a i Digs | f FOAIE ROMANEASCA DE QPINIE §I INPORMATIE ? if (Impresso come manosoritts) a east 3953 IIT,6 ROM A z ‘ 3 Via G.Merin, 6 Foesae ss k ARON COPRUS \jI DIASPORA ost la Roma,oi prin alte puryi ale Italiel,Aron Cotrus.Vazandu- noseBniu~l personal @ltoumva adiok deott, fn opeth neem Sntiedt Teri £ Wvingerea o% pe post ou trebuie si ni-1 inchipuim cat de o&t dusk vorsurt- sale: ae care potest Doe eae pe primele B5~ e e,vigoarea célturoast,sufiul revolutd' a dnvectiva aruncate opresorului sitadu: ies de vanturi", pe Wu aiceee wa Inregistrat dealungul unei cariexe literare prodigioase,se reveli a fi cea mai de pret @ unui om,care q tot ce poate f#,cel putin privit ain erior gi le un'prim contact,mai plaodd,mad solid echilibrat si mai afabil. gohift,scAntetetor de vii,iei ingfduié din odnd in c@na si Contrazick Mturile unei figuri de bun gi intelept patriarh,care sina revirsat,ca o @ parod,intreaga obidd in poeeie,rtmanand el Inswg un model de judeca~ Ampede si calmk. J nm supra acestei improsii Inyelegem st batem, n axticolul de fate; pi asupre unei reflec}ii dureroase, ca ata de ges maestrului in aiespo- “noastré.Neavandu-1 in refugiu,pe Aron Cotrug ar rebui s&-1 Taventan, io 5 GH-1 avem,omigranta rowncaso% se pare ins& cX~i di cu pioioral(seu 20: ae re le ee a naar Madrid unde un pitio, e&t de modest, oa posibilit: atat de absurd vele re ae oh QtDRSEEIA pe SUE UG MO aly esetecgnydl Seokneb ts) te conuniteti In exil,lipsite de un glas liric,na numai ou'prestigiu, der “foarte actual prin angajare direct# fark rezerve hotkriti,in lupta pe vil Sipe moarte & neomulus near, oun are, dec ar putea poetul: stiut fiind ePnecesare este unei indirjite bitelii ca cea de'astazi presenta Rapso> mish de altfel, fart notoriu CA,realist ca totdeauma,le an Tnoepat re; gt din tard m gi-a ascuns dorinte de a face din otmtreyu) nedyer' Xt * nA¢ionale si sociale rom@negti un Maiakoyschi @l Repereului.§i e Llesne rie l-ar fi inSltat oomunigtii pe Aron Co- snopipatt pe ce altare Ge 61: iat. epi putvehr Gn vors 81 Mofilor ncvoiagl gi dargi- 1 nesocotim, il micgorim on naghichie,tte menope- Hiborive de’secth Solitick -e vorba,Ae'ntele ‘pricant of mm Socep’ a si se myelege,de comivagil. sure fotpare publiod a lui Aron Co DS sliberare & tirii,se reduce 18 dows conversatsi @ Macrid,cand e de mevstivun, of Hemant x inte sa mad ouzand deo®t pe ale lui Cam Ferrosalcnmie © s4scm)sem in Liga Rou@niloy Liberiunde Soe Boa Gopouti jio-k afian) cum nu-l aflim,miosr oh A oo e anata € gabet: Potalse ou atava Lipst de yxdoare. in Fednatiite ‘rounsia Gin a orate Ele exiiulal. Reelitates este inst ck Aron Cotrus >. Hoatiiie ofLcicAee Olga ge comings postan Sn8ue, ce ee en vaino ey SUorM ets caujmel saact,erente polition. © AgtaGt viet end rere estrile sale, intooate chiar odnd ao Libertate,seted de dreptate. asunra {frice avie= tru_e~ Cotru: unni neam, i la venetiot. De maser fare og ar brebul s¥-2 Ouyie To) Emer jin ow mad maroc - fad na bat Meolori pe care Brovidenta me~a aJuvat ot pit oa ipedsta ora, 6 £ fraetae, oft aires Cott oa, daraeates ait Pneiiok ant de privegic @ ores! saiae See aM ob $2 BT tatu pAScae umme,oare e ga Un a Vide § BS! -2- DIN CRONICL. §i 8flaréetunce-nepristenii-vreme de zisert Aut Cantemir ig "Koun,Ae vremaoX 81 omortt pe Velioioo,trimete de prinie ei tre fret. seu Miron Logeftitul ,de-1 omoark.Ori vinovat,. jovat sh nu scape,ch a. poi Snot a hi mai réu si de tina gi de noi", . Deoi Cantemir Vodt eet SRootit vieata lui,ok era treout on butra $ile,om do septeztici de ani,de numai oft nu-~i snsiss ceasul mortit si lui s'eu potrivit neprictenilor ¢i mi si-au crutat sufletul seu.ce ca wrtiran au trimes pe Macri Vétavul de pkhrnicei ou slujitori-ain Romane l-au luat de Scolo,dela casa lui,dela Seote de l-au dus pénk fn Roman si i-au thiat oapule ff ofnd 1-eu gtsit Macri adolo la Burbosi ,atunce #1 muriet gi elupa- neasa, fi nimica nu stia de sfatul fritine-siu sau do a celorlalti Boteri,ox tm era Smestecst ou ceilalti boieri le sfat.Ci el pornisi atunos pre un to. ~ odor a lui,pe Nicoolai,sk ia fata Ducks Vodt dela qed, gi se gitisk gi on eelilalt fecior,cu Pitragco Cimkragul,ek ia fata iui Cantémir Vodi,sk s@ ine ousoreze,e1 niol ou efndil mu ganiéa ok 4-a vend o fortun é. soccd® Zisuwi-au slujitorii,c@nd l-~au gisit ls ect gg ase: Pugh,o% nu-i departe tn dark el niau priimit,etiindu-se drept.Gandea of l-or duce la Iasi se va ae Jar dupt ce au venit Macri. gt viind zapoiu dupt zapoin’ st yn Leau mad mite ft au pus do lean titet fn Romans$1 mult sien iu. ‘Lud Maori sti-1 duct fn TAgi,iar& Maori,ca un om riu‘si de nimiox,m fost milé de sufletul stispana-séu. $1 s'au grébit de l-au omorft. 0% de dwar fi dus in Iagi,poate star fi indreptat oi n'ar fi perit.Ch milte sluci se t@mple la a Wrednice,de mm s¢ grébesou si ferescu pre stipanii de pi- cat,e1 mai pe urmk cadu la dauak, despre oameni,si despre sttipini,si des- fumnenen. tar acesta oa un ymefiind de nimiotyn'au socotit. Ceantemir VodH dup acces mult s'au ofit ce au fHcut.$i de multe ord pit ‘gea intre toatk boierimea bikstima pe cine 1-au indMmnat de au grdbit de i-eu titet.0& dupt acces n'au tr#it un an nioi Cantemir Vod%,oi au murit. Ion Neouloe eo a SraETE OES (duzitt de S.P.Hasdeu dela boerul Vasile Cristese ou din Basi ee primarul Iagilor la fusokunares domnilor Moldovel) Maria Ta; gi aga inainte mu te supra, 08 ott st=si invete minte; of fii bun a ne-ssoulta. gi aga rénduri,rénduri, TH as cam multe oa toti si se puie pe génduri. aer Ee Tnorurt Pl&oute, Dar on ee ted, oar de-or 4 ret Bi fie drag orioul sk ne asculte. weta Ge ak Fae ban ae =a O sutH de ani sX Bag §1 de-i vadea unii ei desoulti Pe di ebnt b: gee dot norte *8 #98 Stet asoutit, . ‘vrt sh-1 pedepse: . ofo1 noroo e cam iS ivan. *" reef ee face mite pone Sntrtun an; I tured: i tere © cam nebun! pe Petaxd, : face multe pons intr'o 1inky eked put ba, la'ndemank, gi gi intr'o stptinins; far de m te-i pizt, ohiar fntr'o ci multe-4 auzi; gi de-1 sice"last-mi si te las", © 5% ptesti gi Intr'un ceas! Din BOLESTASE: Vai de tine ferk,al otrei fmp&rat © un oopil gi ai c’ Vout uiesc de dimineatti Porice de tine 4,81 ofrel “Impkra ere etmek is Grence pease oe cael yma c& sh se dedea la detic! DEX Perieian,celebru in meseria lui,"luora" in- 5 mae Dt a ho jeGnd mii serie peo {ubIats a1t- til s& te paspie sd scape e desohisk: a8 jie sX apegi pe buto- Spiirest: spist automat, fark st-i vink tn minte ot=si de westet,el & declarat comisarului,dezamigit: "Asta mi se fo- it toath Mnorederea fn oinstea osmenilor!": ‘ “35 TOT PRESEDINTELUL EISE ER Un téntr Rom@n,ajuns in Canad Februa: a8 abel ° epee nanan care fae Coos gee ee a ss Spero ca fin de t&ran romfn,fost wolanther 9, fn anit 1941-1944 ranit gt luprstor Sn rola stenta Buen oioee. Bete dotuain aie Seas’ Scestel sorisori este s% V4 faoX oun: as ee Bordtaad & neeotnn oe pe de o parte al surprizei Cooeeeanan f ee et nationale ‘vecho ae mish ake ee ee da eae site pete ee res cones yoare se bazeaze pe cultul oe pararea liberthtid Patriet gi a integritutii teritoriu- SCe — Datorith capitulirii rurk Mieigertid Rowintlor of stngi inetatere dn teste pietusd ed ee son ‘pe card fi aveau Seacot Se osee ee eens ra cne te cei 1000 dc Bee ied creanieat un front comm Ge lupth anticommstajts chlor chan fiecHruia din aceste partide sian produs Daere er arattaaicr dere at cera “rat cu comunistii. A urmat anihilarea ctlantee soltaise ne rg al lagi ete at eaapet prac menegreNs ‘Shek terekid rommntjoaet 56 prezirrt) opulatied Romfniel,au rimas ‘pe lini E * demata,care avea o educatie baz@ts pe istori = somone gi rege,a rims consecvent& inok ete apeiias apereie ey aire tia na fie Tajiunit ora Regele~Dar, 1a sttreitul, emiut 847,00 Seats ok wegen axmata,Regele a cedat,seméa&ndu-sgi actul de abdio: Pe: 7 fiiune a fost dolin mtional’~ ma pontfuck a eb Pera aoe cares constituia un act do tridar 234% de Satine gf do dagitare seth ae . Le. era 8! ea 4 Poporui xt ayia fol ce ey aes P alu,s& sufere,sh ‘moar’ pentra @ acestei situa¥ii,Poporul Romén riimfne prad% unui zi genre Bete de! Sin presen muntllor nogtet,can oar! on Sued sees operat jan fugit pe munis. Pert eins tard adépost,fard arma gi imbrace= Winte, si dndiferent de clas’ social¥,oredint% sau idel politice an teem riglete de rezistent%,incepfnd prin atacarea ocupantilor sau comu dea-gi procura primole arne Melfi din ef Su cMzat,altii ston _ a orescut neincetat ou cei ce continue s% se indtepte spre it le De ani de sile,toti cei de acolo se fntreabh ci on 2i,clipé ou clip’ fare ofnd va veni ceasul eliberurii? B just,Dommule General,o&% poporal Roman ee 8% astepte dela altk natie si-1 libereze,c& noi insine trebue si ‘Slibertm. Dar, pentru rezistenja lor tenace, pentru bravura lor,acesti oa~ Cari isi varst s@ngele de at@tia ani merith sX aibi fnov—ajarea lumii Hci cd nu lupth mumai pentru ef Ingigi,oi luptS contra comunismulut. Mhexfeot conction;’ of acesta constituic 0 amenintare pentru intreaga onenir. ) Cu toat? lipsa medicamonvelor,a armelor si a muni tiilor,cu toate c% hra. per ost @e multe ori voaja de copaci fiarth eu api si amestecath ou ciu- cS vanatul rm cade in fiecare 21) ,au reugit st se montin’.s%-si im- heace% situatia,st se organizeze i sti se impun comunigtilor gi uni- @xymatei rosil cu care au venit in contact. ‘ane strategic a Buropei de angii nogtri,in afart c& reprezinti o regi Amportant& intr'un eventual rzboi,au o proprictate: rozisten}ii m Cosi de acolo,c&ci Carpatii sunt extrem de abrupt si acoperiti de “iva ocupat int@i, 24 mentine-Rezistentii din Carpati sau grupat ovigionare,oare varias& dela o regiune la alta.Gr- 6 formate in ce’ mai mare parte din $%rani,epoi munoitori ,fosti fur. eoti gi ofiteri.To 4 au experienta rusboiului contra Rusief din a- tf sanel ecegtia se mai af1H gi mult tineret-Plcoare rupli ts iectivels,pe care le pastreaz’ cu d@rzenie.Atat unit® ‘au esuat in inoercarea do 4 le disioca- comunistt au stabilit o zon de control 4,o%t@nd sk-i oblige a se pr mentin gi astizi in Carpa yi de reeietent’ -in Musoel,iunjii Redne! , Vron eitenes Oty i fabriod Hin Guile ferate,gi dX lista": © Ferd ,ou armate gi toatl Ponte er e ortii”,unde urmau si reziste,, a cel air det tersmne nano, ust aiferenta dintre Regele Ferdinand fan annie cari au pitat oncaree Pegalithfis gi 8 Veamaluse :-4- puxilor de exterminare prin munck fortat" unde victimele ajung"pe mina stlor de origin stréinX,oameni furs credintt Puri respeotul omului, cor, apliot un sistem de ucidere lent&",- cazuri citate gi de presa sbrsinx), 1 Prin tratatul de pace semnat de chiar Statele Unite si Anglia,in part II,1a olauze politice,Seotiunea 1,art.3,se impun Hen@atiel nosete obligat, "Rom@nia va lua toate masurile necesare pentru a asigura tuturor persoane de sub jurisdictia rnmink,fMr% depsebire de ras%,de sex,de limb¥ sau der. gie,folosirea drepturilor omului = & libert&tilor fundamentale,inolusiy bertatea de oxprimare & gandttdi,libertatea de presi,de servioi divin, de nie politio& si de intrunire’. Domnule Gensral,m& intreb si eu ca si ceil: 6.000.000 de Romini: esisth sau nu o Sooistate a Natiunilor Unite? @ fost sau nu lust vrendath in disoutie acest mars funebru al Poporului Romn? or::. nizatia Drepturilor Omului s'a sezisat ea de cele ce se petreo in Romfnia? S'a produs un act de scuzare a Vinovatilor? S'a dispus sanctionarea guverm. lui comunist din Rom&nia pentru neexecutarea tratatului de pace? Ce le mai r&m@me acestor oameni,in afark de Dumnezeu? Ce s'a ftout pank astXzi pentry ace oameni ce au fost aruncati fn zona de influent& rust, pentru scopuri politice,prin tratatul dela Yalta? . 5 Recent,dincolo de perdeaua de fier,comunistii au condamnat gi executat e&tiva din fostii lor colaboratori fideli timp de ani de zile.Ca urmare, +8 presa mondial s'a sezisat si pronuntat ou indignare fat% de aceasti f t& de™terngare". Dar,Domnule Presedinte, permit sk VA intreb: pentru o 16.000.000 de Romani ,condamnati la moarte,deportati,ucisi in mod lent in gérele de concentrare,de ce oare mu se seziseazH nimeni inod? De ce,dupt #ia ani,nu s'a pus inch aceastt chestiune in fata Natiunilor Unite? Poate,! mania e consideratS vinovat& o& a luptat in anii 19. 944 contra Rusiei muniste,in urma provod: e@i,care né-a occupa: > Li @ Pasarabia,in anul 19407 Apelul meu se indreapt’ ottre Domnia Voastri,> Sunteti singurul care poste azi st ia o atitudine hottritk in fata Nati rn Unite gi a Societitii Drepturilor Omului. tm calitate de lupttitor romn, adresez Domniei Voastre,luptitorului Eisenhower,. Natiunea Rom@n% are numai de un semn de soliaaritate & lumii libere. Pentru ea garanteazit o 800.000 de eroi din prinul r&sboi mondial gi cei 700.000 din rasboiul fierei comuniste,le cari se adaugh eroii Rezistenjei.In afari de cura) ealoul fn actiune,Poporul Rom@n are calitatea de a fi tenace gi cu s% ee.El gtie si-si prejuiasoi adevuratii prieteni,rispunzénd le prieteniv Prictenie.Natiunea RominX’ nu poate fi mai bine reprezentat% deo%t prin « luptktori din munjii Carpati,elemente de elit& din lupta contra comuni care s'au verificat pe ei ingisi,m¥rindu-gi valoarea ou fircare nouk re,din ce fn ce mai temuti de comunisti. Gu fnorederea c& Domnia Voastré pees ima fn considerare cele arktate ~* sus,¢i c& veti sisi o modalitate de a incuraja Natimmea Rom@nk in lupte pen reotstigarea libertHt{ii si integritktii teritoriului national,ros Dumnezeu si VS ajute in tot ce wweprindeti pentru asigurarea progre sul Matiunii Domniei Voastre si pentru restabilirea dreptului la libertate st lor subjugati de tiranta comunisti.- -& &@e RE &~ Extragem din giarul BULGARIA(33,p-4),ce apare la Roma fin italian’* eee cra inate Gi femidedtsl crogtin soa de exp monstrete fath de Rosenbergi,- pentru apiirarea vietii gi onoarei gefulul ov ei ‘lementare din Bulgaria, Nicola Petkov,care fu'trimis la span * easok Aida in apis fului partidului Enoviol, care zace des ani th inohisoard ee -sounstgts Pitas Sigs Codec arch Os Gergreaag sinat Al butranului statist ron, luliu nbepiscopul, Bexan, De oul otogtangl DPoatoiiel? Tpainte,de 2 i 2 eed ae auadat atneh int Entrees treo ou a 3 0 7 io 5 ane omnia atl triniiae, atonal Rosoierstior cart tates j 9} de ped 44 ce aya cate posit): a nga tunes soettag ateases ee DI te emlinulut -— {eit +GRNDIRE gi CRESTINISU ~ ORPODOXIE $1 ¢ Multuneso pentru revista-roastr’, ere Mereistantt net cotoliol Until jon immceeis ob aentore taerictine oe “agresivé.Crea ~si so siete etek areas ch suntetd ovrevisté de Or- rar aig Taree taee coe, bree mmacarticeal inesaoty Bas Dt ees (a picettin ck etntso vine is) Snvmpreeta soeamtatronte sem ‘1 de ficcare convertire la catolicism st pips berber cree she pee ‘pe sama convertitilor.Va simfiti Uae aaa aecte raion g,ioi-colo,s'ar putea si fi BIEMEb eee Hedadt cineva g@ndeste c& Orto- ea Pihees ok ae ae Guten cere eves —Soende: 6m alt aspect al ee a ooycecciae ees i n Cabolioisn cova conar putea-0 in i fasen shape pe soothe ;_fijain timp in tinp,vous romper des lances -cun os miele AGMaYdaA Indreptar,de pild& cu prietenul ,poate,un fel de parab f ss a port putin Bee toitncesuent Seetnot ate oe ee gi adevtrului orestin.in mumirul r @ gsi rispunsuri la Se ered einen Gin tndre pier cone ett re Blaga,- Périntele scrie randuri frumoase feline ce sates ccelandt eo poses Grogtin,pentra gandires. gi sotiunce ee eleoa devine 46 (1 pentru tine.. evine unghiul r S ees Gi alte dou oe a ee eored were ee ae eaeees problemelor,punctul de orientare.» ZL btin de Juseoats 2h ee Gnoal de orientare al tuturor problemel: i pupin #ieataltin'~ oriteri 22 Teo eee tiasoloc Yerois Se seetians ged yumane~ mi oe See a eee ereioe Filompfal g@ndegte ines; ¢ in ea multe probleme oare m primeso lumin’ direct dela eeisisiia ara: ilar altele nunat plezig: de pildk chestiunea ovolutiel,care este gi BS sey Sitex Rolnl eandirii crestimalul ma este mmai de A deduce Me's Hoo inde ain Bvanghelie o cale de gand gi un drum de fuptuire; m este mumal @-{i brim gandul din g@ndul lui Crietos,preoum avem 1a noi,1a un géndi- foarte modern si foarte leic,exomplul gi cazul poste unio 47 ini Gharles eDe Faye gi cazul filosofului ce i-a fost dascklul,Borgson;cu,o ouge- eo eecl outa be Hrisbos,si care in testamentul lui ultim 1-a gi eksit, i a ouprins: 0 gandire moderns care gisogte De Hristos - si fie sau m din Tul tua | Sh’ sinceritatea sa,deci in libertatea sa de génd. Rostul gand-~ “ne este inti de a-ti construi o viziune a lumii in care poate sit 8 SE tréjasos géndirea ta oregtin&; este sk-{i zidegti o lume _rafio- meidjae gandire in spirit modorn,dela care tu s% pagagti 1a Htstos-Der,dso! Wiel 6% cazi in cercul vitios,in potitia de prinéipii a fideismlut doest pag S1 fact oe din ater spe Hristos. : : 2 gt nostru s% adange cevé 1a g@ndul 4 m poate si-1 Somplataze;yrecum ol oe tecens See ee peeeinae - t w&spunsuri la chestiuni pe care niam fi cutezat chiar sai le punem, Dar m axtreaga istorie antici a omenirii @ avut de scop st ftureaso’ mod? 3 ental in care o& fie primité solia -gi Solul- lui Dumnezeu,tar primircs 7 ef sta fMout in epoca de aur a colei mai destvarsite maturituti gi con- omenegti, aga ganditorul modern sre rostul 38 construlascl o*lume in o omene viet 24 poath £1 gandith gi primitu.Dar rostul lui e gi cova ea de a oferi aluatplut cregtin a bogath care sti-1 valorifice,@sa lumoa gi gandires moderni,1a fiecare 1 are si ofere gandulul cregtin noi elemente de petrundere.G@naul modern ompleteaz’ orcstinismul,dar $1 valorifick,il realizeazd fn directii noi sauro Suo nova et vi Pee poate opme oli-1 imbogiteste:"profext de the » Fieoaro vreme gi fiecare neem Sekt astfel wenite @ Ti inlgato ate do Cregtinism,¢i a-1 aduce ,pontru aceea,velorile lor fire: i, zestroc lor strtmogegti,ce purced dela zidirea ‘lumii de oltre Tathl lui Hris- e Tattl nostru- 11 din lucrurile cele mad frumoase ce-am viicut in viatii-mi @ fost,la fie Misionerd dola Roma,la sférgitul Anuiut sf@nt(1950),felul cum pri 4ndemul Tirile acelea do veche culturd Ale Extremulu Ghina gi Jéponia,Indle ou Indo-Malaya: + #4 pentru un Orient mai _ve- strum gandeam: Gack poyd £4 leo: tx ganditor sincer -deci a. a ar Peon ae as eee sete se eee mae lic? Dac fe noastre naturale 5 ae specific,de adus prinos pindtiv Toperstiet lui Dumnezeu, rat a1 nostru(monit toomt acestes d&ruiri de pronia TetHlul cc~ nae 1iii nylon Bina lis reso,Tat% al naturii gi al harulud gratiel),atunci mi se pare ch se poate spune fr& jignire ot Ortodoxia are ceya de primit precum gi ceva de dat fa. % de Gatolicism. Cova de primit,intfi(spunem noi). adevirat c& 0 Ortodort Ge ce in ce mai putin fnolinat% a se opune Catolioismului,gi care s'ar fn. arepta spre sine insdgi,ar fnlitura tot mi mult chestia convertirilor, in n gura in oare s'ar menfine ca insigi la elementele sale esen{iale gi traditi male, in oare, in fond,este una cu Catolioisml.Dar,in directia,sau in star ‘aoeasta,Ea are s& vadk,ored,ch m poate fi,cK mu mai poate rimnea"oatholics" adiok eoumenio’,2urk Catolicism.. =§i ceva «gi multi= de dat(spunem ou totii!. “Got ofa se va regtsi in toath forma gi formula formal¥,ce este deja in cl. a mentete sale osentiale: UNA ou catolioismul,- atunoi Ba are si dea Catolicis- mind - Catolicismului nostru,adevurat,dar mereu necomplet,cagi Tmptritia lui eee mereu virtual gi in posibilitate ,Catolioismal nostru fn anu- nD 8 4 prea. unilateral si occidental - cea mai mare actualizare gi ; ea mai mare imbogitire din intreaga istorie a Crestinismului. Ce: ‘mare,pind 1a Gntoarcerca Neamalui fnsug ai Dommnlui.. Unitoa accasta oc mca ne este eae de St@ntul Pevel.Unires Ortodoxiel ou Catolicis- pag este poruncité de Domnul Nostru Isus Hristos.. Prédéric Tailiies a LIWIgGTE Fantastic Joaok r@nduniod sglobii Pémant,bktrank gard primitoare & Ser de umbrk gi lumink A tuturor trudifilor din lume, ; ey fn grddind Ce bun esti tu in zilele ou soare! # i plersioii ou flord trandefirite+m, 1 nodinogti,i-adormi ii legeni lin Gu bratele sub oap,ce bine mi-i Ia s@nul thu,gi nu-i fntrebi de mmo, - Gum stau aga in linigtea divin: Mioi unde merg gi nioi de unde vin. th -i cald gi chiam& la hodink, ‘Intoomad cao pe copiis. §t. 0. Tosif ey 86% Citim in DIBERTATEA(Varge},11 Tunie,p.2),o% fn grupul de f'rtinci,ca- f .& mers Bh felicite de ziua nigterii pe diotatorul iugoslav,se gtisea si te ae mde 18 = Ana Jenar din Satu Nou,"prima romfno% caro a avut ooazia st de eat ‘ovartgul es a itpmeateed mpovéstegte Invittttoarea Drences it la fnceput.Dar am reusit st-i oonving cX este o cinste oa fi ‘ f “sdel vé pe tovart: O« Pata, inbricatY intr'un ee Costum national,i-a dus un buchet de flori iea hirttieit pe rominegte.TMto -spune ea,sinoer- "vorbegte ou toti fn a- fel parc mu ar fi maregal gi conductor de stat.Ne-am fotografiat tn of- juri, in timp de trei ofre gi jumitate oft ne-am retinut acolo.M'a lu- (ph cap oi mi-a spus: acum z@mbesto.. C@and ne-am fotografiat dup% ma- sla Smbulzit.Ficoare a dorit s& stoa 1fmex tovartigul Tito.Bu am stat Parte ou o fnok tovarusk.D&nsul s'a apropiat de noi douk ¢i mia luat do “eap.lumea eealalth se uita cu pirere de riu la nol. Noi doi -spune Tito- n mad fotografiat odatk ou mAna dup% cap,dar m face nimio”.. Pentru a face din oleyi"activi gi congtienti atei" -sorie PEROVSIT antireligioasi in gooalk",manual pentru invk{ktori Bd. Statale Fe- comisaxiatulnd pentru Instructic ,Moscova, 1939)- trobue, "expli- omenese gi functiunile sistemului nervos,s% deducem _exista.In adever.niciun chirurg,care totus cerceteaz’ peste piclodath aga zisul suflet.Aga dar,ceeace spun preotii gi ore~ mpra sufletului,ntare nicio bazk logloi".. foes de petrol 4 natiunilor atlantice a fost in 1949 de tone loowlud sovietic,42.464.000. Acest raport s'a montinut in a- Dack ne gendim 1a imensa nevoie de petrol a Rugilor, pentru zect de tanouri,portru sutele de mii de vehioule nocesdre transporbulus ;pontru miile de vapoare de rXsboi ei comerdiale,pentru zecile de m ns, pentru transporturile internc,industrio i agriculturt,putem lus . unui expert englez,o% productia anuals do petrol a blooului -i-ar ajunge pontru douX luni de rtuisboi.- Mai trebuesc avute ip distante dela looul de productie la diferitele centre. Ast de petrol din Caucaz sunt 2000 de len pant le. Kfev, 2500 pe- PanK 1a Arhenghelsc, 3200 1a Leningrad, 3800 1a Praga, 5000 Bente gi 2000 1a Vindivostok; acci {mense posibilitayi —se a LA NOUX ANI DELA CAPITULARE _in legiturs cu migelia dela 23 August 1944,a16 o&rei tragice urmMri le ‘ @ poporul romn impilat,de boneficiile capitulurii i a et fugiji de team’ raspunderilor,- fi so tare Wee oat e@torva fragnente dintr'o carte,r&mas& necunosout’ majorititis publi- dilor rom@ne fn exil.E vorba de volumul "C s dittatori" al ae Se ieee nS Bucuresti ,d-1 ‘Boy; la n oe ctatori" ° mesou, si ea din volum privi- Poe kuninis acts ienneste ee Dredigitie’ée aduce velatiy le Lamee Je Faletului,la rivalitates ,adescaori $Uteasot,dintre 3 femoi, puse 1a duoerea $arii -Regina mami,d-na-Amtonescu si cee e tatiile Can pornite pe +: gi lovirea pe 1a spate @ soldatilor cé mureau pe tie D=l Bova Scopa,rtmas in Rom@nia gi dup cuderea lui Imssolini,oa tri- foe see al eS Badoglio,este foro. pe fa Cer “era péirerea pope roman, gercurilor cSrora 1i.sc-datoregte oapitu- {6 treaba d&nsului,fireste,desi mi fntelegem bine ce rost,si mai ales justificare,a avut amestecul activ al unui ambasador strin in chestiuni gsebit de grayoyca iegirea din rusvol sew contimusres ostilitattlor in oa~ ‘munai Ronfinii eveau dreptul st decide. Oricun,degi tn mara parte tenten- se,detele furnizate de autor,pentru cine etid s& citeaso% ei printre rén- ,dau prileg.de reflectii folositoare: - "Ia 7 Octombrie 1942, prin intermediul inteligentei doamne Nelly Catargi, | ayut,be Ascuns,seara,o convorbire ou Regina Elena.Regina mi-a spus: "Am yorbim singuri,tiindos stin of pot ayea Gncredere in’ Dv,desi va in- é it lucruri pe cre numai‘fiului meu gi miginud 9 ttyl mo 1T8-am_spus. 4 ou nevoe de un sfat si de un ajutér pricteneso.tn primul rand, yin cu m'a dndurerat faptul ok Maestatea Sa Regele Viotor Hmanuel ‘s'= @n termeni aspri fat% de mine,spun2nd of r¥u fac cM mi amesteo in Higa Yerii-Din informatitle avute de Best eee by detest Rates ot 3 s Activitate politick impotriva Axei.Pentru a nu putea lua con- Sst irre 1 Gia intereis de aléfel aucelut de Aosta st 'vins in Rominta st ecteze bazele unititilor italiene"mas".Nu este exclus,dat% fiind aceast we de spirit,ca Roma si nu-mi nei permite nici micar sk mi tntore in Ita- Bu sunt an8& periect la curent -intruc&t pror.Antonesou vine ogat’ pe “mink la Palat sX arate cum stau lucrurile,si,desi eu am odtat fn repe~ “rénduri s'o ovit,dinsul a insistat si asist si éu la prezentarca expo- ~ ou realitatea’ situatied politice gi militdre.Stiu prin urmre c% do fmalte ori aliatii nostri au c&utet st'turbure relatiile dintre Italia si inia.B joack ieee @ou% tablouri,la Roma si la Buouregti.Bi au tor % ideia unei calmtorii a Iwi Ciano fn Ron@nia,aé teama_oonsccintelor, po- le ‘ale ‘mei injelegerd intre noi.§i tot ef Su’spus la Roma ci eu sunt in finl meu are aceleasi tendinte. Be rates veap iu jorie o seriscare regined Blena,dela care am prinit rispuns foarte tandru gi afectuos,der sunt informati of la Roma se crede gu ne f4 vaeut cu ochibuni un complot contra meregalului Antonescu.2u gi ‘met mi guntem capabili de comploturi.Eu m m& coup direct cu Politioas | edimoioas’ unui consemn el tatiiui mou,care-mi spunc® ox ferieia, chiar cand ozitie inalt& in viaye unui Stat,m trobue sk se coupe de politi - ee Rte 'a antervent $n treburile publice alta e a aptira pozijia fit’ fay = egeasta @in urm’ cored of este datoria mea precist. Acum,nimeni m fi st&t do ord gi mu infelesgi cl ne Indreptin ou pagi repezi spre do- 4 of e bine st deschidom ooh c&t mai e timp. situatia aici a dev.- Gt Slorabilé.Piul meu este légat ou totul la o parte.De cate ord | SH tack un gest,si 1a o hotrire,st oxprine 0, plrere »naregalul Antonese. ne in nodal gei mai net sf mu’se amostece in treburile tare so compart ou gi get magink eleeenisgyiein ayut oleeniri durereass Sed Auirerete fe tocarta Ja sugestia a-nei Goga,care a Oe ee sei coocdacre Bemlaleatos de eetatante drept un 4- sutletut vounten (ratati oa ei oun ar trebui s% ne suporte, ¢1,c°- : Seen ah cs ace eurtotul, tntr'o aiyparcgalul 9 dat’ in cite se gier gfornau in epital toate dependentele 41 ,dand af- ti Be ‘Sams ftr¥ oa Piul meu s& fi fost mis A oamenii nogtri de servici et fost ay Mieeory ta RUSapeeetel gi" hs "Phan dhseha at, a eee og mi are aso amesteca in treburile statu- bn can of gerd gtatului duc tara la salvare ¢ mm la do- eié asthgi! Dv vi dati soama cX sceastt situayie mi por=B-. dura multh vreme,esto insuportabils pentru fiul mou.Nu este oxolus nthe! punt ai.iao% mergem fnainte fga,o% no pomenim ou c-ooupatie nemtoasol nanioisNomtii gtiu proa bine date sunt adeviratole sontifente ns romin.Tnainte de a ne vedea fn fata uned astfel do eve: re datoria si intervins - gi va interveni". Cum se vede,rogina-mami nu se v@ra deloc in treburile statwlui,oreain- cloast sfatului bunului stu tath.. De accea oi amostocK,in oonvordire, conti. nuu, prestigiul t@nkrului Suveran, Bee eear anit oeree aan situatiel po. iitloe gi militarc. I sc pare oxoolont sistomil ongloz’al rogalitutii, ou o digtia inst oa Palatul si judece daok so mergo spro salvare sau spre dozast: 3 ma guvernil sat. po: Do altfel,autorul volumului sorio textual: "tn Ampul anilor lugubri ai dominated gormano In Buropa,Regina Blom a agtic- tin. at tee fost suflotul resistanted antigermane: & Taepirst oft. z: Mo Fry 50) A a Ss 10 gAbA1, 20 joa th. apo. Hveste inddpaoitatea as A Srbangea barcdopaed aso se cot origariein Falat,a Ini Antonogon, oi daroa 9a Bateraiul Bounkeag, far dinpoesave a’ Enaleas aaah pe SapVS AY phot ok he. le de conjuratii. Tn ce priveste intersicorea Aotivithtii asistentialo,caro a fiout o fim. rh até do po ype timpul, primulut rasbot moniial ain Regina Maria,am fi Preferat sX mi amintim aioi ok, imediat dup bombardarca Ploestilor si a Giunti petrolitero go etitzo olay Waestatea oa Rocina-tmps in sia, fio. 201 Si -visitoce po biotii Romani, a $ mitilati pontrua inteleso fn oft oh trebue si laso liber inveazied musoklesti,- of pe aviatorii,atunci ou cari sta afal Y i Suggand ou oart se, Hatre amas Zonrve sania tp Ouorbgec cme oroién of fr Es ac gece ead, nee Soret ise ove meopay An luet parte 5: caret 1a Pat ol 1s palatul prineipesed eitedbora.Pransurt torded ple,du daractor a: O- © poporuly wA- prinoipese: sébeta.Pranzuri totde: a ni i ‘08 ‘amiliar. Dar a Amma ATO 98 ne sc Bree rte ee naked emt cto te eet a ae rome sC meso, in te sispolie ole si Regina vorbean o >) 2er Foarte adesoa ecte oe si militare,oo so mocha te MASH nu ore ae naturk s% bnoure spirityl diotatorului,oars ora convins de victoria gor- mani si se bitea pent oa". Tnoheiom, pentru a mu rimfnea ou gura amark,1a reovooarea acestor, fapte auplt ant ae gilo dela conitoroa oapitultcl son un opisod de ou totul <: 3 OVS; 1@! Lut joopas or, Vi ESnBBou de spre Naniu St at { ARYL, SPURS la un monont cod uk Opo: 1 jemna sti Toot Aagolag oru; "Bu,po opozanti i-a onorst|" pao - pentru a=: ; @ Varegalul, privindu-1 ha. FHS pun: mio’ Ym, mal", toonad pentra asta oposangid eau trims Specie: ketone sous on faye plixtom- Ini de oxeoutie rusesc.. ine a mare: dee, Sn mod 800, 0 * 8 &&R & # && ‘Mtr'un inimos articol desnro"Basarabia, pimant rom@neso"citin in TI- LOMANK( IT, 9-11,p.8-10)cAtova inoxactitht1 istorice,care,pentru serioc- , aitates uroblemed sera negregit mai bine daoX lipseau.Se spune,de pilds,oh Roeasti provinoio"a dat BELA dunastie de domitort Jurit Rontnegtd , po Basn- a ee. pean tt de toatt lumea gi care mi ne soado ou nimio dropt os 50 toomad pe dos! of Basarabii,veniti dela Argos,au dat numele lor pirt 408 a regiunii,unde ajunsosert ee eee wea bpol? Moaxtea lui Ton Voda cel Cumplit © pus 1a 1572,adioM tn anul ofr abia fnmoepea domnia; anticipatt o ei domnia lui Cuza: 1A 18561; printz peers ape esate in Bassxetta mint oltas tire ¢rent,tayril Binulos: pean ola pone Wi rotaaduy= oand ea 88 sean din Areal s iscct an @1 doilea in Olt.Lipsogte fn schimb,din listt, Mihail K: c stargityincopatul raeboiulad It mondiel 0’ pas 1a 2’ tanto ost Orede of "pentru a no Sntoarce biruitori fn tart.. ave pare ¢ zegeli:sien ceprenentatt prin porsoana M.§,Rcs 8 of Franta,buntoart,lipsith oam do mult 4» a 1iberat numad din grogalt; of Germania oriontalii, to- Cehosiovacia etc.,nu se vor lidera in vooii veoilor; ot,in stergtt = toxi" von £4 Dot, gt joumva yunole trtburt ‘afrieane choi Rusia ¢: ya vor pierde ambole otal: din lipsi de simboalo.. Npehtpes Bite dovmupeed Srelget a weoatenae Herat 4 sala de oo Basarab a ‘od: ome a via primele mod hi} iorul va fi fos Sra ese beeper tama aero rast io; les prin spiritiom--