taxe vamale autonome;
- taxe vamale conventionale;
 - taxe vamale autonom-conventionale;
- taxe vamale asimilate.
Taxele vamale autonome se aplica la importurile din tarile cu care nu exista acorduri privind
"clauza natiunii celei mai favorizate".
Taxele vamale conventionale au un nivel mai redus decat cele autonome si se aplica asupra
relatiilor comerciale intre tarile care fac parte din anumite uniuni vamale. Se mai numesc si taxe
vamale preferentiale.
Taxele vamale asimilate sunt temporare, ele fiind introduse cu ocazia preluarii sistemului
vamal al unei alte tari.
c) Dupa modul de percepere al taxei intalnim:
- taxe vamale ad valorem;
- taxe vamale specifice;
- taxe vamale mixte.
Taxele vamale ad-valorem presupun utilizare unei cote procentuale definite care se aplica
asupra bazei de impozitare (valoarea in vama). Acest tip de taxe vamale sunt cel mai intalnite.
Utilizarea lor are avantajul simplitatii, dar prezinta neajunsul fiscal al variatiei randamentului, ca
urmare a modificarilor frecvente a preturilor pietele mondiale.
Taxele vamale specifice sunt stabilite ca suma fixa pe unitatea de masura a utilitatii importate.
Subiecti si bunuri impozabile
Plătitori ai taxelor vamale sunt persoane juridice în al căror obiect de activitate sunt prevăzute şi
operaţiuni de import, cât şi persoane fizice autorizate să efectueze astfel de operaţiuni.
De asemenea , pot deveni subiecţi ai impunerii şi persoane fizice neautorizate atât în cazul introducerii
bunurilor în ţară noastră, cât şi în cazul scoaterii din România , dar dacă depăşesc o anumită valoare
sau plafonul valoric de scutire în vigoare la data trecerii frontierei. Direcţia Generala a Vămilor a emis
o listă de valori unice în vamă pe produse şi grupe de produse.
Aceştia au obligaţia să depună la organele vamale o declaraţie vamală la care să anexeze documentele
necesare vămuirii : autorizaţia de import, documentul de transport al mărfurilor, facturi originale sau
copia lor care cuprind denumirea şi cantitatea produselor , certificat de origine, certificat sanitar-
veterinar pentru produsele de origine vegetală sau animală etc.
Taxele vamale sunt prevăzute în Tariful Vamal de Import al României, fiind exprimat în
procente şi se aplică la valoarea în vamă a mărfurilor importate, exprimată în lei şi se percep de
organele vamale , pentru ca în final să fie vărsate la bugetul de stat.
Taxele vamale sunt prevăzute în Tariful Vamal de Import al României, fiind exprimat în procente şi se
aplică la valoarea în vamă a mărfurilor importate, exprimată în lei şi se percep de organele vamale ,
pentru ca în final să fie vărsate la bugetul de stat.
 Tariful Vamal prevede scutirea de taxe vamale pentru importul următoarelor categorii de bunuri :
 a) ajutoare şi donaţii cu caracter social, umanitar, cultural , sportiv, didactic.
 b) Bunuri străine care devin, potrivit legii, proprietatea statului.
 c) Mostrele fără valoare comercială, materiale publicitare , de reclamă şi documentare
 d) Alte bunuri prevăzute de legi şi H.G.-uri.
 e) bunurile de origine română;
 f) bunurile reparate în străinătate sau cele care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ
, returnate partenerilor străini în perioada de garanţie;
 g) bunurile care se înapoiază în ţară ca urmare a unei expedieri eronate.

Efecte generale ale aplicării taxelor vamale

Taxele vamale percepute asupra importului de mărfuri produc efecte complexe care se înscriu
în sfera pur financiară, dar şi efecte economice şi comerciale. Astfel, taxele vamale au următoarele
efecte:
 efect asupra veniturilor bugetului statului, determinând creşterea nivelului acestuia şi astfel
conduce la creşterea posibilităţii statului de a-şi realiza programele economice şi sociale
 efect de protejare a economiei naţionale sau a producţiei interne
 efect asupra consumului intern
 efect asupra raportului de schimb al ţării
 efecte de competitivitate
 efecte asupra veniturilor diferitelor categorii sociale
 efecte asupra balanţei de plăţi
 efecte asupra costurilor

Plata taxelor vamale, contestaţii şi contravenţii

Plata taxelor vamale se face de importator sau de comisionarul în vamă în contul unităţii care a
efectuat vămuirea , prin folosirea formelor şi instrumentelor de decontare care asigură cu anticipare
sumele necesare efectuării plăţii. Numai după prezentarea documentelor legale care atestă efectuarea
plăţii taxelor, mărfurile se consideră legal introduse în ţară.
Taxele vamale fac obiectul controlului ulterior efectuat de organele specializate din
administraţia vamală. Dreptul de verificare ulterioară poate fi exercitat în decursul unei perioade de 5
ani de la data intrării bunurilor sau mărfurilor în ţară.Neplata la termen a taxelor vamale şi a altor
drepturi cuvenite bugetului de stat atrage majorarea sumei de plată cu 0,12% pe fiecare zi de
întârziere.
Nerespectarea normelor cu privire la regimul vamal de către persoane fizice sau juridice atrage
după caz răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală, materială sau civilă.
 Regimul vamal aplicabil persoanelor fizice
Acest regim stabileşte condiţiile şi limitele în cadrul cărora se pot scoate sau pot fi introduse
bunuri în ţară fără plata taxelor vamale precum şi tariful vamal pentru celelalte bunuri.
Pentru bunuri de natura mobilierului de orice fel, aparatelor de filmat, antenelor şi
amplificatoarelor, instrumentelor muzicale, covoarelor, armelor, etc. , taxa vamală este de 20%
aplicată la valoarea în vamă.
Există situaţii în care , în funcţie de valoarea bunurilor introduse sau scoase din ţară şi de felul
acestor bunuri , nu se percep taxe vamale (călătorii cu domiciliul în străinătate pentru bunurile
introduse temporar în ţară , călătorii români sau străini în cadrul micului trafic de frontieră cu
îmbrăcăminte şi încălţăminte, persoanele cu domiciliul în România , persoanele cu domiciliul în
străinătate în interese de serviciu în România ca bagaj însoţit sau neînsoţit pe baza unui inventar vizat
de organele vamale, etc.).
Baza de calcul a taxelor vamale datorate de persoanele fizice o reprezintă valoarea în vamă exprimată
în lei, stabilită prin "Lista de valori în vamă" , unică pe produse sau grupe de produse, întocmită de
Ministerul Finanţelor. Pentru bunurile a căror valoare în vamă nu este stabilită în lista de valori ,
organele vamale determină valoarea în vamă luând în considerare bunuri cu caracteristici
asemănătoare.
Aplicarea taxelor vamale se face numai la diferenţa de valoare cu care este depăşit plafonul de
scutire. Determinarea în lei a valorii în vamă stabilită pe baza plăţilor externe se face potrivit cursurilor
comunicate de BNR aflate în vigoare în momentul efectuării operaţiunilor de taxare.
Momentul datorării taxelor vamale este cel al vămuirii mărfurilor.
Una din facilităţile acordate se referă la bunurile de origine română introduse în ţară de persoane fizice
care sunt scutite de plata taxelor vamale.

Zonele libere
Potrivit Codului Vamal al României , pe teritoriul României pot fi instituite prin lege porturi şi
zone libere în care bunurile introduse sau scoase sunt exceptate de la plata taxelor vamale . Prin
aceasta normă se reglementează excepţii de la impunerea vamală prin instituirea unor teritorii (porturi
libere şi zone libere de comerţ) care nu fac parte din teritoriul vamal al ţării.
Portul franco permite intrarea şi ieşirea mărfurilor indiferent de provenienţa lor , fără să fie
supuse plăţii taxelor vamale.
Zonele libere reprezintă părţi dintr-un port sau anumite suprafeţe din teritoriul naţional situate
pe rute comerciale importante. Prin decretul din 1978 s-a instituit portul liber Sulina. Alte zone sunt
Constanţa Sud , Agigea , Galaţi, Brăila.
Legislaţia română actuală oferă prin prevederile Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor
libere cadrul juridic adecvat pentru organizarea şi funcţionarea acestora. Pentru a utiliza cursul legal
pentru existenţa zonelor libere trebuie remarcate câteva aspecte:
  Zonele libere fac parte din teritoriul Statului Român şi li se aplică legislaţia naţională.
Supravegherea vamală se face numai în limitele zonelor libere.
 În zonele libere sunt admise mijloace de transport , mărfuri şi alte bunuri fără restricţii, privind
ţară de origine, de provenienţa sau de destinaţie;
 Administrarea zonelor libere se realizează de administraţiile zonelor libere care se organizează
şi funcţionează ca regii
 Activităţile care se pot efectua în zonele libere sunt: manirea, depozitarea , sortarea ,
măsurarea , ambalarea, condiţionarea, prelucrarea, asamblarea, vânzarea, cumpărarea,
fabricarea, expertizarea, dezmembrarea mărfurilor , organizarea de exporturi de bursă şi
financiar bancare, transport şi expediţii interne şi internaţionale, închirierea sau concesionarea
clădirilor şi spaţiilor de depozitare şi a spatiilor neamenajate destinate construirii de obiective
economice şi hoteluri, controlul calitativ şi cantitativ al mărfii, aprovizionarea navelor şi a
altor mijloace de transport, prestări de servicii şi a altor activităţi specifice zonelor libere.
În scopul promovării schimburilor internaţionale şi al atragerii capitalului străin, pentru
introducerea tehnicii noi şi pentru sporirea posibilităţilor de folosire a resurselor economiei
naţionale în porturile maritime şi fluviale ale României, în lungul Canalului Dunăre-Marea
Neagră, al altor canale navigabile şi în teritoriile din apropierea punctelor de trecerea frontierei
se poate institui conform Legii nr. 84/1992 regimul de zonă liberă.

Scutirea de taxa vamală

Sînt scutite de taxa vamală:
a) mijloacele de transport folosite la transporturi internaţionale de pasageri şi de bagaje, de mărfuri,
precum şi obiectele de aprovizionare tehnico-materială, echipamentul, combustibilul, alimentele,
necesare pentru exploatarea acestor mijloace de transport în cursul deplasării sau procurate în
străinătate în legătură cu lichidarea defecţiunilor, în suma stabilită de actele legislative
corespunzătoare;
b) mărfurile de uz oficial introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal de către cetăţeni străini, în
conformitate cu legislaţia, precum şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte;
c) valuta naţională, valuta străină (cu excepţia celei folosite în scopuri numismatice), precum şi hîrtiile
de valoare, în conformitate cu legislaţia;
d) mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar, destinaţia lor
fiind confirmată de organul abilitat;
e) mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor cu titlu gratuit (donaţii)
sau în scopuri filantropice pe linia statului, destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat;
f) mărfurile introduse provizoriu pe sau scoase provizoriu de pe teritoriul vamal sub supraveghere
vamală în cadrul destinaţiilor vamale respective;
g) mărfurile plasate sub regimurile vamale de tranzit şi antrepozit vamal şi sub destinaţiile vamale de
distrugere şi abandon în folosul statului;
h) mărfurile de uz sau consum personal, importate de către persoanele fizice, a căror valoare sau
cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;
i) mărfurile autohtone anterior exportate şi reintroduse, în termen de 3 ani, în aceeaşi stare şi produsele
compensatoare după perfecţionarea pasivă conform reglementărilor vamale;
j) publicaţiile periodice, cărţile ce ţin de domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, materialele
didactice pentru instituţiile preşcolare, de învăţămînt şi curative.
k) mărfurile importate pentru comercializarea lor în regimul vamal magazin duty free (duty free
diplomatic);
l) mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de pe restul teritoriului vamal al Republicii
Moldova, din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor zone economice
libere, mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona economică liberă, exportate în afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova şi în alte zone economice libere, precum şi mărfurile
originare din zona economică liberă introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova;
m) mărfurile plasate în regimul vamal de perfecţionare activă, exceptînd mărfurile supuse accizelor,
carnea de bovine, proaspătă sau refrigerată (poziţia tarifară 0201), carnea de bovine congelată (poziţia
tarifară 0202), carnea de porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată (poziţia tarifară 0203), carnea de
ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată (poziţia tarifară 0204), organele comestibile de
bovine, porcine, ovine, caprine, cai, măgari, catîri, asini, proaspete, refrigerate sau congelate (poziţia
tarifară 0206), carnea şi organele comestibile ale păsărilor de la poziţia tarifară 0105, proaspete,
refrigerate sau congelate (poziţia tarifară 0207), slănină fără carne slabă, grăsimea de porc şi de pasăre,
netopită, nici altfel extrasă, proaspătă, refrigerată, congelată, sărată sau în saramură, uscată sau
afumată (poziţia tarifară 0209 00), laptele şi smîntîna din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau
alţi îndulcitori (edulcoranţi) (poziţia tarifară 0402), feculele de cartofi (poziţia tarifară 1108 13 000),
grăsimile de animale din specia bovină, ovină sau caprină, altele decît cele de la poziţia tarifară 1503
(poziţia tarifară 1502 00) şi zahărul brut din trestie de zahăr (poziţia tarifară 1701 11). Taxa vamală
achitată pentru mărfurile plasate în regim vamal de perfecţionare activă, la care se aplică taxa vamală,
se restituie, în modul stabilit de Serviciul Vamal, într-un termen ce nu va depăşi 10 zile;
n) mărfurile importate pe teritoriul Republicii Moldova din contul împrumuturilor şi granturilor
acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de
organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), destinate realizării
proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget,
conform listei aprobate de Guvern;
o) utilajul, echipamentul şi atributele de gratificaţie primite ca donaţii de Comitetul Naţional Olimpic
şi de federaţiile sportive naţionale de profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, de la federaţiile
sportive europene şi internaţionale de profil pentru pregătirea sportivilor de performanţă şi promovarea
mişcării olimpice, fără drept de comercializare a acestui utilaj, echipament şi atribute de gratificaţie;
p) timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;
q) activele materiale valoarea cărora depăşeşte 1000 de lei pentru o unitate şi al căror termen de
exploatare depăşeşte un an, plasate în capitalul statutar (social) al agentului economic;
r) utilajul tehnologic, echipamentul, instalaţiile şi mijloacele circulante importate de către organizaţiile
din sfera ştiinţei şi inovării, acreditate de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare pentru
activitatea din sfera ştiinţei şi inovării, conform Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova şi
limitei propuse anual de Guvern şi aprobate de Parlament;
s) mărfurile importate cu scopul efectuării investiţiilor capitale în cadrul şi în condiţiile Acordului de
investiţii „Cu privire la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti””;
t) produsele petroliere importate în cadrul şi în condiţiile Acordului de investiţii „Cu privire la Portul
Internaţional Liber „Giurgiuleşti””, destinate comercializării prin unităţile de comercializare a
produselor petroliere stabilite în acordul menţionat;
u) mărfurile introduse în Republica Moldova de către persoanele juridice în scopuri necomerciale şi
plasate sub regimul vamal de import, a căror valoare în vamă nu depăşeşte 50 de euro;
v) bunurile mobile a căror valoare depăşeşte 1000 de lei şi a căror durată de funcţionare este mai mare
de un an, importate de către întreprinderile ce desfăşoară activitatea de leasing, în scopul onorării
obligaţiilor contractuale ale acestora, rezultate din contractele de leasing încheiate cu persoane fizice
sau juridice din Republica Moldova.