Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Sfarma Piatra Anul IV, Nr. 118, 10 Martie 1938

    Încărcat de

    remus13
    44 vizualizări12 pagini
    periodic nationalist interbelic, Nichifor Crainic. Semneaza Stefan Baciu, Vintila Horia, Alexandru Gregorian, Pan Vizirescu, etc.

    Titlu original

    Sfarma Piatra anul IV, nr. 118, 10 martie 1938

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    periodic nationalist interbelic, Nichifor Crainic. Semneaza Stefan Baciu, Vintila Horia, Alexandru Gregorian, Pan Vizirescu, etc.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    44 vizualizări12 pagini

    Sfarma Piatra Anul IV, Nr. 118, 10 Martie 1938

    Încărcat de

    remus13
    periodic nationalist interbelic, Nichifor Crainic. Semneaza Stefan Baciu, Vintila Horia, Alexandru Gregorian, Pan Vizirescu, etc.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 12
    Democratia este un exasperant cere vlelag pe care "Vorde Nt de Serie admirsbil in Les morts Qul Davient’: stelecteur mendle des Sarours chez le députe, qui les mendie cher le ministre, “1equel Mende les votes da depute, ul mmendle les ‘suftrages do 1éec- tour! ‘Cereal este perfect, O snlantut- reccpolsth de interese eare se ex- plostearh reciproc si din care pro- Bik pana Tawra eativa guapant, scrovil acegtia destol de abisnulti ‘pander! chiar pe la nol, polit lsnit democrall care, in timp ce finean moltimile tn tensianen a= Sieh aise oplice egalltare, proce tind lumea ea peo aglomeratic Ge intivisi geometric egall inte ‘ch te bageu ‘mina in busunar 9 fe iman tat Democratia a devastat omenirea timp de un veae # Jumstate st a uperizat-o Pfdcologia ek a pervertit spiritele fntorcinda ie spre materialism 91 icntism, spre doctrinele franc ‘Bisennee stele. in mateo politics ea’ a nazuit si desflinfere Franiele dintre natlont, si intap- fulaseh statele-unite. aie” Europei fn cadrat unei vaste republicl = ‘opie, reuyind’ in. coneluzie sh Provence numal ratboae, sh intre- Fink. vrajow generals, 62 darime Konus, sh Slimentexerevolutil Dustlteare sn mumele Ubertat, Drefieand (ari iniregh ca Rusia Ga Spania, tn vaste eimitire, unde Secimul exalitar #astablleat in hnoarte sifolal¢ la pamant ca dupa un clelon apocaliptie. Tn materie economies, democra- fia as foot un Keach mens. Sub feqile <1°talimentare, sehimburlle internationale au sfargit prin. a Sai resting, creat ea prabe fit, dar a dnflorit in schimb pata Etismal ‘moral al_marlor pluto. raj al rustarior al eartelarior, sntarhlle au ridieat gidurl de c= folsm feroce.intre state, rhabotal Sconomie a devenit endemie. Un singut comert 4 inion, eub democrat camerful de constin. fe pertal. St 0 singura indus” frie: Taustria:dratiewlut de in- venta ‘Rominia a cunoscut tot acest ‘erastru democratic din plin. Tomp de gapterecl de ani es a fost in pur ferea” tiranilor Iresponsabll” din partide, A fast abandonata in mil- rile unor bandifi care se mumisu fepatati al yptaial universal si care volau legie ou jotoanele eon Sililor de administragle unde h- wurens. A fost_Ia chevemal. sper fariior, al skodaetior, al gros-ka- Sevistion. Statul romin, sclay al partide- tor gta coteriior politi, — eine contests eral newsta? a fost timp de saptezeel de ani un vast biurou ae plasare ai llentelel e- fectorate atia club. Slusbele ‘se ocupau — ce trst ‘¢ adevaral ‘cesta? — pe 0 carte evita, Savorurtio. be cordau Intre spasmurl pe canapeaus par- famati 2 demnitarilor aemocrati Tondurlle secrete. se transforma fn blocust pentra amante, og utara murine si" posta tr Scrdanapalie cdtiva piraf gi mat favalert de industrie, total era utred, corupt, decksut. Pe urma Aemocratiel s'au ridieat fdeotogil le protestatare care cereau puve- Fea in mumele losinellor singe. Foase de rizbunare gl a unul mit, @ar nu in numele une! doctrine constructive Tnstabilitatea regimulul se rhs fringea in constiinfe sud forma nul provizorat neurastenleant, dunk care omul accepts. disperaé rice mantuire, chiar mantuirea th aos. ‘oats Jumea era de acord oh starea aceasta febrila nu mal pu tea dura. Romania intreaga dorea ‘ sohimbare. In locul sfasierilor de And act, o impicare generals In- fre fratil Inviergunati de paride. In Joeul proviseratelor, un regi stabil de continoitate, In local du ‘mieAril In partide, marea.coeziu~ ne, marea unitate romaneasea. In Tocat vraistel, orfanizare. Fe scurt: "in locul dezordinel politice, economice, financlare. $1 soclale : ordine, Romania avea, intradevir, ne vole de o ordine severa. Dar ordinea vine din autoritate, Val, autoritaten care alel abdiease ea si fach loc anarhiel partidiste-. ‘Era deci mal intiin nevole de restaurarea acestel autoritati, care ‘hu putea poral deat din ‘vointa Regelul ‘Autoritates, s8 ne infelegem, mu este cam cum si.0 inchipuia 4. Goga : un prineipiu, o lozined. Este tun fapt. Ea nu se spune. Se exer~ cits. De accea, in oe si fink un iscurs Ia radio, Majestatea Sa a Dreferit si treaed la fapte, $8 des- Hintere partidele, s& modifice con. stitutia, 4 scoata "reumatismal politiclanist din incheeturile Sta- {alu sf si inceapi reconstractia {aril pe un gantier de munes, nu ae vorbe. Regimul acesta, now ne-a plaeut dela inceput. De ce?” Simplu : Tilndea este regimul preconizat timp de ‘trel ant de grupul dela aceasti revista sl fllndes il yrea ot Regele, Abonamente la ,,Sfarma Piatr. De trel ant 4, Nichifor Crainte gt nol frimantam. alcl eatera Wei eare me deoscbese categorie de cellaifi. nationalist, Diferen- (ele acestea care au dus uncori Ia iferende acute, se cunase. Citl- torit nostri le stiu sl nu mal e ne- voie sile amintim acum. Ele vin Yoate din modul nostra liber de a poate {1 Ingirat ea o rafal pe axele Europel, in politica externa, sl ceare are in politica de reconstruc {le interna nu un mall, ct un prom ‘Fram clar, zimislt de o minte care Fandeste cuprinshtor pe realltaile hhoastre nationale, Programul acesta, al Statulut etmocratic — cum’ La. numit d. Grainie, — a fost publieat in el teva mumere consecutive din re vista yStarma Piatra" $1 reprodus ‘pot in. brosura, D. Istrate Miceseu, unul dintre colaboratoril M.S. Regelul 1a noua ‘constitutie, — dupa eum ne infor- ‘meaz d, prof. Torga, — La cll Dosa a facut chiar uncle “obses vatil in marginea. tui $1 probabl hla retinut cite ceva din el. Fapt cf in unele din principilie nou Tui statut al Romanlel, not am recunoseut del eare ne sunt co- ‘mune. D. Nichifor Crainic, in arti- colu} d.sale Dela democratic. Ia etnocraiie” a’ vorblt despre wnele. Dar idela cea ‘mai de seam dln programul nostra se desprinde din eapitolul tut final, tn care, duph feriminalizarea afulul in averea publica, pentru refacerea fAril, se Dreconlenzh un mare plan eons- tructiv execulat de echipe guver- namentale alese din elitele pto- feslunilor si controlat de parla- ‘ment sub ‘Imediata supraveghere a'M1. S, Regelul. In Statul etnocratic, Regele © factorul dinamle. al intregel opere de creatie romaneasel.Regimul profesional “culmineaxk conver= ent In autoritatea regal. rae sso con Epes ote manea de creatie, sub tut i Seen Scere cece sn nous constitafig Te clalismul nemfese gf de fascismal Italian, INLATURA’ SI PARTIDUL UNIC,'Partidul unie, in cele dou {ari fotalttare, este’ instramentul Fevolufionar eu ‘care ‘condueitorit Tul au cucerit’ puterea pe calea lovitorel de forfl, ca d. Muscollah, sau pe cale plebicttard, ea Hitler, EL are merite Indiseutabile tn te volufla italiani sl cea germans, De acl gi regimal de favoare de ‘care se bueura In stats ‘se prezinth Inerorile in Germania, tun'element de primeldioass dls: ‘cordie. Gandiiivs. Ia biaroeratia partidulal nie eare se suprapane De organismal. statulal sl care DuatHta din visterla fart, Ia mili= file acestul partid care costa sh fle ban! sl care sunt o a doua ar- mati In Stat, gelozindu-se eu at. mata regulatd «(aril Ganditi-rd ‘numal Ia atat si vefl conven! ef partidul ‘unie este’ astial o mare Droblems chiar pentru dictators Hidieati pe seutul tut, In vizinnea de ansamb'a a pro- gramulul etnocratle, statul corpo: Fatiy se reallzeart “firk ajutoru partidutul une. Cunaseand ‘reall- Tijile romanesti, mut reforma infay dictator impus de pretorient ; de insusl Regele (aril eave e, fae- oral dinamie al Introgel opere de creatie romineaseh ; Fegimul pro- fesional culminand ‘convergent io ‘autoritatea ‘regall. ‘Acesta este gl semsul reformel constitutionale. ‘Se infelege de aici e&, din =o ment ce. mimic nu se mal inter pane intre ele, Tuxlunea moral $1 politica a ‘nafiunel eu Statal se Poste reallea mestinjenita. $i de Unde in democratic nafiunea era divieatS in eluburl, redusi ta sta~ ‘rea de turma clectorals, inbatath, de fulea parthdelor demagozice sf 1a o simpli fietiune parlamentark ras remunerata de consilille d& dministratie, de unde sub acest regim al individualismului parall- ant, al favoritismulul yl al desu ‘eheril ea, in haina eleetorulul, ceryea fayorurl deputatulut, care “a randwi le cergea gi el minis- ‘rulul, care apol eeryea youl de utatalut, are cersea Glectorulul, in statu ridicat in ‘cultul mune! 5 Scoash din aoest cere. viclon fore polities 1 pelt Set mle col ocedental et ea aproplat nicl prea Indepictat, 45 central unla din mace asee tur ‘ale eivlapiel, aceasta ara ite nu exista de ieri'de alnituers EAS are‘ Tsionomle $a store (te chentatasi-qt marcheae pst ila, Wam f1tnfeles nimie dia. es file poet noastre st ara t pros lie, duck armata portage: 2h ar fl rimas oumal inorumes- tl rin care se" Inloculeseeitiva ament prin aif! onment, paresis: ‘ame prin ate partiulakne a= i a vaniayi prin aite vantat EE Spier a ea i fafa natiunl, — rt a fatt ain amorteaia sa, ridleinducee Benth ‘aintrun pesimiam balnavs os, forfata de cireumstanfe asi Spere numete, viata, stories sa mit sune civilzatonre, ~aceteare fo Femeded na poate gts interes in schmbiie supertilse. cage’ asa fntacea eauea vellor, et Sumal tn ‘ansformarile econotnee, sociale Boltice profunda, pe care aout cbt Gell sl nou! concept de. viata Sclatn'le provoaea i fe garantens A. Din inimile ot unde ten 8 es ‘examinata probiema, ni ine el suscoptbiitaiie onale, nil intereele mesciens, ‘lel zivallttue, niet gruparie, nied artldele. Siugirh ‘nafiunes sé ai Linge st conteaza in vista sa, In e in dorista mm de pr res; de acl, aceasta incereare ne ‘rbsneata n'unel pole fara pos tie, Sau mal bine aia tal Ba ern fara politica care nebinis la fost ferleire pentra tot Er el putin 9 teed nowt, dent dea CUM SE RIDICK UN STAT’ Gravtates viet mu implies ne- aplrat dot trstetl, pesimiscray, ftescurajarea; ea este, dmmpotriva, foarte compatible cu’ bucuria por porulut,eu jocurile, gratia Asal Ea pretinde simpla, ca lueruile =~ ase sd fle teatate seri. Tat entruce mice eonspirafil de prot Mentdf, planurile revolutionartior gomeuri, prolectele care vor adues fereie ‘si abundenta, pentrueh doar sunt publleate i Jurnalal O) la, cabinetele de prietent, combl- ‘tile nepotism, imparitea os curtor si crearea haowulal de undo Yor lesi'apol, spontane, ordinea 9 fuming, ‘Iasd “Geoparte realities ‘atlonale qt nu sunt, In general, deca jocurt copiarents, mish tra fait tamlliare, sub ocbiul vigleat 81 parintucr. In start, revotutia dela 28 Mat este cura populara prin preoeupas Fea sa de-a fin comtaet direct eu ‘ufletul poporutul $1 acces de-a sar tistace nevolle sale cele mal ure ente, GLIVEIRA’ SALAZAR Un slarist frances a fost primal, Aceasta- din cau cd faptul acesta ‘corespunde tel serioase idel de gu~ ‘vernamant s! mu uel atlbudinl po- lee ta a edzel umbrh nol st eo. multem aceleast abururt 3 acsleagl nedreptati. Val de cel eat Incear- €& 8 Imbritigeze aceste.principi de salvare nationala, dectarand ec he urmeara in opera tevolitionara St im cf volm #4 ridlekm tndrts- nef, eu afutorul reformelor sociale nlvelul economic si moral al papa: ‘rulut, stearlin fond nu pretind de elt sh! adoarma, In speranta, re- spodicaeeee'at Ww re fite de paces pe care am Inchelat=o cn el, spre a ulta exigentele justi- fel. Acestia"ou sunt deat nos, ried au sunt eu 20 ‘Partea serfoacd este, tn al dollen toc, greutaten indir la neti nil Domeson a seri "en price 1a regele Belgie ‘st la inoartea sa, ‘ceste fraze frumoase:" Albert i fra ser‘os “Tata cuvantal care spu- ne total. Hi era constiinis tent rege sf aceasta-1 ceeace poporal ‘St toate popoarele au "simit. act poporut ete series, Viaga este serioash. ‘Munca este un lucru se- os. Este seri sf-ti edstiet vata, <4 muncest sau sh manulest! uneal” ta, sA crest cop, sh luplt contra, Donlel, contra tneeretsilor, #8 eo- nomisestt pentru afi asigura DA- trinetele. ‘Credet!ama, ‘mastele ait © posedadeloc"” Sa ‘ne expiicim ipsa de serios tn viata publica, esto a'basa mat mult deeat'a tne! mise clr poiitiee ‘Th semi-olerea mune mele, cat ef lee din mine tnsumt si si cred ih atta ca indent fafa Europe od Secale pens fBontart faze 3 device ; stele, at inset ase’ ae gaat munes, educa, a gi Mu sean de a at tranetestnertea "omul eaves Sure ponte emia fee base wine munctiorlcae- cone fee comin! £m cat per- ube asia Teneen caer allp- glands wenn, a Shak tensa coli, total eit prea Sa seros, pan a nth preocapare "a preaches tateana ensiantd gl a nu Usain uilet gor acesed feng tease os ome add a Scrisoare uneinecunoscute... ntr'un tramoat din capitald, se obrasnict ‘fla aldturt prin nu tia ceca Biicly al soarteto tanard doam- “Am privt atent pe cele doud fe- Nd elegant tmbracatd, go fdran- mal atdt de deporte wat Genus oa de vérsta, mijlocie, care —. (natural, cu foarte malta sree mi-am inchipulé ex —'venive la ie, ca sd nu fix #6 ce a Bucuresti sf aducd niscatva ‘me- eu acelay calipoatic), edstand te Tinde sre-unul Jeclor twat la ed- figura doamnet alat’ de gree ton lane. Desigur, Data, femee ‘nu sultald, ore-un amdnunt care ed suse of la vdgonul ain wma te arate ed aparfine alter tase rae, platete cu un leu mal putts, of nd sufleteste meamalet nostra, Wa fe aocea se suise ta cel dintal, wredu ined cd o intule an i $808 s0-91 wichipute cf va stim: airibuinduct cine pte "ce arin, ghert cu haincle ot desaptt et, pe dest — Dumnccen ad md erie Ducurestonit ‘subtirt ‘care cflado: ay ft fered od fe wear ‘ese cu slasa intaia. Liberdndu-se “ Siimata doamnd, care teat dus 4 loc, doarina cea eleganta, devi batista parfumald 1s ‘nas ca ad sere eaneg facet de Inu moat grey de i a ur indreptatita de rangul #1 gtn- pra, pe care u réspdndeau haincle patia et, sal ocupe. Dar faranca Decinet dumitale de ext corecas in dreptul cdreia se Werase locul mu ulta.cd din munca ‘stovttoare = lldndunyt se vede teapa — ‘agezat desooit pe scan, atinghnd Tact #8 din cale afara de TAbadto7, Putin haina Seumpd a” vecinet fi-se plateste elegant Sale, ya agesat apot gt ea. Doam= | Tar ‘daca qt romdned, #t ar ft I geri oa deo mare cater. aureron at fl ofa mu lid of rojas flenita profund, pla seu. orice treapld @ foret indgnata haing pe'care’™. face pore mu sd ratte sae x toald afentia mea — "nam des ‘coperit nict 0 urma de murddric, piistramband nard cu deapuat, 4 murmurat.{arancd obramnied!™ 31 mu intro timba mat culla deeat a noastra - ue gt sagt hi panne aS tt i ie na Hu ii FU Re ile ly Hi = 220 Ute iit Hy Ww : ati iti i Hie = li a Mt nai ie Hine city ly i Pe He al titi HH nae ite hata 2 Peter pare | a Hegel Me (i le My ie = HD eat Ae eel ti a gia eet pe tal a cis Het fe kh Stil Pie : an ae = bi Ht He i Ni & 4 i el if ati ze wid! ac ! ae ill —_

    S-ar putea să vă placă și