Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Sfarma Piatra Anul IV, Nr. 120, 24 Martie 1938

    Încărcat de

    remus13
    45 vizualizări12 pagini
    periodic interbelic nationalist, Nichifor Crainic. Semneaza Arcadie Avercenco, Stefan Baciu, Ovidiu Papadima, Alexandru Gregorian, George Fonea, etc.

    Titlu original

    Sfarma Piatra anul IV, nr. 120, 24 martie 1938

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    periodic interbelic nationalist, Nichifor Crainic. Semneaza Arcadie Avercenco, Stefan Baciu, Ovidiu Papadima, Alexandru Gregorian, George Fonea, etc.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    45 vizualizări12 pagini

    Sfarma Piatra Anul IV, Nr. 120, 24 Martie 1938

    Încărcat de

    remus13
    periodic interbelic nationalist, Nichifor Crainic. Semneaza Arcadie Avercenco, Stefan Baciu, Ovidiu Papadima, Alexandru Gregorian, George Fonea, etc.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 12
    BD: /40- 19 e } — Nemai avand unde si-mi | vir coada, regret, dar rolul meu aici—s'a sfirsitess Istoria ~Calenda (Calendarut mu mai apare, rid aceste rindurl eu sentt= ‘mentul tinal tat, care isi ede ‘prunca! uels. Cael In dowd lucrur, inveare se risfrange ‘viata amea, am {inut Ia copilal meu de singe hia copitat mew de gind, Ia Ca endarat, — adies ta Inert pen: ‘ru care patima fobirt se mistule Fira interes eroist. Nictun folos nu mi-a adus acest lar, abostut plelunul. Fae parte Ginée oamenll, cari nu sink in eased accasts minune: pe ‘wrma ‘cestul sar, care, prin. fina) eu sere teal a tel upd hvac tipit pamdntulu sl ingropat In datort, Foarte putint tneleg co Insemneasa seeacta, Calendaru! a Tost pentru mine fan chin infernal timp de sase ant flimat bine: dol ant thinal, de-al Hi sees, peste patra ani chino! de-a nu fl putwe scoate, chinl inter Aictiel, care e mat groaznic deeat toate celelaite ‘Cand am aptrat—Ia 24 tanuarie 1882 — mam L2bIt de bolcotal n= {repli prese bucurestone, fark Geo sebire de rash $i religie’ care. mu folera seaderes pretulvi Ta 2 Tel ‘exemplarul, cum il pasesem 8, — Dentro slarul mes, nu pentra ‘ale for. O lana de zile eblayearit din fara, terarieaji, refozan sh vind ‘1 Cilendarul. Aen avut atuncl sa sfactia unel birwingls singur im potriva bolcotalui general Dar abla treeaserd dovs tani ela" aparitie, @tguvernul dea foc ma supfimat "Sarl, "Se Drimat, nu suspendat. Nu serise= Sem decit pura! adevar, eum a visu! in urma toath fara, cand a cel guvern s'a_pribusit en mare Fusine Adevaral ined se pliteste ‘runt. Calendarul costase pana ftanei\aproape 4 millonnt. Pre fextut Suprimarlt acelela, dela Martie 1522, 1a furnizat fost eu amie, d, Dragoy Protopopeaca {Stein tp mes ln Bucur Sam poteor In Chiat srs un arnotincnieainen pe GTArgetoans,stuael mist be e tute deta. Paty ap acer a'Protopopety we pisae ot buna pricenle ed Argcltane eared fs Srmi fauna pribagien guvernal ce esa faret wm ni ma Gates at Amol B deep ch hu va sup, mat, lel nm m's. compendia dar mma consent ae Wp Madge, Motpateraie mister mi “ame! Bini a fecare rie) cu itr: tees: tram ny antsemit att fmuente,antdcneerate Wi bas La 14 Nocmbrle 1993, prima. 21 de uvernare liberal, Calendaral font Suapendat pe dou sapta- mani, Pretestal La farnlzat tat Dragos Protopapesca, atacind. dit scnin, ino serie de’ atticale, cee Se. oprit sh ataet Sind da tne Gin’ experienta unde mere. Lam us ca art chestiunll eu un fess ‘este: ea im mca tstactia ‘ch din pricina mea be 92 reat sul E foarte euas, ada pu La Impledecat tn arm ped. stiryt, in Februarie 1997, ilate- Protopopescs sa obtind autorizatia trade interne d,'H, Keg, poets pentru’ ,Buna-Vestre" “exact im nam sh ait in vies eres Uanpal Gand mle mi sa refurat acest gest cavalereet mie det nee Pentru Calendaral {oriafia de reaparitic dupa acces Dela 1 Decembrie 1993 am mal dati WBunel Veit, wet Meet apbrat pan in 29 Decembrie 1833, out Inari aftaje in tana ‘act Hlnie sub cea mal acerba eenrura: Der niclo siplangiay wie tect Data mortl ull. G, Duca e data d.'b,"Iweas cheat, Maines et ‘moriil Calendarutul, care absolut’ Gath dupa trel sal de ncaa hlclodata sub inelo form nui a- mi-a fost, tmediat “ets Ata tacase pe fostul get de partid $8 €¢ niei's explionia saver ‘Am recurs atunel Ia yefal stata. ‘Toate suprimfriie suspendarile ‘qf ain avut dis nan bee fi gonfiscirlic suferit, sau inti: Spits autora eee lat pe chnd’ au existe Inch cen Deveniie Taste eases! al Zara care exist i, Toate au fost puicrm de Ia ang a a Pee qbitrare af prin nimle Jestidieale ermal Gopere cel mal Eee 1m ce mA priveste ca proprietar sl fabil chin moral’ pe san wee Airector al siaralu, ‘trilt in vlafa med. D. Octavian ‘Au urmat inchisoarea sl proce- Gogn pervonat mica retras oeuinn ‘ou, — rel tunl si jumitateE la- Aulorizafia dats sub guverser ge Fisi foarte euros: d. Protopopesca Tathrisea, Sica asoelat Gene OS {gf membra cu uniforma at parti: ¢eea Ia. agest ‘act ie “weayusi Aulul impricinat, si totus! a” fost Hajionallsta pe bietul “bAteaay a ‘cos din pusearie im mod miraeu, €.Cusa. Am. tratst @ leak Ih 4os innainte de proces. Eu nu. umilinft"pe care fe fora yet fam membru al niciunal partid $l odata tn Yoatd stupid lor Peas fotuy am fost Judecat si cu greu- muntime, Domall “Gora si ‘Gata fate acihtat, desi na ml s'a putul au rimas de platra B aghal articula absolut’ nleio vink, "lel mai earacteritie de “enters ‘le niet sarulus, ‘ine Si dumnealor. Exact in acea In cel doi ani de aparitie, Ca- reme, d. Gora a dat drumal Go Jendarul acostat exact i2amilioane, Yantulul, ea si mu mal vorbere de fama consiatata oficial de exper- rlarcle cammuflate tudaics, pe cane fut contabil al consilulal de Tix tera aptobat, Galendatar ont saat bolu pe ind eu eram la puyedrie. pirut, il susfinuse 9 pe &: Goon al Afara de aceasta 1.400.000 "tam ped. Cusa mal ales tat cor ear plerdut in abonamentele. rimase Smal care le-am inflintat partiael eachitate; aveam § mil de abo- cheltuind. ‘pentru aceasta, Ba nail Fersonalal redactlonal, in mel, jar pe’ dumnealor, mecostin timpal eAt aim stat inchls, a con- du-i nict cine! parale, Deck ienp fumat #1 elo jumatate de millon. ol raul, Je-25 spune: ceval ah 1c Cand am ieyit, mau “intimpinat raspisteased precum micaa, pla. datorile si “Incuredturile “finan {it-e et mie. Dar mi se pare cd clare, rhmase in ‘chip. firese pe parte “din siaplais Gau ‘ql rma “unel mari tntreprinderl Yeates bbruso sugramate. De\ patra ant '"fin’si spun e& pentra reapari plitese mereu Ia datorile aces. gia’ ‘Calendarulul "sub purer ea. Mal am wreo gase sute de mil. Goga-Cuza_a intervenit Insuy a Proces oa statul mam facut flind Stellan Popescu, care, cu ces mal ‘e4 justitia noastra Ii cere in prea- Targa Inimdy, il 'susfinuse pe labil taxe enorme entra despl- mifil domni in marea sa tribuas, ubirle pe care le reclaml, lar Ju- de rominiom, Universal, A fost ‘ecata vine la Mog-Asteaptd. Ferusat ea si’ mine, dar it sint Drofund recunosehter pentra fru~ uleseu mi-a facut’ propunere ceest chin. Petit peste petifi, in. Sodiscchie ia Pocance Teas fervent ‘peste interventi. Nerei furosut shu ziar de lupia natlo: tncordafi $1 zidamnicle goals. Ta Sarena! TARA DIN BASM (Be lined Pema mArli, fara din basme se ‘atinde ‘ore arce boreale sub grisontur aber 4 Heweind optinde De riurl side campuft ca maapesil de malbe, Zr stincteinnalts enpale tai Sieg ten aera 'Necitinat strata port de Rash v0 ats EiarménPiatea rului“ Am acceptal. Am Incheiat po ste, Calendart "marer sume a vietl mete, marels 9 Wa men nenoroe. Jn rerumat: Calendars a cosine in Raat S310 A apbrul eu o reduce saat siv ramaneased, © foot inire ae rem de putinele slate susfinate'ca ‘ban exetusiy ct siege Gare lea Bumai ack orledt e fred leat isa, casi Ia fransuetie cu eh At funet thi encerestt consigeratia ioc ite bucurt ‘de nelimitatal tor oneurs material. “Aja ies cite ‘relzeel de fol pe ai tntr'um aiar In rot de tel Tell asa fey din phe ‘mint palatele 3i prestigile de om abil sau destept, Foltelsnil te to Jerensa daea te fact te ‘ous fle de stanga fle de drecpin, In acest sat tara cant al “Toma” ii sf han tlle mi ‘sare vin Im fluvia de peste oti Bingars Penmaes Se Acie de vinsare cx Romania, ‘Eu wam facut nicl una, nich alla nich pe cen dea freiay dest fate mi au oterit Cand soa Serie actst shuelumat episod “ain vista 91 dia tupta mea, va fel It Ireals"o Ingeoritoare. reset de ‘moraruti: sublerana “asa loth ‘onstimfe publice rominest, Ea am finut s8 adue prin Can Jendarul un spirit now tm aceastl fark. Un spirit profund cresting Profund ramanese. 0 nui de Princip, care a nu fie simple aravane pentru ‘a derata pe urk-cases."O lupth turnata fuvinte riapieate. Juste st tar, ier fig niga Mk ma reste faptal et pe urma se sia campaniilor mele am. ara isla pres de re ier ‘Sonal glranful responsablt al via Fula. Am veut 58 demase mlacia nile sb firhdelegile ce nenococese viata acestal neam. St am Tlcuto, ‘Am vrut sa arst nile nol de 0- Flentare ale veil romaneyt, Lim: bajal nou tn care se vorbesie de ‘Sfarma-Piate In Blvetia exist o foarte pur teria migcare nationalist, pe fF eire'o comics un ont now, on | oot tinge si seducstor din’ Get hteva, Georges Oltramare. Urmi fe mica scesia de apr rel anh. Un picfen: denitat Boat Bonny, pe eave mut canes | mich asta @lcat din scr tad slegant gi cuprineitor, are empl. Ftearen ‘amabilitate ch ma infor. | Rrexe din eld fm cand supra 6h HE shmi trimitd regulat gavel {MAction Nationale! ¢ nexpure fnabia fortineata a" gviterians mull eevtutionae eoputul. noes miracutoase riser paltice cara izbutit th ts af op cls mal etrife tri din Europa 0. con: Hint nationals unitaray este recent! and 1990" st se cu ascensiunes lor, ‘serltorutal Oltramare Georges Oltramare are astiz) patruzeci de ani si faima de a fi ‘mare pamfletar 1) Eve ‘mai bun autor dramatic ‘$1 cel mai tonmut din fara Jui ons a In 1923 scoate revista de satl- nt Le Pilori* . um fae tin Pra he ‘fir’ crutare in. a Hui i iz oa HH i ret iE geskE i i Nou! Wilhelm Tell : Georges ‘Cu tm nume atat de popular gi de apreciat in toate cereurile el- votiene, eu o pregitire juridied severi, om de spirit si de medi- ‘tafil profunde, Georges Oltrama- ‘hotiiri in 1930's intre in Cand pieptut mi Ingemanare De cate ori ma fura pribegia prin vat #1 coline at-mi pune amurgul pe umert mantite Iut de rubine, ‘ma duce dorut oa pe o frunsd 'n bataia vantulu ud cum tmt salta in tample adancul pamdntulul ‘nvoatta 4 se coboara, agate ‘odata cw el se ‘nalfa vreun deal, se-afunda 0 vate {Hn oandul meu ce ured spre cer depe frunte, tresar aripite de pada ale vreunut munte Cand prin padurt cate o doina tncepe #8 cate, rasund i'n mine nolanul tristeiior frante data cu glia surdde #1 sufletul mex prin zavoate, ‘eind cerul e inger eu sbor de topaz dupa ploate. 8! cand cu feoare batale a inimet, pe cate o zare sue oreo culme, s'aline genele Tale de soare, feud in genunchi #1 dela glia 'nfratita cu dolfite Tate stinte, Invaf «a ma aprop cucernic de Tine, Inalte Parinte. nice, obfindnd mii de voturi em turiaste si infringand chiar pe seful guvernului democrat. Fon- ‘deaxi ,Ordinul politic National” ‘srupare de dreapta, din care, du- Pi furiunea cu ,Uniunea dé A- plirare Economics lui nagtere in 1932 ,Uniunea National nnume sub care misearea continu Si astazl, tutelata de spiritele 2e- Gior de morfi edzufi pe baricade Jon Totescu-Valent ltramare Intro eigenie ou communist chiar 42 cea dintit adumare public & epoetrn trina oltramarst, poate fi rerumatiinteo feta fy local Elvefet materatate, 0 Elveie cestini ; fm loeul Inptel de lacs | ‘are a exe Ss mobilise energie i si 7 vals pentru vilora Ta Ona. zat fn formant parame de unul singur. Om superior, om. ccurat, camarad ideal, generas, tandru, causeur seducitor, a cu cerit inima tineretului dein ‘Legend! Iui, Sfarmi Piatra i {intinde de aici o mind tare gl ro ‘mineasea, ier pune tontaTamea in uimiey ii S80 charsia in sentimental de. pret Fe al rasel sale ai intrun spirit de Mmprestonanis, soldaritate. a” singe: Iie Aceacta este insaqlrafianen etic Imurilor de autoritate 3! aspretul Tacterstie” al eclel mai ta poli Se se_afirmi in acle neastre, ‘uacral nu este de loc extrasrdinar, pimpotrivy dack pin ft faleges mmant si atiane, conaeatorul Biigat ‘mai potrivite Inijioace spre a intel mattunea st 2 mantal. Organisarea i ci ‘nal sat niet nu ponte. sk imiveased al aeop. ‘Acestea filnd exemplele altora, si vedem ce sa facut In nol intro tard ‘letoroasa, timp de dou zee de Gare a fost gra pentru sporul popu Tatiei noastre,grila de care este con= ‘ifionata propanirea si putenea de iablitate "x ot far Inainte” de Baia 490000 Toesion, vasaied Intinderea teritoriala de-atunel. Da PA Tishol, granifele. sau marie, Lar Supratata’ Kominiel a Inllloane de locuitor Din totalul acest, ‘rau intre micile hotare de ier, Situatia aeeasta ‘este ingrositoare, act ‘ne indim la minsinatele con: ‘iti de viata, pe care le fers cima 4 pamantal rominese sila starea de falterie si secituire in care ne race le Furopel care se atid intro asemenca rusinoasa inferior tate ‘numerieh ‘Si vedom cum sint altete. Un ia, la 120000 hin, p- are 12 cutter, adi tri, 285.680 km. p..'are peste 48 mil. locuitor, aproape t60-pe kin. py cand ‘ok nu santem niet 70; "Polonia a 454.000 ian. p. ‘are o populatie, de '32.000.000,"aproape_t00" ioculteri pe on, elnd ‘not miel nu atingem 0: Ausiria avea ‘pe"BL000 km.p, 6.676400 de suflete, adiea RI pe km. py Jar 1a 470.900 Ken. ave, en iamatzate Aceasta este situatia in care ne ‘tim sean stimulat indrsoneala Fildermann, care gasen ch la. HOl foc ‘destul "pentru ‘ost maiintensi e idoveased Fi vomit i Sidcratut i ‘Care nesocotea 9 atie ‘Orepturite ely eat sh pentru trista rea tate care’ poate oeasiona.‘asemenea ‘incuti ‘Adeviral © ch starea noastei de- mografieh e defictarhs Nae vede sporul ‘de populate. nich micar re ZRUIGU in mod Heese din {rece fall. Parch ‘au imputinat isn au imprejarart intale distrug fark falls ‘ereace ne vine. din gratia a Bunatoe cle nin est de riitoare ia senout acesta' st nu ened eh War afta roma cate is priveases"intferent mal te ‘eemen “tetasia cand amirat ‘eae piteren Juste arcptal ta wa Gash ajungem ale, ow fost, sry 0 seama te eauro care eal fo demarcate "Is timp peice ae sellonat tard Tatreruper, pana’ ast fico deuce ag ae Teal nd panera 9 pat ak eras aes Cnt SAG at Tee ET ccna nae pee es ree er eee ae ae a eee ae et ie farandu-l ca fc confunde ntruch veact Inisiune mai obi si mareafa. Rees” sia a fost -mentaliatea celor cu tare, Si" vedem si alte categorli orige- nest Functionaral si profesionistul in felectual ett mijloacele reduse: dee Xisten(a, abla a putut intr propor= {ie'fonrie redusa'ss fark actul rote al cisitoriei — cum 1 se" spune ‘th iimibajet eurent. Dintre acest, Toor fe" putini, au" consimit sh albo ure tag dar gfe), dups um sistem foarte strict: un Dilat, sau cel mult, un at st o fath. Negustorit ar fl fost mal nelinatl “spre traditie, dar stifles Frome aca mare a ise nes esti 0 formeaea jidoviy—- dec Atel ait nenorocire. A ramas aaa sl ‘catesoria-oamenilor nevel cn veniturl minime sau irk yen furt si me dea copil rachitiet gi in- fe debinitate de mizeric. ‘de-alungul sutelor de ant. Ni ddejdea a rimas tot acolo ca era foarte indreptatita, Ce va intimplat insa? Mentatita- tea eu 0 fata lat pa \evoe si mal demonstram aici, In Imajoritatea Tor sant funte plerdute, Eu am varut In Cernauti ce se alepe le-o fata care Intra servitoare acclo, unde stapani, in majoritate. cova Hoare sant fidant. Cele mat multe, Staryese fm spitale, Dar satul, mai are astisi conditiu- nile feriite ‘pentru sporizes wope: NATIONALISMUL ELVETIAN Cea mai popular’ miseare_natio nalisti "din ‘republica federalay este ea cunoseuti sub umele de Unitus ‘Conduestorul $1 doc frinaral misctril este domnul Geers es Oltramare. Ganditer politic. $i ‘dmirabit” ovganizator, 4. Georges Oltcamare este in acelas timp un a- resiat gasstar si um temut poles, ‘Am {inut in curent_ pe estitori nop? ‘ei'eu formidablla campanie de pre Sk pe care a sustinut-o in slarul mig eirll —WAction Nationale’ — pen iru respéctarea neutralitatt absolute a Rivetiet si retragerea el din Ui Nafiunilor in ear eh Sar de aie aise foes iemeerace Ik. Numaeat “Aderentilor” ineadeatl ‘organle In miseare, este” ae her Sute ‘de oni Unlune are mat mat eputalt in arlament, dintre earl Femared 4, 'Paul Bony, wn pricten Sh colaboraior al revstel noast ak mnt decat Jui devaniat al ‘demveratiey, umn a fost aFitata de’ prea intaresaday KI vetia este fara nafionalismalul dire sl fanatie, wufletal unel tradi se- ‘ulare, mostenit din generafie in ge Reratie de strinepotii tui Wilhelm =e paler sao see eae See onan Set eee ‘asl in'neeas, in onan’ cash 4erie, pina Ia moarte™, Jarimintal acests, de un transti- furant patetism, intra apararea, i Nui obiett sacru, acelay eblect pe care ‘fel lua, niet noaptea, in bueurie mit Pe cale amicati ne-a parvenit al- manahul ,Uatenil najtoaate peanut aeesta'~ ‘a adevarate opera de arta. Din el am spicuit aceste eaters date sumare asupra migedsil. Date din viata miscari, artcole polities, frae Imente'literare, it fae a ‘hist; Sumarulunul "‘almanah ‘te mal degrabi'o carte will pene fra cel % incuibat acolo toate ls ale mist ea ae a nee of ‘ae amet Bindu on aah Sheer ate pil te uss as ‘ine “exempta una se, SSS Senile aes ie ae mefrmien staat reset a a ae fc ae pe = et ma oe nt Sandee fu ca sicel asigure acelay nami fo Shot aa Socata ‘Ru tour fteste, in pricna ma- Jaditor ‘cre, in majorities fe pas feilte a eran deme rosressle tm die ash.Adevarate accidents abana Senna aie ee Covilc'o.cheatione tare increes, 4 2 sfatul. So far anchele casi 3e_ Sadi dinir'a cul mesiijents. sr figs ‘i've. daw sanctiunt E 5 amen en ee democrat’ de yank Scus"crsses SE fick ad popaais at Bas protege fata cn parti patie i pose Bare ce impehanh rninases Oe pc Ee eae ae milan gers 50a milioans dk tiloan ial Secs. frontiers, Fa italiana ‘esi coa ‘ines, 0 frontiers Starma-Piatra se actonctet democ a Sneatimanteel ‘primar toma it oe ff cos eles Tanparseral caezore 9 apt as ime ce statalgbllgh pe :

    S-ar putea să vă placă și