¢ la primirea organelor de asamblare; inainte de montaj Suruburile autoforante trebuie si fie conform SR EN ISO 15480 si uruburile autofiletante conform SR EN ISO 1481, SR EN ISO 7049, SR EN ISO 1479 sau SR ISO 10509 Pregitire si asamblare Generalitati jn acest articol sunt stabilite cerinjele pentru tfiere, formare, gturire si asamblare a elementelor constituiente din ofel, pentru a fi incluse in ensambluri Structutile trebuie fabricate cu respectarea cerinjelor din art 10 gi a toleranjelor specificate inart 11 din SR EN 1090-2:2008 in fiecare etapa a fabricatiei, fiecare piesa sau pachet de piese similare ala elementelor din ofel, trebuie identificate cu ajutorul unui sistem adecvat. Tdentificarea poate fi realizaté, dupa caz, prin grupare de loturi, prin forma si dimensiunile clementului, sau prin utilizarea marcailor durabile si distincte, aplicate astfel incat s4 nu produca degradari. Nu sunt permise crestiri cu dalta Manipulare si depozitare Produsele constituente trebuie manipulate si depozitate in conditii conforme recomandiirilor producdtorului Un produs constituent nu poate fi utilizat dupa durata de depozitare specificata de producttorul stu. Produsele care au fost manipulate sau depozitate intrun mod sau o durata de timp, care au putut determina deteriorare semnificativa, trebuie verificate inainte de utilizare, pentru a se asigura c8 acestea inca sunt conforme cu standardele de produs relevant. Elementele din ofel pentru constructii trebuie impachetate, manipulate si transportate th deplini siguranfa, astfel inca si se evite deformatiile permanente si degradarea suprafetei sit fie minima. Trebuie aplicate, dup’ caz, masurile preventive pentru manipulare si depozitare, specificate in Tabelul 8 - SR EN 1090-2:2008. Taiere Taierea trebuie efectuata astfel incdt sf fie tndeplinite cerinjele din SR EN 1090-2 cu privire la toleranjele geometrice, duritatea maxima si rugozitatea marginilor. NOTA: - Metodele cunoscute si recunoscute de tdiere sunt cu fierastraul, cu foarfecele, cu disc, tehnici de taiere cu jet de apa si termica. Se recomanda utilizarea taierit termice manuale rumai cénd utilizarea unui procedeu mecanic nu se poate, practic, realiza. Muchiile taiate se vor curija de zguri, iar crestiturile se vor inlatura prin polizare. Verificarea calititii tlieturilor se va efectua cu comparator cu cadran (SR EN ISO 463:2006 ) gi subler (SR ISO 3599:1996, STAS 1373/3-73), De asemenea, se vor folosi mostre de tiieturi din tabla de otel $235, $275 gi $355. Marginile pieselor care se sudeazi vor fi curijate gi polizate pe o litime de 30 mm pe ambele parti Formare Ofelul poate fi indoit, presat sau forjat Ja forma cenut& prin procedee de formare la cald sau Ja rece, cu conditia ca proprietitile sé nu fie reduse sub cele specificate pentru materialul prelucrat. Elementele formate care prezinti fisuri, desprindere lamelar’ sau deteriorari ale acoperirilor de suprafata,trebuie tratate ca produse neconforme. Pentru marcile de ofel pana la $355, inclusiv, procedeul de formare la cald trebuie st aiba Joc in domeniul rosu al temperaturii si temperatura, durata si viteza de ricire trebuie adaptate tipulu jode ofel utilizat. indoiree si formarea in domeniul albastru al temperaturii (de la 250 °C pana la 380 °C ) nu sunt permise. Daca trebuie corectata deformatia prin indreptare cu flacira, aceasta trebuie objinut& prin aplicarea local® a c&ldurii, asigurand c& sunt controlate temperatura maxima a ofelului si procedeul de ricire, Giurire ‘Acest articol se aplict pent efectuarea giurilor pentru imbinari cu elemente de imbinare mecanica gi bolfuri Daca nu se specific’ altfel, diametrele gaurii trebuie si indeplineascd urmatoarele conditii © Gluri pentru suruburi pasuite si boluri Clasa HI conform SR EN ISO 286-2 pasuite © Alte ghuri 0,5 mm, diametrul giurii se considera media {ntre diametrul de intrare si de iesire Gaurile pentru elemente de imbinare pot fi formate prin orice procedeu (gaurire, poansonare, tiere cu laser, plasma sau alti metoda termic8) cu condiia ca acesta s& lase o gaurd finisati, astfel inca a) cerinjele pentru t&iere cu privire la duritates local si calitates suprafefei tiiate, conform SR EN 1090-2, si fie indeplinite; bb) toate perechile de gauri pentru elemente de imbinare sau bolturi coincid exact unele cu altele astfel incat elementele de imbinare sX poati fi introduse liber in elementele asamblate tntr-o directie perpendiculara pe fetele in contact. ‘Poansonarea este permis numai daca grosimea nominal& a elementului nu este mai mare decat diametral nominal al giurii sau, pentru guri necirculare, deca dimensiunea sa minim’. Tnainte de asamblare, trebuie indepartate bavurile. Dack ghurile sunt forate intr-o singura operajie prin elemente tinute impreund care nu trebuie separate dup’ ghurire, este necesar’ ‘indepartarea bavurilor numai din gurile exterioare. Asamblare Asamblarea elementelor trebuie realizat& astfel incat si fie indeplinite toleranjele specificate tn Anexa D2.8 - SR EN 1090-2:2008, Verificare asamblare Concordanta intre elementele fabricate, conectate in mai multe puncte de imbinare, trebuie verificaté prin utilizarea gabloanelor dimensionale, masuricilor tridimensionale exacte sau printr-o asamblare de probé, inlocuindu-se piescle care nu corespund, Nu se admit corectarea prin pilire sau fn carcasd cu sudura a gaurilor necorespunzatoare. Asamblarea de probit reprezint# punerea impreun& a suficiente elemente ale unei structuri complete pentru a verifica concordanfa lor. Atit pe ansamblul structurii, cat si pe subansamble se efectueaz’ misuritori, rezultatele ‘nscriindu-se in figele tehnologice anexate la proiect. Sudare Generalitati Sudarea trebuie realizata in conformitate cu cerinjele parfii relevante din SR EN ISO 3834. ‘indrumari pentru aplicarea lui SR EN ISO 3834 cu privire la ceringele de calitate referitoare la sudare prin topire a materialelor metalice sunt oferite in CEN ISO/TR 3834-6, Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplic& la executia in uzind a pieselor structurii metalice, inclusiv preasamblarea in uzina. Sudarea se poate executa prin procedee de sudare definite in SR EN ISO 4063Program de sudare Un program de sudare trebuie oferit ca parte integrantt planificésii producfiei, cerutt de partea relevanté din SR EN [SO 3834 Continutul unui program de sudare este prevazut la articolul 7.2.2 - SR EN 1090-2. Daci sudarea sau asamblarea acoperi sau mascheazA suduri efectuate anterior, trebuie acordata © atenfie special pentru a stabili care dintre suduri trebuie executate primele si posibila necesitate de a verifica/incerca aceste suduri inaintea efectuarii urmatoarelor suduri sau inaintea asamblarii elementelor care le mascheaza Calificarea proceduritor de sudare si a personalului pentru sudare Sudarea trebuie executati cu proceduri de sudare calificate, utilizand o specificatie a procedurii de sudare (WPS - Welding procedure specification) in conformitate cu partile relevante ale EN ISO 15609 sau SR EN ISO 14555 sau SR EN ISO 15620, dupa caz. Sudori trebuie calificayi conform SR EN 287-1 si operatorii sudori conform SR EN 1418. inregistrarile tuturor incercarilor pentru calificarea sudorilor si operatorilorsudori trebuie pistrate si disponibile. Pregitirea si executarea sudrii Generalititi Pregatirea imbinari trebuie s& fie corespunzatoare procedeului de sudare. Daca procedurile de sudare sunt ealificate conform SR EN ISO 15614-1, SR EN ISO 15612 sau SR EN ISO 15613, pregitirea imbindrii trebuie sa se conformeze tipului de pregitire utilizat la verificarea procedurii de sudare. La pregitirea imbindrii mu trebuie si existe fisuri vizibile. Fisurile vizibile trebuie indepartate prin polizare si geometria imbinai corectata, daca este necesar. Toate suprafejele care se sucdeazi trebuie si fie uscate gi firé materiale care pot altera calitatea sudurilor sau impiedica procedeele de sudare (rugin’, material organic sau depunere de zinc), Grundurile primare aplicate in fabrica (grunduri de uzinare) pot fi fasate pe marginile de sudat numai daca nu afecteazd negativ procedeul de sudare. Depozitare si manipulare materiale consumabile pentru sudare Materialele consumabile pentru sudare trebuie depozitate, manipulate gi utilizate conform recomandirilor producatorilor. Daca electrozii si fluxurile trebuie s& fie uscate gi depozitate, trebuie indeplinite recomandarile producttorilor cu privire la nivelurile de temperatura si durate, Protectie fafi de conditile atmosferice Atat sudorul cat gi zona de lucru trebuie protejafi corespunzator impotriva efectelor vantului, ploii si zapezii Suprafetele de sudat trebuie mentinute uscate si fri condens. Daca temperatura materialului de sudat este mai mick de 5 °C, poate fi necesara o incalzire corespunzitoare Asamblare pentru sudare Elomentele pentru sudat, trebuie aliniate corect si mentinute in pozitie prin suduri de prindere provizorie sau prin dispozitive exterioare si blocate pe durata sudatii initiale. Asamblarea trebuie executati astfel incét realizarea imbinarilor si dimensiunile finale ala componentelor sa respecte tolerantele cerute, Trebuie avute in vedere masuri corespunzitoare cu privire la deformare si coniractie. Elementele de sudat trebuie asamblate si menginute in pozitie astfel incat sa fie usor accesibile si vizibile de catce sudor. [a1Predncizire Preancalzirea trebuie efectuatt conform SR EN ISO 13916 gi SR EN 1011-2. Prinderi provizori Dac procedura de asamblare sau de montare necesiti utilizarea unor elemente fixate provizoriu prin sudare, aceste elemente trebuie pozitionate astfel inc&t s& poatd fi ugor indepartate, ‘fri degradarea structurii permanente de ofel. Trebuie efectuat un control adecvat pentru a se asigura c& produsul constituent mu prezint& fisuti pe suprafata zonei de sudura provizorie. Lungimea minima a unei suduri de prindere trebuie sa fie cea mai mic& valoare intre de patru ori grosimea p&rtii celei mai groase sau SOmm, in afar de cazul in care se poate demonstra printr-o ‘ncereare c& o lungime mai mic& este mai satisficdtoare Toate sudurite de prindere provizorie care nu se incorporeazi in sudurile finale trebuie ‘indepartate, Sudurile de prindere provizorie care trebuie incorporate in sudura finala trebuie s& aiba forma corespunzatoare sis fie executate de sudori calificati. Sudurile de prindere provizorie trebuie si fie fara defecte de depunere si si fie curstate cu atentie inainte de sudares finala, Sudurile de prindere provizorie fisurate trebuie indepartate. Sudari in colt sudura in colt, ca metal depus, nu poate fi sub dimensiunile specificate pentru grosime si/sau dlistanta la baza rostului, dupa caz, Iuand in considerare urmatoarele: a)grosimea total poate fi realizat& prin utilizarea procedurilor de sudare pentru procedee de sudare cu patrundere adanca sau partial bjdack o abatere h depageste limita imperfectiunii, aceasta poate fi compesat8 printr-o erestere a gr0simnii a~aum*0,7h unde arom este grosimea nominalé, specificat Langimea minima a unei treceri a sudurii in colt, cu exceptia intoarcerilor de eapat, trebuie sit fie cel putin de patra ori lungimea parti laterale a suduri Nu trebuie realizaté o sudura de colt discontinua, atunci cand un fenomen capilar poate conduce la formarea de pungi de ruging. Dacii extremitatea unui element este imbinata numai prin suduri de colf longitudinale, lungimea ficedrei suduri nu trebuie s& fie mai mic decdt distanga transversalA care le separs. Suduri cap Ia cap ‘Trebuie verificat® pozitia sudurilor cap la cap utilizate la inidiri pentru a adapta Iungimile disponibile ale elementetor in ceea ce priveste compatibilitatea cu calculul Capetele sudutilor cap la cap trebuie sa fie astfel incat si asigure suduri sindtoase cu grosimea completa, Suduri cu pairundere completa sudate pe o parte, pot fi realizate cu sau fara material metalic sau nemetalic pentru suport la ridacina. ‘Tratament termic dup sudare Daca elementele sudate trebuie supuse unui tratament termic, trebuie demonstrat c& procedurile ulilizate sunt corespunzatoare. Recomandéri cu privire la cerinfele pentru calitate ale tratamentului termic sunt prezentate in ISO/TR 17633. Executarea sudirii Trebuie avute in vedere precaufii pentru a evita urma de arc gi, dac’ urma de are s-a produs, suprafata ofelului trebuie polizat& ugor gi verificatd, Se recomand& ca verificarea vizual& si fie completata cu verificare cu lichid penetrant sau pulbere magnetics. lzDefecte vizibile, ca fisuri, cavititi si alte defecte neacceptate, trebuie eliminate de pe fiecare rind, inaintea depunerii rindurilor urmatoare. Trebuie acordati o atentie deosebit’ zonei dintre sudura si metalul de baza. Criterii de acceptare Elementele sudate trebuie sa fie conform cerintelor specificate in articolele 10 si 11 din SR EN 1090-2. Criteriile de acceptare pentru defectele sudurii trebuie s& fie conform SR EN ISO 5817. in caz de neconformitate cu criteriile de mai sus, se recomandi judecarea fiecarui caz, individual. Pentru a decide dact sudura se accept sau trebuie reparata, eveluarea trebuie s& se ‘bazeze pe functia elementului si caracteristicile defectelor (tip, marime, amplasare), Pentru a evalua acceptarea defectelor se pot folosi SR EN 1993-I-1, SR EN 1993-1.9 $i SR EN 1993-2, imbinare mecanica Generalititi Fururile trebuie s4 aiba comportarea la coroziune si rezistenja mecanic& compatibile cu cele ale ¢lementelor alaturate imbindrii, Trebuie acordata 0 ateniie deosebiti riscului si implicatiilor coroziunii galvanice care rezulta din contactul intre metale diferite. imbinari cu suruburi Dac& nu se specifica altéel, suruburile si piulijele nu webuie sudate, Pentru guruburi nepretensionate, trebuie s& raménd afera cel pujin un pas al filetului (in afar de iesirea filetului), {ntre suprafafa carea reazem’ piulita si portiunea nefiletata a tijei Piulifele trebuie s& se fnvarta liber pe gurubul lor ceea ce se poate verifica ugor la asamblarea ‘manual8. Orice ansamblu de piulifa si suru in care piulija nu se invarte liber, nu trebuie folosit Piuliele trebuie montate astfel incat reperele lor de identificare sa fie vizibile pentru verificare dupa asamblare. ‘Trebuie utilizate saibe plate la imbindri cu gluri alungite sau gluri supradimensionate. Pentru a ajusta lungimea de stringere a suruburilor se permite utilizarea unei gaibe plate suplimentare sau pang la trei saibe cu grosimea totala de maximum 12mm, Acestea trebuie amplasate pe partes care nu se inyarte la strangere, Grosimiea saibelor plate nu poate fi mai mica de 4mm, Trebuie utilizate saibe inclinate dack suprafaja elementului constitutiv este inclinata faja de planul perpendicular pe axa surubului, sub un unghi mai mare de: a) 1/20 (3°) pentru guruburi cu d<20mm; <1 ) 1/30 (2°) pentru suruburi cu d>20mm. tor Strdingerea guruburilor nepretensionate je Elementele sudate trebuie stranse impreund astfel Inca fuururi pentru ajustarea imbinarii, Pentra elemente,2 existe in contact ferm. Se pot utiliza gi SA se evite orice stringere a grupului de suruburi trebuie efectuat surub cu surub, thkepant g/imai rigid’ a imbinacii si mergind, progresiv, spre partea cea mai puti A o stringere pind la refuz uniform’, pot fi necesare mai multe cicluri de str NOTA 1 - Partea cea mai rigid a unei tmbinari-ca-ecfiSé cu sectiune in I, se situcazi, in general, la mijlocul grupului de suruburi de imbinare, Partea cea mai rigida imbinirilor cu placa de capit cu secjiune in I, se situeaz8, de obicei, lang’ tipiNOTA 2 - Termenul "pana la refuxz’, inseamni, in general, ca se poate obtine prin efortul unui singur om care utilizeazi o cheie cu dimensiune normala, fara prelungitor si poate fi definit ca ppunctul tn care o cheie mecanicd incepe si bata. Dupa steingere, surubul trebuie si patrunda dincolo de faja exterioard a piuli pas complet al filetului imbinarea clementelor subfiri Acest artico] se aplic& elementelor subtiri cu grosime de pana la 4 mm. Produsele pentru tmbinare trebuie utilizate conform recomandarilor produc3torului produsului Lungimea si forma filefului trebuie selectate in functie de aplicatia specifica si de grosimea produselor constituente care trebuie imbinate. Lungimea efectiva a filetului trebuie s& fie astfel incat portiunea filetata si se angajeze fn elementul suport ‘Dacd se utilizeaza un inel de etansare, la alegerea lungi ‘grosimea inelului. Daci nu se specified altfel, produsele de imbinare trebuie amplasate in adancitura cutei. Daca suruburile sunt strénse in partea de sus a profilului de acoperire, trebuie avutd grijé sB se evite formarea de adancituri in punctul de patrundere. Indicatorul adancime al surubelnijei mecanice trebuie reglat, pentru a comprima inelul din elastomer, in limitele date de producstorul produsului Suruburile fra inele de etangare trebuie montate prin utilizarea unui dispozitiv edecvat de control al cuplului sau adancimii, pentru a evita suprastrangerea Montare Conditii pe santier Montarea nu rebuie si inceapa tnainte ca zona prevazuta pentra Iucrarile de construcyii s& corespund’ cerintelor tehnice in ceea ce priveste siguranja lucrarilor, care trebuie s@ tina seama de elementele prevazute in art 9.2 din SR EN 1090-2 Metoda de montare ‘Metodi de montare bazati pe proiect Daca stabilitatea structurii montate partial nu este evident, trebuie previzutt o metoda siguré de montare, pe care s-a bazat proiectul. Aceastt metodi de montare trebuie s ia in considerare ceringele prevazute la art 9.3.1 din SR EN 1090-2. Metodi de montare a executantului © descriere a metodei de montare a executantului, trebuie pregatita si verificat conform regulilor de proiectare, indeosebi in ceea ce priveste rezistenfa structurii montati parjial la inc&rcarile de monate gi ale inctirctri Expunerea metodei de montare trebuie si descrie procedurile utilizate pentru a monta in sigurant& constnuctia metalicd si trebuie si ia in considerare ceringele tehnice cu privire la siguranta , cu cel putin un filetului trebuie luata in considerare lucratilor. Expunerea metodei de montare trebuie si se refere la toate punctele relevante de la 5.10.2 gi, in plus, trebuie s& se iain considerare punctele previzute la art 9.3.2 din SR EN 1090-2, Releveu Reazeme, ancorari si aparate de reazem Instalarea aparatelor de reazem structurale trebuie s8 fie conform cerintelor din SR EN 1337- 11-2002. Daca trebuie cimentate spatiile libere de sub placa de baza, trebuie utilizat material proaspat, conform 5.8 din SR EN 1090-2, Materialul de cimentare trebuie utilizat conform 9.5.5 din SR EN 1090-2 iDispozitivele de ancorare in clementele de beton ale structurii sau in structurile alaturate tuebuie realizate conform specificatiei lor. Montare si lucriri pe santier Marcare Flementele asamblate sau montate individual pe santier trebuie sa aiba alocata o marcare de montare. Metodele de marcare trebuie s8 fie conform 6.2 din SR EN 1090-2 Manipulare si depozitare pe sentier Manipularea si depozitarea pe gantier trebuie si indeplineasc& cerinfele de la 9.6.3 din SR EN 1090-2. Montare de proba Orice montare de prob pe santier trebuie realizat4 in conformitate cu cerinjele de la 6.10 din SREN 1090-2 Montarea de proba trebuie luatt tn considerare = pentru a confirma potrivirea intre elemente; = pentru a valida 0 metodologie, dacd secventa de montare pentru a garanta stabilitatea in timpul montarii necesiti 0 evaluare prealabild; ~ pentru a verifica durata operafiilor, daca pe santier sunt conditii restrictive prin limitarea timpului de tucra, Metode de montare Montarea constructiei metalice trebuie realizati conform metodei de montare descrise la art 9.6.5 din SR EN 1090-2 Elemente de inchidere Elemente de acoperis Tabla profilatd se va prinde de clementul suport in cuta inferioara cu suruburi autoperforante, cu boljuri impugeate, cu suduri in puncte, cu suruburi sau alte tipuri de conectori, care nu vor iesi din Iucru tn exploatare, prin smulgere sau forfecare inainte de a se produce sfasierea tablei. Acesti conectori se vor fixa in elementele suport trecdnd prin cutele tablei, care reazema direct pe acestea, dar nu la 0 distant mai mare de doua cute. Ambele capete ale tablelor profilate se prind pe elementele suport. Distanta de la conectori si pana la marginile tablei profilate sau pana Ia capetele ei libere, trebuie si fie suficient de mare pentru a evita pericolul spintecarii premature a acesteia. Pasul dintre imbinarile de continuitate intre panourile adiacente de tabla profilaté nu va fi mai mare de 500mm. Panoutile sandwich vor fi prinse de elementul suport cu suruburi autoperforante previzute cu saibe cu gamniturd de etangare. Prinderea se va realiza pe fiecare cuta superioara Tratare suprafefe Sistemul de protectie anticoroziva a confectiilor metalice pentru structura de rezistenth se vva realiza in conformitate cu indicativului GP 111-2004 ,Ghid de proiectare privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din ofel", Nivelul de performanta pentru sistemul de protectie anticoroziva pentru clasa de corozivitate a mediului C2, cu durabilitate medie M (pentru o duratt de protectie intre 5=15 ani) se va realiza conform punctului 5.3.2. din GP 111-2004. Pentru durata de viafi estimati a protectiei anticorozive si categoria de corozivitate, gradul de pregitire a suprafetelor trebuie si fie conform Tabelului 22 - SR EN 1090-2, adica Pi. [25Toate suprafetele pe care trebuie aplicate vopsele si produse conexe, trebuie pregitite astfel ‘incat sa indeplineasca criteriile din SR EN ISO 8501. imbinarile, cu exceptia celor rezistente la lunecare, nu trebuie realizate cu vopsea in exces pe suprafetele in contact. Cel mult, suprafefele in contact si suprafejele de sub saibe trebuie tratate cu sgzund si un substrat, daca nu se specifica altfl (a se vedea Anexa F.4 - SR EN 1090-2). imbinarile cu guruburi, inclusiv zona perimetral& din jurul unor asemenea imbintiri, trebuie ‘tatate cu sistemul complet de protectie anticorosiva specificat pentru restul constructiei metalic. inainte de asamblare, se recomanda s& se trateze zonele si suprafetele care au acces dificil dupa asamblare. Protectia anticoroziva a constructiilor metalice se va face in conformitate cu exemplele din GP 111-2004, punctul 5.3.2 pentru clasa de coroziune C2, pentru o durati de protectie intre 5 +15 ani, iar materialele pentru sistemul de protectie ales trebuie sa fie agrementate de INCERC Bucuresti iar utilizarea lor se va face prin contactarea producatorului care va pune la dispozitia beneficiarul figele tehnice gi va oferi garantii Executia lucrarilor de protecfie anticoroziva a structurii metalice din ofel, sé va realiza conform indicativ GE 053-2004 “Ghid de executie privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din ofel”. Curitare dupa montare Curijarea elementelor subjiri rebuie efectuatd zilnic de tijele niturilor oarbe, span de la gaurire etc., pentru a preveni degradarea prin coroziune. Procedurile de curatare a elementelor din ofel inoxidabil trebuie s& fie adecvate pentru marca produsului constituent, finisarea suprafejei, functia elementului gi riscul de coroziune. Solutiile foarte acide, utilizate uneori pentru a curita zidiria si tiglele, nu trebuie si intre tn contact cu ofelul pentru construct, inclusiv ofelul inoxidabil. Daca se produce o comtaminare de acest tip, solutiile acide trebuie spalate imediat cu cantititi mari de apa curata Toleranfe geometrice Tolerantele geometrice trebuie s& respecte prevederile articolului 11 din SR EN 1090-2:2008. Verificari, incerciri si remedieri Produse si elemente constituente Documentele livrate cu produsele constituente trebuie verificate pentru a se asigura ci informatie despre produsele livrate corespund celor comandate Aceasta verificare a documentatiei este destinati, in general, pentru a preveni necesitatea de a ‘incerca produsele. Daca defectele de suprafati ale produselor din ofel aparute in timpul pregétirii suprafefei sunt reparate prin utilizarea unor metode conforme cu SR EN 1090-2, produsul reparat poate fi utilizar. Documentele livrate cu elementele trebuie verificate pentru a se asigura ci informatiile despre clementele livrate corespund celor comandate. Daca documentafia livratd nu include o declarafie a furnizorului care prevede cit produsele sunt conforme cu specificatiile, aceste produse trebuie considerate ca produse neconforme pani cand se poate demonstra ca ele indeplinesc cerinfele planului de verificare si incercare, Fabricatie: dimensiuni geometrice ala elementelor fabricate Planut de verificare trebuie s& ia in considerare cerinfele si ver constituente din ofel pregatite precum gi ale elementelor fabricate. Criteriile de acceptare trebuie si fie conform SR EN 1090-2 art. 11.2, Abaterile trebuie masurate avand in vedere orice contrasigeati sau deformare specifica. icdrile necesare ale produsclor 126Daca la verificarea de receptie rezult identificarea de neconformitati, actiunea pentru acele neconformititi trebuie s& fie dup’ cum urmeaza: > in masura posibilului, neconformitatea trebuie corectata utilizind metode conforme cu SREN 1090-2, apoi supusa unei noi verificéri;, > daci nu este realizabilA corectarea, pot fi efectuate modificari ale structurii de ojel pentru a compensa neconformitatea, cu conditia ca acestea sf fie conform procedurii pentru tratarea neconformitifilor. idare Verificarea inainte gi in timpul sudarii trebuie inclus® in planul de verificare conform cerinfelor prezentate in partea relevant& a SR EN ISO 3834, Metodele de control nedistructiv (CND) trebuie selectate conform SR EN 12062 de catre personal calificat conform nivelului 3 definit in SR EN 473, CND cu exceptia examinirii vizuale, trebuie efectuate de personal conform nivelului 2, definit in SREN 473. Orice suduri situata intr-o zona unde a fost reparati o deformare inacceptabilA, trebuie verificata din now. ‘Toate sudurile trebuie verificate vizual, pe toaté lungimea lor. Dac sunt detectate defecte ale suprafetei, trebuie efectuatt incercarea sudurii supusi verificirii, ou lichide penetrante sau pulberi magnetice. act verificarea duce la rezultate neconforme, trebuie efectuatd o investigatie pentru a gasi 4 imbinfiri trebuie verificat. Se recomandi si se urmeze ghidul din anexa ‘cauza gi un nou set de cin Ca SREN 12062. Verificaren vimald trebuie efectuata dupa terminarea sudarii, pe o zond dati gi inainte de orice alt CND, Verificarea si incerearea conectorilor sudafi pentru fort& thietoare la structuri compozite din ojel si beton trebuie efectuate conform SR EN ISO 1455S. imbinari mecanice \Verificerea imbinrilor cu guruburi nepretensionate ‘Toate imbintrile cu elemente de imbinare mecanica nepretensionate trebuie examinate vizual dupa ce acestea au fost ingurubate, structura fiind aliniata local. mbindile identificete in timpul verificlrii cl nu au toate guruburile, trebuie verificate in ceea ce priveste agezarea, dupa montarea guruburilor lips Categoriile de acceptare si actunile de coreciare a neconformitiyilortrebuie sa fie conform 8.3 19.6.3 din SR EN 1090-2 imbinarile corectate trebuie verificate din nou dupa refacere. Verificarea elementelor gi tablelor formate le rece Dact se utilizeaz’ suruburi autofiletante, trebuie mAsurate periodic giuri de proba, prin verificdripunctuale pe gantier, pentru a se asigura ci ele sunt conform recomandétilor producatorilor acestora Flementele de imbinare care prezintt 0 deformatie a formei filetului care depaseste limitele previzute de producitor, trebuie tretate ca neconforme si Inlocuite eu elemente de imbinare noi ‘Tratare suprafete gi protectie anticoroziva ‘act structura trebuie protejata impotriva coroziunii, verificarea structurii inainte de protectia anticorosiva trebuie efectuatt cu cerinfele din Art 10 din SR EN 1090-2. jarToate suprafetele, sudurile si muchiile trebuie examinate vizual. Criteriile de acceptare trebuie ‘si indeplineascd cerinjele din SR EN ISO 8501 Elementele neconforme trebuie tratate, incercate si verificate din nou, dupa aceea. Verificarea protectici anticorosive trebuie efectuata conform Anexei F - SR EN 1090-2. Montare Starea structurii montate trebuie verificata pentru a repera elementele care au fost deformate sau suprasolicitate si pentru a se asigura c& toate elentualele prinderi provizorii au fost scoase in mod corespunzator, sau sunt conform cerintelor specificate. Sistemul de abateri admisibile este elaborat pornind de la punctele de reper de la nivelul bazei, inf¥surdtoare pentru verticalitatea stalpului gi o serie de niveluri intermediare si de acoperis fat de nivelul planseclor construite, Trebuie acordata atenfie speciala la stabilirea alinierilor si nivelurilor in cazul racordarii 1a 0 constructie existent. Criteriile de acceptare sunt prevazute la 11.2 si 11.3 din SR EN 1090-2. Executarea constructiei trebuie interpretata in raport cu sAgetile, contrastgetile, prereglajele, deformatile clastice si dilatarile prevazute pentru elemente. EN 1993-1-4 prevede valorile pentru coeficientul de dilatare pentru ojeluri inoxidabile obignuite Daci este anticipat’ o deplasare semnificativ’ a structurli care poate afecta verificarea dimensionala (de exemplu, pentru structuri supuse tracjiunii) trebuie specificata 0 infigurétoare a pozitilor admisibile. Tratarea unei neconformititi trebuie efectuat’ conform 123 din SR EN 1090-2, Corectiile trebuie realizate prin utilizarea metodelor conform standardului mentionat anterior. Daca structura de ojel este livraté cu neconformititi necorectate care urmeazii si fie tratate, acestea trebuie enumerate, Protecfia muneii sl psi Protecfia muncii La intocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale de securitate a muncii, dintre care principalele sunt incluse in urmatoarele acte normative ‘© Legea nr. 319/2006 a protectiei muncii; ‘© Norme generale de protecfia muncii, emise prin Ordinul Ministerului Muneii si Protectici Sociale (MMPS) nr. $78/1996 si Ordinul Ministerului Sinatafii nr. 5840/1996, in mod expres ‘cap. 2 subcap. 2.4, cap. 3 subcap. 3.1 ~3.9,cap. 4 subcap. 4.8, cap. 5 subcap. 5.1, 5.3 si 5.4; © Norme specifice de secutitate a muncii pentru construcfii si confectii metalice, emise prin Ordinul MMPS nr. 56/1997 (cod 42), ‘« Narme specifice de securitate a muncii pentru lucriri de zidarie, montaj prefubricate si finisaj construcfii, emise prin Ordinul MMPS in 1996 (cod 27); Norme specifice de securitete a tmuncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanclor si executarea lucratilor de beton armat si precomprimat, emise prin Ordinul MMPS nr. 136/1995 (cod7), «© Norme specifice de protectia muncii pentru manipularea, transportul prin purtare eu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor, emise prin Ordimul MMPS nr. 719/1997 (cod 57); ‘© Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la indltime, emise prin Ordinul MMPS nr, 235/1995 (cod 12); Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea lianfilor gi azbocimentului, emise prin Ordinul MMPS nr. 161/31.03.1997 (cod 52), cap. IIl, subeap. 1 {in conformitate cu Normele Generale de Protectia Muncii, furnizorul lucrarilor este obligat 28© si analizeze documentatia tehnick de executie din punctul de vedere al securititii muncii si dac& este cazul, si fact obiectii, solicitind proiectantului modificarile necesare conform reglementitilor legale. © si aplice prevederile legislative de protectie a muncii, precum si prescriptiile din documentatiile tehnice privind executarea lucrarilor de baza, de serviciu si auxiliare necesare realizirii constructiilor; si execute toate lucririle prevazute in documentayia tehnica in scopu! realizarii unei exploatari ulterioare a constructiilor in conditii de securitate a muncii si st sesizeze clientul si proiectantul cind constata ci misurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzétoare, si fac& propuneri de solusionare si si solicite acestora aprobarile necesare; © si ceari clientului ca proiectantul si acorde asistenta temic tn vederea rezolviit problemelor de securitate a muncii in cazurile deosebite aparute in executarea Iucririlor de constructii; © Si remedieze toate deficienjele constatate cu ocazia efectuarii probelor, precum si cele constatate la receptia lucritilor de constructii in mod deosebit se atrage atentia asupra obligativitatii respectarii cu strictefe a Ordonanjei Guvernului publicat& in Monitorul Oficial nr. 18/01.1994 privind asigurarea durabilit8ti, calitati riguroase, sigurantei in functionare si funcjionalitatea constructilor. Clientului ti revin, conform Normelor Generale de Protectic @ Muncii, urmitoarele obligatii legale privind executarea constructiilor: © sh analizeze proiectul din punctul de vedere al masurilor de proteojie a muneii iin cazul cand constati: deficiente, lipsuri sau neconcordanje fafa de prevederile legislatiei tn vigoare, 58 ceari proiectantului remedierea deficienfelor constatate, completarea documentatici tehnice ‘sau punerea in concordanfi a prevederilor din proiect cu cele legislative: © si colaboreze cu proiectantul si furnizorul, dupa caz, in scopul rezolvarii tuturor problemelor de securitate a muncit; © pentru lucririle care se executf in parale! cu desfisurarea procesului de productie s& incheie cu furnizorul un protocol in care se va delimita suprafara pe care se executd lucrarea, pentru care rispunde privind asigurarea msurilor de protectia muncii, revine furizorului; ‘© in protocol se vor specifica gi conditille care trebuie respectate de cltre furnizor, astfel inca desftigurarea procesului de productie in conditii de securitate si nu fie afectat de lucrarile de constructii executate concomitent cu aceasta; ‘© sii controleze cu ocazia receptiei Iucritilor realizarea de citre furnizor a tuturor masurilor de protectie a muncii prevazute in documentatia tehnic’, refuzind receptia ucrisilor dack nu corespund din punct de vedere al securit&tii muncii; © si emita instructiuni proprii de securitate a muncii pe activitatile sau grupele de activitayi necesace exploatirii construcfilor. La exploatarea constructiilor clientul este obligat st respecte prevederile legale privind securitatea muncii, dintre care principalele sunt cuprinse in urmatoarele acte: © Legea 319/2006 a protectiei muncii; ‘* Norme generale de Protectie a Muncii, emise prin Ordinul Ministerului Muncii si Protectici Sociale (MMPS) nr.578/1996 si Ordinul Ministerului Sanatati nr. $840/1996, © Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la indlyime, emise prin Ordinul MMPS nr. 235/1995 (cod 12). Prevenirea si stingerea incendiilor - PSI La intocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale din: [9© Legea 307/2006 privind apirarea impotriva incendiilor ‘© Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate prin ordinele 381/1994 al MI si 1219/1994 al MC Norme tehnice P 118/83. in timpul executiei se vor respecta: © Prevederile in legatur cu execujia conform actelor normative mentionate la punctul 1 de mai sus. ¢ Normele P.S.I proprii ale constructorilor si montorilor inclusiv cele elaborate de forurile tutelare ale acestora © Dispozitiile organelor de control Beneficiarului ii revin urmatoarele obligat ‘© Trimiterea in termen de 7 zile a eventualelor obiectii intemeiate, la prezentul proiect. ‘© Respectarea obligatiilor ce fi revin din actele normative mentionate la punctul 1, de mai sus, inclusiv procurarea si intrefinerea P.S.L, in conformitate cu Normativul Departamental si recomandiirile proiectantilor privind obiectul din prezenta documentatic Orice neconcordanji intre normativele, STAS-urile, Ordonanjele de Guvern indicate in prezenta documentajie si cele in vigoare la data inceperii executiei vor fi transmise proiectantului de rezistenta care, la rindul stu, are obligatia si reactualizeze in cel mai scurt timp posibil eapitolul cu deficiente din eaietul de sarcini. Urmarirea comportarii constructiei in timpul exploatarii Cadra legal: - Legea 10/ 1995 privind calitatea constructiilor, cu modificarile si completarile ulterioare, -HG nr. 766 / 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii (regulamente privind activitatea de metrologie in constructii, conducerea si asigurarea calitatii in constructii, stabilirea categoriei de importanta a constructiilor; urmarirea comportarii in exploatare, interventile in timp si postutilizarea constructiilor, agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii, autorizarea si wea laboratoarelor de analize si incercarii in constructii, certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii); = P'130 / 1999 Normatiy privind comportarea in timp a constructiilor, = P 95/1977 Normativ tehnic de reparatii capitale la cladiri si construetii, -MP 031 / 2003 Metodologie privind programul de urmarire in timp a comportarii ‘construetiilor din punct de vedere al cerintelor functionale; Scopul: 12) Cunoasterea din faza incipionta a situatiilor si cauzelor care pericliteaza aptitudinea pentru exploatarea normata a constructiei sub aspectul neindeplinirii cerintelor de calitate stabilite prin legislatia in vigoare, 'b) Observarea starii constructiei pentru depistarea deficientelor aparute in comportarea acesteia si identificarea degradarilor si avariilor provenite din: ~ exploatarea curenta; = actiunea umana (incidente tehnice, incendii, explozii, efracti, etc), = fenomene naturale (seisme, inundatii, alunecari de teren, etc) in vederea luarii masurilor de interventie necesare, ) _Adaptarea masurilor corespunzatoare la remediere, care sa asigure mentinerea in buna stare e functionare a constructiei si preintampinarea degradarilor grave a acesteia; 4) Evitarea accidentelor generate de starea tehnica necorespunzatoare a construc©) _Limitarea costurilor de intretinere si reparati. Durata: = Petoata durata de exploatare a constructiei Responsponsabil ~ Proprietarul si/sau beneficiarul (administratoru!) constructiei, dupa caz prin personal specializat, I~ program general de urmarire in timp a constructiei [Ne [Rlemente de constructie sf | Interval” | Modul de urmarire Responsabil T, _ | Structura de rezistena “Rawal ‘marion viewli, ‘proprietaul, dupa caz I teodolit proiectantul. constructoul Z| Tnehidert exterioare Si pereti | Doi ani | Vial ‘proprictaral interior’ fara rol structural, inclusiv Gnisaje 3__| Hidroizotadi Treituni__ | Vizvat roprietanul 4__| Termoizolatit Sase luni | Vizwl roprictarul 5. | Pardoseli Doiani | Vizwal ‘proprietaul 6. | UsiRF si calle de evacuare Deiani_| Vial propriciarl 7. festa Tar vizual ‘proprictanul 7 * jntervalul de verificare se refera la situatia exploatarii curente a constructiei. In cazurile exceptionale precizate la pet. 3b, alin. 2 si 3, imediat dupa producerea incidentului sau fenomenului care ar putea sa generezedeficiente sau avarii ale constructiei se va verifica starea tehnica a acesteia, adoptandu-se masurile de remediere corespunzatoare. I1— program specific de urmarire curenta arhitectura 7 Cetinta de Coseurmareste Model © | Masusi ~ Dewradar Ta pera estrocturalis Observare | Reparati dupa B =| = Degradari a pardoseli; viruala | constatarea sigeranta in | ~ Degradar la avane: degndarilor penta exploatare | ~ Degradar a invelitois limitareaextindci tor += Degradar la tamplarie, [Menfinereaniveluhi eso Ta incendiuin Timitele [Taspecti, | Dupa caz precizat prin proicet. contoale « Integrtatea si mentinerca sivelulor de performama ta | vericar e i . ‘elementele de constructic in special a celor cu rol de | etc. securitate la 4 condi intarzicre a propagarii foculut, = Mentinereanivelutilor de performanta la cae de evecuare siinervente; + Slareatehnica a mijloacelor PS; = Tgiena, | Functionarea normala a dotarifor igienico~ sanitares ‘Goservaren | Reparait curente sanatatea | ~ Pastarea cuatenici inaperlor de colectar, evacuare si | vizala amenilor si| deportare a deseurlorsi resturlor menajese; refacerea | ~ Transparent suprefeclor vate; medial | inconjurator, protectia | medi FE iolatia | ~ Pastrarea lemperturil si umd seria din Incaperi in | Observare | Expertiza tehnica | niarofuga, | limite normale, vyiual 13st~ Rpatliia unor pete de umezeala san mocegai pe suprafetcle | perceplie interioare ale elementelor de constructie in timp deiama; | vizvala = Apatitia unor pete de umezeala pe clementele de ‘construct dupa precipita; | = Aparitia unor pete de umezeala pe clemeatele de | ‘constructic aflatc in contact cu solul (in subsoluri. 1a baza peretilor, etc) (TF protectia | ~ Asigurarea niveluluf admisibil de zzomot aerian;, cauditiv | Expert tchnica wwotiva | ~ Asigurarea nivetulut admisibil de zpomot de impact, | zgomorutut Urmarirea Iucrarilor ce tin de structura de rezistenta ‘Clasificarea deplasarilor si deformitiilor constructiilor Deplasarca reprezinta schimbarca pozitiei unui punct al constructiei supusa solicitarilor. ‘Deformatia reprezinti schimbarea distantei relative dintre punctele constructiei supus& solicitirilor. ‘Masurarea deplasitrilorsi deformaiilor construcfiilor poate avea un caracter relativ sau un caracter absolut. Caracterul relativ al masuritorilor corespunde situatiei cind semasoara apropierea. sau departarea a doua sau mai multe puncte aleconstructiei supust observatiei. Caractenil absolut al misuratorilor corespunde situafiei cind deplasirile punctelor construcfiei se m&soari in raport cu o serie de repere fixe, amplasate in afara zonei de influenja a deformatiilorconstructieisi terenului de fundare, formind asa numitul system general de refering. O constructie supusa unui regim de solicitare determinat de conditiile sale functionale, poate suferi deplasarisi deformatii liniare, unghiularesi specifice. Deplasarile si deformatiile liniare Tasitile - deplasirile pe vertical in jos ale fundatiilor si al terenului de fundatie al constructci Tasirile pot fi © uniforme cind toate punctele fundajiei constructiei se deplaseazi in aceiagi pericada de timp cu aceiasi valoare, © neuniforme — cind punetele fundafiei constructiei se deplaseazi cu valor diferite Aceasti categorie de deformagii nu sunt insofite de o modificare radicala a structurii terenului Lasirile de teren- aceste deformatii au caracter de prabusiresi sunt provocate de modificarea radical a structuriiterenului. ‘Cazurile cele mai frecvente sunt: © compactatea terenurilor macroporice in cazul umeziri acestora prin mari cantititi de precipitatii atmosferice; ‘© compactarea terenurilor nisipoase afinate fn urma unui cutremur, echilibrului presiunilor in structura terenului Sagetile unor elemente de construc ‘i use unor incarcari verticale sau orizontale care provoac’ incovoierea se in zona centrala fata de pozitia intial cu mii deri igeats, Inclinarile se datoresc tasirilor % Perititii constructiilor si a elementelor geometrice componente ale ac Aste 0 inclinare a constructicis ‘oinclinare a fundatiei 132inclinarea constructiei se caracterizeazA prin deviatia axului eide la linia verticalsi se exprim& prin valoarea liniarS, unghiularé saurelativé. Inclinarea fundajiei reprezinta deviatia suprafejei plane a talpii acesteia de la orizontsi se exprima printr-o mfrime liniard sau relativi. Denivelarile constructiilor masurate prin diferentele maxime ale tasdrilor neuniforme a cite oud reazime vecine raportate la distanta dintre ele Crapaturile si fisurile care reprezint& rupturi in plane sau in parji separate ale constructiei, cca urmare a tasfrilor neuniformesi aparifiei tensiunilor suplimentare Deplasarile pe orizontala ale unor elemente ale constructiei seutn ansamblul i, datoritii cel mai adesea unor forfe orizontale Gmpingerea pamintului, impingerea apei) sau ‘modificarii echilibrului terenului de fundare aconstructiei Uneori se masoara deplasirile pe orizontal’ a unor zone de teren in cadrul urmfriii stabilitatii unor lucr&ri de terasamente. Deformatia cea mai frecventiia construciilor este tasarea. Tasarea_uniform& nu influenteazi asupra stabilitigii si rigiditagii constructor, dar atunci cind aceste valori sunt importante adic& deplsesc tasarea final total, calculatl la proiectarea sau tasarea la un anumit timp, pot si provoace complicajii Ia exploatarea constructieisi s8 contribuie la aparitia altor deformatii je urmarire a tasarii cladirii, precum sia cla Monitorizarea fisurilor: se monitorizeaza periodic evolutia fisurilor aparute in diferite structuri datorita anumitor eforturi inteme sau extemne. La fiecare transa de masuratori se masoara foarte precis latimea, lungimea si adancimea fisurilor. Masuratorile se efectueaza cu sublere digitale performante ce asigura precizii de 2,3 sutimi de milimetru, Documentatia textusla, predata pentru fiecare transa de masuratori, beneficiarului este insotita si de fotografi digitale ale fisurilor. Monitorizarea tasarilor: pentru a oferi servicii de calitate cat mai buna, socitetea noastra foloseste o nivela digitala Trimble DiNi cu o precizie de 0.3mm / dublukilometru de nivelment, una din cele mai precise nivele din lume. Reperii de nivelment pe care se fac masuratorile sunt ceonfectionati conform standardelor romanesti in vigoare, garantand astfel cea mai buna precizie a ‘masuratorilor. Softurile de calcul si analiza a deformatiilor sunt dintre cele mai performante pentru a intregi solutia cea mai buna oferita clientilor nostri Monitorizaren deplasarilor/deformatiilor plane: determinarile deplasarilor —/ deformatiilor se realizeaza utilizand masuratori clasice efectuate cu statii totale performante - Trimble $6 - sau utilizand tehnologie GPS. Metoda microtriangulatiel & microtrilateratiei reprezinta metoda de masurare cel mai des utilizata in cazul retelelor geodezice de urmarire a comportarii in timp 2 constructiilor si terenurilor. In reteaua geodezica de urmarire se efectueaza atat masuratori de distante cat si masuratori de directii azimutale. Intrucat se efectueaza atat masuratori de distante cat si de directii azimutale numarul ecuatiilor de corectie este mare, matricea de design este bine configurata, metoda furnizeaza rezultatele cele mai precise pentru coordonatele punetelor retelei Monitorizarea deplasarilor/deformatiilor spatiale - 3D; problema determinarii_ pozi punetelor intr-un sistem unic de referinta pentru cele trei coordonate ale sale a fost si este una din preocuparile de baza ale geodeziei. Notiunea de geodezie tridimensionala elimina aceasta separare, ppastrand unitatea sistemului de referinta la rezolvarea problemei de pozitionare in spatiu a punctelor geodezice, Prelucrarea are ca rezultat determinarea, intr-un sistem unitar, a pozitici in spatiu cu trei imensiuni a retelei geodezice. Un alt specific al prelucrarit consta in faptul ca in retelele geodezice tridimensionale se are in vedere ansamblul tuturor masuratorilor geodezice posibile, raportate la un singue sistem de referinta unitar adoptat. In cazul cand se doreste determinarea deplasarilor spatiale, pentru reprezentarea celor trei coordonate ale ficecarui punct din reteaua geodezica de urmarire se 133 yr cu care aceasta se invecineazautilizeaza un sistem cartezian geocentric caruia ii este atasat un elipsoid propriu si alte marimi caracteristice definitorii ale datumului. Pentru determianarea pozitiei punctelor din retea, se efectucaza masuratori de: directii azimutale, distante inclinate, distante zenitale , si uneori diferente de nivel masurate prin nivelment geometric. Pentru retelele geodezice de urmarire a comportasii constructiilor si terenurilor in care se doresc determinarea deplasarilor spatiale ale punctelor intr-un sistem unitar de coordonate, metoda determinarilor GPS reprezinta cea mai optima si rapida metoda aeodezica. Tehnicile de masurare GPS s-au impus rapid in domeniul urmaririi comportarii in timp a cconstructiilor si erenurilor, oferind avantaje semnificative fata de tehnicile de pozitionare clasice Documente de referinta La elaborarea proiectului s-au avut la baz urmatoarele legi gi prescriptii in vigoare: ~ ‘Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea in constructii si HG nr 766 / 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii, ~ HG nr, 925 / 1995 privind aprobarea “Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrdrilor si a constructilor”, = Legea nr. 50 / 1991, republicatt in 2004, privind autorizarea executirii lucrdrilor de ‘constructii; - P 100-1/2013 “Cod de proiectare seismica - Partea I — Prevederi de proiectare pentru cladiri”; “ CR O-2012 “Cod de proiectare. Bazele proiectarii constructiilor” = SR EN 1991-1-12004 ,Eurocod 1: Actiuni asupra constructiilor, Partea 1-1: Actiuni generale ~ Greutati specifice, greut8fi proprii, inc&rcari utile pentru cladiri”; - SR EN 1991-1-1/NA-2006 ,Eurocod 1: Actiuni asupra constructiilor. Partea 1-1 Actiuni generale ~ Greutiti specifice, greutiti propri, incdredri utile pentru cladiri Anexa nationalf’, - — CR1-1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarca actiunii zipezii asupra constructiilor”; = SR EN 1991-1-3-2005 ,Eurocod 1: Actiuni asupra constructiilor. Partea 1-3: Actiuni generale — Inc&rctri date de zipada, - SR EN 1991-1-3/NA-2006 ,,Eurocod 1: Actiuni asupra constructiilor. Partea 1-3: Actiuni generale ~ fnckrotri date de zpada, Anexa national; a CR 1-1-4/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului esupra constructiilor™; - SR EN 1991-1-4-2006 ,Eurocod 1: Actiuni asupra constructiilor. Partea 1-4: Actiuni generale — Actiuni ale vantului; : SR EN 1991-1-4/NB-2007 ,,Eurocod 1: Actiuni asupra constructiilor. Partea 1-4: Actiuni generale — Aciuni ale vantului, Anexa national, - STAS 3300/1-85 ~ Teren de fundare . Principii generale de calcul; - STAS 3300/2-85 - Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe; = NP 112-2013 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct, : SR EN 1992-1-1-2006 ,,Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale gi reguli pentru clairi”: - ‘SR EN 1992-1-1/NB -2008 .,Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri”. Anexa national’; i SR EN 1992-1-1/AC -2008 ,,Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli ‘generale gi reguli pentru cl8diri”. Bratt _ NE 012/1-2007 “Normativ pentru producerea betonului si executarea Iueririlor din beton, beton armat si beton precomprimat ~ Partea |: Producerea betonului”, ie= SREN 1995-1-1-2005 ..Burocod 5: Proiectarea structurilor din lemn. Partea 1-1: Generalitayi- Reguli comune gi reguli pentru cl&diri"; - SR-EN 1995-1-2-2005 ..Eurocod 5: Proiectarea structurilor din lemn, Partea 1-2: Calculul structarilor la foe” - SR 6978.95 ,Pavaje din piatra naturalé, pavele normale, pavele abnorme si calupuri”. - STAS 9095-90 Pavaje din piatrs brut sau bolovan? Conform legii nr. 10/1995 privind calitaten in constructii, execufia proiect permis numai dupi verificarea lui de citre wn verificator atestat pentru exigenfa Al. Verificarea proiectului este obligatorie si este sarcina beneficiarului, 3s[Norme de protectie a muncii pentru prelucrarea pletrelor naturale sia marmarei Cuprins Preambut L Prevederi generale 2. Prevederl comune privind activitatea de prelucrare a pietrelor naturale si a marmurei 24. Tneadrarea personalulut 2.2, Instruirea personalulut 2.3, Dotarea cu echipament individual de protectie 2.4, Organizarea loculut de munca 2.4.1, Generalitati 2.4.2, Organizarea depozitulul de materit prime 2.43. Organizarea halelor, sectilo, statillor si atelierelor 2.4.4, produse finite 25. Bajetor, suletor,aoregateor pietrei sia’ marmuret i e 3.1. \ we 3.2. Talerea we 3.3. Preluerarea fa 3.4, Slefuirea-lustruirea 3.5. Cloplirea 3.6, Concasarea, macinarea si sortarea pentru obtinerea mozaicurilor granulate 4. Fabricarea dalelor mozaicate 5. Fabricarea dalelor cu poliesteri 6. Fabricarea marmoroculul as Fabricarea corpurilor abrazive 8. Revizia, ntretinerea si repararea utilajelor st instaatilor 9. Prevederi de proiectare a mifoacelor de productie utilizate inactivitatea de prelucrare a pietrelor si marmurei on Cladir! si alte constructil 9.2. Cerinte constructive ale utilajelor si instalatiilor de prelucrare a pietret si marmurei 9.3. Dispozitive de protectie, de prindere si fixare, blocare si siguranta Anexa 1: Norme specifice de protectie a muncii complementare prezentei norme Anexa 2: Lista standardelor conexe de securitate a muncit Anexa 3: Ghid de terminologie. Notun! de baza Preambal Normele specifice de protectie a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, care cuprind prevederi minimale obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia nationala in conditil de protectie a muncil. Respectarea continutulul normelor specifice de protectie a muncil nu absolva de raspundere pe cel ce desfasoara aceste activitati, flind necesara luarea oricaror altor masuri pentru asigurarea protectiel muncit in conditille concrete de desfasurare a activitatilor respective. Normele specifice de protectie a muncil fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind asigurarea securitatil si sanatatil in munca, sistem compus din: = Norme generale de protectle a muncil cuprinzand prevederile de protectie a muncii si de medicina a muncil, cu aplicabilitate in general pentru orice activitate. - Normele specifice de protectie a muncil cuprin-zand prevederile de protectie a muncii, specifice unor anumite activitatl sau grupurl de activitat Prevederile tuturor acestor norme se aplica cumulativ si au aplicabilitate nationala indiferent de forma de organizare sau proprietate In care se desfasoara activitatile pe care le reglementeaza. Structura sistemulul national de norme specifice de protectie a muncil, urmareste corelarea pravederilor normative cu riscurile specifice unela sau mal multor activitati si reglementaraa unitara a masurilor de securitate a muncii pentru activitati caracterizate prin pericole comune. de protectie a muncil are la baza abordarea sistamica a Structura flecarel norme specifi i, practicata in cadrul Normelor generale de protectie 2 aspectelor de protectie @ muni ‘muncil. Conform acestor abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat, ‘compus din urmatoarele elemente care interactioneaza:+ Executantul: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca; = Sarcina de munea: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesulul de munca; = Mijloacele de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatil, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaza in procesul de munca; = Mediul de munca: ansamblul conditillor fizice, chimice, biologice si psthologice in care nul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca, Reglementarea masurilor de protectie a muncit in cadrul Normelor specifice de protectie a muncll, vizand global desfasurarea unela sau mai multor activitati in conditii de protectie a Muncii, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a protectiel muncii la nivelul fiecarui element al sistemului, executant-sarcina de munca-mijloace de productle~ mediu de munca, proprii proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiect de reglementare. Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea protectie! ‘muncit constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la securitatea si sanatatea in munca, baza pentr: ~ activitatea de conceptie si proiectare a echipamente-lor si tehnologillor; ~ autorizarea functionaril unitatllor; ~ instruirea salariatilor cu privire la protectia muncil; ~ cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor; ~ controlul realizaril masurilor de protectie a muncil; - fundamentarea programulul de protectie a muncii In contextul general prezentat, Normele specifice de protectle a muncli pentru prelucrarea pletrelor naturale sia marmurel au fost elaborate tinand cont de reglementarile existente in domeniul protectiel muncil pentru aceasta activitate, precum si pe baza studlerll procesulul de munca si stabilirl pericolelor specifice, astfel incat, pentru fiecare pericol sa existe cel putin o masura de prevedere la nivelul flecarui element component al procesului de munca. Structurarea acestel norme a fost facuta dupa modul de desfasurare a fluxului tehnologic de Prelucrare, felul rocilor prelucrate si tipul utilajulul cu care se efectueaza prelucrarea. Prelucrarea manuala a pietrel a fost tratata in cadrul capitolulul privind activitatea din atelierele de cioplitorie. In cadrul normei nu a fost tratate activitatea din laboratorul de incercari fizico-mecanice si de chimie, aceasta find tratata in Normele specifice de securitatea muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si mecanice.De asemenea nu au fost elaborate prevederi de protectle a muncii pentru pietrarii montori si ajustoril care lucreaza pe santierele de montaj, acestea regasindu-se in Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrarl de zidarie, montaj, prefabricate si finisaje in constructi si in Normele specifice de securitate a muncil pentru lucrul la Inaltime. Normele mai cuprind un capitol cu prevederi de prolectare privind mijloacele de productie, prevederi care raman valabile pana la acoperirea problematici| tratate, prin standardele in domeniu. In finalul lucraril, se prezinta anexe care cuprind norme conexe normelor specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea pietrelor naturale si a marmurei, lista standardelor conexe si ghidul de terminologie de protectie a muncii. 1. Prevedert generale Continut. Scop Art Prezentele norme cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale specifice activitatii de prelucrare a pietrelor naturale sia marmurel art ‘Scopul acestor norme este eliminarea sau diminuarea factorilor de risc existent! in sistemul de munca, proprii fiecarui element component al acestuia (executant - sarcina de munca - myloace de productie - mediul de munca). Domeniul de aplicare Ar3 Prevederile acestor norme specifice se aplica salariatilor persoanelor juridice precum si ai persoanelor fizice care desfasoara activitatea de prelucrare a pletrelor naturale si a mermurei, cu personal angajat pe baza de contract Individual de munca sau in alte conditit prevazute de lege, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si modul de organizare al acestuia. Relatif cu alte acte normative ara (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumu-iativ cu prevederile Normelor generale de protectie a mune, (2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatil de prelucrare a pletrelor naturale si a marmurei se vor aplica prevederile normelor specifice de securitate a muncil prezentate in anexa 1.(3) Organizarea si desfasurarea activitatii de prevenire si stingere a incendillor se va realiza potrivit prevederilor Normelor generale de prevenire si stingere a incendillor. Revizuirea normelor Ars Prezentele norme se vor revizul periodic si vor fi modificate ori de cate ori este necesar si ca urmare a modificarilor de natura legislativa, tehnica, de standarde etc,, survenite la nivel national, la nivelul unitatilor sau la modificarea proceselor tehnologice. 2. Provederi comune privind activitafea dle prelucrare a pictrolor naturale sia marmurei 2.1 Incadrarea personalulul ARG Incadrarea si reaprtizarea personalului pe locuri de munca se va face conform Normei generale de protectie a muncii, Art? Controlul medical periodic este obligatory si se va desfasura potrivit reglementarilor emise de Ministerulul Sanatatil. Ars pacaiplor auditiv sau respirator, gSie In procesul de munca, vor fi repartizate la alte activitatl Art.10 (1) Deservirea masinilor este permisa numai operatorilor calificati si intruiti special pentru acest scop. (2) Operatorii In formare (calificare) vor putea sa fie supravegheati de catre un operator calificat si trebuie sa lucreze singuri numai dupa ce conducatorul loculul de munca se va asigura prin testare teoretica si practica ca acestia cunosc prevederile de securitate privind utllizarea masinil (instructiunl, norme etc). ArbaLSe interzice lucrul la masina fara ca operatorii sa posede documentatia necesara (desen sau Piesa model, fise tehnologice, schema de ungere si instructiuni specifice de protectie a Muncii corelate cu prevederile din cartea tehnica a masini) arta2 Ajutorul de operator trebuie sa lucreze numai in prezenta operatorului. 2.2, Instrairea personalulal Arts Instructajul de protectie a muncil se va face pe faze In conformitate cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii in vigoare. Arla Conducatorul unitatii este obligat sa elaboreze instructiual propril cuprinzand masurile concrete de protectie ce urmeaza a fi respectate in timpul efectuarii sarcinii de munca, precum si instructiuni pentru functionarea in deplina securitate a utllajelor si instalatilor din exploatare, care vor fi aduse la cunostinta salariatilor. Arts Personalul trebuie sa fie instruit referitor la: riscurile la care este expus, partile periculoase ale echipamentelor tehnice, dispozitivele de protectie, modul de interventie in caz de avarie, masurile de protectie si de autoprotectie etc. Art.16 Personalul trebule sa fie instruit pentru acordarea primului ajutor in caz de accidentare la locul de munca. 2.3, Dotarea cu echipament individual de protectic Arta? (1) Dotarea personalului cu echipament individual de protectie se va face conform Normativului-cadru pentru acordarea si utilizarea echipamentulul Individual de protectie aprobat de Ministerul Muncii si Protectiel Sociale prin Ordinul 225/21.07.1995 si Normelor aenerale de protectie a muncil. (2) Acordarea sortimentelor de echipament individual de protectie se va face astfel incat acestea sa asigure protectia lucratorilor impotriva tuturor riscurilor existente In activitatea de prelucrare a pietrelor naturale sia marmurai.. 2.4. Organizarea Ioculal de munen 2.1. GeneralitatArt18, La toate locurile de munca trebuie sa se ia mesuri pentru a nu se depasi concentratia admisibila pentru gaze, vapori si puilberi nocive, preciim si limitele maxime admise pentru zgomot si vibrati, stabilite conform Normelor generale de protectie a muncii. Art.19 Circulatia mijloacelor de transport si a instalatillor de ridicat pe teritoriul unitatil, pentru transportul pietre! si marmurei de la depozit la hale si statli, se va face numai pe cai de circulatie si acces special amenajate in acest scop. Art.20 Amenajarea cailor de circulatie si acces (latime, intretinere, iluminare etc.), vitezele de circulatie si stationarea mijloacelor de transport, precum si circulatia pietonlior, se va face tinand seama de prevederile Normei generale de protectie a muncii si a Normei specifice de securltate a muneii privind transportul intern, art.21 Conducatorul locului de munca trebuie sa se asigure ca lluminatul spatilor de lucru este corespunzator si sa ia masurl pentru marcarea si semnnalizarea locurilor sau a zonelor periculoase. Art.22 Activitatea de transport auto, feroviar si cu mijioace de ridicat din incinta unitatlt se va face respectand prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru transportul intern si prescriptille tehnice ISCIR, Art.23 Exploatarea transbordoarelor trebuie sa se faca numai dupa ce s-a verificat: ~ daca organele de comanda (butoane, parghil, manete etc.) de pornire si oprire sunt marcate cu culori distincte avand inscriptionate comenzile OPRIT-PORNT ~ daca s-au inlocuit rolele de sustinere defecte ale cablurilor de tractiune; ~ daca spatille de refugiu ale transbordorului sunt libere; > daca treptele de la canalul transbordorulul nu sunt deteriorate (Iuandu-se masuri de remediere); = daca si cablurile de alimentare cu energie elec-trica a transbordorului sunt pozate ‘corespunzator, astfel incat sa nu poata fi atinse de catre personal; ~ daca pe traseul transbordorului sunt amplasate la locuri vizibile mijloace de semnalizare.Art.24 Inainte de punerea in miscare a caruciorulul transbordorului trebuie sa se verifice starea tehnica side intretinere a acestuia, existenta dispozitivelor de pratectie si daca de-a lungul liniei de deplasare nu sunt persoane sau materiale depozitate. Fornirea se va face numai dupa darea semnelului de avertizare. Art.25 Pe timpul deplasarii transbordorulul este Interzis accesul pe caruciorul acestuia. Art.26 Pe timpul deplasarll, vagonetul trebuie sa ramana fixet pe caruciorul transbordorulul, dispozitivele de fixare decuplandu-se numai dupa oprire. Art.27 Reparatiile caruciorului trebule sa se execute numal cand acesta este oprit, cablul de tractiune desfacut si motorul deconectat de la retea (in cazul celor cu motor propriu).. Art.28, Manipularea, incarcarea, transportul si descarcarea materillor prime si finite, manual sau cu mijloace mecanizate se va face cu respectarea prevederilor Normelor generale de protectie {a muncil si a Normelor specifice de protectie a muncil pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor. Art.29 In incinta depozitelor, sarcinile vor fi transportate numai pe trasee bine stabilite, pentru 2 nu lovi stivele, ‘Art.30 In cazul In care se prevede Incarcarea concomitenta a mai multor mijloace de transport, depozitele trebuie sa aiba spatil corespunzatoare. Art.32 La transportu! pietrelor naturale si a marmurel, precum sia produselor finite rezultate, se vor respecta urmatoarel = blocurile masive Incarcate in autovehicule sau vagoane se vor aseza prin intermediul a doua sipci de lemn plasate la baza acestora pentru crearea spatiului de retragere a dispozitivului de legare sau de ridicare;+ incarcatura se va distribui uniform pe suprafata podinei pentru a se evita rasturnarea ei, prin impanare cu pene de lemn fixate in obloanele laterale si din spate; la incarcarea unui singur bloc, acesta se va aseza pe mijlocul podinel; - placile din piatra se vor manevra numai pe cant; = placajele finite sau semifinite pot fi rezemate de capre, cu inclinatie de 20 m, bine consolidate pe podina; ~ placajele sl semifinitele de dimensiuni mai mici se vor stivui direct pe podina sau pe palete, astfel incat inaltimea lor sa nu depaseasca 1,5 m. 2.4.2. Organizarea depocitulai de materii prime Art.32 ‘Terenul pentru depozitarea blocurilor de piatra si marmura trebule sa fle plan, bine drenat si consolidat pentru a rezista la presiunea exercitata, Art.33 In cazul calor de circulatie cu linli de cale ferata, a Ja nivelul pardoselii si a celorlalte cai de acces,, vor fi ingropate, sinele gasindu-se ar34 aelininym 2 Distanta intre stive sit i an © Art35 i “ Blocurlle se stivuiesc prin suprapunere, slitatea, pe sortimente si a este necesar un anumit tip de bloc acesta sa poata fi scos prin manipulari cat Art36 Intre sirurile de blocuri se lasa cai de circulatie de cel putin 1,5 m pentru accesul legatorului de sarcina si pentru a se putea citi marca de inventar a bloculul. art37 La descarcare, blocul va fi legat cu doua perechi de cabluri pentru a fi bine echilibrat; asezarea blocului se va face pe sipci de lemn sau pene, verificandu-se stabilitatea suportulul. Art.38 La legarea blocului, cablul trebule sa fie tras pe sub el, folosindu-se 0 tija metalica, evitandu-se astfel Introducerea mainilor sub bloc.Art.39 Se interzice circulatia in depozit a persoanelor care nu au sarcini de lucru In acest loc. Art.a0 Se Interzice ocuparea suprafetelor din depozite cu produse declasate, colaterale etc.; acestea vor fi depozitate in locuri special amenajate. Arad In cazul in care exista pericol de accidentare, in depozite trebuie sa se utilizeze mijloace si dispozitive de semnalizare adecvate, conform’standardelor. Arta? In incinta depozitelor de platra si marmura este interzisa depozitarea unor materiale toxice, Inflamabile sau explozive, Arta3 In incinta depozitelor trebule sa se prevada spat libere usor accesibile pentru personal si mijloacele de transport. Arta La depozitele aflate In aer liber se vor prevedea: = spatil de siguranta conform prescriptilior tehnice ISCIR intre gabaritul macarale! si gabaritul de libera trecere; = ingradiri corespunzatoare pentru zonele pericu-loase in care functloneaza instalatille si mecanismele de ridicat; = cal de acces la locurile de urcare pe instalatille de ridicat si la intrerupatoarele liniei principale de alimentare cu energie electrica; - iluminarea corespunzatoare a cailor de acces; = spatii de libera trecere, cu buna vizibilitate atunci cand manevrarea mijloacelor de ridicat 0 face cu comanda de la sol. Art.5 Spatiile de depozitare in aer liber nu se vor alege in apropierea locurllor unde exista lini de inalta tensiune, depozite cu materiale inflamabile sau periculoase etc. 2.4.3. Organizarea halelor, setilor, stall st atellerclor Art.46,Halele de productie, sectille, atelierele de cioplit, inclusiv incaperile auxiliare si social sanitare ale acestora se vor amplasa si amenaja in asa fel incat sa fie respectate Normele generale de protectie a muncil, Normele de paza si stingere a incendiilor precum si Normele specifice de protectie a muncii privind distributia si utilizarea gazelor. Artaz Utliajele, masinile si agregatele vor fi astfel amplasate incat distantele minime dintre gabaritul lor functional maxim si celelalte elemente Inconjuratoare sa fie conform Prevederilor Normelor generale de protectie a muncil Artas Fundatia utilajulut trebule sa fie independenta de fundatia cladiril, Art.a9 La amplasarea utilajelor, masinilor si agregatelor precum si a dotarllor loculul de munca se va tine seama de: ~ caracterul productiei, fluxul tehnologic, mari-mea serlei de fabricatie si marimea loturilor; = forma, marimea si greutatea produselor; ~ modul de alimentare cu materit prime si modul de evacuare a produselor; ~ gradul de mecanizare si automatizare; ~ modul de actionare a operatorului si a echipel de lucru; ~ modul de organizare si dotare a loculul de munca; = complexitatea si particularitatile constructive si functionale ale utilajelor (spatii necesare deplasarii organelor mobile, existenta unor agregate auxiliere ale utilajelor amplasate in afara gabaritulul acestora ca: rezervoare, silozuri, transbordoare, transportoare, rezerve materii prime etc.); = frecventa si complexitatea operatilior de revizie si reparatie a utilajelor pe locul de functionare; = existenta spatillor de acces pentru anumite mijloace de ridicat ei transportat; ~ existenta unor constructii speciale aferente utilajelor (fundatil, canale); = particularitatile constructive ale cladirilor (fun-datii, subsoluri sau niveluri inferioare, structura de rezistenta etc.); ~ existenta unor canale pentru retelele energetice la care este racordat utilajul. Art.50Instalatille de scurgere trebule sa asigure in totalitate evacuarea slamului rezultat de le prelucrare si de la operatiunile de spalare ale utilajelor si a locului de munca. Art51 Toate utilajele care degaja pulberi, trebuie prevazute cu dispozitive de aspiratie locala, lar spatiile de lucru trebule prevazute cu instalatii de ventilare, care sa asigure filtrarea corespunzatoare a aerulul, pentru prevenirea poluarli mediulul inconjurator. 244. Organizaron deposttulul de produse finite Art. In incinta depozitului trebuie sa se asigure spatil corespunzatoare pentru transport, manevrare si circulatie, Locurile de stivuire trebule sa fle bine nivelate si tasate. Art.53 Produsele finite sau semifinite, in functie de dimensiuni si forme, se vor aseza in lazi, rastele, stive, palete de lemn etc. Art.54 Distanta intre stive sau sirurile de stive trebule sa fle de minimum 1 m. Art.55 Depozitarea produselor finite plate In stive se va face astfel incat sa aiba marginile paralele si sa nu prezinte muchii sau colturi nealiniate (iesite in afara limitelor stivel). Art.56 Inaltimea stivelor nu va depasi 1 m pentru placajele de dimensiuni mici si 2 m pentru placajele de dimer Plesele mici depozitate in stelaje, se vor aranja cu fata neprelucrata pe stelaj sau stive, asezandu-se sipci Intre flecare rand. art.58 Piesele de dimensiuni mari se pot depozita pe pardoseala, asezandu-se pe palete de lemn pentru a se putea introduce dispozitivul de preluare. Art.s8 Plesele care au forme neregulate se depoziteaza separat si se asigura prin sprij dupa caz se depoziteaza in lazi suprapuse.Art.60 Piesele sculptate se vor depozita pe muchie, spate la spate, doua cate doua, sau pe un singur rand, cu fata prelucrata in sus. Aton Placajele cu suprafete prelucrate se vor depozita in acelas fel ca plesele sculptate. Art.62 Atunci cand produsele finite sau semifinite sunt asezate in stive intretesute in forma de piramida, se va asigura stabilitatea acestora, avand la baza aparator! impotriva rostogoliril. Art.63 Depozitarea in stive cu randuriintretesute produselor cu sectiune rotunda este admisa numat in pachete bine legate, sortate pe lungimi de fabricatie, spre a se evita rostogolirea sau rastumarea stivelor. areca Depozitarea produselor Mite sau semifiate-eu. gectlunl rotunde se va face in lazi avand © rezistenta corespunzatoare. ZE Intre lazi se vor prevedea supfefeto, legatorilor de sarcina. Art.65 Scoaterea din lazi sau stive a superior, Art.65 Se Interzice manipularea placajelor, dalelor sau a blocurilor mici prefabricate prin aruncarea si prinderea lor in mAini. 2.5. Prevederi privind functionarea ulilajelor, agregatelor, sculelor uilizate in aetivitatca de prelucrare & pletrel sta marmurel Art.67 Montarea utilajelor si instalatiilor trebuie sa se faca numai pe baza unor prolecte de amplasere precum si a procesului tehnologi Art.68. Punerea in functiune a utilajelor si instalatillor, inclusiv cele Importate trebule sa se faca numal pe baza unei receptii interne efectuate de o comisie numita de persoana juridica saupersoana fizica care va intocmi un proces verbal in care va mentiona ca utilajul sau instalatia indeplineste toate masurile de securitate a muncii si a fost dotat cu toate mijloacele de protectie prevazute in Declaratia de conformitate pe baza procedurilor din "Norma metodologica referitoare la certificarea calitatil din punctul de vedere al securitatil ‘muncil a echipamentelor tehnice’. Art.69 Dupa montarea definitiva a utilajului sau instalatiei trebule sa se efectueze probe de mers in gol si de mers in sarcina conform proiectului de executie si cartii tehnice. Art.70 Echipamentul electric al utilajelor si instalatiilor trebuie verificat inainte si dupa montare Pentru a corespunde gradelor de pratectle precizate in documentatia tehnica. ATL Pentru evitarea electrocutarii prin atingere directa si indirecta, toate echipamentele si instalatille electrice vor respecta prevederile Normelor generale de protectie a muncii. Art.72 La pornirea utilajelor si instalatillor trebuie sa se verifice starea tehnica a acestora, existenta si starea protectorilor. art.73 Se interzice pornirea sau exploatarea utilafelor si instalatillor de catre persoane neinstrulte sau neautorizate in acest scop, At74 aca in timpul functionarii se constata defectiuni ale utilajelor si instal opri, anuntandu-se imediat conducatorul locului de munca, lor, acestea se vor At75 Remedierea defectiunilor constatate la utilaje si instalatil, se va face numai de catre Persoane autorizate, Art.76 Orice fel de defectiune a utilajelor 51 instalatillor se va Inscrie in registrul de tura. art.77 La primirea-predarea schimbului, operatorul care intra in schimb va prelua de la schimbul anterior toate sarcinile, inclusiv restrictlle rezultate din desfasurerea procesului tehnologic.Art.78 Dupa preluarea postului, operatorul va cere de la persoana cu atributii de conducerea lini respective, confirmarea inceperit icra Art.79 La liniile cu flux tehnologic in care activitatea productiva se desfasoara in mod continu, predarea - primirea schimbului intre operatori se va face pe postul respectiv ‘din mers', cu precizarea sarcinilor si restrictillor ce au rezultat in urma desfasurarii activitatil in schimbul precedent. Art.80 Utilajele si instalatille vor fi exploatate in limita parametrilor proiectati Se Interzice supraincarcarea utilajelor si instalatillor, precum si prelucrarea altor materiale sau cu alte caracteristici decat cele prevazute in cartea tehnica, Ar8t Inlaturarea deseurilor si pulberilor de piatra de pe masini se va face cu ajutorul maturilor, perillor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea acestora cu mana, sau suflarea cu jet de aer. arte2 Se interzice folosirea utilajetor, instalatillor, dispozitivelor si sculelor uzate, improvizate sau improprit lucrarilor care se executa. Art.83 La interventille accidentale sau executarea operatillor de intretinere si reparatii, trebule sa se deconecteze instalatia electrica a utilajulul si anexele acestuia de la reteaua generala si 5a se scoata sigurantele fuzibile care se vor pastra la conducatorul formatiel de lucru. La tabloul de conectare trebuie sa se puna un panou de avertizare a interdictiel de a se cupla. Arte ‘Se interzice operatorilor sa remedieze singuri defectele care apar la aparatura si la instalatia electrica. artes Se interzice intrarea si stationarea la posturile de comanda ale utilajelor si instalatillor a oricaror persoane care nu sunt nominalizate de catre conducatorul joculul de munca in lista intocmita pe schimburi, care se va afisa la loc vizibil.Art.86 Operatorii au obligatia de a urmari permanent desfasurarea procesului si fluxului tehnologic; se Interzice operatorilor sa paraseasca locul de munca, sa porneasca utilajele si instalatile inainte de a se fi asigurat ca toate conditille sunt normale (marcile de restrictie sunt la post, fu exista persoane sau materiale straine pe linia tehnologica etc.). Art.87 In apropierea utilajelor, instalatillor si platformelor de lucru etc., din loc In loc se vor amplasa recipiente cu’ materiale necesare intretinerll callor de acces pentru evitarea accidentarilor prin alunecare (nisip, rumegus etc,). Art.88 Se Interzice trecerea si stationarea pe utllaje, agregate, instalatii, linii tehnologice, cai cu role, canale etc., in functiune sau oprite, aceasta facandu-se numai daca este nevole, prin utilizarea unor pasarele de trecere. Art.89 Langa fiecare utilaj, intr-un loc vizibil, trebuie sa se afiseze instructiunile de functionare a acestula si instructiunile propril de securitate a muncit. 3. Prelucrarea pleftel si marmarei Inainte de Inceperea operatillor de prelucrare, conducatorul locului de munca va Intocml un plan de lucru si va repartiza sarcini personalulul, aratandu-se flecaruia locul si obligatille ce-| revin, Totodata se va asigura daca echipamentul individual de protectie (in special cel impotriva zgomotulul si prafului), este folosit conform instructiunilor proprii de securitate a muncil. Aron Inainte de inceperea operatiilor de taiere, cioplire si slefulre, lucratoril trebule sa verifice daca blocul sau piesa este bine flxata pe masa de lucru sau in dispavitivul de prindere AtoZ Alegerea mijloacelor ajutatoare pentru operatille de talere, cioplire si slefuire trebuie facuta de ‘catre conducatorul formatiel de lucru, in functie de felul, volumul si greutatea ‘materialului, de complexitatea operatillor si tipul utilajului de prelucrare. Art.93La manipulare, salariatii trebule sa se asigure ca blocul sau piesa respectiva se poate prinde sigur cu uneltele de apucare sau cu mainile. Arto4 Inainte de pornirea utilajulul, operatorul se va asigura ca nu exista pericolul eccidentarii persoanelor aflate in apropiere. Art.95 Pe timpul lucrului, trebule sa se indeparteze in permanenta slamul rezultat in urma prelucraril, pentru a se evita pericolul de alunecare, 3.2. Talerea Talerea cu gaterele Art.96 In hala gaterelor de-a lungul acestela se va prevedea un spatiu de circulatie, de minimum 2 m. Art.97 Intre doua gatere vecine se va prevedea un spatiu liber de cel putin 0,8 m. Art.98 Puturile pompelor pentru barbotina vor fi inconjurate cu balustrade prevazute cu scari de ‘acces si vor avea surse pentru lluminat de tensiuni nepericuloase, Art. Pompele trebule sa fie asezate pe dispozitive care sa permita scoaterea din put si demontarea sau repararea lor la nivelul solulut. Art.100 Canalele deschise de scurgere a malului catre decantoare vor fi acoperite cu capace din tabla rezistenta, demontabile. Art101 Blocurile de piatra trebuie fixate pe vagonetele gaterelor prin impanare cu pene de lemn sau dispozitive metalice, in asa fel incat sa fie prevenita deplasarea acestora. Art,102 Blocurile mici sub 1 me trebule sa se cimenteze intre ele pe platforma gaterulul pentru a se evita deplasarea acestora in timpul taierilart.103, \Vagonetele incarcate introduse sub gatere in pozitille de lucru, trebuie sa fie fixate prin dispozitive mecanice, pene, spraitur! pantru a impiedica orice deplasare a arestora in timpul functionarit gaterul Art.104 Blocurile cu un volum pana la 1 me, care nu sunt cimentate, trebuie spraituite de cadrul fix al gaterulul cu spraituri de lemn. Art.105 La gaterele cu panze diamantate, inaiante de a fixa biocul de piatra pe vagonet, trebuie sa se verifice ca acesta sa nu prezinte fisuri perpendiculare pe lina de taiere. Art.106 Inainte de pornirea gaterului trebuie sa se inlature sculele sau alte oblecte aflate pe masa acestuia. Art.107 Panzele gaterului trebule sa fie astfel fixate in rame incat sa se previna caderea sau ruperea lor accidentala. Bolturile vor fl scoass i cand gaterul este oprit. Art.108, Panzele trebuie verificate f Ye inloculre 2 celor uzate. Art.109 Ahizelor in timpul functionarii gaterulu, Jacks Se Interzice executarea op Art.110 Pe timpul functionarit gaterului operatorul este obligat: ~ sa verifice functionarea normala a motorulul electric; = sa veritice permanent intinderea corecta a lamelor si sa opreasta yalerul daca une din lame nu este bine intinsa, luand masuri de remediere; ~ sa verifice stabilitatea blocurilor; = sa observe daca placajele nu s-au rupt din cauza fisurilor existente. Arai Este interzisa Intrarea personalului sub caruciorul gaterului in timpul functionarii acestuia,art112 Cand mai raman circa 10 cm de gaterire din blocuri, trebuie sa se opreasca functionarea gaterulul diamantat, luandu-se masuri pentru. impanarea placajulul cu pane de lemn montate intre tarusit de fixere si placaje, dupa care se va porni gaterul. La desfacerea semifabricatelor din blocurile gaterite se vor respecta instructiunile proprii de protectie a mun art.113 Este interzis ca pe timpul functionaril gaterului, salariatit sa intervina cu mainile la panzele diamantate, la rolele caruciorului, la mecanismul biela-manivela sau la instalatia de stropire. Art AL La scoaterea vagonetelor de sub gater trebuie sa se monteze mai intai barele metalice pentru spraituirea placajului. Talerea cu masinile de talat Art.115 Spatille libere dintre randurile de masini vor fi dimensionate in functie de piesele manipulate ssi nu vor fi mai mici de 2 m. Art.116 Spatiile libere dintre masinile de pe acelasi rand vor fi de cel putin 1m. Artit7, Fiecare masina de taiat piatra va fi prevazuta cu panouri de protectie pentru protejarea salariatilor contra loviril de fragmente ce se pot desprinde sau stropiril cu apa. Art.118 Pentru preventrea alunecaril salariatilor, fiecare masina de taiat platra va fi prevazuta cu un gratar de protectie confectionat din lemn. Art119 Inainte de inceperea lucrului, operatorul este obligat sa verifice daca pe directia de deplasare a mesei sau discului nu se afla persoane sau alte materiale. Art.120 Discurile de taiere trebuie sa fie protejate cu aparatori care sa acopere cel putin 50% din suprafata discului, art12tManipularea placajelor mari trebule sa se faca numal in prezenta conducatorulul formatiel de lucru. ‘Art.122 Inainte de manipularea placajulul semifinit, acesta va fi verificat pentru a nu prezenta fisuri care prin desprindere pot genera accidente. arta23 Placajele fisurate partial trebuie sa se manipuleze cu grija si numai pe verticala (pe cant). Arta24 Placajul fisurat va fl asezat pe masa masinii de taiat in asa fel incat partea fisurata sa nu depaseasca marginea mesel (in consola). art.125 Placajul va fi prins de masa masini de taiat cu clame; atunci cand placajul este fisurat, el trebule sa fle prins in ambele parti ale fisuri Art.126 In situatia in care placajul nu adera la masa de talere, prinderea trebule sa se faca cu dispozitive speciale care sa asigure o stabilitate buna. ‘Art.i27 Este interzis lucrul la masina de taiat piatra daca discul de talere si furca de stropire cu apa nu sunt fixate corespunzator. Art128 Este interzisa pornirea masinii de taiat piatra fara ca aparatorile organelor exterioare in miscare sa fie fixate corespunzator. Arts29 Pe timpul functionaril masinil de talat platra este Interzisa introducerea mainilor la cele doua ghidaje si cremaliere de la extremilatea yriuzii de sustinere, fa sisterul de role cllindrice pe care aluneca grinda si pe sinele de pe masa de talere pe care circula caruciorul. ‘Art.130 Pe timpul functionarit masinil de taiat piatra, este ineterzis ca operatorul sau alt lucrator sa intre sub masa de taiere sau sa stea sub contragreutate. Ara3tEste interzis ca in timpul functionarii masini, sa se umble la aparatorile de protectie, Art.132 Este interzis sa se lucreze cu masina de taiat piatra fara un debit corespunzator de apa. art133 La taierea placilor semifinite mict este interzisa tinerea lor cu mana, aceasta facandu-se cu un dispozitiv din iemn. Art134 Este interzis accesul oricarei persoane, pe timpul taleril, intre discul taletor si paravanul de protectie aflat in spatele disculul. Art.135 Canalele mesei trebuie permanent curatate de corpuri straine. Art.136 Deseurile rezultate de la debitarea placajulul trebule sa fie depozitate pe paletele destinate acestui scop. Este interzisa aruncarea acestora in spatille unde se circula sau in spatiile de prelucrare. Art.137 La talerea in pasurl succesive cu doua motoare trebuie sa se pastreze verticalitatea disculul taletor. Art.138 Periodic trebuie sa se verifice subansamblurile in miscare, precum si starea discurilor, luandu-se masuri ca cele uzate sa fie inlocuite la timp. Piulitele si elementele de sigurenta trebule sa fle stranse. 33, Prelucrarea la dimensiunt Art.139 Spatille libere dintre randurile de masini de prelucrat piatra si marmura trebuie sa fle de ‘minimum 2 m. Spatille libere dintre masinile de pe acelasi rand trebuie sa fie de minimum 1 m. Art.140 Semifabricatele si piesele finite trebuie sa se depoziteze in asa fel incat sa nu fie impledicata irculatia in zona masinilor prelucratoare.Art141 Pe timpul lucrului cu masinile automate de debitat si despicat semifabricate este interzis ca operatorul sau alte persoane sa patrunda cu mainile in zona capetelor de talere cu discuri Art.142 Pe timpul functionarii, la masinile universale de talat marmura si platra este interzisa: - Interventia operatorulul cu mainile la sculele de gaurire, largire, taiere si slefuire; ~ ungerea angrenajulul cremaliera-pinion; ~ curatarea ghidajelor si a saniel axulul de frezare verticala; ~folosirea unor scule si dispozitive defecte, neascutite, stirbite sau cu parti lipsa; ~ folosirea unor scule sau dispozitive Improvizate. Art.143 Dupa fixarea si reglarea frezei, sa nu poata prinde mainile sa Stdispozitivul de protectie astfel incat dintlfrezel atta Atunci cand la prelucrar prin aschiere, se vor res prelucrarea metalelor prin! 3.4 Slefuirea -lustruiren Art.145 Spatille libere dintre randurile de masini de slefuit precum si spatille libere dintre masinile de pe acelasi rand trebuie sa fie aceleasi ca si la masinile de prelucrat la dimensiuni. Art.146, Pentru flecare masina de slefuit platra trebule prevazute spatii de depozitare si suporti de Temn pencru placajul semifinit. art.147 Fiecare masina de slefult piatra trebuie sa fie prevazuta cu o aparatoare care sa nu permita stropirea cu apa sau lovirea cu fragmente ce se pot desprinde. Art.148 Inainte de Inceperea lucrulul cu masina de slefuit piatra trebule sa se verifice:- modul de prindere al placilor de marmura si piatra pe masa de slefuire; ~ modul de fixare al dispozitivulul de slefuire; - daca sunt instalate aparatorile si dispozitivele de protectie. Art149, Este interzisa punerea in functiuné a masinii de slefuit platra cu defectiuni la capul axulul port scula si la instalatia hidrautica, Art.150 Este interzisa functionarea masinil de slefuit daca dispozitivul abraziv nu este corect fixat si centrat. Art1SL Este interzisa functionarea masinii de slefuit daca pietrele abrazive sunt fisurate, stirbite sau daca nu sunt corespunzator fixate pe dispozitivul de slefuire. art1s2 Este interzisa functionarea masinil de slefuit fara debitul de apa, prescris in cartea tehnica. Art.153 Este interzis ca pe timpul functionaril sa se scoata sparturile de material din bazinele ‘masinilor de polizat, aceasta facandu-se numai dupa oprirea rotirii platourilor. Art1s4 La masina de slefuit caneluri trebuie sa se urmareasca ca jetul de apa sa fie in permanent indreptat spre capetele de lucru. Art.155 Este interzis ca pe timpul functionarii masinii de slefult operatorul sau salariatii sa actioneze cu mainile sub scula, pe placaj sau pe calle de rulare. A156, Mesele masinilor de slefuit vor avea borduri pentru protejarea personalului contra stropirit ‘cu materiale de slefult sau a eventualelor loviri produse de piesele ce s-ar putea desprinde. Art.157 La masinile portabile de slefuit este interzisa purtarea cablului electric pe corpul operatorulul. Acesta va fi fixat printr-un dispozitiv de sustinere montat pe masina,Art.158 Este interzisa lasarea sau tararea cablulul electric pe pardoseala. Cablurile trebuie sa fie suspendate pe suporti de lemn sau agatate in cleme de-a lungul traseulut de her, art.159 Polizorul nu se va lasa din mana decat dupa oprirea completa a corpulul abraziv. art.160 Pentru prevenirea pericolului de lovire a corpului abraziv la intreruperea lucrului, polizoarele portabile se vor aseza in suporti speciall. Art.161 Polizoarele portabile vor fi utlizate la operatille de polizare exterioara numal in cazul in care corpurile abrazive sunt protejate cu o carcasa de protectie corespunzatoare. Art.162 Alegerea corpulul abraziv se va face in functie de felul materialului de prelucrat, de forma si dimensiunile piesel, de calitatea suprafetel ce trebule obtinuta, de tipul si starea masinii si de felul operatiei de prelucrare. Art.163 Montarea corpurilor abrazive pe masini se face de catre persoane instruite si autorizate, art.164 Masinile care utilizeaza corpurl abrazive nu trebuie pornite In cazul In care corpul abraziv este In contact cu piesa de prelucrat. Art 165 La prelucrarile cu corpuri abrazive trebuie sa se evite contactele bruste cu piesa sau solicitarile prin soc; contactul cu plesa trebuie sa se realizeze lent si progresiv. Art.165 In timpul lucrulut trebuie sa se evite uzura neuniforma a corpulul abraziv procedandu-se imediat la corectarea sau iniocuirea celui uzat neuniform, Art.167 La ubilizarea masinilor de slefuit si bizotat in flux, se vor respecta instructiunile de lucru specifice prevazute in cartea tehnica, 3.5. CloplireaArt.168 Intre bancurile de lucru ale cloplitorilor se vor prevedea paravane de protectie, astfel incat aschille de piatra s| marmura rezultate din cloplire sa nu loveasca salariatul vecin. Art.169 Pentru motocompresoarele care deservesc clocanele cu aer comprimat se vor prevedea locuri special amenajate In afara atellerulul de cioplit. Art170 Masinile de polizat fixe vor fi dotate cu sisteme proprii de absorbtie a prafului. Art.171 Pentru strunguri, masini de frezat, masini de gaurit si alte utilaje se prevad locuri special amenajate, separat de bancurile de lucru. Ar172 Piesele pentru cioplire trebule sa fie fixate solid in bancurile de lucru flind interzisa sprijinirea acestora de oblecte improvizate si nestabile. Art.173 Daca se lucreaza la despicarea blocurilor cu ajutorul penelor, locul de munca al salariatulul trebule sa fle in afara campulul de rostogolire a partilor despicate. Art.174 La prelucrarea manuala sculele trebuie sa fie in buna stare pentru a nu genera accidente de munca. Arta75 Le folosirea ciocanelor trebule sa se verifice daca acestea nu sunt crapate si sunt bine impanate in coada cu pene de siguranta. Art.176 Praful de pe piesele In lucru trebule sa se Indeparteze cu maturica umeda, flind interzisa folosirea aerului comprimat de la clocanul pneumatic. Art177 La folosirea ciocanelor pneumatice trebule sa se lucreze cu atentie, pentru a preveni alunecarea clocanulul de pe materialul prelucrat si caderea acestula pe picioare. art.178Este interzisa polizarea uscata fara aspirarea permanenta a prafulul rezultat. 3.6. Concasarea, macinarea si sortarea pentru obtinerea mozaicurilor granulate Buncare si silozuri Arta79 Buncarele sI silozurile pentru depazitarea materillor prime vor fi prevazute cu capace si gratare, mentinute permanent inchise, asigurate impotriva deschiderii lor intamplatoare. Art.180 In cazul depozitarii materillor prime care degaja pulberi, in buncare si silozurl, acestea trebuie sa fie prevazute cu capace etanse si sistem de ventilatie. Artist Buncarele si silozurile cu acces la partea superioara trebuie sa fie prevazute cu balustrade de protectie de cel putin 1 m inaltime. Scarile de acces trebuie sa fie de constructie solida prevazute cu mana curenta, jar in cé verticale sa fle prevazute cu cosurl de protectie, art.182 Punctele de incarcare si de! fi racordate la instalatia de desprafulre. } arta ae =e Intrerupe alimentarea cu materiale; +98 esigura un tuminat corespunzator: - se tupravegheaza permanent intreaga opsratne de cat condueatorl foul de nunca; ~ Se foloseste pentru accesul in interior numai gu-ra de vizitare; ~ se asigura coborarea salariatulur prin dubla legatura (una fuxa si una mobila) utlizancu-se centura si franghia de siguranta sau troliul (actionat manual sau mecanic); ~ se utiizeaza masca cu aductiune de aer. ‘Concasoare cu falci Art.184Daca gura concasorulul este situata mal sus de nivelul pardoselll, se va prevedea o platforma de lucru la o inaltime corespunzatoare, lata de cel putin 1m si prevazuta cu balustrada. Art.185 Daca amplasarea concasorulul se face pe fundatil inalte sau pe o platforma speciala, trebule sa se prevada 0 platforma de lucru la o Inaltime corespunzatoare. Platforma de lucru va fi Inconjurata de 0 balustrada de 1 m inaltime si va avea o scara de acces bine consolidata. art.186 Pentru spargerea bucatilor de material cu dimensiuni mai mari decat cele admisibile trebuie sa Se prevada soproanc in afara atellerului (pentru protejarea salariatilor de intemperii) in care se vor Instala gratarele de spargere. Art.187 Incarcarea si descarcarea concasoarelor cu falci trebule sa se execute de regula cu dispozitive mecanizate (alimentatoare, transportoare etc.).. Art.188, In situatia in care alimentarea concasorulul se face manual, deasupra guril de alimentare trebuie sa se monteze un grilaj metalic rezistent avand marimea ochlurilor in functie de dimensiunile maxime admise ale bucatilor de material Art.189 Pentru a evita caderea bucatilor de material, gura de Incarcare a concasorului cu falci trebule sa fle prevazuta cu un jgheab de alimentare, art.190 Pe timpul functionarii concasorului cu falc este interzis a se sta pe gratarul de alimentare. Arta91 Volantii coneasorului cu fli trebuie sa fie bine echilibratl. art.192 Este interzisa functionarea concasorulul cand sunt deteriorate arcurile de intindere. Arti93 Este interzis ca pe timpul functionarii concasorulul cu falci sa se impinga sau sa se scoata cu mana sau cu alte mijloace, bucatile de material intepenite in gura de alimentare,Elevatorul Art.194 Pentru amplasarea elevatoarelor in incinta statiel de mozaicurl trebule sa se prevada locuri perfect orizontale si consolidate, Art195 In anumite situatii trebuie amenajate treceri pentru traversarea peste elevatoare. Art.196 Inainte de pornirea elevatorulul trebule sa se verifice: - starea lanturilor, fixerea cupelor si a celorlalte plese ale elevatorulul; ~ starea dispozitivelor de protectie; ~ starea cuvel corpulul inferior. art.197 ‘Alimentarea elevatorulul cu material trebuie sa inceapa numai dupa pornirea acestuia, Art198 In timpul functionaril elevatorulul sunt interzise: ~ controlarea cu mana a lanturilor si cupelor; ~ repararea unor deficiente aparute la cupe, lanturl etc, art.199 Este interzisa supraincarcarea sau blocarea elevatorulul in timpul functionaril Art.200 Este interzisa pornirea elevatorulul cu mana tragandu-se de lanturl si cupe. Clurul vibrator Art.201 In jurul ciurulul vibrator trebuie sa se prevada un spatiu liber cu latimea de minimum 1 m, degajat de materiale. ‘Art.202Podina platformei de lucru trebule sa alba scara de acces si parapeti cu inaltimea de cel putin Lm. art.203 Inainte de pornirea instalatiei trebuie sa se verifice: ~ daca sitele sunt bine fixate pe rame; - daca si carcasa ciurului este bine fixata pe su-porti; ~ daca la piesele in miscare sunt Instalate apara-tort, art-204 Pornirea instalatiel si 2 anexelor acestela trebule sa se face In ordinea procesulul tehnologic, lar oprirea instalatiel trebuie sa se faca in ordinea inversa. Art.205 Pe timpul functionaril este interzisa: ~ montarea sau demontarea aparatorilor; - urcarea pe clurul vibrator st intrarea in palniile de alimentare sau evacuare; = desfundarea sitelor cu mAna; = remedierea defectiunilor la instalatia electrica, Concasoare cu rotor si clocane articulate Art,.208 Este interzisa decuplarea instalatiei de captare si absorbtie a prafului in timpul functionarit concasoarelor. art.207 Palniile si jgheaburile trebule sa alba o panta suficienta care sa asigure trecerea materialelor fara aglomerani s| infunciari Art.208 Pentru prevenirea aruncarii bucatilor de material sfaramate, gurile de alimentare a concasoarelor cu clocane trebuie prevazute cu aparatori Art.209Inainte de pornirea concasorului cu ciocane trebuie sa se verifice vizual starea tehnica a rotoarelor. art210 Este interzisa functionarea concasorulul in urmatoarele situath ~ cand lipsese aparatorile; ~ cand sunt slabite penele de fixare ale salbelor volantilor si ale rotilor dintate pe arboril respectivi; ~ cand nu sunt montate bolturile de siguranta la bucsa volantulul; - cAnd sunt slabite buloanele de fixare a diferi-telor parti ale concasorulul (lagare, capace, ciocane, carcasa etc.); ~ cand nu functioneaza instalatia de ventilatie. Art2u1 Pornirea concasorului cu clocane si a celorlalte instalatil care il deservesc trebule sa se faca in ordinea prevazuta de procesul tehnologic. Intregul flux tehnologic trebuie prevazut ct care, necesar pentru evitarea Producerii accidentelor in cazul defectari art.212 Allmentarea concasoarelor cu ciocane Art.213 Incarcarea gurii de alimentare trebuie sa int inci cand rotorul a atins turatia de regim normal Art214 Functionarea concasorulul cu clocane trebule supravegheata permanent. Art.2u5 Daca pe timpul functionarit se defecteaza un clocan sau boltul sau de fixare, concasorul trebuie sa fie imediat oprit. Art.216 Este Interzis ca pe timpul functionarii concasorulul sa se impinga cu mainile bucatile de material in gura de alimentare sau cele intepenite in ochiurile gratarulul.Art.217 Este interzisa deschiderea capacelor gurilor de vizitare in timoul functionarit; deschiderea gurilor de vizitare esta permisa numal dupa decuplarea motorulut si oprirea concasorulut. Alimentarea Art218, Platforma de lucru pentru alimentarea instalatillor trebuie sa fie curata, indepartandu-se periodic, cel putin odata pe schimb, materialele ce pot cadea in mod accidental pe aceasta. Art.219 Gura de incarcare a alimentatorului trebule sa fle acoperita cu un gratar metalic solid cu ochiuri de marime corespunzatoare. ‘Art.220 Alimentatoarele trebule sa intre in functiune numai dupa pornirea prealabila a celorlalte Instalatii din linia tehnologica la comanda conducatorulul locului de munca, art.221 Incarcarea allmentatorului cu materiale trebuie sa inceapa numai dupa pornirea acestuia. Aart.222 Pentru a preveni atingerea pleselor in miscare (transmisia cu lant si cea In cruce, axul cu clocane, tamburul), trebuie sa se prevada aparatorl. art.223 In timpul functionari alimentatorulul este interzisa: ~ desfundarea guril de alimentare a concasorulul; - desfundarea de pamant si piatra a alimentatorului cu lant: art.224 Este interzisa spargerea bulgarilor pe gratarul alimentatorului, pentru a preveni slabirea sau ruperea gratarulul s| caderea salariatulul in alimentator. Art.225 In cazul necesitatil de interventie pentru deblocarea ochiurilor gratarului, salariatil trebuie sa fie asigurati cu centurl, franghii de siguranta, casca si ochelari de protectie. Art.226Descarcarea autovehiculelor in buncarul de alimentare trebuie precedata de avertizarea sonora data de catre conducatorul auto. rt.227 Momentul de incepere a umplerll buncarulul trebule semnelizat acustic din cabina de comanda a alimentatorulul. 4. Fabricarea dalelor mozaleate Art.228 Buncarele deschise pentru prepararea straturilor I si II trebuie prevazuta cu pasarele la partea superioara si balustrade de prote Art.229 Benele trebuie prevazute cu dispozitive de blocare mecanica a sistemului de golire, pentru prevenirea caderii materiaiului in timpul deplasari Art.230 Asezarea mortarulul si aranjarea lui in tipar trebuie sa se faca cu un spaciu. Art.231 Este Interzisa introducerea mainil sau a unor corpuri dure in dozator, pe timpul functionarit. art.232 Comanda de pornire a presel trebule data de seful formatiei de lucru dupa ce in prealabil s-a asigurat ca nu se afla persoane In zona de lucru sica masa presei este libera, art.233 Este interzisa urcarea pe discul rotativ al presei pe timpul functionaril acesteia, are.234 Este interzisa urcarea pe instalatia de prelucrare in timpul functionaril acesteia. art.235 In dreptul liniel de incarcare si de preluare a teancurilor se vor prevedea aparatori solide pentru a impiedica rasturnarea stivelor in timpul manevrelor de incarcare si preluare. Art.236Inainte de inchiderea usilor si deschiderea robinetilor pentru introducerea de abur saturat trebuie sa se verifice daca in interiorul cameralor de aburire nu se afla persoane sau alte obiecte. Art.237 Incarcarea instalatiel de preluare trebule sa se faca numai cand masina este oprita. Art.238 Este interzis s2 se umble cu bare de lemn sau metal pe instalatia de preluare pe timpul cat aceasta functioneaza. Art.239, Permanent trebuie sa se verifice daca pe banda ce deserveste masina de slefuit nu se gasesc dale sparte sau fisurate. Art.240 Pe timpul lucrului cu benzile transportoare, trebule respectate prevederile Normelor specifice de securitatea muncli pentru activitatile de exploatare si intretinere a transportoarelor cu banda. 5, Fabricaren dalelor eu poliesteri Art.24t Pentru protectia personalului la instalatia de amestec polimerizare se vor instala aparatori pe intreaga lungime a acesteia. Art.242 Pentru depozitarea butoalelor cu rasin! sintetice de intarire (nestrapol) precum st a altor ‘substante chimice, trebuie sa se prevada locuri special amenajate, conform instructiunilor propril de lucru. Art.243 Sistemul de ventilatie prin absorbtle trebule sa fie amplasat aproape de pardoseala datorita persistentel gazelor la nivel inferior Art.244 In sectla de dale cu poliesteri, incaperile trebule sa fle dotate conform Normelor generale de prevenire si stingere a incendillor. Art.245In incaperile de lueru trebule mentinuta temperatura stabilita prin instructiunile tehnologice de fabricatie. art.246 Inainte de inceperea functionarii instalatiilor din cadrul fluxului tehnologic, seful de schimb trebuie sa verifice cu atentle starea acestora si apoi sa le porneasca. art.247 In timpul functionati jiniei de fabricatie a dalelor cu pollesteri este interzisa: = urcarea pe banda; = scoaterea aparatorilor; ~ parasirea locurilor de munca; ~ intrarea cu foc deschis si furnatul in hala; ~ introducerea mainilor Ia organele de masini in miscare; - atingerea perillor de stergere; inlaturarea unor defectiuni apa Art.248 Art.249 Dupa oprirea functlonarit_utilaje curatarea si verificarea acestore. Art.250 Pentru operatille de taiere si slefuire a dalelor cu poliesteri, trebuie respectate prevederile de la capitolele referitoare la masinile de taiat si slefuit. 6, Fabricarea marmorventat Art.254 La aprinderea radiantilor trebule respectate Normele specifice de protectie a muncii pentru distributia si utilizarea gazelor. art.252 In tunelul de polimerizare trebuie sa se Instaleze robinete pentru fiecare coloane de radianti.art.253 In timpul functionaril este interzisa manevrarea robinetelor de gaz. Art254 ‘Tunelul de polimerizare trebule sa fie prevazut cu instalatie de evacuare a gazelor arse. Art.255 ata Interziea funetlonare’Inil tehnolopce de marmoroc pe timpul cat nu functioneaza ventilatia. Art.256 Instalatia de evacuare a gazelor arse din tunelul de polimerizare trebule pornita cu cel putin 10 minute inainte de pornirea liniei tehnologice. Art.257 Camera sistemului de pulverizare si intarire a liantului trebule sa fie inchisa ermetic, Art.258, Instalatia de fabricare 2 marmoroculul trebule sa fie prevazuta cu aparatori la organele de masini in miscare (curele, discuri taietoare, angrenaje etc.). Art.259 {In jurul instalatiel trebule prevazut un spatiu de siguranta mentinut in permanenta curat. ‘Art.260 ‘Transportul materialelor si substantelor nocive de la locul de depozitare pana in sectie trebuie sa se faca numal in vase destinate special pentru acest scop. art.264 Este interzisa amestecarea substantelor chimice cu mane libera, aceasta se va face numal ‘cu ajutorul canciocului sau a altor unelte. Art.262 Dupa oprirea functionaril si scoaterea de sub tensiune a instalatlel de fabricare, trebule sa se execute urmatoarele: = sa se mentina in stare de functionare minimum 10 minute instalatia de evacuare a gazelor arse; ~ sa se curete glisantil si duzele;~ sa se curete spatiul din jurul masinil; - sa se verifice sculele ajutatoare. Art.263 Pentru indepartarea prafului sia substantantelor nocive, sectia trebule prevazuta cu un loc special amenajat pentru spalare. De asemenea vor fi prevazute locurl special amenajate pentru servitul mesel, pastrarea imbracamintei si a echipamentului de lucru. 1. Fabricarea corpurilor abrazive Art.264 In timpul transportului si depozitarii materillor prime pentru prepararea amesteculul abraziv sia corpurllor abrazive se vor respecta prevederile din Norma specifica de protectie a muncii pentru rnanipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor. Art.265 Butoaiele cu acid clorhidric trebule sa fie manipulate numai cu dispozitive adecvate, lar salariatil vor purta echipament antiacid. Art,265 {In timpul operatie! de sitare si preparare a amesteculul abraziv, hala trebule sa fie bine ventilata, iar salariatil trebuie sa poarte echipament individual de protectie adecvat. Art.267 Sstingerea clorurii de magneziw in acidul clorhidric trebule executata In aer liber, in locurl special amenajate cu folosirea echipamentulul de protectie adecvat. art.268 Pentru concentrarea bachelitel prin flerbere trebuie sa se prevada nise speciale cu sistem de ventilatie. art.269 Lucrul cu liantit magnezitici trebuie sa se faca numai cu dispozitive din lemn, in vase care au un strat de ipsos pe peretl sau in vase din plastic. ‘Art.270 Rinichii de serlac trebuie sa se prepare sub nisa, lar in timpul prepararii treble sa functioneze instalatia de ventilatie.Art.271 In timpul curatarii resturilor vechi din forme, cat si la eliminarea bevurilor dupa Intarirea ‘Amesteculti nou, conducatorul locului de munca trebuie sa verifice utilizarea ochelarilor de protectie. Mori cu bile At.272 Pentru protectia personalulul, in jurul corpului morit, pe ambele parti, trebuie sa se prevada Un spatiu liber inconjurat cu panouri cu inaltimea de minimum 1 m. ant273 Tnainte de pornirea mori, trebule sa se verifice: - daca blindajele sau capacele sunt perfect etanse; - starea lagarelor si a suruburilor de prindere; - daca utllajul funetioneaza la capacitatea norma-la; - daca dispozttivele de protectie sunt instalate. Art.274 Incarcarea si descarcarea morii trebule sa se face numai in situatia in care aceasta este oprita. art.275 Incarcarea si descarcarea morilor trebuie sa se faca cu atentie, pentru a se evita caderea bilelor pe picioare sau producerea altor accidente; la moara mare se va urmari ca la deschiderea acestela sa nu cada capacul. art.276 Morile pentru macinarea uscata si dispozitivele lor auxiliare trebule sa fie legate la 0 instalatie de absorbtie si captare @ prafull. art.277 Este interzis ca personalul de deservire al morilor sa aiba echipamentul rupt sau deschelat. Art.278 Conducatoru! locului de munca trebuie sa verifice si sa interzica desfasurarea activitatil fara Utilizarea echipamentului individual de protectie.Malaxoare Art.279 In jurul malaxorulul trebule sa se prevada un spatiu de siguranta de minimum 2 m, care va ‘fi mentinut liber sin stare de curatenie. art.280 Inainte de pornirea malaxorulul trebuie sa se verific = daca limitatoarele de oprire a cursel benei func-tioneaza; ~ daca sculele auxiliare sunt in perfecta stare. Art.281 Este interzisa incarcaree benei cu o cantitate de material mai mare decat capacitates de Incarcare. art.282 aca in timpul functionarii, se aud zgomote suspecte, se va opri malaxorul. Cuptoare Art.283 La folosirea arzatoarelor ct protectie @ muncii pentru di Art.284 Periodic trebule sa se verifice etanveitalta Ss constata scapari de gaze, se va opri arderea, luandu-se masuri de remediere. Art.285 Cuptorul de ardere a corpurilor abrazive trebule prevazut cu instalatie de absorbtie si evacuare a gazelor arse. Art.286 Este interzisa depozitarea materialelor inflamabile in zona cuptoarelor. Art.287 Pentru evitarea pericolului de arsuri, locurile periculoase vor fi prevazute cu panourArt.288 1a timpul incarcar i descarcarlcuptoarelor,plesete se vor manipula cu atentie pentru 2 se evita caderea acestora art.289 Stivuirea In cuptor trebule sa se faca cu precautie pentru a se evita daramarea. 8. Reviia, intretinerea si repararea utilajlor si instalatiilor Art.290 (2) In cazul in care lucrarile de reparatil se executa de catre alte intreprinderi, se vor inchela conventi scrise Intre beneficiar si executant. (2) Conventille vor cuprinde obligal beneficiarului si executantulul si responsabilitatile pe linie de protectle a muncii ale (3) Pentru executarea lucrarilor de reparatil este obligatorie intocmirea unel fise tehnologice. Art.291 Inainte de inceperea reparatillor planificate, persoana cu atributil in acest sens va face instruirea speciala a tuturor celor care participa la efectuarea reparatillor. Art.292 Pentru lucrarile de intretinere si reparatil care se executa la inaltime se vor respecta prevederile Normei specifice de securitatea muncii pentru lucrul la Inaltime. Art.293 La efectuarea jucrarilor de reparatil in puturi, canale sau recipiente, seful lucrarilor va dispune inceperea luerarilor numai dupa aerisirea acestora si dotarea salariatilor cu mastl de protectie cu furtun de aductiune a aerului. Art.294 {In situatia in care 1a un utilaj sau pe linfa tehnologica, lucreaza mai multe echipe cu specific de lucru diferit, lucrarea va fi coordonata de o singura persoana, Art.295 Lucrarile de curatare si reparare a gaterelor, masinilor de taiat, concasoarelor etc. se vor executa conform instructiunilor de lucru si de protectie a muncii, Art.296La efectuarea lucrarilor de reparatil, se vor respecta urmatoarele reglementari: = pentru lucrarile de Instalatil electrice, Normele specifice de protectie 2 muncii pentru utllizarea cnergici electrice in medii normale; ~ pentru lucrarile de instalatil de ridicat si sub presiune, prescriptille tehnnice ISCIR; = pentru instalatille de gaze, Normele specifice de protectie a muncii pentru distributia si utllizarea gazelor. ‘Art.297 Punerea in functiune a utllajelor dupa reparatille planificate, este permisa numai dupa efectuarea probelor, incheierea procesulul verbal de receptie a utilajelor si de predare a lor In exploatare. Art.298 Punerea in functiune a utllajelor se va face cu respectarea stricta a succesiunii operatiilor tehnologice si numal dupa ce au fost anuntati factoril interesati Art.299 La lintile de prelucrare In flux tehnologic, punerea in functiune, se face cand toate utilajele ‘componente sunt in stare normala de functionare. 49, Prevedert de proicctare a mijloacelor de produetic uilizate in uctivitates de prelucrare a piatralor st 9.1, Cladirisialleconstructii Art.300 Solutille constructive care se vor adopta la proiectarea halelor, sectillor, atelierelor sl depozitelor, vor respecta prevederile Normei generale de protectie a munci Art.301 Fundatiile pe care se vor amplasa utilajele si instalatile vor avea caracteristiclle prevazute in fartile tehnice ale acestora st standardele in vigoare si vor fi independente de fundatile cladirilor. Art.302, Iluminatul din hale, secti, ateliere si depozite trebule sa respecte conditille de iluminare din Normele generale de protectia muncil, Normele pentru iluminatul spatiilor de lucru st celelalte preveder! legale in vigoare. Art.303Scarile de acces in cladiri, tuneluri, subsoluri, platforme, pasarele, constructii interioare, posturi de comanda etc. trebuie proiectate si construite in asa fel incat sa se previna pericolele de cadere in gol sau alunecare si sa nu solicite eforturi deosebite din partea ersonalulul care le utilizeaza frecvent. Art.304 Golurile, canalele, rigolele etc., aflate la nivelul suprafetelor de lucru sau carosabile, vor fi ‘acoperite. Art.305 Grupurile sociel-sanitare trebuie sa fie dotate cu vestiare, dusuri, spalatoare etc. conform Normelor generale de protectie a muncii. 9.2. Cerinte constructive ale uillajclor sl instalailor de prelucrare a pletrel st marmurei Art.306 ‘Amplasarea si montarea utllajelor si a instalatillor trebuie sa se faca respectand prevederile Normelor generale de protectie a muncii si a standardelor in vigoare. Art.307 In cazul deserviril simultane a mai multor utilaje sau instalatti de catre un singur operator, amplasarea acestora trebule sa asigure posibilitatea de urmarire a functionarii in conditille impuse procesului tehnologic, fera pericole de accidentare. Art.308 La amplasarea utilajelor, instalatillor si anexelor acestora, trebuie sa se tina seama de caracterul productiei si al fluxulul tehnologic, de forma, marimea si greutatea produselor, de modul de organizare si dotare a locului de munca si modul de actionare a salariatilor, de complexitatea operatillor de revizie. Art.309 La proiectarea utilajelor, agregatelor, instalatillor trebuie sa se respecte prevederile Normelor generale de protectie a muncil, stnadardele si alte reglementari privind echipamentele tehnice. Art.310 Elementele de comanda ale masinilor-unelte si instalatillor nu se vor amplasa in zonele de aruncare a bucatilor de material, de allmentare cu materii prime sau in zonele de evacuare @ produselor finite. Cand 0 astfel de amplasare nu poate fi evitata, se vor lua masuri de protejare a masinilor (scuturi, elemente de deviere a directiei bucatilor de roca etc.), Art312Destinatia elementelor de comanda trebuie sa se Indice prin simboluri sau inscriptii executate clar si vizibil, montate cat mai aproape de acestea. Art312 Elementele de coamnda a pozitillor functionale trebule sa fie marcate in culorl diferite, pentru a elimina confuziile in timpul lucrulul, iar constructia si amplasarea acestora trebuie sa excluda posibilltatea de accidentare a operatorilor care actioneaza. art.313 Sensul de miscare a elementelor de comanda manuale trebuie sa corespunda cu sensu! de miscare @ organulu! de masina sau a mecanismulul comandat. Art314 Conductele trebuie sa fie vopsite conform standardelor in vigoare, Art.315 Conductele instalatilor hidraulice si- ice, precum si a instalatillor de ungere si racire, 1m sia instalatilior de ungere si racire, ebule sa fle acoperite cu plansee sau luke Pe manometrele montate pe conductele hidraulice si pneumatice se va indica cu un semn distinctiv presiunea maxima admisa. care se prevad a fi amph capace rezistente si nealul Art.317 it Art.318 ‘Amplasarea elementelor de ungere manuala trebule sa se faca in afara zonelor periculoase ale utilajelor, in locurl comode pentru deservirea lor. Locurile de ungere trebule sa se vopseasca intr-o culoare contrastanta fata de culoarea utilajulul. Art.319 ‘Masinile care degaja In timpul lucrulul pulberi, praf, vapori de orice fel, vor fi prevazute fie cu instalatit propril, fle ca vor fi racordate la instalatille generale de absorbtie si filtrare. ciocane articulate Concasoare cu falci, cu rotor ‘Art.320Concasoarele cu falci vor fi prevazute cu aparatori, palnil de alimetnare si gratare pentru ‘separarea bucatilor mari de material, in vederea prevenirit blocarit si a introducerii mainilor. Are321 Concasoarele cu rotor si clocane articulate trebule se fle prevazute cu dispozitive de captare si absorbtie a prafului. Art.322 Capacele gurilor de vizitare ale concasoarelor trebule sa fie etanse. Malaxoare art.323 Vasele de amestec ale malaxoarelor vor fi prevazute cu capace rezistente fixate deasupra parti superioare. art.324 Malaxoarele prevazute cu dispozitive de interblocare vor functlona astfel incat capacul sa nu poata fi deschis pana cand mecanismul de antrenare al paletelor nu a fost oprit. art 325 Malaxoarele trebuie racordate la instalatia de absorbtie si fitrare a prafulul Prese rt 326 Zonele periculoase ale preselor vor fi ingradite sau prevazute cu aparatori si dispozitive astfel fixate incat sa asigure protectia salariatilor. art.327 Elementele de comanda manuala ale preselor (parghll, manete etc.) vor fi amplasate incat sa fie vizibile si usor accesibile pentru manevrare, fara pericol de accidentare prin confundarea sau inversarea comenzilor. Constructia si amplasarea acestora trebule sa exclula posiblilalea manevrarilor accidentale, buteancle de pornire ei oprire avand culori diferite. Art.328 In sectoarele unde lucreaza preponderent femei se elimina actionarea prin parghii cu contragreutare sau pedale la picior, inlocuindu-se cu comenzi pneumatice manuale, sisteme automate sau semiautomate. CuptoareArt.329 Cuptoarele vor fi astfel prolectate incat partea exterioara a peretilor sa nu depaseasca temperatura de 55°C. Art.330 Instalatiile de uscare sau ardere care pot genera gaze sau pulberi peste concentratille ‘admise, vor fi capsulate si puse sub depresiune. Art.331 Orificil de vizitare si locurile de amplasare a injectoarelor vor fi protejate prin ecrane protectoare mobile. Art.332 Uscatoarele camera prevazute cu incalzitoare directe (flacara deschisa) vor fi dotate cu instalatie de aprindere a arzatoarelor situate in afara camerelar. Art.333 Usile tuturor tipurllor de cuptoare si uscatoare trebuie sa fie prevazute cu parghle cu contragreutate pentru a usura inchiderea si deschiderea acestora. Art334, La usile cuptoarelor trebuie sa se prevada dispozitive de protectie impotriva radiatiilor termice (perdele din snur de azbest, perdele de apa, paravane, carcase racite etc.). Masini de talat platra art.335 Carcasa de protectie a disculul trebule sa acopere cel putin 50° din suprafata disculul Art.336 Masinile de taiat trebule sa fie prevazute cu prize de aspiratie si racordate la Instalatia de desprefuire, art.337 Este obligatorie marcarea vizibila 2 sensului de rotire a disculut taietor. art.338 Masinile pentru debitat material de lungime mare vor fl prevazute cu suportl suplimentari pentru sprijinirea capetelor libere ale materialululVagonete Art.339 Pardoselile si calle de acces pe care circula vagonetele nu trebuie sa aiba denivelari, Art.340 \Vagonetele vor fi prevazute cu dispozitive de ancorare de sine de care se vor prinde In timpul bascularil. ‘Transbordoare arta Carucioarele transbordoarelor trebule sa alba o buna stabilitete. art.342 Sinele de vagonete de pe platformele carucioarelor transbordoare trebule sa alba dispozitive Ge blocare, care sa permita fixarea solida a vagonetilor pe platforma. Art.343 Cablurile de tractiune ale transbordoarelor, carligele si ochiurile lor de prindere trebule sa fle calculate cu un coeficient de sigurnata de cel putin 6, fata de rezistentele la rupere. Art3a4 Rolele de intoarcere a cablurilor trebule sa aiba diametrul de minimum 300 de ori mal mare decat cel al sarmel. art.345 ‘rolille de manevrare a transbordoarelor trebule sa fle prevazute cu aparatori de tabla sau pasa de sarma. Art 346 ‘Transbordoarele trebuie sa fle prevazute cu instalatie de semnalizare acustica, art.347 Inaltimea transbordorului trebule sa fle calculata astfel incat sina de rulare a vagonetului de pe transbordor sa se afle la aceeas! inaltime cu sina de pe sol. art.248 ‘Transbordoarele trobuie sa fle prevazute cu 0 comanda a sistemulul de franare la cele doua capete pentru a putea fi manevrate In ambele sensuri.Gaterul Art.349 Cureaua volantului si biela trebule sa fle prevazute cu aparatori din plasa de sarma. Art.350 Pe ampermetrul montat pe tabloul de comanda al gaterulul trebule sa se traseze cu vopsea rosie o linie care marcheaza limita maxima pe care trebuie sa o indice acul acestuia pentru a se preveni arderea motorulul. Masina de slefuit piatra Art.351 Mesele masinilor de slefuit trebuie sa fle prevazute cu borduri pentru protectia salarlatilor contra stropirii cu materiale de slefult. Art.352 La masinile de slefult mobile trebule sa se prevada un dispozitiv de sustinere a cablulul electric, montat pe corpul masini. Moara cu bile Art.353 Morile pentru macinarea uscata si dispozitivele auxili © Instalatie de absorbtie si captare a prafulul. Zs Ao oO fs Art 354 In lungul morit trebuie sa se prevada balustr cllindrului, pentru a impiedica accesul. te Silozuri si buncare Art 355 Partea inferioara a slluzurilor va fi astfel executata incat sa nu fle necesara interventia manuala la descarcarea materialului.. Art 356 Buncarele si silozurlle pentru depozitarea materillor prime trebuie sa fie prevazute cu sisteme de ventilatie, cu capace si gratare mentinute permanent inchise impotriva deschiderilor intampiatoare. Art.357Buncarele si silozurile cu acces la partea superioara vor fi prevazute cu balustrade de protectie de cel putin 1m inaltime. Scarile de acces trebuie sa fie de constructle solida prevazute cu mana curenta sau casur! e protectie in cazul scarilor verticale. 9.3. Dispositive de protect, prindere,fixare, Mlocare si siguranta, Art.358 Partile mobile ale utilajelor care depasesc gabaritul acestora si care prezinta pericol de accidentare trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de protectie tip aparatoare, de rezistenta corespunzatoare. Art.389 Dispozitivele de protectle care nu necesita interventil frecvente, trebule sa fie fixate pe utilaj, constituind un intreg al acestuia. Art.360 Dispozitivele de protectie care necesita interventil frecvente, trebule sa fie prevazute cu sisteme de deconectare sau blocare automata a utilajului, in cazul unor interventii accidentale. Suprafetele ce trebuie protejate cat si interiorul aparatorilor, vor fi vopsite in alte culori decat utilajul respectiv si anume in culori art.361 Dispozttivele de protectie a transmisillor prin curele si a angrenajelor cu roti dintate vor f prevazute cu un sistem de intrerupere a alimentarii motorului, care sa nu permita punerea in functiune a utilajului decat atunci cand aceste dispozitive sunt in pozitie de protect. art.362 Dispozitivele de prindere trebuie sa fie astfel concepute Incat sa asigure o fixare rigida a materialelor de prelucrat pe masini Art.363 Utilajele trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de siguranta care sa previna pornirea accidentala a acestora sau a altor subansambluri mobile. Art.364 Utilajele trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de siguranta care sa opreasca functionarea in caz de avarie, de oprire a apei sau de sfarsit de cursa. Art,365Utilajele sau subansamblurile acestora trebule sa fle prevazute cu dispozitive de suprasarcina, Art.266 Subansamblurile utllajelor care se deplaseaza mecanizat trebule sa fle prevazute cu

S-ar putea să vă placă și

• Anexa Formular de Oferta LOT 1 BV CV

  

  Document9 pagini

  Anexa Formular de Oferta LOT 1 BV CV

  Mioara Camelia

  Încă nu există evaluări
• EMINESCU 87 - PT - Antemasuratoare Arhitectura - Faza 2 - 2020

  

  Document6 pagini

  EMINESCU 87 - PT - Antemasuratoare Arhitectura - Faza 2 - 2020

  Mioara Camelia

  Încă nu există evaluări
• Caiet de Sarcini

  

  Document15 pagini

  Caiet de Sarcini

  Mioara Camelia

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Fisa Tehnica Arhitectura - ASCENSOR

  

  Document2 pagini

  Fisa Tehnica Arhitectura - ASCENSOR

  Mioara Camelia

  Încă nu există evaluări
• FISE TEHNICE Echipamente Bucatarie

  

  Document39 pagini

  FISE TEHNICE Echipamente Bucatarie

  Mioara Camelia

  Încă nu există evaluări
• PRM Faze Determinante Arhitectura

  

  Document1 pagină

  PRM Faze Determinante Arhitectura

  Mioara Camelia

  Încă nu există evaluări
• Memoriu Tehnic - Piata Romana 7

  

  Document9 pagini

  Memoriu Tehnic - Piata Romana 7

  Mioara Camelia

  Încă nu există evaluări
• Fisa Tehnica Traductor Presiune

  

  Document1 pagină

  Fisa Tehnica Traductor Presiune

  Mioara Camelia

  Încă nu există evaluări
• Camin Gratar Manual

  

  Document1 pagină

  Camin Gratar Manual

  Mioara Camelia

  Încă nu există evaluări
• Caiet Sarcini Executie PRET 27 - 15 Gradinite

  

  Document8 pagini

  Caiet Sarcini Executie PRET 27 - 15 Gradinite

  Mioara Camelia

  Încă nu există evaluări
• CS NR.5-Racorduri La Canalizarea Pluviala

  

  Document7 pagini

  CS NR.5-Racorduri La Canalizarea Pluviala

  Mioara Camelia

  Încă nu există evaluări
• CS NR.3-Pavaje

  

  Document6 pagini

  CS NR.3-Pavaje

  Mioara Camelia

  Încă nu există evaluări
• Preambul La Listele de Cantitati

  

  Document13 pagini

  Preambul La Listele de Cantitati

  Mioara Camelia

  Încă nu există evaluări