Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Vatra Anul III, Nr. 3 (27), Martie 1953

    Încărcat de

    remus13
    15 vizualizări22 pagini
    periodic din exil, Italia, Petre Valimareanu. Despre aromani, miscarea legionara, exil, Basarabia, etc.

    Titlu original

    Vatra anul III, nr. 3 (27), martie 1953

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    periodic din exil, Italia, Petre Valimareanu. Despre aromani, miscarea legionara, exil, Basarabia, etc.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    15 vizualizări22 pagini

    Vatra Anul III, Nr. 3 (27), Martie 1953

    Încărcat de

    remus13
    periodic din exil, Italia, Petre Valimareanu. Despre aromani, miscarea legionara, exil, Basarabia, etc.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 22
    FOALE HowastaseX oy Oprere OEE’ ¢ (Tnpresso coma manoceliite, ae ne TH Rou A 2 Vis C.Morin, 6 BASARABTA ROMBICEA. de uotarretDia traritate ta Septet ei) eee YolaovetDin travatele jogaan( 1513) Goverii mb po: nicisecum sufert 14 s'a lust ces mat ft: - vei(Teronim laski,1541,duy3 luarea cetitilor mevenie te tire 2 ile, teritoriile gi cetitiie pe care Turcul le-a desbinat de Molio~ Getates ALb’,Chilia,Tighines ei provincia bugecénk,le va relua ma- Miuee oa érme gi ic va inapoia Principstulni Woldovet.(Tratatul donmito- Gheorghe Stefan ou Alex .ikihailovici,17.V~1656) Hele jeri Mcldovei sunt cele fixate fe dropturile sale strivechi.. u,Camenifa,Tizhina cz tot teriberiul Bugeaculut , Duntrea ,Valahia @i Transilvariel oi teritoriul Poloniei.(fratatul dintre Dini- ° gi Petru cel Nere,13,1V.1711). "2 principate si-sb Dustret orginizatia politict,printli lor nayio- eee Departs 4 lor de Turoia mi se manifesta dectt prin pleta but. (P.Semenef? Tian Cisnsiry ,1910). P@ongres se reuni 1 & an Lél2;Rusia xenunta la Moldova gi ler oprea Bastrabia, tars romineased,(Alfrad Rambaud,1924). @ Poarth ctomank renun}i In favoarea Ruste! la tin din st@nge via toate cetktile,oregcle si ipeuitorii de aonlo(fratatul din geu Daco-Rowendi,esri slekiuiesc principals athe a thrid e svorbeso o limb! erie tee tote eae Be in me 2 fe ou soliana- (Karl Marz,7- 4.1953). foul towan.. 2 Vezut ies mult stayed ce ctnd epriimogtt ski, o: 4 ,popuiau dale Carpati ia Nistru loourile denumite “Solitude Geta- B80; 1922) - ei istoria, nici documenteie istorice asupra Basarabied nu pot evita mbt despre Moldve-Astfel,e impoaibil a vorbi de administratia Basara- Wa anexétes s@ ia fueia flirt a verbi de Divanul Moldoved(EeunafZ). duarea in atipanize Basarabiel de citre Rusia nogati, Mia vechile .or pesesiuri.. astfel ok nu rXmase in ba P moldoveneascdiievicr de 4 9 3 B,lamitrot ou Ronen: um _ris(Mikhontroft 1856) . frabia.: © loowith tot de Vaiaht se origin’ roman\(Marmort 1537). ia Babarabiei Se oompuns din 2 categoria de Locuitor?:: Hi wageborizit pitrnngi aici in mai multe randuri(Timkovski, 1677). e4 mai vechi 91 mai numerost dintre looultorii ‘ormesat sferturi din formar’ me DALE & pop? eis dant in Baserabia e elenontul noidovenesc agooff 1892). eno deachic o& inainte de 2 f1 visut, Basarabia ignoran cK popu- pe compune ain moldoverd ce rm gtiu deloe ruseste Jee impusk de patrioti politigti ou knutul 91 ruperes f~Ciu jbinskt .1862) . : tind #% constituie sub mimele de regat daco-rom' ‘ebruie of invith pe fratii lor din Liana eild (iiegselrode enoolse me Bee F.= izuinta Yalahilor Zur impexiu 41 tuturor r for ale Kista pén la Ti9a, dele er Turtle Dunirii ,ouprins@nd dsci Beserabia, lara et Heateiiyerie qi Banttw Tinigores Toate coscte roriunt ax bates de rag%.de limbi,de gbicesuri gi de sentinonte.Toate as- 8 poles oa 8 voenault 28 oe roman din Babarshia ane: 3 see sc comuntsster xnswain vitor 16 pe betes pooordiut roufin @ ingyiteri li gen-Kirope 100 de ani treste gi set so- 6 pe oli pacnice fie dup n, 1910}. : a te TARTARIA® DESCRIPTIO. Dela hotarels Podolici Gnand Ajungen 14 Csmeney.Hotin,Soroca =i Olniar: Seine patulni Moldovei &1 cettitiie ce se afl pe Nati, spol, te sau literas.xfu “cldovences ,easim Stepanoven sau iacii,orasvl pr lachiei;sau mai drept pe Prat vom gsi ofBselul Technia si .o oe ek ynu de mult construith.tocmai la gura Nisirulsi.Tot aodio ve 418 trecerea dela Tinichea sau trec#toarea moldcvensasc!,care duo is Yetinens,trece prin lacul Vidov sau Obido,cars,preoum tic m mumele sim dela Ovid;poate ok © un basmLacul e mar. g’ ac ro Neagré 1anga pas Belgorod.Anticii numiau acest cras ai. if mult Scest orac 4 fost luat dela. Bored Ge cktre prinuip “Moldovei,cars a eee @iras se révarsy, 3: le se sflk 1 urn Ge piatré, numit turnul Neuptol ce ambele pirti aie Mistral sunt dows orage din’ sare .auph strabon © Moconia;iar esl Ge pe malul st@ng Ofinsa.in tath so af1x vadul itis. para Ss [7 Waxtin Bronowsky(K61n,15 5b705 nv. haed of are. Poomat JA gurile sa. mOs, gi setul Riermonacta , Dorm BASARABEND ‘ ‘ ar CR te bete.te st@loeste, ae oe es ae aes . De verbesti moldovencste. De’ i a picior mareu? fo westt yn xin din Tune, o.sthpAmil mea, av? > TMG + ici mi-i foame,nici mi-i rau; EL fp cist cto intray, ¥ ‘Dar, pe ‘gulmea celvi deal, Usite au asnéat, wh S gi-un miscal; TCoancle s'ointwn Ja time or veni, “pars te-or despirti, pega tae eine s : ant 4 e, fig be ‘a Biaacs picles O8 Gh Decut lara, 70 Br Bow Decat mick ma Te Mai bine capu-ni rupee, a Mostra mi-~l svarieads; & JA méigini mi-1 diteau, némol mak ricidean; De rodea denn eA Frungé verde tot cregtea “Si umdrea cine putea Dogdeprost> vicea. ich Antichitate,popornl noldeveacsc,ca pogorttor al “< rd eee ca@rmit de logiuirile sale sut> Strubunii si ronani.Mas tarziv,Mouaova,intrénd sub ac Sit nd Ene Constantinopol ,acestia,fie oi set neatinse légiuivile,dsezimintelé gi obicci ® ite acum are Gnck manzalul de legi,codicele é Tegile gi randuclite praviinioesti «1 » S86 poate ore crode cH noi n'sm % mi ayem obleeivrile yechi 91 pravilelo de voevorii nostri in diferite vrenuri wactesnss Ja noi afacerile pe “grecosti? Ce calomnie mai marc Vg petitie adresaté farulu’., srid din Basarabia). ¥ IGNORANTK? Revista cu cel mai frumos ti nese: CAUSE DE DOR, redactata de oa- end cu mums de mireasn’ de bucuioc publios In n° 6 un frapment din studiul ui N.A.Gheorghiu,intitulat "Filcelenismul iui Grigore Alexandresou™. i Autoral incearoS si stabileasck geneza filoelenismului poetului,indicand o sursele de inspiratie;reproduce deci citate tniregi din"Memorialul de o-, “Gatorie”,relevand corela}ia lor cu, poezia’Morminteie 1a Drugigeni”, in care 4 petul evock cu exaltare nimicirea"bataliomiui sacral!al Eterigtilor -numit ae dup batalionul lui Leonida la Termop de e&tre Tured in 1621."E- -woil greoi dela Dragigani,cari 'su migoas mu Epirului gi inima lui Bota- wisi au fhcut s% nasck soldayi din Fiecare st@nck! -scrie d=1 Gheorghiu,re- ofnd din"Memoriain) de cBlutorie!~ sunt transpusi tn strofa 7-a,unde jofari fnsugi este amintit alsturt de iiavlil(p.19). -™ cercetarea sa minufioasa,autorul stabileste cu preciale sursa de in- spiratic @ poetului: scrierile istort: \ Pouqueville,la care poe= 4#ul se referea in"Memorialul de cHLetor sa-1 4. Influentat de ; jacesta,Alexandrescu a dovedit faya de Tudor Visdimireseu -cum spune d-1 Gheorghiu- "poate osrecara(sic)neintelagere ,dsoerece poctul califick pe eroul in dela 1821 drept"on mixginit g1 crua"\p.23);pertre 2 nu lks= nici urm te gialk autorul reproduce mai multe sitete din Pouqueville (Histoire de 96 regeneretion de le Groce, vol. 11,ea. 11,1825 ,p.304, 455-457) ,prin oare se do- desth acest"homme obsour", "traitre Viedimizre oo" ,"aussi incapabie de diriger gue @e faire tourner 4 son avantage,quand ii serait méme parvenu Su rang de ft oder quidl ambitionnait™. Remarcand apoi cB"Alexandrescu a inlsturat din ‘aprecierile lui Pouqueville tocmai pe cea mai suptirXtoare pentru Romanul ca- es rB,gi snume pe aceéa de"traditor" ,d-1 Gheorghiu incheic: "Relativitates Bader ela istoriel @pare mai vAdit oridec#te ori nationalismele se infrun+ ngf asupra ei nu éste looul si stirmim aici"(p.24). a dar,dupi ce a dichisit pine pe oipetenia Pandurilor cu citate defa- je-gi insinuiri perfide,d-1 Ghocrehin “0 aL Seas necesar st sti- “raie eiggiabivitdpid yerdictelor tsboric 1 task né von pommite sh “mai stiruin pwyin,ckei. pnsiderdm of este yu numai."locul",dar oi joauyl. > sdovarah of 1a Indeputul voacuiai trecut 2 Tost imiae! 14s fntelec- : in Oceident wn puternic curent pentru liberarea pope (i ghec de sub i turcese.Cum remared gi d-1 Gheorghin, ’cil%tori,istorici gi diplomat i pusnlui ae §ne#- mai demilt,in soriorile lor,pirerea c¥ poporul esc, liberat de jugul Tyreilor,va ajunge ¢in nou le strH#lucirea sa de odi# % si ve @4rui onenirii o nous ef4 de propagixe spirituals.. Ei su deter- wh vigures curent in literaturé si arbi,ovrent care © inprospitat fame ‘ict a romanticilor™.Lordal Byron,mort 1a Missolongh_,cu pogmal stu "Fe= finajul lui Childe Harolé",lamartine cu"Le dernier chant du pelerinage old" si! Invocation pour les Greos",Vietor tuso fn multe din poeziile sai din'Les Orientales",Casimir Delavigne g atatia alti seriitori occiden- i preamirit pe eroli acestes lupte de eliberare.Poporul insug,care a th pe luptitori,sl-a cantat eed in bplendidele o&ptece,oulese de Fauriel van veao gi mai bine in" $s popuisires de la Grece moderne". In poemul 1,Lamartine ,care socotea pe Marcu Bopari,Olisen Andru{u si maris vrednicd ira lui Homer, serie: "Les noms a!0dysgeus, de Marc,de Canaris /Auprés des ‘des dieux sur les autels inscrits /Begneront.." st% reviradrs de romantiem,dups desiluciile tnocreate de vo- vin luptele din Greoie,4!8 incaput 9 se privi ou ochi mai ro- @o lnerurs de Ao0lo.Cu yerva-i scfnteictoare gi constiinoio- bout @ risipit definitiv atmostora romantict comtemporans.©). a artat c& mi Greeti Ladi sali sont ceux gui ort fonic,par lours saorifi- Ua alt etiiiitor francez,Gaston Deschamps,a con= «+ din si Acarnania'continuent 4 chanter § et souvages que l'on appelle ‘chants po tien gue les Grecs y cussent pow collabore"(Ia 6.380) .Mai mult,istorici da talia lui Cesare pense revolujiol grecegti,au stabilit poi de capitulayie din Pind intr'un : Astfel rondurile Arnatolilor Aromani su i glipitanii,generelii cei sai glori- 2 otis stotre Universelle, Paris, XIX, 225)+ fan ficoare stfnck in Mmyii Bpirulul", cast -4e ; ¢rubadurid os cintau pe acesti viteji luptutori,erau Aromani’/. Firk i 1,deca Grigore Alexandrescu ar fi gtiut de acest lncru,ar fi fneercat ,p 1AngS admiratie,si un sentiment de mindrie nationala,aga cum ineorea zace ani mei tareiu,1a 1a95yfieliade Ridulesou,cand in “Réve d'un proscrit' salut pe ctpitanii de Armatold Aromfna"Bayeri,Griva Geavela,fii ai Pindului ;Romtni ai Macedoniei.. cari au eliberat obidita Blada". hs a » 1® curios ci oeesce stia Heliade Rédulesou acum un veac ignoreagh astiz! @-1 Gheorghiu.D@nsul n'a timut seam nici de cercettirile ficute in acest in- terval ds timp. Presupt e# ele nu interesau studiul s#u,nedumerires tot rhméne ,cHol e cert o'a eonsultst Amoerarea Jad Pouquevilie,de unde a soos oi- ¢etele ce puneau in lumini urité pe Tudor. Fare deci straniu 91 chiar sus- pect of mui amintegte,fie gi in treaokt,de diatriba lui Odiseu Andruju din Viaho-livade -Aadic& & eroului cantat de Lamartine si citat de 4-1 Gheorghiu la p.22- impotriva lui Ipsilante.Din aceast% vehement’ inputare se poate ve-~ Gea foarte clar de ce sentimente erau animati oamenii"din Muntii Epirului". Desgustul acestora pentru geful Bteristilor e imens.Distriba e redat& de Pou queville chiar in lucrarea din care @utorul si-a extras citatele pentru a i nigra. we Gudse.D-1 Gheorghiv s'6 ferit ins s'o montionezejnu servee,se vei Probab Tului Scop propus! reabiliteres eterict ce 0 reproducem noi aici Ma as persiste trop longtemps pour niet we pas demasque,a te dire le comm saire,l’agemt de ton frore Alexandre,qui se quelifiait de representant,de _gemt et de dieutenant-séneral de 1a Grece -spunea c&pitanul de Armatoli,0oii- seu Andrutu.fratelui lui Ipsilante; Qui iui avait eonfere cos titres? = r4 tu de gue mandet Seisealb-ii? Que signifiait cette Keterie,ces dotileurs ees serments mystericvx qu'il a si mal tenus? Le malhewreux! entoure comme tol de saltimbanques et G'orsteurs,il n'a pas’ su ni vainere ni mourir! r cacher ton depit,tu prends maintenant le nom de patr ote. Patriotel tu d'es pes plus que grec; et tout barbaros que sont nos palicaresanoun 4. nies bn berveny of fait de gloire.. Phanaricte,né pout servir eb pour “Mer,ecooute: le Oroix,vosle notre maitre, Cette terre arrose de notre ; ue @ temre nourrioisre de nos aleux,getto terre & pos. deurs pombeaur, é eva(Histoire de la Regeneration do le rece, 1V,40)- ietivitate apare decd evident&. Fe aceast% linie go explic Iige-oare-pomensste G-1 “Ghedreniu 1s Tyreind sf e Bae, Benceni" drept poemsatcca nai semnitios ea document 8 Grigore Alexanirescu, Soria cA@ndva Eminesou c' da! not zi inti G3 A restabiiin: “de aoum se va incerca pe cale piezige".Mal +2: 10 temtabiv sia inéercst de citre rimisitele fanariote dela insigi trim Rontn din Bucuresti,fapt care a atras protestele wehemente ale lv let) gi Sle tuturor Rominilor congtienti.§i scursorile fanariot dar’ in unbri.Sé fic articolul d-lui Gheorghiu o reluare 4 a Wwe,acam eftnd poxorul rom4n se af18 1a pinint? ; ste acest domn Gheorghiu,sau de unde provine. Subiectd mbul neamulvi permite presupureres cit n ronin. ori f in scea categorie de ronani"nevissimi"," 4 -cum spur ! dnotiv uxe contra tuturor clementelor istorice sf auto! Stes Gari/(11,291)- Poste pentru reabilitares tagmet din ceré Sncereat acest atac plezis -specialitates Panarului- impotriy e revolutionsr gorjan,vinovat de-a fi incins spade’ contra ou aceast presupunere, inregistrim svonul dupH care multi a. pee @n patria lor,su primit inlesniri dela euvern? Sfabileaack in Oceldentjunde au instructiuni sf poze : iup# sistemul brevetat de B.I.R.5.,spre 2-gi asigura mbuslitatea intoarcerii in Tark. Bi‘ cred,pesemn m@nia va fi set f4rX c@ini.blita intelectusls a Romani @a nia putut pleca.cu pasaport in regul¥,ca veneti ‘pentru sentimentole sale nayiénaliste ,teronul ar rimn a bonzilor.74 mai inourch putin -ca sX folosese oxpr- Iudec&tile nationsiismelor cpxre a eats Toi Pate zeede oe le primojdia fanariot&- ae ae @ deslivarsit oA gen: eonceput sub pre- ifgics 1 apat: sone gopankysitegeosegis erie te : } dntroductiv a4 nied 6. panaee 14 "Miea Antologic eile aaa ful Filoclenismilui unui curiosout post romfn,abil camuflat cu masca de hd monografio-stiintific,publicat -(de ce toomai capitolui acesta?)- 4in- Tevisth de"metafizio’ si poezie",care poarth frumosul titiu rominese de ‘de dor" si este oditatd de oameni ou ocle mai nedose nume romnesti,- are toate sansele s& nimerease% in plin tinta.Otrava a fost at&t do distilats gi cocolosith in atftea etichete amtgitoare -cu adevirats ar- +8 bis jantink= inc@t ar putea fi inghitits gt de oamenii cei mai avertizati. S8 nu fie surprinst buna oredin{# 8 fillor Ierunchii gi Amérintei,des- curati din lumea satelor,cu sufletul plin de"metafizick gi poezie"? cunosc&nd metcdole de lupbi ale categoriei de oameni cu rhd4cinile'n star putea preveni asemenea surprize. in aceasts privint’,Bmineson' ar excelent maestru,c%ci nimeni ca ol n'a pitruns si demascat mai strag- perfidia fanariot&. a dar: ignorant? sau atac piezis?1 §i una si-alta: ingemitate a ce- ‘ee-au deschis coloanele unor''Caete de dor"romfneso otrtvii levantine,- paradoxal si inestetio; atac piezi Be plin de perfidie bizantin’ din autorului ‘care-a!noercat s¥ reabiliteze pe impil%torii de odinioars amalui nostru prin profanarea memoriei unui mare erou national. = bine m stenti,ctol dugmanid nu dorm! Pexfidia gi insolenta lor merg m4nk'n Stroe Bitulianu . ARMAPTOTDUL i 0 stdtue soulptath a8 fost pe vromuri Armatolul mta creasth de granit © § il silvia norodu-i de nomaai, fae ee - Hoi libertates'n el gi-avea simbolul. ea-i spre Danubiu ¢'ndrapta’ . Grecurk ani.. Destinul i-a sdrobit Saioani e soutu-i sprijinit.- derbicea.. si,din aprig Marte,azi 4 fosteMi-o. spune intristats & et oh a-i As mognegi pinlaci pkstrats dunse-un Prometen Inlinquitt =o spune tristul Pind desmogtenit. —-_ Hn. Papasissu fi CURTERUL ROMANESG(1-2,p.26,29) ,aduce probe sdrobitoare. despre ferocele itism practioat de guverm] dela Bucuresti al Liubd Chisinevekizast- }0 Noembrie au fost alegi nu mai putin & 11 deputata evredt Tosit Meveki Mihail Roller ,Gaston Marin, O-Hoftian ,Wio-Bellu(Schor).,,Sofin Fon, fi Leonte(Oighenstein) ,Feldman Beron,0felia Manole, Silviu Bruean(Berco- 4 Tduba Chisinevski; in comitstul pontru sapxraréa pXoii su fost Aleai Bety Goldstein, Rolier,Rautu Leonte, Moses Rosen, Angelica Rozeanu,Tr! »roductia de petrol,cum si mB. Sckdere produchici de petrol -spune nota- trebue atri- ‘amts-occidentalc © R.P.R. gi controlului sovietic. Munca (ean su, permis 1a timpal Jor o sensibild desvoltare a indus “roméne< Galomniile guvernului roman nu urmiresc dectt dis- tionsies pristemii dintre cele douk popoare. 2 2 pimere c& din cauza opresiunii,in Rosfnia mai nis diberare!.o literaturs iar dg:romané adevirate nici vorb Bientele axrtistice ale #iilor poporului stan putut 1i Stend.bine'ngjeles,si de-"experienta sovietici". Printre Iproletave,e citat unul al unui Dimitriu,ce trateazt des ya romaneasca",ce"ilustreazd desvolterca agriculturi! del edand pentru colhoguri. Alte opere literare condamn& riis- it romfni" contra Musied. Romanul "Piramida 203" e o siz Mcii Tui Mto ef a anglo-americanilor. "Poporul rom’ o-- & spus Traian §elmarn,sd¢oretarul lor(care,cfnd va fi comtra"antisenitismilui"celui mai inaintat popor din aActualul m detoric,cere si condamne cu asprime pe i serveasod Ja edificarea socialismuiui si inttrires s1i- eratura rant wrmind diroctivele tovariswlui Gheorghi @irans~ va da gi fn viitor opere do o deosebith valo 700 ‘ opinath politict maghierd? au fost trimigi sk lu- pede o@ eu reugit sk’ scape ,povestosc of oil oausa muncilor grele,s subaliments tiot ma oxi: mhsuri de preint@mpinare 2 acclaentelor: oS “T= a 0 INCURSIUNE 1A TWAMTC D5 Mertie 1945. Patruln ne amunti of satul din fath « ooupat de trupe a+ Pyiites;*52 6% mi se ridick o pintreé a pe inink.Ziue - go fri nimie impor- tambydoar “viotnele bazte poste pozitii,iar artilerin tei reguleag% trageroa = primelor lindi din faya batalfonului cpt Oprig.Soarele incesrok Sk ne $Ymai Gnckizessc’,dar ventul nu-i a4 pace. 0 ceayi deast se lasi peste aph ci Dam mai putem urmiri sctiunea lupted ce s'a angajat de diminca}¥;dups rafale- Me se mitrelier’ ne putem inst da seama c% rosii ofstigi teren. Douk achiunt Mtreprinse de cealalts parte a fluviului -unA sub com&nda adjutantului Voi- Withed alta sub a serg-t.r-Blaga Iosif(cu sergen}ii Gheorghiu Nicolae si dsei Teodor, si soldatul Chistol)- ne confirm4,spré seat%,cX satul Fddikow g pert de Rugi- Divigia,trecuti acum de sub mana lui Skorzeni sub comanda Theo sKempin nu-i prea mulgumit’ de noi. H nevoie de wn priszonier;de acesa Weeomendantul de batelion imi ordonk telefonic si intreprind o incursiune Ja Nmremie: -Iyi formezi echipa cum crezi gi chiar in noAptea asta treel Qderul! Mirec pe dracu'!.. m& gandesc ev; parc'ag avea tolagul lui Moise.. Vor Ystia Pew seies pret si-mi vadé mumele pe monumembul eroilor din esti La telefon vo Noes cMpitamilui Dreve e categorick.dexr ingtduinja sk plec = dons 24 de dimi- mee: i, intraeat baietii sunt prea obositi $1 ¢-preferabil si trec apa ceva — a nord,unde Nemtii mai yinean wun cap de pod. - De Acord! -auzi dela ée- fit ep 81 firului~ dar zorile 5% te guseasch pe malul cel#lelt,ai inye- Re 8 face nt ok cripitl volumtar,nu etiu, Sei in asemenea scfiuni se ft nameni tineri si bine Progetipl pe) oana en?.. dintre ofiterii swbal- unt col mai bStran,ier in ordinea clasificatied la cursul dela Sophi- WEide,tot cel mai b&tr@n,adict ultiml.> © mi formez eonipa: serg.major state Virgil,sergentii t.r.Blaga Tosif of F jama Eugen, sexgentii Blisei Teodor gi Gavrilt Jon, soldeyii Chistol s1- E Baise st Pung? Vasile;ultimul gtia rusecte si ne-ar fi servit la, o adick, (in timpol noptiijo barct muscHleasek ce infiltreas’ prinere street gurt 2 companiel din stfnga noastré.Se dh slarma pe tot BresGrg| sSyges pert So tnainte cu incursiunea- Vortnl pktrunde pan'la oase” gi fabs 3 ager trestille de pa balth.luna se inalth agele peste colinele: impkdurite, Hindindu-si faya pelda’ fn undele inorstite ale Oderului.Din anplasamentul O citchisore a gripe I-a se aude melodia umpi cAntec: Ind plink so # peste-2 bultiler oglinds /Vrfnd in sarvaa-i lumint,tob pkmentul st-1 Princ. Goldatel Tulbure devanise compozitor!.« Setul arde'n vAlvit#i,linbi de iad se'nalt® cktrs cerjyitele mugese, oti- } “arl4 a pustiu,cucuvelole se vaett sinistru,iear celeiclte silbitdciunt, Biperiate de mugetul tumilul ce nu se mai opregte,igi plang soarta - Tiecarc i igreiul gi puterea sa de exprintre.Gimt ctm ni Sntorc,futig, spre Duane- (se Oa paci rari tree dela un cap ja altul al, sectorvlui.Jomandantii de : eset Jang’ pugtile mitraliere-Blaga,cbosit peste misurt,se odih- Stsomnul Imi o linistit,niment mm géie cX’e ultimal pe cere-1 ace in Pmshlomul camarezilor otf din scent lume. ee em 5 Soare: idicseo binisor pe bolta seninS,c@nd mi deold sx find adun eae Se eeecia ie Shi. tavtco! pihorean own mul$i a dat Bihorul in sbu~ Mstoriei,mi roagé sa 11 1ufm cu nol, Ingireyi pe st@nga cansinlui ne mim incet spre Friedrichstahl,unde aranjem ou seful unei beterii de arti- ee oy nam mage 1a Gare am Oder. Inarme ti pie si ma ne lase 1a nevoc.Dupa ora 13 luan anny Getacyproduceam mare impresie.¥u gtiu dack populatia cra conyinsi o'o sh pe Rug dnapei peste Volge,dar au predenn stncer clam stm. spil 08: 2 hamal in port. Be tiepal Serene ina ee mat tace gira, = Wt Stato,eu nu =i G eHi ain aceagté incuredune! zicea el cktre conandantul grupet I, carted mai Dubea si il desperti.. Su-mi c&ntayi "Plange prin- “luna” ,d-le sublocetenent, Shee aaeee. Oo Inmorm@ntere Legiona~ potest ou os weed Bh te prohodése oun numa a- Mnesem te-an mai prohodit candvs! rfspund eu mat mult p- beste" bitr@nd din Volksturn,pust 1a dispositic de Seed: wees ca ameees ast Se ae ae eadg ts avion ee Waitt ce dout

    S-ar putea să vă placă și