53.

UTILITATEA TESTULUI SNOT-22 ÎN APRECIEREA CALITĂȚII VIEȚII PACIENȚILOR CU RINOSINUZITĂ

CRONICĂ ÎN ROMÂNIA

Mihaela Roxana Mitroi1, Alina Căpitănescu1, Iulia Bianca Mitroi2

1Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova

2Masterandă în Econometrie la Erasmus University Rotterdam

Obiectivele acestui studiu au fost: traducerea testului SNOT-22 în limba română într-o formă accesibilă,
care să asigure complianţa pacienţilor; stabilirea utilităţii folosirii acestui test în aprecierea calităţii vieţii
pacienţilor cu rinosinuzită cronică din România, ţinând cont de particularităţile demografice ale
populaţiei.

Introducere. Există numeroase metode pentru aprecierea calității vieții pacienților cu rinosinuzită
cronică. Dintre acestea, SNOT-20 și, ulterior SNOT-22 sunt folosite pe scară largă. Acesta este primul
studiu care analizează modul în care testul SNOT-22 se poate folosi pentru aprecierea calităţii vieţii la
pacienţii cu rinosinuzită cronică din România.

Material și metodă. Studiul se bazează pe analiza răspunsurilor date la testul SNOT-22 a unui număr de
80 de pacienţi diagnosticaţi cu rinosinuzită cronică, cu sau fără polipoză nazală. În primul rând, analiza
omogenității lotului de pacienți din punct de vedere al mediului de proveniență, sexului și vârstei a
permis calcularea a două odds ratios, precum si analiza semnificativității statistice a acestora. Analiza
statistică indică faptul că nu există o relație de cauzalitate între mediul de proveniență sau sexul
pacientului si punctajul SNOT-22 al acestuia. Apoi, analiza intervalelor de variație ale punctajelor
acordate de pacienți pentru simptomele testului SNOT-22 demonstrează faptul că simptomele tipice
rinosinuzitei cronice obțin punctaje semnificativ mai ridicate raportat la punctajele celorlalte simptome.
Acest rezultat este o dovadă în plus a eficienței folosirii testului SNOT-22 în aprecierea simptomelor
rinosinuzitei cronice, și, în consecință, a calității vieții pacienților.

Rezultate și concluzii. În studiu au fost incluşi 80 de pacienţi diagnosticaţi cu rinosinuzită cronică cu sau
fără polipoză nazală. Lotul de pacienţi a fost omogen, din punct de vedere al mediului de provenienţă,
sexului şi vârstei.Media obţinută la testul SNOT-22 pe lotul studiat a fost de 69, cu limite de 21 şi 110.
Media a fost diferită la femei (78) faţă de bărbaţi (59,6), existând diferenţe şi între persoanele din
mediul rural (72,1) şi urban (68).Pentru a determina dacă o femeie este mai predispusă a avea un scor
SNOT-22 peste media grupului decât un bărbat, am calculat odds ratio adecvat și am găsit valoarea 2,02.
Cu acestea, un test chi-squared asupra semnificativității statistice a acestui rezultat ne confirmă faptul
că nu există dovezi statistice că femeile sunt mai susceptibile de a raporta scoruri mai mari, astfel
dovedind că scorul SNOT-22 nu depinde de sexul pacientului. O analiză similară constată că scorul SNOT-
22 nu depinde nici de mediul de proveniență al pacientului. În consecință, putem folosi testul SNOT-22
pentru pacienţii cu rinosinuzită cronică, punctajul obţinut fiind legat strict de patologia pacientului.

Cuvinte cheie: SNOT-22, rinosinuzită cronică