Sunteți pe pagina 1din 213
“BUCOVINA tL TRANSNISTRIENE SMOCHINA MOLDOVA NOUA REVISTA DE STUDII sl CERCETARI TRANSNISTRIENE DIRECTOR: N. P. SMOCHINA REDACTOR: DIOMID STRUNGARU 5 MOL REVISTA DE DIRECTOR: N. P. SMOCHINA DOVA NOUA STUDI SI CERCETARI TRANSNISTRIENE REDACTOR: DIOMID STRUNGARU Cuvant inainte. — Vorwarl. — Introduzione. i, SIMIONESCU : |. SIMIONESCU : 1. SIMIONESCU : N. P. SMOCHINA: N, P. SMOCHINA: AUREL V. SAVA: |, DUMITRASCU: CONST. PUSCASU: PAN. HALIPPA: D. STRUNGARU: N. MACOVEI = TEOD. T, BURADA: V. POPOVICI: GH. P. GRINTESCU: Al.N. SMOCHINA: ONISIFOR GHIBU: VLAD CAZACLIU: CONST. HOLBAN: A, NICULESCU: ©, DIACONESCU : 8, DIACONESCU : E, DIACONESCU : PETRU BANESCU: PETRU BANESCU: N. P. SMOCHINA: CUPRINSUL Pag Transnistrienii te Nthicge ale Die Rumanen jenseits des Dnjestr . Transnistriani sg eae ae . Die Rumanen zwischen Dnjestr und Bug I Romeni fra il Dniester ed il Bug . eek Documente moldovenesti privitoare la Romanii de peste Nistru (1574—1829) . Se Romanii transnistrieni in Rada centralé ucrai- neana, in 1918 P Amintiri pentru... ,Transnistria” =. eo ee Nistrul in literatura romana. «+s 99 Folclorul moldovenimei orientale . 109 Teodor T. Burada: Primul cercetator al Moldove- nilor de peste Nistry -6 + 3 08 Fs a Culegeri de cantece populare transnistriene . ~ 150 Din folclorul muzical al Romanilor de peste Nistru 154 Via romaneasca jn satele dintre Nistru si Nipru 166 | Componenta etnicd a Republicii Moldovenesti . 170 Cu gandul la Romanii de peste Nib 3 +25 182 Cum am cunoscut pe Moldovenii de peste Nistru 204 Nistrul e tot apa moldoveneascd. - - = * Aspecte din viata si nazuinjele Roméanilor de peste Nistru Se te ot eet Bate ceasul dreptatii pentru AGEL Sp pa ale en ee area Die Stunde der Gerechtigkeit far die Rumanen in Transnistrien ha geschlagen ; +k ad . E giunta l'ora della giustizia pe eee: NS ne i ee ae Misiunea yomanismului la portile asiatice ae Guropi 0. oe eae : ec Sendung des Rumanentums an Die europaisc : $ nsnistrieni.; Masacrele Romani de peste den Toren Europas - in amarul Roménilor tral ela Nistru ; CUVANT INAINTE In anul 1935, cand gi-a técut aparifia intéjul numéar al acestei reviste, vorbind — in pretajé — de prezenja populafiei autohtone romdnesti intr'un numar covér sitor dincolo de Nistru, scriam ‘cu durere in suflet cé aceasta ramurd a latinitéfii noastre nu este aproape de loc cunoscutd, atat de poporul din sdnul cGrula face parte, cat si de restul lumii civilizate. . Ndadajduiam, totugi, cé prin aparifia regulaté o revistei Moldova Noud’, pe care 0 scoateam cu mar! sactificii, vor izbuli sé aprindem o razi cat de mich, care sa se reflecte asupra celor peste un milion de Moldoveni dela rasarit de Nistru. Respectand principiul de bazé dela care am por ait: obiectivitatea in redarea mera ine ae rea drepturilor suverane ale acestor ad Hépanitori ai regiunii dela Nistru i pant dincolo de 8ug — am evitat orice polemica gliingitict sau politics, ori de cite ori ne-am Sécut sulerinjelor #1 2H zuinjelor acestor traji din cuprinsul Sostel Uniunt vielice. Dar cu toate acestea, ,Moldova Nous" sae anevoie drumul in rand cu celelalte periodice pe Chiar dela incepul, ea a aval de luplat ii mami i greutiji de ordin material. In calea desvoWir ates ce-si propusese a 0 propaga se inlerpuneae gub pretextul evitérii unor “conslicte diplomatice” - cat si a altor pul ae Si faptul ca revi ard a mai aminti cg une . Et fiscate chiar dupé ae din lucrari ne PG aparitia ultimuly im, Sau abétut vre. ultimului Bi Dupa Volum, s‘au abit, muri grele asupra Neamului Romar ese. In vara anulu din toate partite, In astfel je aes See inprejurari, Cand trebuia sé ne in- anatilig Win ne strangem dacrimile in a 4 Moldova Noug" i eae . ud” devenise Peste pu- vii puit de grea in asemenea imprejurari, a luat-o Gene ralul Jon Antonescu, azi Maresal al Romanici, Armata, chezitisia reintregirii hotarelor, a fost re- organizata si intdritd. Inlduntrul {arii, sutele de mii de refugiafi, impreund cu Transnistrienii, care isi pa- rasisera cdminurile lor pentru a doua oaré, si-au gasit adépost la sdnul Patriei insangerate. Toate nddejdile Neamului s‘au indreptat, intr'un gand, spre tandrul Rege si Maresalul Conducdtor, aju- tat de o mGnd de oameni de inimé, intru salvarea celor peste patru milioane de Rom4ni ingenunchiafi. Atunci ne incredinfasem, mai mult ca oricand, ca cei ce ma- nuiau destinele Neamului vor aduce si desrobirea frafilor de peste Nistru. ...Si parca insdsi Providenta a orénduit lucrurile in asa fel, incdt tocmai cel ce cunducea fara si ostirea — Maresalul fon Antonescu — sé fie tot odaid si acela, care ne-a infeles, cel mai bine dintre toji, amarul nostru, a celor de peste Nistru, chez@sluindu-ne inde- plinirea idealului strabun. Totodaté, sfetnicul MaresaJului, Domnul profesor Mihai A. Antonescu, Vice-Prer edinte i Presedinte ad- interim al Consiliului de Ministri, a fost al doilea bar- bat de stat din fara, care a imbrafisat problema Trans- nistriei cu toatd céldura, stréduindu-se mult pentru a asigura dreptatea noasird. lui de fafa aducem o contri- persistenjei noasire dincolo pulut con- orespund. Je dintdi. nai de Cu aparifia volumult bufie in plus in sprijinul fe de Nistru. Astézi, mai mult ca oricand, a stata cd granifele noasire politice nu mai ci celor etnice, acestea din urma depdsind pe cel Noua Europa de mdine va fine seama tocm acest criteriu etnic, pentru stabilirea unej es Pach dy. rabile si drepte. Atunci se’va face dreptate depling si Statului Roman de sub conducerea Maresahuluj Ton Antonescu, care a aderat la aceasti noug Politicg europeand, inauguratd de Ftihrerul Marelui Reich, Adolf Hiller, si dé caitre Ducele Mussolini a] Italiei, Cronicarii vor insemna pe rdbojul istoriei faptele de vitejie ale Armatelor Aliate, mariorii Tealitdfilor romanesti din Transnistria, si vor scoate in evidenja tecunostinja cuvenitd acestor rei mari barbaji de stat, apdrdtori ai Crucii si salvatorii civilizafiei cla dite de veacuri. Bucuresti, 1 Martie 1942 MA EA SA MIH Al ROMANILOR ESTATES. ELE TUTUROR steely VORWORT Im Jahre 1935, als wir im Vorwort der ersien Nummer dieser Zeitschrift auf die in betrdchtlicher Anzahl jenseits des Dnjestr siedelnden Rumanen hin- wiesen, schrieben wir mit schmerzerfiillter Seele, dass dieser Zweig unserer Latinilat sowohl dem Volke dem er angehort, wie auch der tibrigen zivilisierten Welt fast unbekannt ist. Trotzdem hofften wir, durch das regelmdssige Erscheinen der Zeitschrift ,.Moldova Noud’ einen wenn auch noch so schwachen Lichtstrahl auf die uber eine Million Moldauer im Osten des Dnjestr werfen zu kénnen. et Indem wir das Ausgangsprinzip, der unvoreinge- nommenen Darlegung der Wahrheit behufs Wahrung der souvertinen Rechte dieser Rumdnen befolgen, ver- meiden wir jedwede wissenschaftliche oder politische Polemik, sooft es darum geht, die Leiden und Bestre- bungen dieser Briider aus der ehemaligen Sowjet- union aulzuzeigen. we Jedoch konnte sich die ,Moldova Noud” ihrer Weq zwischen den andern Inlandzeitschriften oe schwer bahnen, hatte sie doch schon anfangs oh nur mit Schwierigkeiten materieller Art 2U kamp os Indessen gelang es uns, einen Teil ~ ee die Ruméinen jenseits des Dnjestrs beziehenden mente zu verdéffentlichen. Die erse haben in unseren wissenschailliche iB denen des Auslandes eine gins! unden, Nach dem Erscheinen des letzten Bandes es itber das rumdinische Volk schwere Zeiten her pak OE x Sominer des Jahres 1940 entrissen uns die zynischer Weise die Moldau zwis Dnjestr, die Nordbukowina und einen zitks Dorohol, Die Moldau zwischen Pnijestr und Bug verbileb weiterhin unter den Joch der Bedriicker Bald darauf wurde ein Teil des ruméinischen Sieben biirgens, das Herz ungeres Landes, entgegen allen historischen, geopolitlachen, ethnographischen nq kulturellen Argumenten denen zugesprochen, dle dic Hand nach unserm Boden ausstreckten, Die Stiddo: brudscha musste abgetreten werden. Von allen Selten wurde unser Volk in die Enge getrieben, Dieser Lage, die die Bxistenz unseres Volkes selbst bedrohte, wurde mit der am 6, September 1940 erfolgten Thronbestelgung 8. M, Konig Michael 1. ein Ende hereitet, Die Leitung der Staatsgeschiifte, eine unter sol chen Verhéltnigsen unvorstellhor schwlerige Aulgabe, bernahin General Jon Antonescu, heute Marschall von Ruménien, Die Armee, die Gewtihr der Wiederautrichtung der Grenzen, wurde reorganistert und verstérkt, Im Inneren des Landes, im Schouse des aus vielen Wun den blulenden Vaterlandes fanden hunderttaunende von Fiichtlingen Unterkuntt, darunter auch die Trans nistrier, die thre Heimstétten zum zwellenmal verlas- sen hatten. In den fungen Konig und in den in seiner Arbeit von elnigen beherzten Mannern untersliitzten Mars: chall setzte die Nation alle thre Hotinungen, Damale gewannen wir auch dle Gewlsshelt, dass die nunmeht in starke Hinde Gbergegangene Piihrung auch die Belrelung der transnistrischen Brider erkimplen Sowyety ty Prut ung 1 des Re des Landes und des Jon Antonescu — gleich ‘unsere Not wie kein an- ” Gielenzeillg war der ndchate PAltarbelter dew Mar ychalls, der Vizeprisident und Prasident ad Interim des Ministerratey, Protesnor Mikal Antonencu, der ywelle Slaatamann in Lande, der day Problem Trans nistiiens mit aller Warme antagete und sich wellge hend um die Sicherung unserer Rechte bemihte, Mil dem Eracheinen des vorllegenden Banden bringen wir einen welteren Beltrag zur Unteratitzung unseres Bestehens jensells des Dnfestra, Heute kann tgeotellt werden, dass unsere politi den ethnischen gi sd ee he: die letzteren die ersteren (iberschrelten, oe Dae oa Buropa witd gerade dieses ethnische Kriterium berdeialehltay, Le Secon jan fir einen dauerhatten und gere anictse Meat au kénnen, Dann wird auch dem rumén) UE deter ” arachall Antonescus, der Ee aT aetpstseber Reiches Adolt Alle on vom Duce Hallens Mussolini angebalinlen it europiiechen Politik belgetrelen Jot, vo) kelt zutell werden. a natn insole Die Chrome “y or verblindelen Heere, . A ae ‘Wwirieheten in Tee oy i ji , fen ui Se Oe Ga sorteldigern der Chitstenkelt and der tausendjéluigen eu thn geblitvende Anerkennung shen Ziviliwation, dle le hervorheben, Hukarest den 1 Mare 1942. VpoLe UItht K Niehreral Marvel Reich INTRODUZIONE Nel 1935, quando é apparso il primo numero della presente rivista, parlando, nella preiazione, della pre- senza di una popolazione autoctona numerosa al di la jel Nistro, scrivevamo, con I'animo pieno di dolore, che questo ramo della nostra latinita é quasi sconos- ciuto, sia al popolo di cui fa parte che al resto de! mondo civile. Avevamo peré Ia speranza che con questa nostra tivisia ,,.Moldavia Nuova” che pubblicavamo con grandi sacrifici, saremmo riusciti ad accendere una luce, sia pur piccola, che si rifflettesse sui pit di un milione di Moldavi ad oriente del Nistro. _ Rispettando il principio che avevamo posto come base per Ia nostra attivita: loggettivita nella redazione delia verita per la difesa dei diritti sovrani di questi Romeni, — primi padroni delle regioni dal Nstro fin olire il Bug rae evitata ogni eae ae lilica o politica, ogni qualvolta abbiamo latto soiierenze ed alle speranze di quest! iratelli della ex Unione Sovietica. 5 . Con tutto cis, pers, 1a ,Moldavia Nuova a 3 auava con onore Ja sua _ eons pe altri periodici del paese. Fin sages" da lottare contro difficolta non solo di ordine male — ridle. Nonostante questo siamo riusci una parte de] materiale documentar i Romeni di oltre i] Nistro. I Javori che furono os incontrarono unanime consense, _ - scientifici che in quelli straniel. xIV Dopo la comparsa dell ultimo volume, tempi di Heil sono sopravvennti per i Popolo romeno, Nel primavera delPanne 1940, i Sevieti hunno Strappito dal corpo della nostra patria, nel modo pid einieo, le Moldavia fra i Prat ed it Nistro, la Bucovina det nord ed una parte della provincia di Dorohol. La Moldavia fra i} Nistro ed i Bug ha continuate a portare il giogo delle sue solierenve, Dopo breve tempo, una pare deta Transilvania romena, cuore della nostra terra, fu atiribuita a quelli che ambivano alla nostra terra honostante tuttl gt argament! storied, yeo-poltitici, ot hograiicl e culturati. H Quadrilatero dovette essere ce shila. TP nostro popolo era serrato da tutte te parti, Questa sittaxione, che minacciava lesistens stessa della nostra raaza, verne a cambiarsi quando, 46 settembre 1940 saliva al trono Sua Maestd il Re Michele J, re ai tut! i Romeni, ,, he redini cello Stato, in questi momenti cost dit Heiti, tureno dal Generate ton Antonesen, ogg? Maresciaito di Romania ; { -notro esereito, in cui erano riposte tutte le spe: range per la ripristinazione dei conlini, fa riorganis nalo e@ rifatto, Ne? paese, le centinaia di migiiaia di profughi, unitamente ai Lransnisiriani che per la se condavolta avewano dovuie abbandonare te loro cave, han trovatoe rugio in seno ala Patria seungub siero, fanze si sono tivolte, ied un solo pen Ae rfiglovane Re od it Maresciallo Conduct: pieni di slancio, per ta salverze . omen! sacrificati, Allora siamo ,a@ interim” del Consiglio dei Ministri, ku ii Sendo uomo di Stato che addi fatto suo il problema della Transnistria, Con htt to slancio, tacendo tutto, quonto era nelle sue possidilita: per ottenere ta sod: Gisfazione dei nostri diritti 2: tee Col presente vohune vogtiamo por i tro contribute @ sostegro eae di oltre il Nistro, Oggi, pik che mai, vedere che le frontiere nostre potitione RoR dano con quelle etniohe, queste ultime re nuova Europe di omeant terra conto d questo : dure- eriterio etnico Econ Ure gusta ms tara, Alora’ plena ¢ < Romeno quidato da? Marescie! ne Ae aderilo @ questa musa pallice sais a da? Fuhrer del Grande dell Italia fascista, 1 posteri Ia riconoscenaa per quest! di Stato, afensori delta Croce e salva = formatesi nel secoll. af = tl ill rh) } y a Gy TRANSNISTRIENIL Neamul romanese atita a indurat vreme de veacuri si alat de greu incercat este si acuma, incfit cfind zici Roman, infelegi si suferinje. Necazurile din trecut I-au facut si se intindA pina de- parte de trunchiul sinitos al neamului, cuprins in granifele lirgite pina la Nistru. Traese sute de mii de Rom4ni si din- colo de acest rau, de-a-lungul ciruia se inalfi inci si astizi cetii{ile de pazi ale lui Stefan cel Mare. De atata amar de vreme, de cfnd isi due zilele sub apisitoare stipanire strain, numai trainicia strabuna i-a ferit de pierderea limbii stramo- gsosti, ca si de obiceiurile legate de obargia lor. Cate au indurat ins’, numai bunul Dumnezeu cunoaste- Ziua izbavirii lor se apropie, datorit’ armatelor de des- robire ale Germanilor si Rominilor, unite si insuflefite in vi- tejie de gindul sfirémirii lan{urilor de chin ale atitor mo- roade, printre care este gi cel rominesc. * Fra{i transnistrieni! Faceti cruce dimineata si seara, cu adanci credin{i, pentru ca ceasul vostru si se apropie cat mai repede. Vefi risufla in voie. Nimeni nu vi va mai schingiui numai pentru ci va folosi{i de dulcele grain moldovenest. Cfnd il ve{i auzi din gura ostasilor nostri, frafit vostri bani, ingenunchiati si multumi{i lui Dumnezeu de minunea ce S@ infaptuit. » intindefi-le mana frateascd; primifi-i cu bucurie . - buna in suflet. Ei vi aduc mantuirea si slobozenia. hig a tunerecului prin ei se impristie, iar soarele pitrunde rea tul sbuciumat, aducand linistea traiului de care afi fost =2— Ridicati slavi lui Dumnezeu, eand usile altarului, zayo, rite pin acum, se vor deschide, i : ar glasul preotului vi y, aduce mingaierea suferinfelor indurate, Asemenea minune nu se infiptue ste in Sa se destepte toate zilele,,, in voi amintirea tainuiti in cugetele Foattrey oi suntefi trafi drepti cu cei prin a ciro intimpli invierea neamului T vitejic se Sus inimile frafi transnis vefi cunoaste, in sfarsit, ziua cand ce va legau bratele, credinja vremea de acum! Prin bravele ostiri romane veti fi slobozifi de ciitusele in Dumnezeu si niidejdea in Prof. I. SIMIONESCU Presedintele Academie Romane DIE RUMANEN JENSEITS DES DNJESTR. Das rumfnische Volk hat im Laufe der Jahrhunderte so jel gelitten und wurde von so vielen Heimsuchungen be- troffen, dass der Name Ruméne awangsliuig den Heyl des Petdent auiloutetnder Vergangenheit wurden grosse Teile yen inns gezwWurigeh, sic tard Temesavaternal nak ven dem gesunden Volksstamm zu suchen, der sich innerhalb det ig wor den ‘Dnjestt releNeHden® eMMilbnen Geanmsatrsushrelet Pgaderttatigende ‘Voit Rumfrten le VEN iEntwstrraevey tFiuntey cee aan “Ufern och leuie die Boll WereeuStk SrtA Gros. alesse langen schweren Zeiten und unter aus- eert anginal gett Lebersiedih gunigedy(‘dlevNreTtcl esr reat Se raft wuterlegter hat sie hauler erezb(S. Le benseiataee aoe obrh die Soreche der Abred* una Geto ane inege y ; 3 ehen, o eee eae ae: ihrer Erldsung nah sberan dank “wen Bele pel @Rumiinen, die von dem Gedai der Deutschen und Rumanen, iden Gein, ire neeres d, die Fesseln der zahlré u Ken gecint pen zu denen auch das rumanische gehor, terdrlickten Volker, mu den i Nie as dd Se ens und abends vs prey pea pee riley iehreller. herannahe, tiefem Glauben, dass civen konnen, Niemand wird euch in ‘det wieder frei aufatmen kont che Sprache redet, Un hinfort. qualen, well ir eure roo ae yatfneten Brider hort, paar at Nye junde eur wenn ihr sie aus ari Mf) olbrachte Wunder, des 50 damit tet Dankgebete en Gott, went Hee leds: eat htet Dankgeb en waren, e a ie euch bis jetzt ee rs wird euch aT Alters, (yad die Stimme des Prie zh werden tenen Qualén. Ein’ solches ‘ee die erlitten tine 2a alle Tage. er Seele verborgene cain ie ‘rote Moge die fea fects Briider te yum, Wiederer- hen, dass ihr ‘dem ihr gehort, inte Tapferkeit das Volk #2 feren rumini- bringen. iider | Durch die tap dem ihr Pete: Herten: hoch) SE NCAT Ee erleben 2m Got es ihr endli Glauben schen Here werd't "ouch dis Hinde alten, belrelt werdet von den Ketten, die euch tir i ung auf scu und die Hoffnung ric 1, SIMIONESCU ay, Rum Prasident der 1 TRANSNISTRIANI I popolo ‘romeno ha sopportato secoll, ed 6 ancor oggi cosi tribolato, c dici dolore, T gual sopportati nel passato Phanno go. feppo originario del suo popolo, olire 1 ey devano fino al Nistro, Delle centinaia di m vivono oltre questo flume, Tungo il quale slanno ancor ogpi foeeala Io cittadelle di Stefano i! Grande. Dopo un cos) ungo periodo di vita sotto il giogo Schlacclante dello stn, nlero, solo 1a loro potente vitalith he Potuto difenderti, e por, metter loro di conservare Ja lingua avita e le Consuetudini doj loro padri, Quanto abbiano sofferto, Tddio solo la sal Ma il glorno della loro redenzione & jolsmo delle armate Iberatrici tedosche © romene, unite nol Vontusiasmo @ nella Volonta di sclogliere i lacci che stringono ancor oggi, tanti popoll, quello Romeno.{s4 di ossi, Fratelli transnistriani! Pregate mattino ¢ sera, con fede ora sla prossima, Potrote allora vi, vere, Nessuno yi torturerd pit se parlerate Ja vostra dolce lingua moldava, Quando Vudrete lalla voce dei nostri sol- att, det vostei fratelli cari, inginocchiatevi ¢ ringraziate {I Sige Nore del miracolo che si ha permesso di vedere, Tendete le braceia, fraternamente, Aecogticteli con gioia ed allegreza, Egsi Vi portano la Salvezza, la liberta, La caligine oscura si squareia innanzi ad essi, ed il sole penetra negli nimi travaglia Portandovi la pace di Cui siete stati privat, ‘quando Ie porte delle chiese, fin'or © la voce del prete vi dark con. iofferenze patite, Un simile miracolo non } di tante disgrazie er ti he quando dict por tan Romong, pinto Tontano dal ntini che si ston. Hgliaia di Romeni artefici dolla resurrezione del In alto 1 5 an cori, fratellj transnistriani | oro fn cui ta brava armata romena spez- werd le catene che vi in Dios e ta eet nell ggeto He bracela, vi'ridara fede Si risvoghi in voi il rj i Let fratellt Meal exo Herat ame eRe! cor ehe lee i cui fate parte, Prof, 1. SIMIONESCU Presidente, Mell’Accademia Romena DIE RUMANEN ZWISCHEN DNJESTR UND BUG. 1, GROGRAPHISCHE LAGE 3 pits de’ tr, das von den Ruminen der Das Gebiet jenseits des Dalen ds von don Rutan de Ukraine und denen der au , ee Jer Moldau bewohnt wird, stellt eine Vert Aa de ; : ee Ebene des Baragan und des ruménischen Bu ge ° ea ich bis jenseits des Dnjestr aus eses Gebiet debnt sich ig 1 cent eo Slden, die Ebene des Ocheacov umfassend, bis und rei Silden, saipa vit heh is es ob eitisveccls ated Gebiet bewassern, ie ae 1 ue Bug, Der Dajepr nimmt den Inga der Bug. s Sintuta und weiter stdwarts den Ingu ae reine Bug und dem Djeste { ey crane die sich in salzige agen sisal tat Veter are Schlammbdder bakes a SY i rdlich der ruminis af nena nea Grosse Kulalnik und der dss Kula ae Te aR in det Mitte des vor. He ihren es nit tum besetzten Gebietes neh at opie een. Nebonflsse dos Dnjests sind dle MMAR rhe bal einer von Ruminen gegr timantschen Stadt ath nt Neentaeaite der in der a ct z pt , nimmt de ' Gund enlle' \ a rau entspring! el a i SS tai sind i jieas ote ig angen on Staalsg! Me ‘Konig: innerhalb der ea ane arene ater fe Yi ” a» “Dajepr. ma age "e ers a i win wlgchen Forsch a von Titaspol a erbracht, dass in de: —6— stadt der moldauischen Re 2 a en Republik und de Republi gelegenen Gemeinde Plopi unbe oi von der Anwesenheit rémi: a a ‘émischer Binhe Mit andern Worten, die beiden Ufer : Gl a saan Daten als auch den Rémern, ash a ae fige et Rumminen, angehért. Deshalb kann auch da Tea ige Pajestrgeblet Transnistrisches Ruménien '), nae atone chen Namen dos Dnjestrs, benannt werden, "1°" Norden dege ‘anstandete : : Spu ten vorgefunden wi" D Wor. 2, KURZER GESCHICHTLICHER UBERDLICK Die Geschichte der Ruménen tailt in vier Phasen: Jenseits des Dnjestr zey a das bolohowenische Firstentum, * ) die Ukraine unter dem Fursten Duca ©) die neue Moldau; d) das ukrainische Kosakentum Dei 5 eisishehntian ene Ursprung der Rumanen ist aut das aii 7 @ hy tumanische Firstentum zurtickzufiih- Dieses Fi duscioitae tae wird in den slawischen Chroniken barer Nithe dex poet Sein Gebiet dehnte sich in unmitiel Pédolten, SOMA Stcn aus und umfasste die Gouvernements Laue der Zeit tebe Siew: Die Bolohowenen fuhrten im bungen des Fursten erte Kampfe gegen die Expansionsbestre: leldlichen Einvernehmen Klew, und gelangten sogar zu einem en, Aber im Jahre 124] at Bata, dem Khan der Krimtata: dle Ungarn unternahm, eee Batdi seinen Feldzug gegen, erte der First von Kiew, Daniel, 1 Dr. M. Vatknot, Room AMUKE UIE het tfdsehatyt gn mene bulten han nooluchap’, 0 Serie 4 Mooity itt Keninkijc: nedest,Aardrijkauundle Ge. vs - LVIK, 1940, “Attov pinned i Iruseviey Walehom Volk geheriey tie po Ik gehort russ, fen die bolochowenlachen Ol Loy, her die Woden dh AY 187%, Miklonich—E. Kaluinjackt. KL XXX, Vien, MAD; Pankachrit den plileHis” a ms as rumanische Firstentum, welches somi Pat zu bestehen aufhérte, ches somit als politische Ein Dass die Ruménen in jener Epoche die erwahnien Ge piete bewohnten, geht auch aus den Ortsbenennungen hervor So erwihnt die Chronik des Ipatiey 2wischen den Jahren 11461148 Orlschaften mit rumanischen Namen, wie: Buzo, Buzsco (S. 234, 246, 257, 258), Bursucov (S, 518, und neben der bolohowenischen Stadt Derevici, Buzovea'), Hinzu kommen noch andere, in spateren Dokumenten yerzeichnete Ortschaften, wie; Brusturi, P&durea Brinzeni, Valea Putredé und Kleinere Fliisse wie: Vaslui, Soba, Uda, Braila’). Nach dem Tode Bogdan Chmelnitzchis zerfallt die Ukraine in zwei Teile: a) einen, diesseits des Dnjepr, mit dem Hetman Doroschenko an der Spitze und b) einen an- dern, jenseits des Dnjepr, unter der Féhrung von Samullovici. Der erstere nahm freiwillig die Oberhoheit des osmani- schen Reiches an und erfreute sich derselben politischen Rechte wie der Khan der Krimtataren oder die Herrscher der ruménischen Firstentimer, wahrend der zweite, in der Zelt des Zaren Alexis Mihailovitsch, an Russland fallt. Im Jahre 1681 ernennt der Sultan zum Herrscher der stattet, Ukraine diesseits des Dnjepr, mit allen Rechten ausgesst's den Frsten der Moldau, Duce, Von diesem Zeltpunkte i {Ohrt Foret Duca den Titel ,Herrecher dee Landes Moldau der Ukraine” *), Der First Duca erweckt die von Kriegen yerheerte Pro- vinz zu neuem Leben, ftihrt grossangelegte sololeenste) durch und befreit die Bevélkerung auf 15 iva Steuerabgabe, Deshalb nennt ihn die munis eno schreibung berechligterweise den systemalls 34, 48, 257 1) Die Chronik des Ipatiev (in slavischer Sere Alter janet 258; S, Solowlew, Die Geschichte blogg Spree ie Una sey Rommlens sur nen ‘Die Untersuchungen Hie aahury des Podollschen ‘Bistums (in muss. Sprache), VI, 22, 61, 83, 86 uv. 909, a) Letopisejul ‘Moldovel, burg, 1898, oi 2 mi eke. — 7 sten Kolonisatoren” der neuen, durch nisch gewordenen Provinz) Durch die Ernennung Ducas fallt die nischen Staates verlaufende Dnje lc-Flusses weg und wird durch ¢ Personalunion rumq. in der Nahe strgrenze nérdlich de lie des Dnjeprs erset des po} S Tagor. Zt, Flirt Duca ernennt die Militarbefehishaber des Gebietes besonders aus der Mitte der Rumanen, erbaut die Festung Canew am Dnjepr, nach dem Mode! Il der moldauischen, an den Ufern des Dnjesters gelegenen Festungen, First Duca yerleiht der Bevélkerung durch Freibrief vom 20. Nov. 1681, der rumanischen Ukraine, bed, Diese Privilegien, sowi haben eine s0 grosse blete jenseits des Dnjes: die Verwaltungsbehérden einh einen aus Nemirova, der Hauptstadt ischer Sprache abgefasst und ind den értlichen Wiirdentra- 1), Scholtus und Kapitani, be- Das heute von Ruman des Dnjestr, das unter dem umfasst das zwischen Dnjep: enc 1)'N, 1. Kostomarow, Samuliche Werke M r ‘ inh Untersuchung Rulne (in russ, fora, on xv, 5. Pe lersburg, 1905, %, -829, 389) M. 5, Sergiewaklj, Moldaulsche Studien (in "uss. Sprache), MoskauLeningrad, 1936, 2) Lelopleejut Moldovel, t. 1, 2, 29, : 4) N. Torga, Ucratna mM : eurest, I Serie, 't XXX, 18 EN Kia iH en bewohnte Namen Trang) t, Dnjestr, Territorium jenseits nistrien bekannt ist, Camenetz-Poddlsk und r 2 Diese bildeten seit 1740 ein Armeekorps 7 = oi schwarzen Meer gelegene Gebiet, Es wird in zwei Teile demeteilt: Dnjepr-Bug und Bug-Dnjestr. Hee on dntstorlachent Semaine ai Uae tenes jum in zwei andere Gebiete eingeteilt: einerseits die De cceni polntscie: Brovinz.indedaeatvela iekeDs EN WEE Tee eie die -Ldekcieckie ‘OUAANEIE aerate: ‘ie Ciehe Bc diesen. beidencVBlkemabanleaynnodenmadt Jagor- es n Orheiu, ehflang dem gleichnamigen Flusse 2um pe al “eintarie NEWERTTUSE C0 Bug. Von da folgte sie dem FS uetinuss O1diotiol: (ett Pervemainchatet dariiber hinaus Bak Nera bis jenseits des Dnjestrs, in der se a sbiet zwischen Dnjepr und Bug wurde von R Bean cea Eee iuc-Kaipargi, der im Juni des Se ee a Levent dieses Gebietes, iber die sich, die tirkis sene vee Over ach iner Erobering vrvandelt Ruan ies rove ake ie Tataren un mn. Ba oe ceeireantiss Asien, wires Orenitin it Ravchene schaffen, die die Kriegstaktik Stefan ae = see cevadte bine begondere Auimerksamkeit i fn als Pe a rencager bekannlen eg aiece entgegengebracht. gute Waffentrager eat co cm fizieren Zusammensetzte, ee Teen ea Honan ihres al fee eo Tae der Major nae Oar Nel alte er Obers| at, sl Re rebar sy Arm on Ter altelneeeosaenen ritbniscHeh BéybIKeTiOg Beet a an Nevenine gated und Olviopol eae A itn -ateles Bateousttet in Konstantinopel pete ict vavigenen Bug und Sklaverei und siedelt sie in de des Fursten t das Heer avitbiic Dnjepr an. Im Jahre 1739 Sea rumanischen Firsten- a jie zum iinich auf seinem Rilckzug als O°) sand, wo si Miinic! ber 109,000 Ruménen®) 1 tiimern iber 100/ ed. 1) S, Martens, Sa ertrdigen (in russ. Sprache): - 's, Sammlung von Vertrdigen ( ) S. Martens, iiches {in russtschen’ Rel tM, 2, 286. pe Gest Sammlung der ‘290-291. 2) Vortetandlige Samm ao, & Xl zz, 20, 20, 68, 70 russ, Sprache), No. 8285) 4. Vi, '3) N. orga, Stadif #1 Documente, lp a grossen Teil in einem von Russen be wohnten Go siedelt werden, : Diet ange, Die Kolonisierung der Ruminien in dem c Bug und Dnjepr wird systematisch und mit 3 frosser fortgesetz. Der Vertrag von 1774 enthielt eine Kane et nach die Ruménen, die das Land zu verlassen wingciae’, Russland auswandern durften, re Nach 1774 werden die Kolonisierungen dur fentliche Einrichtung, die ,,Fremdenvormundschatt", qy'y fubrt, Die Ruménen die das Land verlassen hatten, 4 suc'®” jebiet z Wischen ch eine 4. die Schwarzmeerkiiste o Linger als 16 Jahre karester Frieden vom 9 Januar 17921) die Bug, Dnjestr, und Schwarzem Meer gele die im Norden bis an die polnische Gren vinz flhrte in alten Zeiten auch lien, zum Unterschied von Polnisch-Podolien, wihrend sie fpiter den Namen Bessarabien erhielt, die russische und die Podenstindige ruménische Bevilkerung aber nennen sie Moldau. besetzt Russland nach dem Bw ganze, zwischen gene Proving Edigan, ze reichte, Diese Pro. den Namen Tiirkiseh-Podo. Im Jabre 1793, nach der zweiten Tellun 2 Polens, besetzt Russland auch dag librige Transnistrien, nordwarts Jagorlic, bis zur Orsterreichischen Grenze, Durch diese Eroberung fremder Territori I a 1 Russ- land zwischen den Jahren 1792 bis 179 Eerie 3, Grenze mit der Moldau, ol ees In der tatarischen Provinz Edisan wi y far die ruminische Hevdlkerungadichte grOsser als in dem 1774 besetzten Geblet, a dae Tussische Heer versehleppte auf seinem Rickzug ae et Firstentiimern die Bevékerung measen: ue aie #le in einer neuen Proving an. Gleichzeitig mit Boe 4 Gan aes Jiingat des Dnjestr, wurde das g der Beyé) 7 eorcr dar jer Bien Ikerung aus der Moldau aut njestr ein rumdnisches Furstentwn ‘unter dem Namen Moldova Nous (Neue Moldau) zu grin: 18 Mattens, op: oth, 14, 2. 401, See ey =i den’), und um dadurch in der Erinnerung des Volkes die alte moldauische Herrschaft wieder aufleben 2u lassen, Dieses Fiirstentum sollte dem Fursten Mavrocordato Fi- raris anvertraut werden, der das Land verliess und nach Russ: land Ubersiedelte, Die Zeugnisse der Zeit besagen, dass damals zwei Dritte} der moldauischen Bevélkerung in das Gebiet jenseits des Dnjestr ausgewandert selon, Das neue Gebjet wurde in vier Distrikte gegliedert, Die Dokumente zeigen uns die Namen der ruménischen Bojaren, die sich in diesem Territorium nie dergelassen haben, und die Anzahl der Hektare, die jedem yon ihnen zugeteilt wurde, Einige der rumanischen Bojaren er- hielten im neuen Gebiet zivile und militérische Chargen, Ae iniltérischen Chargen aber wurden proportionell mit der Zah\ der von den Russen verschleppten Ruminen verliehen ont Diege Bojaren sind zusammen mit den Bauern in jebiete eingezogen, SE eign. yoo Baten bendtigte Holz ra init Hilfe des Pfértners Gaius herangeschafft, Di sten Stddte sind von diesen Ruminen erbaut ss ay Dats ohitekt Manole war bei der Errichtung, gt tate rechte Hand des Herzogs von a at ST arsaist “4 RumAnen erhielten Bauparzellen, a sl eaeece heutige Trent kénnen, Das zwischen Dajestr und Bug gt auch in nistrien, das sowohl in seinem 2 Tat tk dem Bez isan sit seinen Antingen funanay ay Tatsachen bew! rie Sent SLesranas ita in drei Distrikte gegliedert, re ich genannten Strajnl sche Prifekte, die 80 ae ren Te edt sae Teil der Stauaretn i DI ‘tal way ea moldauischen Staates in Jai 3) a sniesth sowohl Tresor det maus den Gebleten beraerselis dee One)” Tt, Sei Edisan als auch aus Polnisch- aus der ia Movil® au, die von Brem! ten der Moldau, Die Stadt Movilaw. tT. nach dem de, geborte 2ur die Stadt Rosco gegrandet wurde, Weiter. stdlich ee Ruxandra, der Raub Bessaré ‘¢ Residenzstadt der Fir vul, die gewesen iy tatorla Romtallor, BW eH Fy N forge, Acte a fragmente ot privit Gurogtt, 1890, 22, 980, 841, Shs ee ~—-tufiihren, 1s Tochter Vasile Lupus, wahrend der ganzen Zeit do und nach der Besetzung Bessarabiens durch die Russen (1919) Rehirte sio fir kurze Zeit xu Bessarabien: Jagorlic Und seing Umgebung, dessen Bigentiimer yor dem Sowjet-Regime Bojar Giind war, unterstand der moldauischen Oberhohe Dubosari herrschte der Bojar Jora, T Molday, dex Ht, In & DAS NAZIONALE UND DAS KULTURELLE Lennn, Seit dltesten Zeiten wurde das transnistrische Gel terra nostra, unser Land Moldau, betrachtet, Die Herrscher der Moldaw verfiigten iber den Boden awischen Dnjestr und Bug genau so wie uber don der alten Moldau, Die Binfuhrmg der russischen Spracho in staatliche Anstalten hat den kul minen innerhalb der russischen dauer wurden im Dunkel aurtickg Stellen wurden nur von denen besetzt, die der russischen Spra- che miichtig waren, Dieser Umstand fihrte unvermeidlich mm Mange! an gebildeten Ruminen einerseits, und andererseits Ar ZWangsmissigen Verbauerung der begabteren Elemente, die darnach strebten, in fuhrende Stellungen zu gelangen, Als aber die ruminisehe Sprache aus der Kirche verbannt wurde, konnte die Reaktion der ruménischen Bevélkerung nicht aus- bleiben. Im Jahre 1910 nahm die teligidse Bewegung in der Stadt Balta derart bedrohliche Ausmasse an, dass die russi: sche Synode War, nach misslingenen Unterdriick» ‘Kungsversuchen die Tuminische Sprache in den Gouverne- ments Podolien, Cherson, Krim und Bessarabien wieder ein: biet als Schule und Hturellen Fortschritt der Ru drenzen verhindert, Die Mol. ehalten, denn die filhrenden ‘ Im Kampf um die Erringung ihrer nationalen Rechte stan- den alle Ruménen im Rewesenen Zarenreich Schulter an Schutter, Bs ist nieht auletzt die geographische Lage gewesen, f af sle au dieser Einheit und Solidaritit anhielt, Wir sehen ste in den. nationalen | der Jahre 1905—1906 im ge- ‘ampf geschlossen dasteheni, alle Ruminen, aut § und des Bug. Die ruminische Presse getiau a5 eythant erhall in der transnistrischen Provinz. die russische Heron von i yee See aa eo eeint vorfand, Die Tntellektuetlen und die Batiernsehicht vere Tangten schon am Anfang der Revolution thro ndtionalen Rechte, angesichts der Tatsache dass alle auf dem tinken Dnjesteruler gelegenen Dorfer rumdnisch sind), Der im Jahre 1917 in Kischinew abgehaltene Kongres der moldauischen Lehrer intervenierte bei der russischen Re: gierung im Sinne der Angliederung der Transnistrier an Bes- ‘arabien, zwecks einer einheitlichen Fihrung aut kultureltem Re religidsem Gebiet) wihrend fiir die Ruminen aus dem Kaukasus und andern Gebieten die nationale und kulturelte nie verlangt wurde, aa Vacvallbtuaigini und on Foalenuie ee e der vom 29, Mai bis 2. a Peete Konguess von der provisorischen Re: Bere Obligativitat des Unterrichtes in der Mutter- Errichtung einer Sondersektion in rumifstiehar titen Kiew und Odessa; ¢) die rumi= eamnten inden von Mol- Errichtung eines rumini- glerung: a) die sprache; d) die Enric Sprache an den Universit nische Volksaugehdrigheit ler al hnten Gebieten; i PE dave alums in Tiraspok nd Dubs Die Rede ds ae histrischen Beuern Toma Jelbl aul dem Kongress rumBnlseht Sotdaten, der von 21-28, Oktober 1917 ip Hasna ea : ne ‘ nt yon ae tet auch heute noch in HAUSER i eS an ht bessarabische Rumanen, uns vergessen wereeh, Wh) ae ee Bett des Dnjestt jenseits cere Eade gn wi ° echo seinen 0s ist bosser der Fluss w et lieben on einander getrennl a dem auch Nationalrates, an jenseits des Dnje- hi als aus dem Kongress der Uaoaee et ies : m ae it Pan. .—18. Dezemt Le: ne a offiaiellen Delegierten ay Ee ae jdenten des Nationalrates Ot yu ae cid als Vertreter Sieben! , Universi a der Spitze, taiDRER tigen Anschluss = a Romanit de. pooto Nest, 1 yr aus dem Geiste des ten den Gebiete verlangt jener seits des Dnjesters 8? eee 1), ©. hin, ou aaa rovabiet", Mara 104 Viata Bar ‘ x 14 ile Moldau, Aber die’ Hrelgnis#e der Polgozett ha} A vaben ¢ wirklichung dieses Wunuches verhind tae WI r erhindert, Dio tumans 4°! Sehulen wurden gesperrt, Die Verfolgung dor intel Wat Unboxchrelblleh, Viele starben tn, Cotingn suey ae a able tepentatien Regimentern, Andere titehtien ‘ n, kémpfien aber auch we aera a raslita Nach. weilterhin ftir ihre ge 4 DIK MOLDAURAPUDLIK Die Sowjetregierun; @ musste die der kommunistisehen Dik ‘ fatur verbliebenen Rumé ian Peshalb sahen aleh die. Sowjet pee ag caloher 1024 infolge der Maxsenkundgebung dor BAVA mane ome Moldaurepublik zu errichten Abe Ma drat begrtindeten Forderungen, der Tyatnlsttier wurde e sowjelische Expansionspoll Moerstigan.tiin. im politik nach den gewandelt, Bin mterun lewis dafir ist die Pitot air Hauptstadt der tonomen Molina, ellksigin wtltde r der im Juni 1940 mit soviel Zyniemus BAW elt tries eae missachtet der sowjetisehe Acoma der Doktrin, ducsh tis ee dhe Fe ee att ‘tira ulturelle Uberlegenhe . BAN n hr ia te den caaylttsot wn a a : 5 den rumintache, emer Nationalstaat!), d. h ‘on diy ‘ Aronsnlatelachen Brodie: arrajeutt ler Sowjetstaat unsren Sie Anteater en 4welerlel Behandlung zuteil werden, ‘Ruménion ‘erfreuen venzen der Moldaurepublik wohnenden ‘Autondmen Binnelt sich desselben Regimes wie alle ander Staaten leboniden vino gent Me Jenseits der Gronzon dieses fen ind, obwoht Maene besondern Behandlung unterwor Autonome: Dorfiow ‘ach dem Gesetz Sonderdistrikte und Sibiien varpftenet noch gy £2 find & 8: die Rumdnen ailor Mongotineh, can, eine Sprache hinguzulernen: Judisch Kenn, in ResukBaTon mes dem Geblet das sie bexiedeln) in der ‘Russiseh, auch "Tatarlach, *benko in der Ukraine wird neben NH, Goorginch “und Ukrajniach golernt, WN, Lenin, Simtttone Werk 2 miliehe Wetke, (in wes, Spracho) . XVI, any 4, 442 frouse Zahl der untey Dardanellen und = 15 thre Muttermprache sollte der Vorgesse Gogat die aus der unmittelbaren Nahe de Made maiason, um ihte Mutlereprache nlcht au vergovson, thee Kin ilor in die Schulen dieses kleinen ruminischsprachigen Staaten gohicken '). Die Verfassung der Moldaurepublik sieht flr the Territo sium drei Sprachen vor, die gleichberechtigt und obligatorisch sind: Moldauisch, Russisch und Ukrainisch, Diese Sprachen werden in allen Verwaltungsanstalten, sowle in den moldau- jschen Nationalschulen benutat, Verwaltungsrechtiich werden die Geschifte der Republik von einem Ortsparlament, genannt der oberste Sowjet, gefihrt, Die Vertreter dieses Sowjet wer don von den stédtischen Arbeltern und den Kolchosbauern, ohne Unterschied der Nationalitit gewAhlt, Der oberste Orts- sowjet wahlt aus der Mitte seiner Mitglieder ein Prasidium, wihrend dieses letatere einen Prisidenten ernennt, der in seinen Befugnissen dem Prisidenten der Republik gleichteht, Das Prdsidium ernennt ausserdem die Inhaber der verschle- donen Departements, mit Ausnahme der Eisenbahnen, Finan: von, Krieg, Auswirtiges, die fur die ganze Sowletunion ge- tneingam sind, Die moldaulsche Ortsregierung gibt Entschlies- tungen heraus, die fir die ganze moldaulsehe Republik rechts kriiftig sind, aber diese Fntschliessungen sind sebr bogrenzt, Sie beachranken sich auf Wiederholung und Griliche Anwen: dung der vor Zentrum ergriffenen Massnahmen, Diese at hahmen kénnen abgestellt werden, ey TEN ad hon oder generellen Gosetz der Sowjetunion widerspr’ © 7 Neben dom obersten Ortesowjet hat dle Moline blik ein Ortskomitee der kommunistisehen ne peti glieder dieser unoffiaiellen Institution sorta nach ae gesetz aus den Dorfgemeinden und den pune Sana va nen der Partei gewihit, Die Kandidaten aber it bestimmt, : bi iat tt Spitze dieser Organisationen steht nant der vom Zentralkomitee der Komnmualstischen Ft oe wird und seinen Site in Moskau hat, Der Jsekretir 2 ibliea Inatiiutul de eercetrl gingitice din Repl 1).N. P. Smocht moldovencascd, tasi, 1938 =~ 16 ses Komilees Ist Stalin. 1, fea dar. Os witd bla ad nen te elle hoes Jenseits des Dnjestr trema 6 oe mutssekrotars dar Partot ist der eee teh Etrennsig hidosnan aus der Zarenzeit ylaich nee Hlaslecsganants a pee Hinheit der Patlel,dieaiet i ae otdnel, wichernustetien, in aie ie bata ot an, komunistischen Staatag autrechty We te Pashalb unlerneht der Seksotdr der Ontspavte ee Ghlcn Salen a der kommunistisehen Partei ki dr Barttage, we dagen Set gt tine barat gande Orlaregletung, aul ekretar das Recht 4, 4 wa Rapti 9 / Wilsarit det Prasidente anion Cresent i cee mit ander Warten, ay ae vorgegangene Oriana ne Sie te et ves 6 es hi nleeilon, atageseteh mierung iat der Wilikiir der Satlatoryy Hei dieser politivehen enldAtiich, dans Ate rang eter der Sowjetunton iat Hesptocténen Ungerach sHisttischen Kiindnen mit einer . sets wader: eines tas bey heharidell warden, Sie ety - scheiaiiche Dokivn ehaupien mores ote tie einer nationalen Aut a mnbichtex nd noch wenly Oterteich-Ungarn ried nach dem System dos oases dm wasenilichen, die aes Staaten, Die Partai vainaeh ‘Ingowelt betriedigi, ale er ai m, Und der Binzelne wird nit apticht, Der obarste On Hat internationalen Interesse ent: -anhegrenat Tee / at mit der Hegierung an det a iM, dutch die Partei varteetenen Zentral- wenogen wird, ea ae eho it der Umistand in Hetrach! ‘die Metin ae Milgliader des obersten Oils den, m, RT at anisandt wet: Bri aul, dase unsere weit davon endtornt est, sogar in ihrer olgen wel : ¢ ; gener Republik, i st der fagterung testninehien ae istivehion Partai sind Nal elie Moldaurepuiih er enistinaigen meldautsenen fationale Kultur, and dem ‘attaj hewen wetiihrt, die dpa ti tit W alt iach, Mie sonialistisehe Kultur eingettihin aber steht vollig Im Dienste der fuetiering Pre qucht Waldendlichat die 191 Mationalitaten der Sew jetuaian au eninationalisieren. In det Fat ist die Unterrichiteaprache in dor Hlomentarsctiile die Muttersprache, aber ié Letintiioher erithalten wir Halfte issiacha Worter, tit der Begrtndertig, die Muttersprachen seien arti. Paralied rit der Muttersprache witd auch Russiaeh dntertichtet, Die Lahirtiticnier sind tr ftise sische tibersetat; alles was den Grtlictien Charakter irgendwie wan Ausdruck bringen kénnte, fotit tiherhaupt, Nationale Lie feratur und tiationalé Geschichte kornitien tiberhaupt mieht ft frags, Sagat rumanigche Gedichte wie (Moi vrert pherrtenit’” (Wir wollen Land) von Coshuc, das deri dottigen revoiutionae ton Geist eniteprechen witde, sind mit der Regetindung ver poten, sie konnten bet trisern firtidern das Mationalgeticht wieder zum Eraachen bringer Uber unsere geschichtiichs Vergangenheit, oder auch nite Uber die cinserer Brtider jete geits des Pnjaste, erwahnen dle Geschichtslehrbicher Kein Wort, In Gagentell versachen die sowjetiscnen Ceetitton’ hei jeder Gelegenheit den Urisinni 24 hewelsen lass dad mot dauisehe Volk deaselber Ursprings wei, wie die Huwwen” (Ne fle Sehiiler, die die Schule weiter Mt fesuchion witnsehen, sind verptiiehtet, densethen Stoll von neweth ine ruseiachier ache ai terre, Diese Methode ‘wuingl viele moldanische Kinder direkt, die russische Schtle 14 teachin, was ai thet taschen Entfremdung von der RutierSprache trig: nan dio Sowjets andere VOTKer war Fa 861 {esigahallen, foie ete Me alee gegenteilig hehanideln: eaiweihing ie Volkert, inbencnets be ee a et Nationalgetities, fine Sechnifien seigan die Vergati dieses Voikes aly und dot Geschichtalehrgang fire i fliers der Sowjatunien att: asiatisehion Votker, Diese vi wie det Witter eh inlet; tn dissen fektuelle ortlicher Herkunft nher hestent nur ein sauel toh = ip ee das, von Juden geleitet, bis heut gangeheit Transnistriens noch nichts verétf, finden nicht einmal eine kommunistische Literatur, von einem Durchfiihrungsplan, der aber unbeachtet blieb seit dem Zeitpunkt der Umwandlung der Moldau aus einer autong, fan in @ine f6derative Republik. Erst heute wird « dass dieses Institut ein Wer aus den dltesten Zeiten bis in die Gegenwart vorbe; es heist, dass diese Arbeit unter der Leitung De; Bulgare, und Mitglied der rus Schaften — erscheinen soll, 40 wenig iiberrascht, wie von gangenen Jahren, als die © ber die rumanische Ver. entlich hat, Wi, k tiber die Sowjetisch Teite, aber raving — sischen Akademie fir Wisse, Wir sind von dieser Nachricht andern Nachrichten in den vey, uWissenschaftliche” Offizialitat an. Kiindigte, dass drei grosse Bande tiber die Sowjetische Molday druckbereit stiinden. Der Grund liegt nicht im moldauischen Intellektuellen, der Furcht vor dem Wiederer Unter solchen Verhaltni ortigen Behandlung kann yon fihrenden, unterdriickenden Ki die Rede sein. Wenn wir uns vélkerungsumsiedlungen vor Welchen Zweck die hentige Stelle einer fortschrittlichen ihrer Muttersprache, Mange] an sondern, wir wiederholen, in Wwachen des Nationalgefiihlg ssen und angesichts einer der- Keiner Harmonie zwischen der lasse und der gefiihrten Klasse weiterhin die gewaltsamen Bo- Augen halten, wird uns klar, Sowjetregierung verfolgt, An Entwicklung der Vélker in an Stelle der Schaffung einer Harmonie zwischen allen diesen Minderheitenvélkern, die ja eigentlich die Mehrheit in Sowjetrussland darstellen, wird eine Feind- seligkeit gegen die herrschende Nation, die grossrussische und neben ihr die jiidische, hervorgerufen, Diese Zustinde konnen aber nicht lange andauern, Der Kommunismus hat sich in seiner 23 jahrigen Herr- Schaft als praktisch unanwendbar erwiesen. Das Sowjetregime hatte nur ein Ziel: den Krieg, den Krieg der'Unkultur und der Barbarei gegen die Zivilisation, wobei die elementarsten Rechte des Einzelnen und besonders die der erdrosselten Na- Honen missachtet wurden, Deshalby Muss die Entscheidung, die sich heute in jenem Nationalitatenkonglomerat anbahnt, allen Vélkern der Sowjetunion die Freiheit bringen, die sie so lange ersehnten, N. P. SMOCHINA Anhang Nr. 1. iligt di thle des Gross- iwode Jon bestiitigt die Besitzrec! [ (aon. Coney Bezirkshauptmanns Eremia und Nien Taddrecdal dWel GEbiele inedes Sleppe. Das eine: Grinita, em Dnjester gelegen, zwischen Molownaia od a nat Pla tir Mii jenseitigen ‘ i ize {ur Muhlen am jenseitig des Dnjese gene, der Miindung des Jahurlic, — und de i Se ecegnnerse? rhalb des alten Orheiu, wo dei Hohle, oberha r a eee aed "Raulfluss fithrt, an ve EE GH n, — Gebiele, di a Sains a ‘vierhunder! Tatarengulden gekauft fiir ac : n Bee der Woiwode Jo, Schn des Woinaies Siete) WGnaden First der moldauischen en. und glanzenden Cotter esein Unserem ehrlichen, getreu 'd Unserem getreu- vera Ton Gol rT Ene ee und eetuan FTL pole cnen, dem. Bezirkshaupimann Er en Diener, dem i Lande igt in Unserem Tudora haben Wir gegeben und bestatige in setter, das : iete in der Steppe, id Mocsia und Hea eee eae a rechien Molovaenseitigen Uler des Oxintia ene far vier Mahlen an j Jahurlic, wo dieser BUT Gee G er ie seeder Minding eres Gebiel am Aus: cee tien Dnjester ergiesst sich in und ein an gang der Héhle, oberhalb des alte! n Orheit, wo det aite Wee ish Raut liegt, an der Furt, oberhalb, von h dem Raut liegt, an 4 ter den Felsen am jensei it sie. sich tigen_Ufer des Réut, damit sie ses Sxfer_antegem en, Si RED Soe nd dort zwei Dore nee Und cal 4 nee bt Selbst See eraven gull) aren Ce oe atl Vierhundert, Tatarengulden, ba sien User Seu ot Einkinften, seep afese Unsere erleuchtete Schrift CO, at durch diese Uns uchtete Pi eae ie sie ek gta ch_ihren a ore tng pao cy oN ad ze aber id zwar Oxintia zwischen Malev i, Steppe und zwa her mit Gelegenheit fur vier Mil = 20 — Dijeater, am Hach, an der Mindung dex Jahuriue, wo gy in den Dojester mindet, und ein anderex Gebiet, am A ec der Hohle oberhalb doa alten Orhelu, wo dor alte ‘gan 0 Wog ni ‘higinday” unten (Om Dn jostor enke beldor Dotter AWol Dorfor yur Go. don Raut fihrl an der Furt, oberhalb von. ¢ den Volxon, am jenseitigen Uler dew Rut nach vu und mit awel Mihlen in Raut, die ¢ Aol bis #um Dnjester reichen, ao, days Hiige leben Kannen, Und diea wird beglaubigt von Up Woiwatten Jo, Sohn dex Wolwoden Stefan und. how i Von Unserem heraus geliebten Sohn, Wem Wotwon ee Ut ogloubigh von allen uhgoren moldaulachen Majarene ie! bigt von Herm Dumbrava, dem Statthalter dex Unto y ‘les, und beglaubigt von Horn Grumas, Statthalter dee chee Landes, begaubigt von Horn Comma Murg, boglaubige ee Herm Lupo Harn, dem Hegitkshauptmann von Hotin, Mogan bigt von Herm Toader, dem Boxitkshauptmann, wed Noam, beglaubigt von Herm Jon Charaghingel, Hoxirkshauptmann von Cetalea Nowa, beglaubigt von Hern Jeremia, Portar von Suceava, beglaubigt von Hern Daneiul, Hexirkshauptmann, von Orheia, begioubigt Yom Hotmarsehall, Hern Malatu, boglaubigh von Grotsxchwerttriger, Herm Grigore, beglaulist Vom Schatemelater Herm Jane, eglaubigt vom Mundgchenk, Herm Bueium, beglaubigt vom ‘Truchsess Hern Bila, boglaus Digt vom Stallmelster, Herr Necoara, und beglaubigt von allen Unaeren grossen und Kkleinen moldauer Rojaren, Nach unserem Tode aber, soll der, den Gott innerhalb Unaerer Kinder oder Unserer Kamilie, oder wen Gott sonst sum Tirsten Unseror motdauischen Lande erwihlen wird, exe Rogabung und Hestatigung nicht gunichte Machen, son» dem wall, aan heathen wie Wir gogeben ig aa ex ist thr gerechter Kaut von Uns Kraft und Bestitigung dessen, was bere ue len Wir, dass os geschrieben | Siegel an dieses Unser ehrliches t werde, Cristea, Mihaiteseu in tai tm Jahre 1% ni, dem oben hoxeugten on Da 2 Anhang Nr, 2. 4 Urkunde des Wolwoden Duca, First der moktauischen nde und der Ukraine, gozelchnet xu Nemirova, der Haupt- ban fer neuen Proving am 20, November 1681, wodurch bed sulonde Vorrschte denen verliehen werden, die angesie- peeve werden oder Handel xu treiben winschen, bon durch dieses Schriftstiick bekannt, allen, die ‘ getty Einwohnern yon Korsun und allen aus jenem : ne qiwent sowle den auf den Dérfern lebenden: uhaan tant veaymamitien winschen wir yon Gott Gesundheit un ein inverhiges Leben, Sofort nach der Besitzitbernahme des wkrai- one Podens, haben wir in Eile begonnen, fiir Mi a bh on, dle verwilstele Ukraine mit Menschen 20 besiedeln, aut fen le von nevem autblihe, Wir vertrauten le Oech ie sowle das ganze Regiment, das ta Satins cara ort, zur Kolonisferung dem Herrn Jon Gubarey an, eine i imischen, auch in Militérangelegenhei a ene eeepc damnit er die bereits ansbasigen, sowie die nevhin- eaten Bowohner aus allen Gegenden Sn ee wk phnern Wir-aul die Dawer von 19 Jahren Vorrechie Yer Foor werden durch Uns nicht die oy os a at Kant a leiden faben, Wit extauen thnen, Wee it au handeln, Imkerel au tretben, Bi pee bretner schon gabi jedem anderen Mandel au b ‘ te Behi yon den Tartaren ihrer Reschattigung, erfahren, und die Kaufleate cage geben wir dieses bekann nachgenen, Durch Poeveren Sichertiell rc eigenhandig und o geichnen aber. aur Pagel Unseret ite jghen Kanzlel draufges non an, dass das Si druckt werde, Gegeben in der ber 1681. Stadt Nemirova, am 20, Noven! ) in Nuk Kose ist abgedruckt it te Die Urkunde monogratil someon saree ren Ret ad Jedovania Gantt Vehe Unter ee ening S. 32 NPL ischen- Ariel (Aus der aman! ‘ ‘Apostol, ‘ne. Bd. XV Din trecutl ae der Hetman der freien Ukraine). 2. Moldovenii din Arm lui Petru cel Mare si Carol XII (Die Moldauer in Teal ters des Grossen und Karls XII). Jasi 1930, S. 40, = Das Originaldokument wird im General larchiv de: senministeriums in Moskau aufbewahrt. ae Anhang Nr. 3. Briet des Ene Drighinici, Stellvertreter des Fiirsten der moldauischen Ukraine Duca-Voda, aus Nemirova an Leontic Poluboice, Oberst von Pereiaslav gerichtet. Im Auftrage des sehr erleuchteten Firsten, Woiwoden und Herrn der moldauischen Lande und des Ukrainer Landes und mit besonderer Einwilligung d les Kaisers der Hohen Pforte, habe ich die ukrainischen Regimenter diesseits des Dnjeper, ausgenommen das von Kiew, tiichtigen Manner anvertraut; die Oberste wurden von uns ernannt, damit sie die Manner ihrer Regimenter auf die Héfe zuriickrufen, wo. her sie auszogen und worauf sie geboren wurden; gleichfalls hat Gubarenco, Regimentskommandant von Korsun, den vom Farsten gegebenen Befehl, Ihm aus simtlichen Ortschaften des Korsuner Regimentes, gleich woher, die friheren Einwoh- ner von Korsun zurtickzubringen, auch diejenigen, die sich in der Ukraine, auf dem Gebiet der sehr erleuchtelen Piorle befinden und ihre freie Heimkehr auf ihre Hofe, von denen sie auszogen, vorzubereiten” Anmerkung: Die Urkunde erschien in denselben Werken, wie die vorhergehende und das Original wird im selben Ministerium aufbewahrt. Anhang Nr. 4. pi des Woiwoden Duca, Firsten der moldauischen und der Ukraine, ibersandt am 11. Januar 1683 von Jassy dem Hetman der Ukraine vom Jinken Ufer des Dnjeper, Samuilovici, wodurch ihm zur Kenntnis gebracht wird, dass die Bewohner der Ukraine vom linken Dnjeperufer an ihrer Heimkehr in die moldauische Ukraine gehindert werden. Herr, Hetmann fer Ukraine jenseits des Ease des ne — Heeres, mein Freund, Herr und ar i Durch diese Zeilen gebe Ich Ew. Furstlichen Gnade = oe ichtiges Bekenntnis der Freundschaft und Nachbar- eee Ste Euch die entgegengesetzten Worte vonseiten schait Taden ins Gedachtnis als guter Nachbar aber insbeson- Ew. zwischen Monarchen und Prinzen; wo die Ruhe nun eben Gere 7Nviederhergestellt wurde, komme Ich mit Frieden und kaum mer in die Nachbarschalt von Ew. erleuchteten Gnaden. fur immnt langer Zeit schrieb Ich Ew. Gnaden und teilte mit, Vor micin anderen Ufer des Dnjeper eine Gruppe bevatinetet ae uw! i e, dies- Manner herubergevorvjte der dberaus eleuchteten fore, geits des Daleier ee ‘die Klagen derjenigen sind Uns zu Krieg zu fahren. Pale auf ihre Hofe diesseits des Dajeper Ohren gekommen, or vjenseits ihre Frauen und Kinder ha- fickgekehrt sind, aber jenseits ihre sa Pan, die mit Gewalt dorthin gefuhrt worden sind. Alles dieses betenieht dem Vertrag entgegen, der zwischen den Monat see hustande kam. Die erleuchtete Pforte und Seine erleuch chen Jajestat und das Wort Seiner erleuchteten Majestat, dase fete Ma vor der erleuchteten Pforle gegeben hat, sichert den Sic IiSchenen Frieden, Trotz alledem aber tut man dort Se ee pause das pe ane a cuts es is yhristliche Vermittl el Hunde, die leh durch ches, VOTO ir ad Boa den in chrielishet Geta geschrieben, und bitte Hab mit derselben Tanderien Zuneigung auch diesmal, i° Ore derselpen die Feindseligkeiten aufhoren u jonarchen, ie in ihre Heimat a doch beschlossen, dass die iP yerden soliten. Dort nicht gehil shalb wieder- kehren wollen. tte macht man es anders. Desa Nach aber, aul friiheres ine ele Janie holenWir Euch euch “Graden, Herr und Bolan Vo thelt bar ince riedliche Nachbarschaft, Gite jauernde, Wanscigeben zu Jasi, 1683, den 11-JOAMT og Freund, Ich blei ‘w. Gnaden, mein guter Herr Jeibe Ew. Gnaden, gu Woiwode Jo Duca, Furst ‘der moldauischen der ukrain a schen Lande”. in: Letopisi oe \ Dokument ist abgedruck! 1 Vitico Anmerkung: Das Do! veke, Samal XVI. copa y Suaoearnnel Pcie Ruan, NP. Bae ed Kaew Seance al ST Danila postal, Bay china, Din ie eabell Seed 2 scat cca, ease ees und Karis XB). ti Pei Anhang Nr, 5, 7191 (1683) 1 April Ich, Teodosiia Duducalca, schreibe una bezeuge durch diese meine echte Urkunde, dass ich aus freien Willen ung yon niemandem gezwungen die Mihle und zwel Incl Wiese an dem. Wasser der Cosnitza oberhalb der Miihile dae Mutni. fence in Gegenwart unbescholtener’ Leute und wer Tanko Horoh, Mihailo Schulicenco, Stafi Bigcutovu ‘und anderer a}. ter und unbescholtener Leute Her tm Hatman Eni Draghinicl fir 40 Lei verkauft habe, Indem ich heute das Geld Lei . +. aus den Han. fen Herr Hatman Eni Draghinici empfange, trete ich das Eigentum in meinem und in Namen meiner ganzen Verwand- schaft, Kinder, Schwestern und Briider, Enkel und Urenkel, fur immer an Hern Hatman Eni Drdghinici, dessen Gemahlin, Enkel und Urenkel ab, Hier fir Ubergab ich ihm die: bei der Vertragabschliessung an) Se von mir und anderen, Leuten unterzeichnete Schrift, wesenden unbescholtenen Ianco Horoh Tstocu Clucearu als Zeuge Roman Visoschi als Zeuge Tudosiia Duducalca Verkéiuferin Mihailo Sulicenco Ivan Goguma, Biirgermeister von Ticunovea simtlich Haupleute Tonasco Scorinu als Zeuge Anmerkung: 1, ‘ipt Bi- bllothele der Rumantach Manuseript befindet sich in der demi [ Di moldaulsche U ine”, ah ademie und ist in N. orga ,,Die mie, in Fe pleas: a © der Ruminischen Akade- Seite 360 ‘Wiedergegeben, Band XXXV Bukarest 1919, — = Anhang Nr. 6 20. April, 1707, Urkunde Uber die Auinahme A ne Heeresdienste, als Belehlhaber srt mehreren Offizieren und berit Teren ireien Durchzug. Mit dem de fon ausgestelllen Palent, den Insin danten Chigheci zur Vorbereitung fir die Armee und die Vereidigu schen Monarchen. postol Chighecis in russ). der ruménischen kohorte, fenen Soldaten und tbe n Bojaren und’ den Solda- ‘uklionen an den Koman- der Offiziere und Soldaten ing Chigheci auf den russi- Wir, Peter Alexeewitsch, von Gotten Gnaden Tzar und sfiirst von Russland, bringen hiermit dem Genewlfai Piahall, den: Kommandlerenden. Genetica nica fowie dem Hauptmann und Ritter unserer Saporerschentres Mifige und dent von tlm genchatlenen Mnneten Mreeon Privieranint Unteroffizicrencaiie aunty dea Soldaten der Ka- alti und Infanterie, den Kosaken und Kalmiken zur v Cee Kaiserliche Majestat ha- py SEE sie seta Bae als Befehlshaber der ru- Ls A enti ia an : 0 i ‘ Havolletisten in unsere Heeresdienste aulzuetmen rteilten ihm Instruktion, gemeins slat ian sich bei Sneatin und Sambor a semen Tee Pefehlen wird durch vorligende Urkunde den anderen Of- eet War ahnten Generdlen sowie LeeEDY Majestat, allen erw: z haber und seiner Neleten und Soldaten, diesem Befehlahaber A See halt, den Olfizieren und ruménischen Soldaten tielen Dutch ity 4 fi chaftlich zit i en, sie freunds Se eat ten Kiger: Schoerigien 8 eet, 3 SE jeser Verfigung wurde in w ae Urkunde ausgefolet. jaren und der unter 1, Das von Kaiser Peter 1 aaa ighecis stehenden i hishabers ( den Filhrung des Befehlshabers Apostate) ial nat Rt a eter, jserlichen Ma- ben durch vorliegendes Patent Unserer Keiseyiiite “geben. Jinischen Soldaten ae : jaren nd rumanischen Soldaten des dena an Ae dessen, a RENE Kayallerie ae ‘ igen Krieg jeses Patents, Einsatz in den heutigen Krieg Tt gieses . wir den bildenden SO a ee Hefehshber er Zu) vyorge- Riche Konortes Wie fiir den PStiplere Sehene Anzahl von Ruminen. Ge lc oR ani . 3 yee eee oy = 25 = werben und sie nach vorheriger Spezialausbita zukinftige Kompagnie zu fihren, “ne in unsere Deshalb, versprechen wir den obengenanten 2u Up Kaiserlichen Majestat, Gehorenden folgende Bezanint Hauptleuten den zehnfachen Sold eines rumaniscton Soldaten den Oberleutnants, den vierfachen Sold vines numanischee Soldaten, den Leuinants, den dreifachen Sold eines msctt schen Soldaten, Ferner allen Soldaten je 15 Teler 140m deankéufe und vierteljahrlich je 3 Rubel fur die Wine Gartierung. Fr die Auszahlung der Gelder an die Gui und Rumdnen, wurden die Betrage Unserer Kaiserlichen Ma. Jestat durch unseren Kommissar gleichzeitig mit Vosion dem Herrn Chigheci tibermittelt Zur Beglaubigung dieser Unserer Versiche Wir veranlasst, dem vorliegenden Patent das Sie Kaiserlichen Majestat aufzusetzen. Gezeichnet i 20. April 1707 s, s, Peter, Tung haben gel Unseren in Joltra, am IM. Die dem Kommandeur der ruminischen Kohorte zur Anwerbung von Offizieren und Soldaten fiir den Heeresdienst erteilten Instruktionen, 1 Es sind in den Dienst Seiner Kaiserlichen Majestat taugliche und mit der Mandhabung der Waffen vertraute Leute einzustellen und zwar: zwei Hauptleute, drei Oberleutnants, drei Leutnants, alle Rumanen, und 300'Manner, ruminische Soldaten, 2. Den obigen Offizieren und Soldaten Seiner Kaiser- aa Majestat sind die im Patent Seiner Kaiserlichen Ma- stat Vorgeschenen Gehalter zuzusichern und ausserden tue Dienste Geschenke in Aus- id jedem einzelnen fir tre sicht zu stellen. 3. Die dem Kommandeur durch den Kommissar seiner Kaiserlichen Majestat libermittelten Gelder sind gemeinsam mit diesem Kommissar gegen Quittung an alle rumdnischen Offiziere und Soldaten zu verteilen, 4. Fir die Kompagnien haben sich die Hauptleute Ober- Jeutnants und Leutnants selbst zu verpflichten, sich nach Em- Pfang der Gehalter seitens Seiner Kaiserlichen Majestat nicht zerstreuen zu wollen, um Seiner Kaiserlichen Majestat un- ay pe zuzul i die gefallenen, fefliichteten, getéteten und ge- fangenen Offiziere und Soldaten ist den Kommandierenden Generilen Bericht zu erstatten, 6. Alle dies sollen sich bei Sneatin und Sambor versam- ™meln, wesshalb dem (Chigheci) } igestellten Kommissat euch Instruktionen fiir die ‘Dragoneroffisiere in jenen Ortea erteilt werden, = Zee 7, Der obenerwahnte Befehis i Namensverzeichnis von den i sterium ein n in den Dienst Sel- Rer Kaiserlichen Majestat aufgenommenen Rumanen einzu. ichen. are telchel, Die Vereldigung Apostol Chi archen. Mone\snterfertiger Befehishaber der Tuménischen Kohorte iner Majestat verpflichte mich vor Gott und dem heiligen. Evangelium, Seiner Kaiserlichen Majestit und Seinem Sole en Wohlerleuchteten Tzarewitsch und dem tussischen Staate ferreue und nach Christlicher Ordnung zu dienen, und laut Befehl Seiner Majestat alles gegen den Feind zu unterneh, pee und mich fiir die Interessen Seiner Majestat einzusetzen, Mit dem Feinde keinerlei Beziehungen zu pflegen und alles Jem Dienst seiner Majestat Schadliche getreu anzuzeigen, gem Generdlen und ihren Befehlen 2u gehorchen, wie ex i A fir omnen tlichtigen und ebrenhaften Offizier gebuhrt und bei fer Anwerbung von tapferen und erprobten rumanischen Sol- diteeimnsin Besten zu tun, woflir mir Gott und das heilige euge stehen. ao Dee Hekraligane dieser Verpflichtung, zeichne ich ei- enhandig i a : Anmerkung: Das Gesetz wurde in der Polnoje sobranije a lung } Imperii (Vollstandigen Gesetzessami Re iactrchen Relcses verdffentlicht). Band IV, Aufl, 1, No. 2148, seiten 379—380. haber hat dem. Aussenmi- igheci auf den russischen Anhang Nr. 7. KAISERLICHE ERLASSE Kaiserin Katharina if an neure von Ecaterinoslav, die Zivilgouver- Gegeben von der 1 yon Eca Hern Kahovschi, Generalmajor und Guvernett terinoslav. ii rumanischen Beiliegend schicken Wir Euch die Liste der h - §ger, denen nacl epon und Wadentragen, denen, Dp Und aoe cg Range von hoheren. Nd Meet en See re erat svorsien Sindy uotiayetnaey ialeren fhalte- in dem neuerhalle: vom 27, Januar in dem Te ton tr rar Users Ue tue Meng, at ee nen Gebie Mt : stellt uw ashen, s!e1, Unie a err yer waet a ae eniten: ‘Gubernium Inseren Diensten veTwender : nach ihren Fahigkeiten,in ee bee Wie yerbleiben huldvoll Eve tersburg, den 9 November 1792, rer Hertlichkeit —2— Abschrift. LISTE der moldauischen und muntenischen Bojaren, denen am 7, No. Gember 1792 Ringe von hoheren und niedrigeren Otizieren und Zivilringe zuerkannt wurden, Militargrade. Oberstleutnant: ~~ Nicolai Carpov. Erster Major: — Joan Cananiu, — Margarit Depreradoyici. Hauptleute: — Nicolai Ghiaurovy, — Stefan Belcin, — Dumitru Ciolac, — Hristofor Saigi, — Nicolai Stanilevici. Oberleutnants: — Joan Seneca. — Andrei Crusevan, — Joan Nebescul, — Joan Dragothe, — Teodor Sabeo, — Vasile Done, — Hristofor Zotu, — Manuil& Cademici, — Dumitra Manuila, — Anastasie Manuila, — Nicolai Cecherulea, — Anastasie Dimitriu, — Manuil& Saula, — Joan Boian, Zivilrdnge : Kollegial-Assessoren: — Jonita Mécarescu, — Teodor Pomani, — Dumitru Cuc, — Constanntin Calafat. Ordentliche Rate: ee: jodoros Paun, —— Constantin Exoporit, in der Moldau. -M~ — Constantin Andi = Petre Ochinek ne — Andrei Sabin; — Dumitru Bonecul, — Hristofor Armena, — Manolache Ene, Grigori Ghiol-Oglu, Joanis Margarditin, Manoili Gheorghiey, ; a a Joan Chisca, Gheorghe Sava, Matei Testobuza, Tanase Rangu, — Constantin Lampros. 3 In ganzen wurden, nach ; litirische Range Sitpetonnit? sae ae — 1 Oberstleutnant, — 2 Erste Majore — 5 Hauptleute —14 Oberleutnants. In zivile Range: — 4 Kollegs-Assessorem —16 ordentliche Assessoren. Zusammen Militirs und Zivilisten: —42 Wirdentrager. (ss) Vasile Popov, Generalmajor. Betiit Herrn Kahovschi, Generalmajor und Gouverneur vo Ecaterinoslav. oy Dom Abt Dominte Kapnist, aus dem Kloster Aror-Vods : < * Silvester aus dem Kloster Nicori und dem Abt Bene dict Vicov, aus dem heiligen ce ain gece haltenen Gebiet Boden zuzuteilen, dal e sie mit sich aus der Moldau bringen mogen Kol tls Belohnung fiir ihre Uns gel ‘nen, Tragt Sorge fiir sie. Wir verbleiben Ev. Herrlicikelten Skt, Petersburg, den 14 November 1782. ve i au Anhang Nr. 8. Im Jahre 1803 Die Moldauer Bojaren, denen nach dem Jahre 1792 im Gebiote von QOceacov Boden verliehen worden ist, 1, Der Prinz Deleanu Cantacuzino erhielt 10.730 Desja. tinen Land, am Flusse Jagorlac; er griindete ein Dorf mit 519 Seelen. - 2, Scarlat Sturdza, Staatsrat erhielt am Flusse Jagorlic 12.000 Desjatinen Land; er griindete ein Dorf mit 289 Seclen, beiderlei Geschlechts. 3. Der Brigadier Catargiu erhielt am Flusse Malai Cuial- nic und im Tale Svinaia-Balca 24,000 Desjatinen Land; er siedelte 370 Manner und 409 Frauen an und griindete zwej Dérfer. 4. Filodor, Staatsrat, erhielt am Flusse Cuciurgan erhielt am Flusse Cuciurgan 4700 Desjatinen Land; er griindete ein Dorf von 133 Seelen. 5. Emanoil Balas, Kollegialrat, erhielt zwischen, den Fliissen Cuciurgan und Baraboi 18,763 Desjaitnen Land; er grindete ein Dorf von 76 Seelen beiderlei Geschlechts. 6. Gaius, Kollegialrat, erhielt an den Quellend es Cu- ciurgan-Flusses 22,425 Desjatinen Land; er griindete drei Dér- fer mit 426 Mannern und 337 Frauen. 7. Carpov, Kollegialvat erhielt in Svinaia Balca und an den Quellen des Baraboi 12,250 Desjatinen Land; er griindete ein Dorf mit 71 Seelen. 8. Major Remare erhielt auf der Gebirgswiese Tomaslé 12,200 Desjatinen Land; er griindete ein Dorf mit 318 Seelen beiderlei_Geschlechts. 9. Oberst Ramadan ernielt oberhalb von Svinaia Balca 12,377 Desjatinen Land, ohne zu kolonisieren. 10. Kollegialrat Macdrescu, erhielt am Flusse Jagorlac und an den Quellen das Cuialnic 17,850 Desjatinen Land; er grindete ein Dorf mit 298 Seelen beiderlei Geschlechts. 11. Kollegialrat Cucu, erhielt am Flusse Jagorlac 6050 Desjatinen Land; er grundete ein Dorf mit 284 Seelen bei- derlei Geschlechts, __ 12. Oberst Ches-Oglu erhielt oberhalb des Limans Cuial- nic den kleinen Angelic, in Abhangen bis zu dem Liman ligul; er griindete ein Dorf mit 90 Seelen beiderlei Geschlechts. 13. Der Hoirat Stamlovici, erhielt an den Quellen des Cuialnic und am Flusse Cuciurgan 7,655 Desjatinen Land; ef grindete ein Dorf mit 48 Seelen beiderlei Geschlechis. 14. Der Oberstleutnant Curt, erhielt in Svinaia Balca 4,700 -3 = jatinen Land; er griindete ein Dérfchon'»,, » ea Geschlechts, chen‘ mit-23 Seelen by). 15, Die Brier Gramatini, erhielten an Cuialnic 11,160 Desjatinen Land; sie haben nisiert, Der ordentliche Rat Carstici, e:hie des Cuialnic 11,160 Desjatinen Land; ey gr mit 123 Ménnern und 117 Frauen, 17. Der ordentliche Rat Escaporit, e ciurgan 4,620 Desjatinen Land, hat abe siert. den. Quellen qi Roch nicht kolo. It an den Quel 1 ey Undete zwe) Dotter thielt am Flusse Cue T Noch nicht kolont. 18,.Die Frau Berger Escaporit Ruxandra, den Bergspitzen von Svinaia Balca etc, 4,600 Destin sie griidete zwei Dérfer mit 73 Scelen Belderlel-Cereninana! Anmerkung: Das Dokument wurde verdffentlicht yon A, Scal'covschi in ,,Hronologhicescoe obozrenie istorii Novorom siiscago Kraia, 1730-1825 (Chronologische Skixze der Ge. schichte vn Novorosia, 1730—1825) Odessa, 1838, Bd. Il, An hang. 2, Dieses Dokument beweist, dass an die ruminigchen erhielt aut _ Bojaren aus der Provinz zwischen Dnijestr und Bug, friher Fdissan, 126,170 Desjatinen Landes verteilt worden Ist, Day sind 137.903,810 ha. Sie siedelten 3,969 Ruméanen an und griindeten 20 Dor- fer; darmach sollte, wie das Dokument darlegt, mit den Kolo- nisierungen durch Rumdnen forgefahren werden. Die statistischen russischen und vor allem sowjetischen Daten ignorieren diese Rumanen. Obwohl im Siiden dieser Provinz ausgedehnte Kolonisierungen mit Rumanen vorgenom: men wurden, umfassten die Grenzen der friiheren Autono- men Moldauischen Republik diese unmittelbar benachbarten Rumanen aus politischen Griinden nicht, um die Bedeutung des Hafens von Odessa nicht herabzumindern. Anhang Nr. 9. 14 September 1827 Bestimmung Gber das Rechtsverhilinis der dpe Pui Tiraspol zwischen Bug und Dnjestr gra 1 zu den Eigentiimern der Grundstiicke, au ; angesiedell wurden. timmun- Auf die am 20 September 1804 dekretieren Tt Dre gen tiber die im Distrikt Tiraspol awischen DU hi" jy Wohnenden Bauern wurde deren Rechtsvernillt) Sosday Grossgrundbesitzern in Anlehnung 2 0°. pie Ortsbe bestehenden Bestimmungen provisoriseh Brit, ansielliO de wird beauftragt, die endgultige EB der Bauern durchzufdhren. ea = 22 = Diese vom Generalgouverneur von Neurussland ausgear. beiteten Bestimmungen wurden zur Genehmigung Unserer Kaj, serlichen Majestat vorgelegt. Da durch diese Bestimmungen sowohl die Rechte der Grossgrundbesitzer wie auch die ger Bauern genau umrissen werden, befehlen Unsere Kaiserliche jestat folgendes: - Majestar te Beatimmungen von 1804 iber das Rechtsverhalinis der zwischen Bug und Dnjestz wohnenden Bauern zu den Grossgrundbesitzer bleiben bis zum 1 Januar 1829 im Kragt 2. In dieser Zeit steht es den Grossgrundbesitzern {rej ihren Boden in freier Vereinbarung an die Bauern zu verpach, fen, wahrend den Bivent das Recht zusteht, sich auf diesen i niederzulassen. Besitz anger solchen Verpachtungen sind beide Parteien be- rechtigt, hinsichtlich Bodenbeniitzung und Steuerlasten zy Gunsten der Grossengrundbesitzer auf eine begrenzte Anzahj yon Jahren, aber nicht iiber 20 Jahre, formelle Bedingungen zu vereinbaren, die beim Gerichtshof des Distriktes angemel- det werden miissen, Die Verletzung dieser Bedingungen durch eine der Parteien und die dafiir vorgesehenen Geldstrafen und Entschadigungen sind verpflichtend anzuzeigen. 4, Weder die Grossgrundbesitzer noch die Bauern sind gen, solche Vertrage abzuschliessen. Im Falle nicht vertragmassig geregelter Niederlassung von Bauern auf dem Boden der Bojaren werden die Klagen sowohl der Gross- grundbesitzer gegen die Bauern als auch die der Bauern ge- gen die Grosserundbesitzer nicht beriicksichtigt, mit Ausnah- me der Handlungen gegen die allgemeinenen biirgerlichen und militarischen Gesetze. 5. Fiir die aus der Nichterfiillung der vereinbarten und beim Gerichtshof registrierten Bedingungen hervorgegange- nen Streifalle, ist in erster Instanz das Bezirksgericht und in zweiter Instanz der Gerichtshof zustandig. 6. Im Falle eines Missverstandn'sses einer der Parteien hinsichtlich der vorgeschlagenen Bedingungen wird den Bauern das Recht gewahrt, nicht nur auf den Besitz eines anderen Boiaren sondern auch auf den des Staates zu tibei siedeln, wofiir nach Gutachten der Ortsbehdrde die entsp chende Genehmigung erteilt werden kann. Diese Bauern wer- den als Bauern des Schatzamtes hetrachtet. 7. Nach Umsiedlung dieser Bauern auf den Besitz des Staates wird der Zivilgouverneur dafiir sorgen, dass den Ko- lonisten die gesetzmassige Unterstiitzung erteilt wird. Anmerkung: Das Gesetz wurde in der Polnoje sobranije zakonow Rossijskoj Imperii (Vollstandigen Gesetzessammlung _ des Russischen Reiches verdffentlicht), Band IV, Ausg. I, No- 1377, Seite 788. N. Die Rumtinen zwisehe 7 Roment fra il nie Hn Dajestr und py ler ed 4} Bug JON POTCOAVA Hetman der Ukraine, Hatmano de Ucraina, 1577 N. P, Smochina : Die le Rumanen awischen Dnjestr fomeni tra il Dniester ed it Bug OM ug P 1. NP Die Run ischen Dnjeste und Bug neni fra i} Dniester ed i Bug ae ET sareaireriinad oe SNR mT * " ee =a gh my 2 ppt { er Sprache verfossle. Urkunde Wom: It OB oer ealche dle Tudosia, Dudcalea, Herm Draghinici, Stellver- 7888, are vaten der Woliay wad der Unreiney aren zwischen Dnjestt {reter de elegenes GrinGaldck, Weresttis Die Moldauische netraine Jahrb, der Rum. Akad. 1918) in romeno, a Ti "el 1683, 1 Aprile, per meaze ‘dei quali Tudosia Duducalca vend sghinici, soszituta di Duce Gel, guptincipe della Moldavia e dell Ucrains, 0 dere i quel comune ont Dalester ed’ 11 Bag iN Lora LeUeia Moldava. An. del Rom, 1913) a der Ukraine, 17271 fatmano dell'Ucraina, 1727 Ty Tzikenauka in remai —1734 } f } | DANILA APOSTOL ' Documenti_scritti i FRoment ira i! Dnlester ed iy aid, sche Deklamator», us: enthalt Gedichtesamn Declamatore Mojd a do} Tohiars operas a una rascct div y eseguita da S, Dumi- ersi dalle pubblicazioni |p, Smochind : Die Rumdnen zwischen Dnjesir und Bi nT T Romeni fra il Dniester ed ll Bug as FIpoReTAN’ ANK TOATK Uspeani, Yokuba! v 1 ipo " | KBIH THOM | MOJLOBHH EMITS | (HOPOAHHNH) Kynecti ay 1. KHOP ii . é nAPia ts d c Pa ke EAUTYPA au CTAT mongosni | “bara 8ST, > —2.9¢ 2— ion SSS SS TA iS st eee SS = Se Pea See Se Se eae a SS ee cen ee ee ee eee ee ee —aeaenen eee Semncet renee 2 SS eee ae Se ~*~ Se Ss 4 oT Sareea 2p ag << ee sas tenson mpd Sees ere : ten Sat oe ot oe ce oe meee er nee es La RS ES eee Seas ee neat ee ee Die Ruménen zwischen Dnjestr und Buy. N. P. Smochind T Romeni tra i! Dniester ed il Bug HOHORA ANTEPA “Peopranwaapa ,.Mongosua Awrepaput. (Eiger 29 rts germ re uinoe No. Nee B isi siren top spn aspen wh sapa tn «Pie lilerarlsche Moldauy, kostenlose Beilage der Zeitung «Der rote Bauer». ta «Moldavia Letterarias, appendice gratuito del giornale «L’Agri Rosso» ? PL vin, Die Rumiinen awischen Dnjestr und Bug PL IX N. P, Smochind Peomen! fra il Dniester ed Ml Bug Fogischen und. {iterarischen wusser del das organ, Cehechatichen Aust foldaurepublik Oktober in der, Madan, dae, eri pissensehalleBen, Yi dsureputl Ab! ‘er Schriltsteller ember 1931, Tira P “9 2 den Mpuscher Schell, aie ail reroinigung ic Jugend» Nr ntogica & latte Verointei velung «Die Sua jone s0cioORle fy Molday! ottobre nat a Motaavsy B00 9 ais Unione a8) Sp, vent ‘Comiiato scien| lien Tits Repub! della NP. Smochind ; Die Rumédnen zwischen Dnjestr_ und Bug, mi. XI awischen Dnjestr und Bug. ES : Pioment tra il Dniester ed il Bug F Roment trail Dniester ed il Bus bie tuna smochind wp. Sim Bauer or rote der Zeitung Det Rosso: e Teil, Bellage de icaltore Hesuttee «Vag per lierat Die erste Folge der zwo'monatsschritt 1 giomale ndice al cin etterarhas sDer rote Bauer», erschieven ei Lo Pagina Lel(erar 1; Mat 1924, in dessa, in rumanischer Sprache "1 primo nummy Mal KIGEaAT@MDRWii Te «'Awri¥ette;e Rossos, apperss i | Magela del) 1824, 8 Odessa, tn lingua tomena P. Smochind : Die Ruminen zwischen Dajestr und p, nd Bug, T Ronieni tra i Dalester ed il Bug Moldauischer Blatt, Zi a 2 Zettung, exechieren in Balla, seit dem Jahr 1524 Foello-Moldzws, gormale: apperss a Batis @ cominciare dal 191 Die Ruménen zwixchen Dnjeste und fig 4, p. Smochin& ae T Romen! tra i Dolester ed i Bug ksaini manen 20s Moldauischer Bisavetgred} Schleach, 1924, Sar die Re asen sassva, ppeatce #1 ete a. arent Pe 1a Pace Mea pone Mure i iechen Delton dees Cebiet Kiron 5 Cervanis Sesh, SHA: ino “Techvexwoel- ie (ebversats va vohta Ehisarels™ chen Dajestr und Bug, i Dalester ed i Bug N. P. Smochind : Die Rumdnen 2wischen Dnjestr und Bug nd: Die Rumdnen awischen Dnjestr und Bug, PL, XVII I Romeni fra il Dniester ed il Bug FL xv N.P, Smochi T Romeni fra il Dniester ed il Bug in ot, Cognito, Jo/izape 2 teh Seddfafoned . Hawianety cune er La, SHAFT te hist Etera a. fia Uda ce Bo Gee perenorie Der Ausschuss der Vereinigung Moldanischer po aunks mach reehts: S. Dumitragcu, Lehrer zu Grigoriopol, deportion s Patio Sileateenns ema? C Andriescu, versiorben und sini S Leh{ar, Jude aus Bessarabien. 5 . Heute deliUiions degli Scrittori Moldavi negli anni 1921029, Da wile, Deca: S+ Dumitrasca, insegnante a Grigoriopol, deporiaioy D. Milew, Bulgato della Bessarabia; C. Andriescu, morianc Stra, Lebar, ebreo della Bessarabia. Schriltsteller 1928—1924, % i x veomie Ges? Jor Mittechul a refan VIL. KI Jy den Direktor arlansch ey schuler croitord St Lehres Mi smahungen des Meal! er den Sealer Croitors nu cosa (netdaurenabli, We ric Leanne Seva ’ bs ware arimuegnante Mariannch! da) US gyo fauna 1.1 simprovar fall alfinsemnante, Mati par avsresels media del comune Cosniti ia sott'mma, dr Stefano Crottory, dlls SV 9 Hi che tutti glinsegnanl’ *reiinizio. a ante Ja teigne a nti_nella Scaol elle. fexiont 30. minuti prim je Ruminen xwischen Dajestr und Bug, PI. Xt I |. XIX N. P, Smoching + Die Ruméinen awischen Dnjestr und Bu ug. Romeni {raj} Dnieste 1 ed Hl Bug J Romeni tra i Dniester ed i By P jg y Xvi ny. p, Smochin : Di I Die Durchschnittsnot der Schil Jahres 1937 (Mittelschule der © 4 vott degli atunot delle 1x classe, ‘media di Cavite Smochind : Die Rumdnen zwischen Dnjestr und ix ; p, Smochini : Die Ruménen zwischen Dnjesir und Bug, Ba eee y ot ROMBATIPASTEDRIERTeE Gn Bug PL xx Ree Crean F Ms PL XXL Romeni fra I Dniester ed il Bug ” ‘OTMETKATO HOCEHTAEMOCTH: np aren ace YNERPADE GE na] | —| NP. Smochin awh v6 chin I Pip on awirehe me Ditenter ed inn “a am Hl th XI F Homen i wm boohoo nv tohen Dales ag ent wn Ag Pl 4 mt rate : ’ i iw dow fenalere Crotiory fAtolan von der Miltelaetinle anita «ttondairopu lh: erotlonw a Moldova Da» Peimentelalyena " a Co Janno Stefan ia ficwota modi dl Cor Trimeatriateeu nie dow Hoh era roar Metan von dor Mi iMolnctiule ‘nite (epobilien Cortiticnta cont va 1 vats teimenteall ett! caravne wagnu 1 3 LE 0x, Kowa Dus i owes pee Mawebey sicagdbt eit w, neni ged aiitee, oo z Ly ee Hecopesenunie, oa cee ee Crarfoura Muxada , Tig ti pone, ate ae e * s Ral. Saas Loar OR AAU - si fete a0 jk 1, eel auian y ee tess. Meeainaagat ageanucansirted p42 dotsirddtte EG. eectut One pracbton begeate Ae afte oo a Loup Wy i outlet. a wet 4 iL oe oo Pec yaya. 2 sel buses, ose Oy anid pie teas OY bia: wb, Plb ne Aeexe.tia, OF clare fle canny gangaeivaty ‘yohaiie ib aay” antl Mh php Os gud geincy. Ap oe yale Lads Meee 60 wih beers. 1 ite taal) renee ae. 90 8 ee iim Vi Lae us dem rum aeiValunno PL. XXVIL T Romeni tra il Dniester ed il Bug P, Smochin& : Die Rumanen zwischen Dnjestr und Bug N. P. Smot PL. Xxy n Dnjestr und Bug, T Romeni fra i! Dniester ed i! Bug N. P, Smochind: Die Ruménen zwische) ISOILL IP ON nz neploW @tawied Seeds aye imopiow 49P UF “Osso(M |SYIeU BP UE _ZueBi0qn uN PALPIOW e2Nqandoy efIou “weruord yasqtt : f adPoLusricny FALE KOEI Hin CaSLNEMIA Pe arEunaeH AaLHIU Ss eee as Se burexm’ =e ng doroxm ewonede eworr €p 2 Smochind : Die Rum N ind Bug lester ed i By hen Dnjestr w ug T Romen| hen Dnjeste und Bug, Rumiinen hina: Di Vil Du a) OF ee oe coe tt bg a es ae-g- a cise pene Rane ii = a ioe , 5 oy Ole ee 3 oc a o f c Cc: aparauiadns i109$ essaanpuiog asdsap 4S suvoyodns smEdeauE 9p soUiInIRsu; jrusiy ‘aidsoqqe SEIA/Ee MIep sci od 199 8 ss¥ nina: 1 NOS Pauyoy LIQ {2iq aysPo} fe SudioyNs (Z HUD ae vue uy saszod Seouadns wpnejyauy ap aneid juan) ad Indewexa apna aund. ¢ 16 sojoueweks cosoony pustlexs “iorss0" Cassa audsap aytiey Giepms andany . 9109 ‘ara;30190° ayeoy Uy “@uemexa 9p rouse) muuosjuN eh. “Ms 9p IMBIIq s¥voHadns sIH09$ a}Co, ape Uy aonposiuy 9. S2P uusPeoe wy Heqosde ‘(amoypzundsoson 1294 ap aye eeu?’ 9382), Muss0p 6 uosojoud op oxy ‘9s aysuoiie MO EDOP ap mda ‘Sop Fes NE sep ‘aseoyu piss one Ned 9d undsp 9s sywandusos afayaoiqa e} jHuspms. ap undapad jennase 180} ednp “sonsead S1u¥.on, ad ottomexs aundap 2p atanuterd by aeaut v oxv> ‘W9IGO jnayoa}y Je Uildop 7m miwad aueuexe sundap » Howp 1048 \Haapnis joy” (9}0u) soft}uepnys 0, EIT TT VEL 1088 “Aprosat de ENT RASSAL 0 EDITURA DE STAT A MOLD! TIRASPOL HP Uuyyed uA 4d Wop sno 9 N. P. Smochin& : Die Rumanen en zwischen Dnjestr 1 nd Bug ig Pl. Xxx Wy. P. Smochina : Die Rumanen zwischen 1 Romeni fra i! Dniester ed 1) Buy Dnjestr und Bug, 1 Romeni tra i Dniester ed 1! Bug ae Rees INTRODUCERE, © Sees s : a © Cuvintul, sf1z1¢a* vine dela cuvintul grecesi Fae ‘care fnseamda’ neturk. In veh SATS eee mean toate cunostinfele despre naturd. Aceste Cunogtinte for- mau stiinta despre natura, adica fizies. Cind aceste cunostinte ‘s‘au inmulfit mult, unele parti ale fizicil s'au despartit formind un sir de stlinte de sinestatétoare. Aga de exemplu, studiui | despre Iumea animalelor a devenit obiectul stfinfet, oblectul ~ zoologiei; Studiul plantelor, obiectul. botanicti; studiul f re coaja pamninteascd al geologiel 5. a. Stlinjele care studiaz’ natura se numese acum gtlinfe naturale. Intre ‘ ele este gi fizica. - . _ Ce este dar objetiul de studtere al fizicti? "In naturd existA un numar foarte mare de diferite obiecte. Y upra organelor, noas~ Irmarind cu atentie te cA aceste cor | In fizicé “orice oblect, care are o actiune as sini 6 uamotie eg fiz tc. 5 ‘vrem * roasa. sf ploioasa. : at 5 imbarl care so produc cu corpurile 1 ee ea Meare anele. sint foarle variate, dar tnt. 85 | pot imparfi conventional ih doud felusl. Uncle, oon sé produc in asa numita naturi nevie (1 ee teers ap artes net lumin8 sara soul cal is : vie (in off 7 1 plantelor). rinen studiazd mal m snele care_-8e DFO ura nevie, = Ses ik fur die VE Kl. dt D 18 er Umschag des Lehrbuches der phy aus dem Lehrbuch der Physi sik fir Einleitun . Coperiina det Nbro dh Futon 5 Molducepnig, 1" MY Set Mielec ae ae ae Mile scuola della fea per a vy é ica, della VI classe media, Repibblien mofiaas® Moda delle scuole della Introduzione al libro ai Fisea, dela Ve they AROURTARL DIN LOATE CTANEE UMTEVA! MOLCDOVs | SOClLisT Orparnil Cinitetela Controls ot Cmitetul; o; of POP) che Molaove, sr af Soverifer Syortn o/, ay —s i moldovengeti | Wrweener yup w inibitotaveness) ca! Rezultate late wh Hina parse, stare ees bos! funle| 2388 miatal 6 avin metice\ dete wa ert elf mcaleul nam ree] fe Br ada | uate mal Te dat resent ‘coononil: dittife nol de wi : ntelorstn £30 sHitorat inreer [in stostea: siemaions Aste Hap He i aes A pipet wae at mr Ci Hadovencasck | en'90.qrodente eet a Oropraict nai ceaed jacclesy! see oes Nce-pentra imbogssi- | tiviel Sa inditorit et peer ‘pentrurrts fn) din Yona tune ty spivel cullusat sia toni, Tenipul ak i i _ aeoligaut & Wticat a sostii“pustunbe & pate: felirile, (0 arantiy, pe Mt ea _hadorinite hale" ialinite We teen cr a ey, a antat odes cu hot ee bs motoveneascd. Din primete «| cea sum portal moldorencee Teed gate sabi! Rei lunar al vt net WR Bo whiptaty “teccen i ‘universal Coe maT aan ean Re tet PaMennat a ka ne [ett Sees ET eg mostent eis cep Ace a any poral moldove: {pentru carajenie i peotra is hee eee ESC aced | Intra . elena g limba modo. fale salon “rom ele capitalized s emai Katnice mdse sn camentor. Pentt a. jig SLPS SAN aceste aoe bee SL ines gewn a pag meg nicht at i Pe calea ridiednt con tons ema eS Sin ick, poate “de Ts MM hotkcirea Sovchilat ae Cocnisadtor Norodaia “al . sion despre for dupnsne dapinsinoa Pm im locrul Gizeoleii tims dovedest, Onto: Pe grafia Embs ans'g webwe a dm ve: eit la aypgetad Paatiierce’ + Wolf Treia earsa ants at pa Toft craton as Sib Hor peo hie. Fi Hsociatisis cu 1 Ne. 4, cotectivx? ea uneaee S Die «Sozialisticehe Mold: 1 laws vem 8 juni 1941, die truher ‘a to Moldavia Socialista @ell” 8 Giugno 1941, chiamat oie ia ee ia prima L’agricoitore Rosso. I ROMENI FRA IL DNIESTER ED IL BUG SITUAZIONE GEOGRAFICA. 2 a La regione di oltre Dniester, occupata. dai Romeni dell'Ucraina sovietica e cella ex Repubblica Autonoma So- cialista Sovietica Moldava, é un prolungamento delle pia~ jure del Bardgan e del Bugeac romeno, = ee Questa regione si estende fin oltre il Dnieper, scen- dendo lungo il litorale del Mar Nero e comprendendo pure Je pianure dell’ Oceacov. ee See © Pigrifiumi che bagnano questo territorio sono il Daieper ed il Bug, quesultimo della grandezza det Prut. 1 oar ha come affiuente ngulel, ed il Bug sulla sinistra riceve i iu a sud lingul. cnet ae: a Bug ed il Dniester abbiamo tre fst aie che si versano in lagune salate, note Pet se fen ae : alt Questi fum: sono: i Tikgul 1, che nasce “art Jocalita romena Nani ‘(Ananiev): G 4 colo Cuialnic, che sorgono nel ter 5 meni transnistriani. Site Il Dniester ha come affluenti Lue eel roan ace neo men, a mostrato che presso i Moldava © nel comune, # ica, si sono trovate- communita rom: ve te ve e ose ae SOY ts + siamo dunque, ed a ragione, chiamare la regione transnis triana ,Romania Transtyrana’*) dal nome romano del Die, ster, 2 BREVE CONNO STORICO. La storia dei Romeni di oltre Dniester si pud dividere in quattro fasi ben distinte : a) 1) principato bolohoveno ; b) I'Ucraina dal principe Duca ; ©) La Moldavia Nuova; d) LUcraina Cosacca. Vorigine medioevale dei Romeni di oltre Dniester la troviamo nel principato bolohoveno, cioé romeno *), Di questo principato le cronache slave parlano verso Yanno 1150. Il suo territorio era formato di immediata vicinanza col Dniester, comprese fra le Provin- cle di Podolia, Volania e Chiev. { Bolohoveni hanno soste- nuto per lungo tempo una strenua lotta contro l’espansione del principe di Chiev, gungendo fino ad intendersi con Batdi, capo dei Tartari di Crimea, Nell’anno 1241, perd, approfit- F. tando dell’assenza di Batai, occupato nelle su . Ungheria, Daniil, principe di Chiev, assali istruggendolo come unita politica, sstenza, indubbia, dei Romeni in quell’epoca, ci é confermata dalla toponomastica delia regione detta, Cosi la cronaca di Ipatiev, fra gli anni 1146 e 1148, parla di localita aventi nomi romeni come: Buzo, Buzsco (pag. 234, 246, 257, __ 258); a colina Bursucov (pag. 518); ¢ presso la cittd boloho. vena Derevici, Buzovca*), lalle regioni in spedizioni in il principato ro- oe A questo sono da aggiungere altre localita ricordate in apie oe3 1 Dr M, Valkhotf, Roemenen bulten hun Grenzen, in ,Overge- Grukt ult het tijdseheift van fiet koninklijk nederl, Aatdrijkskundie Ge- Moolschap”, 2-e Serie, dael LVI, 1940, Aflevering 2, z. 250. 2 A, S. Petrusevict, DI che nozlone turono 1 princip| Bolohovent? (in tuss0) Lvov. 187%; Miklosich-Kalutnjacki. Ober ate Wunderungen der Rumanen, tn .Dankseh, ¢ 1. XXX Vien, 1879, 5) Cronica Ipattev, ; 258. S. Soloviev. Storia della Rus- ala ella antichita In ry oburgo, 1998, vol, 111 pag. 201, 202. 5 documenti posteriori: Brusturi Brinzeni, Valea Putred’ ed j fiumicelli: Vaslui, Soba, Uda, Braila’). Dopo la morte di Bogdan Chmelnitschi, 1Ucraina si di- yise in due parti: a) quella alla destra del Dnieper, avente : come capo I',,hatman” Doroscenco e b) quella a sinistra del Dnieper, avente come capo Samullovici, La prima do- : mandd Ja sovranita dell'impero ottoman, ottenendo nello 2 stesso tempo egual trattamentc deu ,hban” det tartari di Crimea, e dei principati romeni, mentre la seconda cade ito la supremazia della Russia di Zar Alexis Mihailovici. ee Nell‘anno 1681 il Sultano nomina sovrano, con pieni , yitti, della Ucraina sulla destra del Dnieper, il La — davo Duca, che si intitola ,Signore della terra di Mol ne Sue se Duca porta 4 nuova vila la regione devas- i ile Bere fa delle vaste colonizzazioni e one ee Soph iodo di 15 armi. Per- Ja popolazione da ogni tassa per un Dae Se ‘0 ne, la storiografia russa lo Gite ee hrs izzatore’ della nuova provincia di- matico € migliore colonizatore’ della nuet’ Te venuta ora romena in seguito al electri sates Con la nomina cel principe Duca, la frontet™ Me aoe in vicinanza dell'ex stato polacco, del hme tas wiso au Bled ei Pee canandanlt mili- Sa aes Gee acinecte dei Romeni, & ee u att aug ai Cane gu'la riva del Dnieper, secondo cittadel di quelle moldave della rive del Dniester. nul Qn 1 da Nemirova, ca ‘epistola del 20 novembre 168! in’ i abi 4 jpe Duca accorda agli it feral il principe tale dell'Ucraina romena, 1 Pot i Fanti del luogo importanti privi F cambiamento di frontiera Questi privilegi, unitamente 2! ne ae dal Dniester al Dnieper, spingono passal fco-statisiiea dello jeerche del comifato per fa dese ion Vie pag, 6h 8% 8 1) River vol. Vi Pag i Podolia {in russo) v\ g. 20. 310" sree verona ne cuple ete La |. Kostomarov. _§, Pietro ‘ Pas a a me a o Serghievskii, Studi aoe M.S. dell’ URSS. Mosce: jingrado, 1936. hg 7 sag Moldavia oltre il Dniester cosi numerosi che ne; torita non possono piu fermarli'). Questo esodo di popolazione desté in. a Mosca. Samuilovici, ,,hatman” dell‘Ucrai Dnieper, temendo un’espansione romena verso oriente, fece dei passi diplomatici presso lo zar di Russia, 1a vita romena dell'Ucraina di quell‘epoca, era identica a quella della Moldavia. La giustizia si impartiva in lingua at vionale secondo ill ,,Jus valachicum, ed i documenti si sor vevano in lingua romena ed erano certificati dagi tratori e dignitari del luogo, che portavano gli stessi nom come in Moldavia (parcdlab, goltuz, capitan, etc) 2) Il territorio abitato oggi dai Romeni di oltre Dniester, conosciuto col nome di Transnistria, comprende 1a regions Be, fra il Dnieper, Dniester, Camene. Podolsc ed il Mar Nero. : Esso pud dividersi in due parti: Dnieper — Bug e Bug — Dniester. rf Dal punto di vista storico, questo tetritorio Si divide in : due altré regioni: la vecchia provincia polacca e I',olat” Edi. san sotto la sovranita della Sublime Porta. La fronticra fra queste due regioni passava dalla citta di Tagorlac, dinnanai ad Orhei, sul corso d’acqua avente lo stesso nome fino al Codama, affluente del Bug. Di qui, seguiva l'affluente Olvice Pol (oggi Pervomaisc) per poi contimuare verso nord fino oltre il Dnieper, in direzione Cighirin, La regione fra il Dnieper ed il Bug passé in Possesso della Russia in seguito al trattato di pace di Kouciue-Kai- _‘Bargi, stipulato 11 1012 luglio 174). Gli abitanti di questa erano Romeni, come si é Visto, sui quali si era estesa PPUre le ay, iquictudini persing na alla sinistra de, 1 amminis- _occupando questa regione, I'ha trasformata cittadella contro i Tartari ed i Turchi. Per la ha organizzato ta Popolazione.in ,c3zicime”, che ‘militare me Seg pees Grande. I Roment, conosciuti come eccellenti combattenti, godevano di un‘attenzione particolare, Fin dall’anno 1749 essi formavano un Corpo d’Armata') composto puramente di soldati ed ufficiali moidavi, con bandiere portanti lo stemma della loro patria. Il colonello Horvat, il maggiare Filipovich ed altri agenti recrutavano, per questo corpo d/armata, { Roe meni di tutte le regioni da essi abitati. Essi furono colonizzati nelle provincie di Novomirngrod ed Olviopol, in vicinanza dei connazionali autoctoni. Lambasciatore russo a Costantinopoli riscatté i Ro- meni ceduti in schiavitii e 1i mando essi pure nella regione fra il Bug ed il Dnieper. Nel 1739, Yarmata del conte Minich, ritirandosi dai principati romeni, porto con sé, a viva forza, pia di centemila abitanti*) eae in gran parte, ne} itorio occupato dalla Russia. Benes onesciont con Romeni nella regione fra il Bug Dnieper continuarono sistematicamente e con grande Dae una clausola nella ita. Il trattato del 1774 conteneva ee si diceva che i Romeni desiderosi di sbbanonsay loro patria avrebbero potuto partire per la Russia senza pedimenti. abe Dopo il 1774 le colonizzaziont si a della ,Epitropia Strainilor’ eet a as a a : Istituzione ufficiale. 1 Romen! Ooops posteriormente a quella cata, eee eee tyes i inferiore del Voznesensc, ened ee nome che si stendeva fino al to al trattato di Yasst del Sedici anni dopo, in segull i completo 1a provincia 9 gennaio 1792%), ee tise: il Mar Nero a sate Edisan, situata fra il Bug, eaters isis port a= oh a Nell'anno 1793, dopo la seconda spartizione lonia, la Russia occupa anche il resto della Transni Tagorlac in su, giungendo fino alla frontiera con | Con questa conquista di territori stranieri, zarista viene ad avere, negli anni 17921793, fro mune con la Moldavia. Nell'Edisan tartaro la popolazione romena che non nel territorio occupato nel 1774, L'a pers, nella sua ritirata, porté con sé la colonizzandola nella nuova provincia. Una volta fissate le frontiere russe al Dniester, fu ven Hlato il problema di mutare la popolazione della Moldavia Per creare, oltre il Dniester, un principato romeno sotto ij nome di Moldavia Nuova‘), rinnovando cosi, autoctono, la vecchia dominazione moldava, Questo principato doveva essere affidato al Principe Mavrocordat Firaris, che lascié la Moldavia per recarsi in Russia. _ Secondo le testimonianze rimasteci da quel tempo, { ndue terzi della popolazione totale della Moldavia’ sarebbero Passati oltre il Dniester. La nuova provincia fu divisa in 4 distretti, I documenti dell'epoca ci danno il nome dei boiari romeni stabilitisi in queste regioni e il numero degli ettari di terreno accordati ad ognuno. , _Aleuni fra i boiari romeni ricevettero gradi civili e mi- litari ‘nella nuova provincia, Soggetta ad uno stato straniero, ‘Ma con popolazione in Maggioranza romena. I gradi militari Venivano accordati in rapporto al numero dei connazionali % Ae aii il trasporto dei quali era a carico del fu- Questi boiari bilendosi nelte € sulle rive quello della della Po. stria, dat Austria, la Russia ntiera co. ra piii fitta mata russa, Popolazione in massa, per il popolo Partirono assieme ai loro contadini, sta~ Tegioni migliori, in Particolar modo nelle valli Gel fiumi, dove il terreno é fertile e simile a Romania, : “a rio per la costruzione di abitazioni fu Portato dalla v Le principali citta della regione fu- Saga rono costruite da questi Romeni. Liarchitetto Manole fu il praccio destro del cuca di Richelieu, quando si construi ta citta di Odessa, col legname portato dalla Moldavia. Un gran numero di Romeni ottennero dei terreni per delle case, e si stabilirono nella citta, Che queste regioni fra il Dniester ed il Bug, Tattuale Transnistria, fossero, sia nella parte polacca che nell, Edisan fin dal principio romene, ce lo attestano anche altre prove, Dal punto di vista amministrativo la Transnistria era suddi- -visa in distretti, i cui difensori erano romeni Una parle delle iinposte st versava nelle casse dello Stato Moldavo, a lassi. Le dogane e i diritti di passagio sui ponti, sulle due rive del Dniester, sia nella provincia Edisan che nella Podolia po- lacce, appartenevano alla Moldavia. La citta di Movilau, fondata da Eremia Movila, ha continuato ad appartenere alla Moldavia anche dopo che la Bessarabia le venne strappata. Pit a Sud, Rascov, citta di residenza della pea Ruxandra, figlia di Vasile Lupu, appartenne sempre alla a - : davia, e, dopo loccupazione della Bessarabia nel 1812, fece 3 i Tagorlac coi suoi dintorni, parte per un certo tempo di essa. lagorlac coi suai dit ee che prima dell'instaurazione del regime serie cite ue prieta del boiaro Gaina, era pure sotto 1a deals Ba dava. La stesso dicasi per Dubasar, il cui pa boiaro Jora. : 3. VITA NAZIONALE E CULTURALE 4 ‘ i nelle scuole e nelle L'introduzione della lingua russa turale dei Romeni istituzioni statali, arrest il progresso years a pall 4 della Rusia. I Moldavi furono Jasciati cs sean a a AS eat Se rain alla mancanza fra russ. Questo fatto porte inevitablimente 20 STS di scrittori nazionali, ed alla russificaz a ant ne 3 i ti migliori, che tendevano a raggiungel cary 4 rit “aie perd la lingua nazionale fu amet ie eile Ja popolazione omena reagi- aa ce ‘d alte, gia capitale della repubblic mldars aoe ie jose fu cosi ampio che il Sinodo russo, depo 2 i gioso [0 Gniere di reprimerio, fu obbliga ammel diverse > ~ ais Soak”: See = nelle chiese come lingua quella nazionale per j Ro rf i mi Provincie Podolia, Cherson, Crimea e Bessarabig “lle Nella lotta per i loro diriti naz‘onali tun | p dell’ex impero zarista, furono uniti, La ‘Omenj loro stessa situa. zione geografica i spingeva a questa unione. Nei moti 1905—1906 vediamo, stetti per una lotta comune, { Faail delle due rive del Dniester © del Bug, La stampa sate a della Bessarabia trovava eco sia nella provincia transnist nay che da questa parte del Dniester. Questa spioga i fale ne russa del 1917 trove uniti tutti i Roiset| della Russia, La classe intellettuale e quella contandina, is mandarono fin dal principio della rivoluzione, diriti, °°, zionali, poiché ,,tutti i Paesi sulla riva sinistra de] Bales sono romeni"!), I] congresso dei maestri moldavi, che ails luogo, nel 1917 a Chiginiu, capitale della Bessarabia, inter. Venne Presso il governo russo.alfinché i transnistrieni Ine erché potessero avere unita di ia, © per quelli della Caucasia @ Per completare e precisare queste domande, il Con: ~ Bresso di Odessa, che ebbe Iuogo fra il 29 maggio e i] 2 glugno 1917, domandd al governo provvisorio: a) Yobbligo dell'insegnamento nazionale, b) Vistituzione di una sezione ; foment Press le Universita di Chiev ed Odessa; c) che tutti 1 funzionari delle provincie abitate da Moldavi fossero di ori- * gine etnica romena; d) che venisse istituita un diocesi ro- mena a Tiraspol o a Dubasari, e Aidit ea il discorso di Toma Jalb’, contadino trans- dou {eine oh Congresso dei soldati bessarabi del 21--28 Sanat, 14 Chisineu, domandando con insistenza I'unione ‘omeni transnistriani con quelli della Bessarabia, disse bal: HBL aieinee Vol, Romeni bessarabi, vi dimenticherete di Ale Plies femo il corso del Dniester lontano dalla nostra a o © che il fiume cambi il suo corso piut- timaniamo divisi gli uni dagli altri". Nistru, in ,Viaja Bax 4 = Questo sentimento fu visibile sia in seno al Consiglio Naglonale del quale i Romeni transnistriani han fatto parte, sia al Congresso dei Romeni di Oltre Dniester, che ebbe luogo a Tiraspol il 17—18 dicembre 1917 ed al quale pre- sero parte i delegati ulficiali della Bessarabia, con a capo Pan Halippa, vice presidente del Consiglio Nazionale e Oni- sifor Ghibu, profesore universitario come rappresentante della Transilvania, ed altri. ") I rappresentanti del popolo romeno di quella provincia domandarono l'immediata unione dei Romeni di oltre Dnies- fer con la Moldavia, Gli evenimenti ulteriormente soprayve- nuti impedirono perd che questi desideri venissero realizzati. Le scuole nazionali che avevano incominciato a funaionare in lingua romena furono soppresse. La persecuzione russa contro gli intellettuali moldavi fu terribile, Molti morirono nelle prigioni o nelle lontane regioni della Siberia, Altri fuggirono dall’Unione dei Sovieti, conti- nuando anche da lontano a sostenere i diritti incontestabili dei Romeni sulla loro vecchia provincia. 4, REPUBBLICA MOLDAVA. dovette riconoscere il gran numero Ja dittatura comunista, Percid il 12 Ottobre 1924, in seguito alle manifestazioni aT ree locale, fu fondata 1a Repubblea autonoma moldavi: Ber giusti desideri dei transnistriani furono senior ce Fi politico di espansione verso i Dardanelli € Ca sia la proclamazione di Chisineu a capitale i 0. icamente nel giugno 194 tonoma, avvenuta cnn jae nt Moldava autonome, avvetel, “gellidea pan-savistica, ts Cosicché il com! , a aie a cain delle basi elementari della sua oh vale enue riconosciuto ai Romeni di Rusia tnt one di livello culturale in confronto alla nazion naan ake il diritto di separazione e di unione allo Stato H quello romeno.*) dasi nota precedente: 2 Netenin, Opere complete (in 1u880) Il governo sovietico di Romeni rimasti sotto 1. XVI, page: 497 44 —42— Da quella data lo Stato sovie tell transnistriani due generi eee ai nostri frq, Repubblica Moldava godono un regime ento: I Roment dei sunt aa mentre quelli che ate hce i le alte mini al questo stato sono soltoposti ad un wae completamente speciale, benché, secondo la legge, ess a™® spi Heit ¢ soviet! paesant autonomi, ora pe ieee Bren! della Siberia sono costretti ad on om 1 eect ebraica 0 bureato-mongola, tetanic k fan ns le abitano ; quelli della Crimea, Caucasia Ueraina psa li alla lingua russa, impararono le ligue ‘ein. genta, ed ucraina. La loro lingua materna en plelamente dimentiata, Anche quel in immediata Scie ce os Seah, sono obbligati, perché i loro rie walialle Gone a natale, a mandarli a scuola nell La « i Gia Se della repubblica moldaya stabilisce tre {ukve, Horlenth degli stess! privilegi ed obbligatorie nel ter eer eee f moldava, la russa e V'ucraina, Queste lin- : aes tulte Je istituzioni amministrative come pire nelle scuole nazionali moldave, Dal punto di vista an- mae ‘epublica @ condotta da un parlamento lo ecoaiens di Soviet supremo, I deputati di questo Fowlet nono eletti fra 1 lavoratori delle cit i contadint del beste sieatte Se tea dalla nazionalita. 11 soviet supre- ite enka ae 1 suoi membri un consiglio di presi siatotteeliare fn iia un presidente che @ uguale, in attri- dente dela republica, Il consiglio designa iiiecater, msho. quell della ferrovle, finan a ae Vintera Unione dei Soviet aii oem ce aaa elabora decisioni con forza imitate). sess’ Wt {tritca at ma queste decisioni sono molto a Bi la ripetizione e localizzazione del tt pri centro. Questi provvedimenti pos A : in qualunque momento se sono in la legge ucraina o con quella generale tar! gilinjifice din Republica —-ma+ Oltre al Soviet supremo locale, la repubblica moldava possiede pure un Comitato locale del partito comuni membri di questa istiluzione, non ufficiale, sono aa : fondo 1a legge organica dello stato, dai nuclei rurali e ‘lle organizzazioni regionali del partito. La designazione dei ae didati procede dall‘alto al basso, dal centro verso la periferia. ‘A capo di questa organizzazione si trova ux Segretario, no- minato dal Comitato centrale del partito comunista, avente gede a Mosca ed il cui segretario generale é Stalin. Ii comitato del partito rappresenta il potere centrale, ‘esso @ condotto solo da uomini estranei alla nazione romena di oltre Nistro. L'ufficio di segretario locale del_partito & simile a quello degli ex governatori del periodo zarista, Essi sono nominati per garantire 'unita del partito che si sovrap- pone a qualunque organizzazione di Stato ¢ per mantenere Tunita nazionale dello Stato comunista. Percid il segretario del partito locale € sottoposto direttamente al segretario 6 nerale del partito dell‘intera naziona, ciot a Stalin. In caso ‘i conflitto o di sviamento dalla linea fissata dal partitoy questo segretario ha il potere di deporre anche |'intero g0- qerno locale, unitamente al presidente della repubblica st tonoma. E cioé, il governo locale eletto dal soviet supremo Iocale, emanazione della volonta del popolo; & posto alla dis- crezione della organizzazione del partito. ; Data questa struttura politica dell'Unione sovietica, i Romeni sono Jetteralmente perseguitati. In fondo essi non godono di autonomia ferritoriale, come afferma Ja dottrina so- vietica, ma neppure di autonomia nazionale, secondo il sis- tema della ex ‘Austro-Ungaria, © di altri stati. 1 partito, ae sprezzando la nazionalita e l'individuo, non cura se non quel nteressi internazionali. che corrisponde ai suoi i Tl soviet supremo locale ed il governo, posti in modo jllimitato al potere central partito. Tenendo poi conto’ del fatto che nel oe supremo locale tutti i rappresentanti sono str come capi nella Moldavia sovietica’, giungiamo tazione che i nostri fratelli transnistriani son? daj posti dinettivi anche nella deca ‘© no membri del partite ln, sono sotto- le rappresentato dal no del Soviet jeri, inviatl — Mm verno sovielico ha fondata la Repubblica mo} per i Moldayi, Con \a tondsrione dello Stato autonome to\dnv0, sp, Intsodolts Ia cultura, nazhonale secondo ta forme, ssasittt secondo I contenuto, La seuola, per, tende pursmecn a somo Ai russiticare © naturabizzare, iI pil Yelocemene sibile, We 191 nanionalits del tertitorio del Unione sovietig, E veramente, nel corso elementare la lingua adottata Der Vin segnamento & quella materna, pero meth delle parole dei me nual sono ruse, con Ia scuse che le Iingue natal) On9 pove 1e, Varallelamente con ta lingua nazionale si insegna la lingua ruses, 1 manuali wono tradotti dal russe & tutto quello che oa trebbe avere una sfumatura di colore locale MARCA complet, mente, Di letteratura o storia nazionale non si pub parlare Pessina delle poesie romene come per esempio ,.No} 10/4, I roy A ve0m pamhnt” (nol vogiiamo terra) dj Conbuc, che $i adattany silo spirito rivoluzionatio, sono proibite, con la scusa che poarreibero ridestare to spirito nazhonale nei Romeni, Del nostro passato storico, o anche solo det nostri fratelli di oltre Dales ‘et, | manuali di storia non fanno parola, Anz, presenta Voccasione gi ,studios\’ russes non si peritano & cercare O} dimostrare vera Vassurdith che wi popolo moldave hia le stesse origin’ di quello russo’’ Wy, GN aiiievi che desiderano continuare te scuole, devono Mudiare di) nuovo le stesse materie, ma in lingua ruses, obbiga moti bambini moldavi a seguire diretta- russe, I che, naturalmente, porta a straniarit t Bai loro connazionalt, mpio nel popoll caucasicl #i cerca nazionale, ess) hanno una lette mudi sul loro passato @ i cori eo -~t~ gun Javoro wu passato romeno della Tremont Jeterstura comunisia @ trovs, tranne wn pany Oh ese cuione Vinaslo sen7A seguito dopo la trastorm ‘haa Repubblica Moldava, da sutonoms in feterastive. Solo upg pare sia in studio un volume will Moldavia Sovietica, dal tempi antichi fino 21 giormi nosis, ma questo lavoro deve uscize sito \a ditezione del Desjavin, tru gers, Questo Satin non oh stupisce, come nom ci han stupito neypuce alice mo tiie degli anni passati, quante Tullicialita scientifice” an puctih essere pronti per la stampa tre grandi vokumi walla Moldavia Sovietica. La causa non &, ripetiame, a mancanzs Gi intelietiualt moldavi, ma il timore che #i ridesti 1 sentl- nazjonale. Ss simili condizion\ ¢ con un simile trattemento non of pub pasiare di armonia fra te classe dirrigente € — presse, Se teniamo poi conto degli spostamenti forzati popolazione, dai luoghi nateli in mezzo alle masse ecg fra i popoll della Siberia, mentse fh luogo lasciato libero 1 ribile 41a popolazione deli Unione, si cree us’astio te itd ta scene dominante ¢ contro ta rezza ebraica. Questo non potss durare pero molto, I comanismo per 23 anni, ha dimostrato 3) Cee ee Ti governa. sovietico non be pense oe ae APPENDICE Nr, 1. Ion Voivoda, Principe di Moldavia, vende Grande Logold! e a Eremia Pércdlab con 1a mi due terreni: uno l'Ocsintia sul Dniester, tra la Mocsia con un terreno per mulini al di ld del Dni dello lahurlic, ed un altro al confine della Pestera, pit sit dell Orhei, dove giunge la vecchia carraia nel Raul, a Nord di Chisindu, soito 1a rocca, al prezzo di olto buoni cavalli ¢ 409 Piasire tartare, ie fen Golia, loglie Tudora Molovata ¢ Ja lester, alle foo] Per grazia di Dio, Io Ton Voivoda, figlio di Stefano Voivoda, Principe della Moldavia, Ho dato e ho confermato a lon Golia, Gran Logofat.ed al servo nostro fedele Eremie Parcalab con la moglie Tudora, un terreno a noi appartenente, nel nostro paese di Moldavia, due terreni in contrade non abitate, I'uno sul Dniester che si chiama Ocsintia, fra la Molovata e la Mocsia, assieme ad ee un ludgo adatto per quattro mulini dall'allra parte del Dnies- : ter, su) fume, al'e foci dello lahurlic, 1a dove si versa nel Dniester ed un altro luoge in fondo alla Pestera, a setten- trione di Orhei, dove va a finire la vecchia via di Orhei nel Raut, nel guado, a nord di Chisinau, sotto la roca, sull‘altra tiva del Raut, verso il Dn‘ester e con due mulini sul Réut, per collocare due villaggi, su quei terreni venduti da me stesso __ al prezzo di otto buon: cavalli e 400 piastre tartare, pagabili — imcontanti. as aa jassano in loro proprieta con tutta la ___-rendita, tanto ifuetipratort stessi quanto per i loro dis- Fendenth}e te confine cl questi due sucdetti terreni, cioé Ac- sintia, tra la Molovata e la Mocsia e con un luogo per quattro 4 iva del Dniester, su) fiume, alle foci dello Si versa nel Dniester ed un altro lu go in fon- Settentrione dell’antico Raut nel guado, a inau, sotto la rocca, sull’altra riva del t, i confini di tutti e due i vil- sere. mo Io Ion Voivoda, figlio di via e quello che crede -47— {1 ben amato nostro figlio Petru Voivoda, postti boiardi moldavi: Dumbravi Vornic, della, Moldavia fneridionale, Grumaz Vornic della Moldavia settentrionala Cosma Murg, Lupu Huru, il Parcélab di Hotin, Toader, it parcalab di Neamt, lon Caraghizel, il Parcélab ai Cetatea Alba, Eremia di Suceava, e cosi pure Danciul Pércilab di Orhel, Malaiu Posteinic, Grigore Spstarul, il visternic lane, Bucium Paharnic, Bilai Stolnic, Necoara comis, come pure (ulti { nostri boiardi moldavi, grandi o piccoli, E dopo la nostra morte, quegli che Iddio vorrh scegliere fra j nostri figli e fra il nostro popole come Signore della nostra tara Moldava, quegli non guasti questo dono e questa con- fama, ma dia e confermi come Noi abbiamo dato e confer- mato, poiché questa é una vendita giusta fatta da me stesso, IE per magg:or conferma di quanto qui sopra scritto ho ordinato che cosi si scriva e si appouga il nostro sigillo a arta. questa mostritto Cristea Mihdilescu, in Tassi, nell'anno 7082 i e di maggio, giorno 10. ee Te Ton Voeved e Nosteo filio Patru. Cos) como tutti { picato da Aurel V. Sava ,Documeste Nola — 3 documento e put Deca moldyeratpivtoare la Romini de pe Nate” (acumen! ola nth | Romen' dl ole Diesen Mais Moldavia anno VI, N. 1—3, Bucuresti, pp- 67-68), APPENDICE Nr. 2. : della Moldavia e Documento di Duca-Vodd, Signore ate a pra. i i va, capi : dell'Ucraina, lirmato a Nemirova, capilale ter et ia, i 1681, col quale pr. antics a eet che desiderano essere colonizzall mn h c the vogliono professare il commercio i quelli a cut Rendiamo noto con questo nostro alto a tutti qi mt questo, i quelli interesea, Aghi abitanti di Korsun ea 10 Te tte in ; i ie famiglie s! Teggimento, come ai Cosacchi, com, Sieh Bopo aver preso See estan { amente ho in Be fia ane nett ucraina, subllo e miner etncane # : 6 abla Korsun, See arnt bitanti. La localita di Kors isc rine Tiatero repgimento che, apparent anor in ‘ sa a 11 ho affidat per eesSfomo_abile, petche fcr) aquest che fu gid prima e che verra ofa, — 48 — abitanti accordiamo un privilegio per 15 anni, Essi no no da noi nesstina noia, per quanto piccola, ¢ in pag Ci tiamo di far commercio di vino, di costruirsi desi Pet™t di fare della birra, e professino qualunque altro vont che sia esistito gia da prima; € da parle dei Tan avranno nessun impedimento, per quanto piccolo ¢ 1 nu zianti sono liberi di conticuare il loro mestire, Por. °8” bonta facciamo noto questo, perd, per maggior merereere miamo di nostra mano, ordinando che si apponga mes sigillo della nostra cancelleria. Pure i Fatto nella cilta di Nemirova, il 20 novembre 1681 To Duca Voevod Signore della Moldavia e dell'Ucraina. Nota. — Questo documento @ riprodoto da N. I. Kostomaroy. So. . branfe soginenii. Istoriteskija monografii i izsledovania. Ruina. Y: S. Pietroburgo, 1905, pag. 329; N. P. Smoclind. Din trecutul romine Transnisiiei. 1. DAnilé Apostol, hatmanul Ucrainei libere. 2 Mol din Armata tui Petru cel Mare si Carol XII. Iasi, 1930, pag. 40. originate di questo documento conservato negli Archivi gens rali di Mosca al Ministero degli Affari Esteri. WW. al vent APPENDICE Nr. 3. Lettera di Ene Dréghinici, sostitulo del Principe Duca-Vodi, nell'Ucraina Moldava, scritia da Nemirova a Leontie Polubo- toc, colonnello di Pereiaslav. Per incarico dell‘illustrissimo Voevoda e signore della Moldavia e dell Ucraina, e con Ja licenza speciale dello stesso _ Imperatore dela Sublime Porta Ottomana, ho affidato i reggi- enti ucraini di questa parte del Dnieper, meno quello di 2 Chiev, a degli uomini abili, colonnelli da noi nominati, perché timandino liberi dai loro regg’menti gli uomini alle loro case, dove sono nali e donde sono partiti, cosi pure Gubarenko, ‘comandante del reggimento di Korsun, ha V'incarico dato dal ae che da tuite le localita del reggimento di Korsua, Taccolga quelli che hanno abitato a Korsun, in qualunque lcraina si trovino, nella provincia della Sublime il loro libero ritorno alle case che hanno ‘iprodotte nelle stesse opere citate nelt ne conservato af Ministero iv! . questo si fa contro il patto — A APPENDICE Nr. 4. Epistola di Duca Voda Signore, della Moldavia del- yWUeraina, inviala da lassi 1'11 gennaio 1683, a Samuilovici, ‘hatman dell'Ucraina alla sinistra del Dnieper, con la quale gli si fa nolo che gli abitanti dell'Ucraina alla sinistra del Dnie- per sono impediti di fornare alle case loro nell'Ucraina Mol- dava. Ilustrissimo Signore, Hatman dell'Ucraina di oltre Dnie- per, dell'esercito Zaporojeno, mio amico, Signore © Boiardo | * Gavio, con queste righe all'Eccellenza vostra sincerata testimonianza di am:c’z'a e buona vicinanza ricordandavi le tre parole da buon vicino e quelle contrarie, ma special- alee Principi, ora che la pace & appena Tmente come tra Monarchi e Princ pace a aypena Slata realizzala, fo sono in pace e per sempre vicina a) Tee 0 sori jenza_vosira. Non molto tempo fa o al Ecelen tandovi a conoscenza che un grupp vostrs, Massato da questa parte del Dnieper ed ha osalo re mall co nelle regioni della Sublime Porta, poiché sone giver pateTe moi le lagnanze div quelli che sono tomalt A te case da_questa parle del Om; stat porta a fore, Tule Je loro mogli € 1 Dimi tte intervenuto fra i monarchi, FA ; or ell Tl Suite pope iam es aim Pw lustrissima Sua Maest alla fromtiera si fa props i eon ia pri tola co : nella mia prima epis modi da Pailiané ein pee: ho scritto all Eccellenza Vostra talib cristiano ¢ trio stesso affetto immutato, v) Be ure de: fra monarchi, che cessino GUERE TT tsrnare alle loro case cigo_ che git womini che der Tere ai Vosta Signoria ‘anon impediti i dalla ae fa. diversi cid riore, come ad un vicino, desiderando a vas i i di vicinanza a jardo, Junghi anni di ¥ Signore a Boiardo, e salute. 3, j al'lf gennaio 1683. sae Fate a agellEccellenza ‘Vostra, mio buon Sign ia e dell’ Ucraina. ‘ico, lo Duca Voevod, Signore della Moldavia amico, 3 Nota, Tl documento & riprodato ater Rossii v XVII veke, Samoila Veli Russia sud-occidentale, del secole , Jugo-Zapadnot se 4943, vol. Th page a nistriel. 1. DSi ‘din armata toi Petra eet 4 5002 APPENDICE Nr, 5 Percid io, Tudosia Duducala scriv ’ con questo atto veramente mio che io sotto senile a monianaa © non costretta da nessuno, ma soltanto di mia bu erento 0 venduto un Iuogo a datto per un mulino oa oon, Prati, per il fieno, tutti e due sul fiume Cosnia, ane grandi mulino di Mulnicénco, a Draghinici Hatman, al prema lel, vendita fatta davanti alla gente dabbene: Tce it Sulicenco, Stafii Bisentovo il genero ed altri arch dabbene ¢ anziani. Da oggi in poi, recevenco i denari dary mani di Ene Draghinicl, Hatman, rinuncio io e tutti mi ae ent, figl, fratelli © sorelle, nipoti e pronipoti ai bent sua Be aeac tutte quelle proprieta rimangano in eterns su i Sua Signoria, Ene Draghinici Hatman, © dyno Pte glie e a tut i suoi discendenti. poe ak bbiamo firmato percié questo i hanno visto anche altri uomini Eitepmescrestia eee questa vendita, mettendo le nostre dita come conforma = Firmato a Ticunovea; anno 7191 (1683). Aprile 1, Istoc Cluceru, Tudosia Duducala, Jonascu Scorinu, Tanc Horoh, Oslapre, Miha'l Sulicencu, Poman Vis¢ schi, Deti2n Vaycarencu, ion Gopuma, Soltur de Ticunovca con tutti i capitani. Nota, — Il m te Be 2 risrdnatlae ie ena ee a neve ae biblioteca dell‘Academia ef VAccademia Romena § } Torga. Ucraina Moldoveneasca. Annali del- i Tomo XXXV, Bucarest 1913, pag. 360. -—51— APPENDICE Nr, 5, 20 aprile 1707, Decreto nominate, Ri rione al servizio. militare russo, ah An guar dene Tannun. qualita di comandante della Goorte romena, con nent ciali e soldati cavalleggeri e del loro libero corsa ute annesso decreto per la liberazi Pe dee aan neSEO, ione dei nobili ed mn Ie istruzioni per il comandante Chigheci per lisineone est ufficiali e ei soldati per Varmata e del guramente di fecke di Chigheci verso il Monarca russo, ip redelte Per grazia di Dio, Noi, Illuminato e Gra Zar e Granduca, Principe Pietro Alecsevici, ‘Auocrete Galati sia, rendiamo noto con questa al generale-felémaresciallo ed ai generali comandanti del nostro esercito Zaporojeno e delle unita militari fondate da esso e agli altri ufficiali superiori ed inferior e soldati di cavaleria e fanteria e ai cosacchi ed ai calmucchi. Noi, Grande Imperatore; La Nostra Maesta Tmperiale, cisiamo degnati di accogliere al nostvo servizio militare il signor Apostolo Chicheci, come comandante della Corte Ro~ mena, con molti ufficiali e soldati cavalleggeri Romeni, al quale ho ordinato che si raccoleano assieme con questi Ro- meni a Sneatin e Sambor. Percid col presente decreto della Maesta Nostra ordiniamo a tutti i generali detti ed agli altri ufficiali superiori ed inferiori e soldati, che a questo coman- dante e alla sua unit, ufficiali e soldati Romeni, non si facc nessun impedimento al passaye’o, quando e.dove gli si er Binera di andare, ma si agisca amichevolmente, come con del fost sudditi, senza far loro nessuna inelustizia. Per la cone forma di questo abbiamo disposto si redigesse dalla Nome Cemcbileria il presente decretc, con Vapplicazione del sigila- pl if I, ai nobili e 1. Decreto, emesso dall'Imperatore Pielro 1, at Mm soldati di‘nasione romena, che compongono la cavalleria sotto Si ordini del Comandante Apostolo Chighecl Pietro, per grazia. di Dio, Zar ed Autocrat delt'Intera Russia, ecc. ec. ogy della Nostra Ma i to con qui 0 0 td care alee ed =i soldati dell’ ermals a ee oe romena. Poiché abbiamo credut renal Tnate, per la presente guerra, della cavalleria COMPO ety popolo romeno, ho dato ordine al latore, dl Ue sent popolo roraaesta Imperiale, che f2 GUI stag Chigheth ai Nostiia Coorte dei Romeni, il signor AP ey loro Comandante, raccolga un numero fissato di Ro, uulfficiali che soldati, necessari al nostro servizio mice’,S® che Ii porti nella nostra prossima campagna, dopo [ent speciale, e percid prometto a questi di pid sopra, dally lone Nostra Imperiale stipendio annuale; Capitani — egua} aesta soldati romeni; luogotenenti-eguale con 4 soldati romeni.’<.° totenenti-eguale a 3 soldati romeni; ed a tutti i eon’ talleri per ciascuno per l'acqu'sto dei cavalli; poi per un eta.) di anno 3 rubli anche per le abitazioni d'inverno. E per a gamento dei denari agli ulficiali e Romeni detti si sono mo dati al signor Chigheci, assieme a questo, le somme daly Maesta Nostra Imperiale col commissario nostro, ue Ed in fede di questa nostra giusta promessa abbiamo Gisposto che al presente decreto si applichi il nostro sigile della Nostra Maesta Imperiale, Firmato a Poltava, il 20 aprile 1707, (firmato) Pietro, Il, Istruzione data ad Apostolo Chigheci, Comandante della Coorte Romena, per il reclutamenio degli uiliciali e sol- dati per il servizio militare, 1, Di ricevere nel servizio della Maest Imperiale degli uomini retti ed abili nel maneggio delle armi; due capitani, tre luogotenenti, tre sottotenenti, tutti di nazionalita romena, come pure 300 uomini, soldati romeni. 2. Di promettere ai detti uomini, siano ufficiali come soldati della Maesta Nostra Imperiale, il soldo come si & stabilito con decreto della Nostra Maesta Imperiale e, oltre @ questo, di promettere a ciascuno di essi dei doni per i ser vigi fedeli. [ denari ricevuti per mezzo del commissario della a Imperiale, li distribuisca assieme a questo con tutti gli ufficiali e soldati romeni, dietro ricevuta. agnia si impegnino gli’ stessi capitani, ttotenenti che, ricevendo dalla Maesta Sua vendio, non la sprechino e non arrechino jutile alla tesoreria di Sua Maesta Impe- fuggiti, uccisi o fatti prigioniert, li sotto il cui comando saranno. ‘lgano a Sneatin e Sambor; percid 0 di lui (Chigheci) si daranno ali dragoni di quelle localit&: jerd, presentera al Minis- iva di tutti i Romeni Imperiale. - 33 — Ill, Giuramento di fedelta ai A) j) Monarca della Russia. postolo Chigheci, verso Jo sottoscritto, Comandante della Coorte Ri tuita da Sua Maesta Imperiale, mi obbligo lnm tebe a § ed al Santo Vangelo, che essendo nel sery.zio militare di Sua Meesta Imperiace, mio Misericordiosissimo Padrone, sono qhbligato a servire in tutto Sua Maesta Imperiale ed il Figho Suo, Lilluminatissimo Zarevic, I'Intera Sua Casa Serenissima, ela Stato Russo, con fedelta, secondo le leggi cristiane ed a fare tutto contro il nemico, a non avere nessuna intesa od aecordo e se Saprd qualche cosa che zechi danno al servizio di Sua Maest Imperia.e, mi obbligo di cenungiarla esatlamente, se ubbidire agli ufficiali comandanti ed ai loro comandi, come si deve per un ufficiale abile e di onore, e nel reclutamento Gegli uomini esperti e buoni militar, Romeni, di porte tutto {I mio zelo, per il che il mio Signore Iddio ed il Santo Van- i sono di testimonio. eee Percio col segno della croce ed il bacio del Vangelo, in ricordo di questa mia promessa firmo di mia mano, Jconoy Rassijseot Note, — La tegge & publicata tn Plnoje scbrano recone ROA mperii (Le collexione competta delle Tegal delTimpero uss parte 1, No. 2148, pp. 370-880. APPENDICE Nr. 7» Decreti imperiali emanati dallImperatrice Caterina It per i governatori civili di Eeaterinoslav. ‘Al Signor Kahovschi, Generale-Maggiore ¢ Govern’ tore di Ecaterinos!av' Invandovi qui unite i i a quali pt 8 ea tet seco dat Neh era di ulficiali et 7 ee i wat vo che in base al nostro dectelt el 27 gent a digtrbute ‘una quantita: sullici se Ee ® Scone a egione di tviaio, li ripat cant ai ae eran di entrare al ce aoa ui rip cule nella, provincia che vie sia" affidata, abilitas Rimango benev' aoe Pe t ta dei boiardi © dei signo nu ee espressa volont® sono (do 1a loro olmente vostre : — 54 — COPIA. Lista dei bojardi della Moldavia e della Mi Stati accordati dei gradi di ufficiali sup gradi civil luntenia ai ae ali eriori © infer Sono Toit, © del Gradi militari Tenente Colonnello: - = Nicolai Carpov. Primo Maggiore : — loan Cananau, — Margarit Depreradovici, Copitani: — Nicolai Ghiaurov, — Stefan Belcin, : — Dumitru Ciolac, _— Hristofor Saigi, — Nicolai Stanilevici. — loan Dragodie, — Teodor Sabeo, — Vasile Done, — Hristofor Zotu, — Manuila Cademici, — Dumitru Manuila, — Anastasie Manuilé, — Ni Checherulea, _ 55 — Constantin Andries, — Petre Ochinca, — Andrei Sabin, — Dumitru Bonecul, — Hristofor Armena, — Manoili Gheorghiev, Joan Chisca, Gheorghe Sava, Matei Testobuza, Tanase Rangu, — Constantin Lampros, Totale: secondo questa lista hanno ottenuto dei gradi militari: 1 Tenente Colonello, 2 Primi maggiori, 5 Capitani, 14 Tenenti. Gradi civili . 4 Assessori di Collegio, 16 Assessori titolari. Totale: militari e civili — 42 dignitarl. Firmato: General-Maggiore Vasile Popov. es al Maggiore © Governatore Al, sig, Kahovschi, Gener inoslav, < : Gt en archimandrita Dominte apni Voda di Moldavia, Silvestru, del st, del monastero Aron Monastero aE H Benedict Vicov, del M Sarath per i servizi resici erainiane cheat Pai He elonK recentemente sonal Je celonizzino con quel ie lentil {are con loro (dalla Moldavia) a -protezione. — Rimango penevolmente vostra ro Agapia) Monastero Ag@plty perché esata, Haas APPENDICE Nr, 4 Anno 1803, Bojardi Moldavi ai Quali Vennero dali dei terrenj hella segione Oceacoy, dopo Tanno 1792, : 1. Principe Deleanu Canlacuzino, ricevette 10.7%) desse fine di terreno, sui fiume Jagoriac, ha fondato un pacse 4 512 abitanti. 2, Scaslat Stusdza, Consigliere di Stato, ricevetle tring dessetine di terreno, sul fume Jagoriac; ha fondato un yseye con 729 abitanti di ambo i sessi. Balag, Consigliere di Collegio, riceveite dessctine Gi terreni, tra 1 Sumi Cuciurgan € Basatyy, 6 abjtanti di ambi i sessi. ha sicevu's 72425 des Cuciurgan; ba fondato is pe. Sicevetle 1222) tes SS Seecie eaiee e Y songenti eh Barston; Fi abitanti_ — Ol = terren\, in Svinalatalea; tia londato un piccolo PY abitants J) ambo 5 sexsi, wae 15, | Fratenli Gramatin) hanno teeruo 60) deswetine os terreni, alle sorgenti det Cuinlnic, ma nom le hanno anc insate, oo Causlicl, Consipiere. thehace, slewvelte ‘560 boxe di terrens, ale sargents Gab Coiainic; londh dum yaw con 173 womnini 0 117 donne, 17, Porlarcasa husandia bxeaprt, eevee 4A bes setme di terseni, sulle Coline Oh Svinaiatales, exe, tondh Gwe pacsi com 73 sbitanti 4: ambi 1 see, | ee Troviamo che con questo si sono stabiliti co i diritti, sia dei padroni che dei contadini, per i prim “Sét!eza al possesso del terreno, ¢ per i secondi riguarde ay;'Suatda berta personale, per I'uso teciproco sia degli unt3, 0% li altri, Noi, Maesta Imperiale ordiniamo. che degt; 1. Le regole dell'anno 1804 ri uardanti j i doveri dei contadini che abitano fra il Bug ed iat eat riguardo ai padroni delle terre, rimangono in viguro ns 1 gennaio 1829. Re Steal 2. Da questa data si accorda ai padroni ; bert di dare i loro terreni ai contadini, dr ae il ed i contadini possono uscire da questi terreni egos _3. Riguardo a simili_concessioni (affitti) di ; bert di passaggio, si da liherta ad ambedue le parti ai © cludere riguardo allo sfruttamento dei terreni ‘ed al pom mento delle imposte rispettive, a favore dei padroni, ag intese formali per un certo numero di anni, non superiore a 26, Je quali condizioni devono essere presentate e fatte note sf ; Tribunale della provincia, In queste condizioni, si dovrent, : menzionare { casi conosciuti in cui non sono state manterue © quali ammende o ricompense devono essere date 4, Non si obbligheranno né i padroni na i contadini a fare simili contratti, ma quando si stabiliranno i contadin sulle terre dei signori senza contratti, le lagnanze, sia da parle dei proprietari contro questi contadini, sia da parte dei con. fadini contro i padroni, oltre alle azioni contrarie alle leggi generali civili e militari, non saranno prese in considerazione. 5. Se Je condizioni concluse e registrate non saranno mantenute, la contesa sara risolta dal Giudice di Pace, ¢ se con questo non si potra giungere ad un‘intesa, allora i casi tadini contro i padroni, oltre alle azioni contrarie alle leggi terre e Ij. Tel caso che I'una e Jaltra parte non siano d’ac- iulie cordizioni proposte. ai contadini si da il diritto ilo nella terra di altri signori, in base ad una ! anche sui terreni dello Stato, dove in €d alla approvazione delle autorita locali, “pl essere approvato: questi contadini come contadini dello Stato. esti contadini sulle terre dello d il Governatore civile avranno eli aiuti levali e di protecgerli ed bilire definitivamente nelle nuove DOCUMENTE MOLDOVENESTI PRIVITOARE ~ LA ROMANII DE PESTE NISTRU (15741829) 1. Localilate de peste Nistru sub jurisdicjia’ domnilor Moldo- vei. — 2. Legaturi de razasie intre satele de pe ambele maluri ale iluviului. — 3. Un litigiu de drep! internajional, in legdturd cu un pod umblator, Stiri documentare locale asupra Roménilor de peste Nis- tm lipsesc aproape cu desivarsire. Aceasta lipsd este datorit8, pe deoparte, imposibilitatii de a intreprinde cercetari la fafa locu‘ui, iar pe de alta, faptului ci nici chiar regiunea inveci- naldé a Moldovei rasiritene dintre Prut si Nistru nu a fost indeajuns de-explorata. Totusi, atunci cand s'au cercetat ar- hive cu hrisoave si zapise ale satelor orleiene si sorocene ee pe malul Nistrului, mai intotdeauna s'@ putut constata of “ambele maluri ale Nistrului au fost populate de locuiten! me: doveni, uniti de-alungul veacurilor prin tradifia i ee a comune ale descendenjei lor din batréni descalecator i intemeietori de razisie. 3 me Romani transnistrieni au ramas multa sre Re ae transfcrmarilor politice dela hotarul de rasérit al s! si i, Ei au stapanit dovenesc, razesi in satele Orheiului $i Sorocei, ae Ra peste Nistru vetrele si ogoarele satelor lor, ee eee norme devalmase, care stéteau la eee si tate rézaseasca al frayilor der a 2 bert cata In timpul sederei mele Sa aa pet 110 ocazie s4 descopar cateva documente, aaa Enns i anesti din matiuni interesante asupra vielet unite a nistriana. Inainte de a le da in transct ce insemnari pe care ni le sugereaza cuprins| . = 60 Este cunoscut in istoriogratia romaneascé un h Toan Voda cel Cumplit, prin care Domnul Moldovan so “2 lui Ton Golia, marele logofat al Moldovei, si lu; ¢;oeeU%e cAlabul, cu sofia sa Tudora, dows locuri in pustie: una tia ne Nistru, cu loc de moard de ceea parte a Niemyce™ Parvu, ta gura Tahurlucului, si altul 1a capul Pestere; yt’ P* de vechiul Orhei. Data adevarata a acestui document controversaté; ba chiar insasi existenja documents Pusi la indoials de catre unii invafati"). Astazi, docu, original find in posesia’ mea, asupra existentei lui na en Poste discuta. Il public avand data de 1574, Mai 10 (Anexa _, Nu este locul si dau prea multe detalii pentru a con tribui, ici, 1a lamurirea misterului in care este invilon existenfa asa numitului Ieremia Golia, parcilabul. Mi vq margini s& spun cé, avand in posesia mea dou’ pachete ox Prinzind documentele mosiilor Oxintia si Trebujeni, cores Punzitvare celor dou3 locuri pustii, care fac obiectul denie Voevodale din 1574, am putut afla, intre altele, ca nici unul Gin aceste documente nu invedereazj ci Ierem‘a parcélabul ar fi purtat numele de familie Golia. In acelasi timp am putut afla ca, data find, ca sigura, dregtoria de portar de Suceava Pe care a ocupat-o Ieremia, descendentii acestui Ieremia pir. Calabul s'au num't Portarescu. Acest nume ne intereseazs in deosebi pentruca el este un nume foarte raspandit, pind in zilele noastre, pe ambele maluri ale Nistrului, tocmai in re. giunea Oxintiei, care face obiectul celui dintai dintre docu. ‘Mentele noastre (Anexele 10, 11). Crea ce este in: lui era 's_caracteristic si extrem de im pcre. te | ca portant Telativ la Originea asezarilor satesti de pe malul rasiritean a peat este — precum rezu'ta din acelasi document — | descdlecdrei 1eménesti si al asezare! cu hrisov domnesc, iru, pe un péimant socolit la 1574 init Pe un pam ca ,,dominium coroanei moldovenesii. u, Ton Voda cel Cumplit, ed. 1, Buco- P, 228. — Sever Zotta, O misil- emul omagial: Inchinare lui Ni- de 60 de ani, 1931, Cluj, pp Sea @iaae In adevar, pe langa cele doua locuri cel Cumplit darueste lui Ton Golia, marele logofét, si lui tri mia parcilabul cu sofia lui Tudora si Joc pentru patra morl de cela parte a Nistrului, pe péréu, la gura tahurlucului, unde se varsd in Nistru”, Péraul Iahurlucului este un pardu transnistrian care nu odata este pomenit in cronicele moldovenesti, if special, da- torité faptu'ui de a fi slujit de hotar intre Polonia si Ucraina Hannlui, iar mai tarziu, dupi cum voiu arata mai jos, intre ,Moscali si Ture Acest act de jurisdicfie transnistriana al Domnului Mol- doyei nu rémane izolat, La 1588, August 4, Petre Voevod il repel confirmind impartirea facuta intre jupaneasa lui Golde logofatul si ju- paneasa lui Ieremia parcdlabul, cu care ocazie intareste si stipanirea fiecareia din ele asupra a cate doua mori de pe aya 1aburlucului (Anexa 2), La 1593, August 11, Eremia Movili Voevod, la randul siu, d& un nou hrisoy dupa cuprinderea acelu‘a dela lon Voda cel Cumplit, care la acea data se ratacise, intarind ur- masilor celor doi coproprietari ,,locuri de patru mori, pre de ceia parte de Nistru, in paraie, in gura Jahurlicului, unde cade in Nistru” (Anexa 3). : In sfarsit, peste mai bine de o suté de ani, la is Mai 24, Nicolae Voevod porunceste Iui Teoderasco, pare: Jabul Orheiului s cerceteze pricina dintre ee oe si Gavril Parful pentru o parte din mosia Oxintia, aera an oe arati ca, potrivit uricu- In aceasté carte domneascd se aratd cS, pollen lui dela Ion Voda, de stapanirea satulul a si ,locuri de patru mori despre eae Sian, pan oe ede te ae ae de oamini meee hints rset ea ‘inte e@-i pan acolo, au finut calugarit # acolo au céilcat hotarul Ocsintil’. oT sien fi vorba de vreo scp e pate casaeuan e Maldoveh Morile sunt ,despre cela parte de tru, Ia Ihurlicu ‘ar Thurlicul era Ja acea data un pal gura Thurlicul a care servea drept hotar intre dowd tari vecine, fiind el Pustii, Toan Vods — 62 — adesea pomenit in legitur’ cu evenimentele politice tare din aceste fari. si mij. Jon Neculce i! pomeneste de trei ori la date cit se de apropiate celeia a documentu!ui nostru, Poa Tata cum i ce fel, scrie cronicarul despe Iahurluc. vn timpul celei de a doua domnii a tui Mihai, Voy Racovifa pace in {ari era bund, jard in Tara Lesasca aq Tara Cazaceasca si in Tara Moschiceasca nu era pace". por cel Mare biruind in 1709 pe Carol XII al Suedici Jzbiinda ce au facul, au mers la Chiu (Chiev) si au randuit ¢ vreo dol trei ghenerali, anume lanos Volconschi $i Vew. badjchi $i pre Cropot brigadir cu oasle, cdlarime mos ceand $i pre polcovnicul Chigheciu si pre Vasili Tanjschi pon covni2 5/ pre frale-sdu loan Tanjschi polcovnic cu oaste, cy Jo:miri moldoveni, Toate aceasta oaste era ca la zece mil, »1 #'0u asezat din Cirimug pre Nistru pant in Iahurluc, pre mar. gine. Prin toale vadurile sta steaguri si din steag in steag cite un om, edt se vedea de piizia pre Sved, sti nu fuga dela ‘I. ghinea in fara lui sau sé imble niscaiva cirfi 1a Leg!) Semnificativa este nafionalitatea joimirilor de pe malul rsiritean al Nistrului, Ca in aceeasi vreme ,,sta Moscalli de pazti din Cirimus pind in Jahurluc, tot om de om’ ne spune din nou cronicarul atunci cand vorbeste de rebelul Smighelschi, ce era urmarit de August, craiul polon®), In sfarsit in anul 1740, ,,de vard, mers-au Moscalii 1 Turcii de au hotdrit despre partea Voziei $i a Crimului, des- Pre hotarul mosohicesc din tahurlue drept la Buh in gios tur- ese, far in sus moschicesc pand in fundul Iuhurlucului gi din fundul Tuhurlucului drept in Buh in gios apa Buhului hotar a 1) Cronica tut Neculce. Ed, Procopov a povicl, p. 234. La anul 1707. Chi- rian re Meet lui Petru cel Mare a primit insdrcinarea de a recruta ‘Smochink Digan 4 lupta Impotriva Suedezilor, Ni \P. WI revista de fa\8. Ischea Dnjestr und Bug, Anexa N. 6, In Numele RomAnilor Tanscht deasement * ite bine cunoscut In isto~ Hogi a ‘DEnilé Apostol, el au fost etic Infticoya chiar pe Petru cel + Petru dupa acea Mare. oe 2) Ibidem, p, 248, ~ eu tot venilul din tot loew —_—_ — 63 ~ pani In Nipru $i din Nipru in gios apa Nj idngd Vozid, cale'de patru ceasurl dela Voria in sus © indepartaté reminiscenta a strabunu'yl patti ambele maluri ale Nistrului pare a fi faptul ed tocuitorl die satul Tibulduca din ,,Podolschi-gubernit priiejulay ta. 1429, Septemvre 1, 0 cercetare in satul Oxintia, de a cérul pidure infelegeau s4 se foloseasct, cu toate c& proprietarul mosies respective il acuza pentru aceasta de furt (Anexa 13) $1 este probabil ci printre acesti Moldoven! de peste Nistru mul}i erau din neamul Portdrescului, al drut nume, dupa cum am spus, se intalneste inci si astizi pe aceste me- teaguri. Marcutii, sat agezat pe malul Nistrului, la inceputul vea- cului al XVill-lea, cunostea ca formi de proprietate, indiviziue nea rizAgeasca, forma de proprietate comund pe toatd intinde- rea stépanité de RomAni, Din proprietatea familial’ a primelor generatii scoboritoare din descilecttorul satului ta nagtere, cu trecerea vremii, proprictatea raziseasci, Rizdsia presu- pune deci, neapirat, trecerea citorva generatjuni, fiinded su- biectul dreptu'ul de proprietate rizigeascd este o colectivitate mai intins& decat familia: seminjia curgdtorilor din unul sau mai multi ascendeni, comuni, numifi in Moldova batrani, ba- tréni mari, sau, in Muntenia, mos. Dar, cuvantul batran nu are numai un injeles biologic, , In adevar, prin batrin nu se genealogic, ci gi unul feritorial, LT infelege numai stramosul ae oe oe ee ntreg i je pamant, mostenit’ de fe f SE aeaie a pe malul Nistruluj, au avut §i a ua {ntemeietor, st&panitor a tot satul, sl pamantul sa bairdni, ees acte, ce publicim, cuprind acte at os sate object este in unul: ,mogie dém Marcial tamer i batran gi in altul: ,ocind s/ mogie ae ‘eacvdirdecie Tel Joc de fonat in campu, oh ae rtrd gtuatate de bi tran, din batranul popil Jui Dumitragco’, 14 devalmm’- La inceputul veaculul al XVIfl-lea, in aceas! prulul hotar pana 2) Crontca Jul Neculce, Ha, Procopovieh Pr 470, = fas sie razdseasca a incercat si pare c& a reusit') sa se un boier de frunte al arii, si anume serdarul de Orh tol Leca. Arma de apirare a rizisiel impotriva strainilor a fog, pana aproape de vremurile noastre, dreptul de protimisis, ra, glementat, in cele din urm&, prin vobomicescul hrisoy dig 4715 al lui Alexandru Mavrocordat Voevod:), care a fost aplicat ca legiuire local si sub stapanirea ruseasca, ping jg Unire. Oricare din razesi putea ,,sé intoarcd prejul" lui cumparator. De aceea, si de data aceasta, o matus a unuia din vanztori, ,Chirifoaia” s'a declarat gata sa cumpere ea mosia nepotutui sau. Apostol Leca a recurs atunci la un alt act juridic de transmisiune a proprictatii, 1a danie, pentruca mogiile obfinute prin danie nu erau supuse dreptului de prow timisis *). La 25 Fevruarie 1717, Toader, fiul lui Gavril Sugalii si nepotul lui $tefan lefeciul ii darueste Iui Apostol Leca serdae rul partea sa de mosie din Marcauji. Nu se arata, ca de obi- ceiu, motivul sufletesc al daniei, dar se spune: ,,iar Chirija, nici Chirifoaia, nici feciorii, nici ndpofii Chirijii... sd nu tie amdstacal, iar cine s‘ar scula din oamenii mei, sa fie supt blastam a rdspunde asupra acestui zapis de danie” (Vezi Anexa 5). O a doua danie o face, tot lui Apostol Leca la 1717, Martie 26, Costin, fiul popei lui Dumitrasco din Marcauti (Vezi Anexa 6) Procesul se iveste totusi si cartea domneasca din 1726, Tunie 14, cu doua acte ce precede, ne arata ca printre mar- torii care au fost fata la danie sunt gi siteni din Molovata. Cartea voevodala o spune ritos: ,,Si /a mdrlurie Jui Toader sin _ Sughelii si Costin au fost oameni din Molovata si Molovala it (Anexa 9). ‘din cartea domneasca se intemeiazé introduca ei: Apog. strdinue 1,10 1817. Marcéutit rau proprietatea boierulul 7 Paninopol ge. 'Ratopes Trade P oferului Toma ul, sBlenil $1 stapanil In Moldova, 1907 ne eee Documente basalt jabene, XX." Aurel V. Sava: Documente moidovenesti Privitoare la Roménii de peste Niyy ss ae in pay ; aside ear es SMA NAH me Sees gaa sito a patie asin sail eS aoe Sie 1G jeep i a yet hot ee Documentul din 1574, Mai 10, prin care Ion Voevod intireste tui Ton Golia. pry tee sen we tapanirea in ing Sigeyo -ghieafionnpyiminmempna du Erle Gor ear rem Byes Fig hay Poems: agree snygl é ssi an tre Nistro st Bue — 6 — e 0 marturie data de oamenii di poi oaminil ot Molovata ioe eae ae vAdecd noastre... cd s‘au dat mogie, partea lui din Me cu sufletele tate de batran danie, innaintea noastra gi hee giuma- den coos parte den Molovata, den Hénasca (= Tero ianexa 7). anului) Din zapisul de danie vedem ca cei doi dregatori din Ucraina Hanului, sotnicii, sunt Moldoveni: Gavrilas Vodi sotnicul $i Toader Stetea sotnicul. ee In Izvodul de martori care se face cu ocazia acestui proces, oament din cele dowd Molovate sunt trecufi lao- alta. Din imposibilitatea de informafii n’am putea afirma care dintre ei sunt de pe un mal al Nistrului si care de pe celalalt {Anexa 8). Fapt insa de refinut este acela al legaturilor stranse de mosie ce exista intre oamenti dintre cele doua sate, legaturi care corespund probabil si unor relafiuni de rudenie marturi- sita si de numele comun al celor doua sate gi de rolul pe ‘ care i] au, in vechiul drept romanesc, martorii razesi si me- giesi in procesele de razasie- Faptul nu este unic. Multe marturii documentare ni-t araté pe Romanii transnistrieni fie revenind sa-si caule mor siile de bastina ale yreunui stramos al lor, prin satele finu- turilor Orheiului sau Sorocii, fie participand ca megiesi 18 hotarnicirea satelor pasarabene de pe valea Nistrului. : Astfel in 1602, Aprilie 29, boierii hotarnici, care descind la faja locului, pentru notarirea mosiel Peresecine din ee Orheiului, isi dau in scris marturia lor ca razesii din eee cina, stranepofii lui Dulman si Petrica, au avut canes ee eieieesicabuiie, dar cu 1ost/ars? in vremea Unt ir gcdpa ‘tea, cand au ars toful in casa Jor, aga incal ef OY De dar nimic; ramasu-li-au numai un singur hrisov sone a cesta se afld la neamurile lor de peste eR i Mascautii In 1617, August 7, cand s© potarniceste Sr gi tineti, din finutul Orheiului, martorii, ,oament Satna pied jelui- stiutori de ocina si de mosie” ain satele nt adevaratil sta- Aor pre nepoffi Iu! Albu! parcalabul "ost dupa st pani ai mosiei si ca alle neamuri ce a4 9 1938 chigindu. P 1) LT. Boga, Documente pasarabene, XB. 7 : 66) or au Instrdinal ton din Tatarl, precum gi numdi cu. urleul, find ta un vate al Jéluitorito: lui Isae Albul, la satul Babcenija, pe carl a acolo, de peste Nestru''}), Cand tn 1765, Septemvrle 28 ge face hotirni Aleedarul din finutul Sorocit despre mogia Mateu}ii drlestile, rimming 1 I. Gligoray tiy) IMU 8'QU ddug de A Mogie| a banuly) Vasile Costache, hotarnicit ,,mergdnd ja NuMitele mogyi: Strang ,,mulfi oamini buni, bdtrani gi tinert, meglesi de Dinpre. glur 1 de peste Nistru, din satu din Hasjéu, Inainte vreme, trdilorl pe aceste locuri" 'n 1784, August 3, Stefan Bulat dela Cognit) parte" di, pare-se pe patul de Carl aw fost maj 4 din ceja moarte, fiului siu Stefan Bulat eadetul, de fafa ov martoril, 0 mirturie solemni des siile din finutul Ovheiulul, in care el, rizeg "), spre mo- | Transnistrianul, este O menflune specialii cred ci meriti cartea domneage 4 Domnulut Constantin Dimitrie Moruzi Voevod citre sor dari de Orhel, cu data de 1779, Iulie 0, prin care ga arati cd Polonit — cei ef stipineau malul rast ftean al Nistrulut Ja acea data, nu prea indepartati de 1612 — nu ingiiduese stipine! mosiei Molovata, Alexandra Sturza, si fact din nou pod peste Nistru, cum a fost din vremurile vech{, Serdari {ncunogtinjafi cli boeroaica are vole dul, iar daci Polonii nul vor lisa s& umble, atunci sé se ia din partea Moldovei masuri de Tepresalii, oprindu-se trecerea spre malul moldovean a podului instalat pe malul polonez (Anexa 12), 4) Jatt dar o serie intreagd de marturii privind comuniunea spiritual’ ce exista tntre Roméanii infipti de veacuri pe am- bele maluri ale Nistrului, batranut fluviu roménese, ' AUREL V, SAVA unt dela domnie si fact pox Bucuresti, Mai 1941, ee 1b. T, Boga, Documente basarabene, XX 1998, Chigintu, p, 19, 2) Aurel V, Sava, Documente privitoare Ta targul gi finutul bee pusnel, 1938, Bucurogtt, 4) Vert asupra unut Pod asemindtor pe caro Vasile Macti, biv vel madoluicer, i di. dante rama din fayl, odatd cu jumitatea do sat din Criulent, yeu pod tn apa Nistrutul, care trece de Unejcant la Due bogari, care acel pod {i echt al nostrli" (La L. T, Boga, Documente Hasarabene, 111, 1929, i ee 1574, Mai 10, Jon Voevod inldreste sttpdnitea Ini fon Golia marcle Jogoltit gi a Jui Eremia parcdlabul cu sofia sa Tudora asupra doud Tocurl in pustle, unul: Ocsintia, pe Nistru, Inte Molo- vata gi Mocyia cu loc de mori de ceia parte a Nistrulul pe parduy Ja gua Tahurlioulul gi altul Ja capil Pesterel, din sus de vechiu! Orheiu, unde cade drimul yechi in Réul, in vad, din sus de Chisindu sab staned, locurl pe care ef fe-au at parat dela insosi Domnia Sa cu opt cal buni gi patru sute zloji ldtdregli, (Original). Traducere: ') Cu mila lui Dumnezeu To Voevod fiul lui $tefan Voevod, i Moldovei, naa = ee AT heat cinstit al nostru credincios si stale pare Ion Golia mare logofat si ae ao ce i ia sa Tudora le r Fremia parcilabul yi sofia ula ea ee ari la noi in fara noastri a ‘ ee Raa nek Nistru, care se numeste Cae on Pile gistatea Moar gi cu loc pentru patra tt ee Nt if je pariu, la gura Tahurlicului, oe Senet ait Joc la capatul Pesterei, din s! is! in vad, jului Orhetu, in Réut, ‘Orhei, unde cade drumul vechiulul One parte a, RAulue ed de. ceall sn even a te ee a eee Age el alc len. cumpaTated = gite.d Mott dowd ‘safe, PUmeau dat opt cal buni gf pat dat fi les min: Manat gata; jnwinteria aarlthe $l Je aman te te Sa eeeagts a noastrd luminal ain intit tom: tebnice, nu pu asec in traducere, prezenta, deocemdat®, de mijio 1) Din Mpsi wacost valoros document det tor dela noi uric si ocin& si cumpardturd cy jor si copiilor lor si nepotilor si stranepotilor si tilor si Ia tot neamul Tor, cari se vor alege mai Clintit niciodatd in veci. Tar hotarul acestor mai sus scrise locuri din pustiu anume Ocinstia Intre Molovata si tntre Mo sia si cu loc de patru mori de cealalti parte a Nistruim pariu, 1a gure Tahurlucului, unde cade in Nistru si alt oo, capatul Pesterei din sus de vechiul Orhei, unde cade drum i vechiului Orheiu fn Raut, in vad, din sus de Chisingu, an stancl, de cealalt& paite a Réutului, dinspre Nistru si cu day mori in R&ut, si meargd pand in Nistru hotarul ambel ni si asa cat si poaté trai doua sate indestul. . Sila aceasta este credinja Domniei Noastre mai sus seri- sului To Voevod fiul lui Stefan Voevod si credinta preaiubi- tului fiv al Domniei Noastre Voevod. si credinta tuturor boie- rilor nostri moldoveni, credinja panului Dumbrava vornicul Tarei de Jos si credinja panului Grumaz, vornicul Tarci de Sus, credinta panului Cozma Murgu, credinta panului Lupy Hie parclabul Hotinului, credinta panului Toader parcala~ ul Neamtului, credinta panului Ion Caraghiuzel parcilabub de Cetatea Nowa, credinta panului Eremia portarul Sucevei, credinta panului Danciul parcdlabul Orheiului, credinta panu- duh Malaiu Petru postelnic, credinta panului Grigore sp&tarul, ‘credinta panului Jane vistiernicul, credinta panului Bucium | panului Bildi stolnicul, credinta panului 1 tuturor boierilor nostri moldovent tot venitur Tastrinepo. aproape, ne. lor sate noastra pe cine il va alege Dumnezeu din tu din neamul nostru sau iardis pe oricine il va nnezeu si fie Domn TArei noastre moldovenesti acela } dania $1 intiritura, @i s& le dea si si le intdreascd, intirit pentruca li este lor dreaptd: Mea, si Intdritura a tuturor celor se 1588, August 4, Lagh Petru Voevod, conlirménd impeirtirea Hcutd intee jupds neasa lui Golde logotittul si jupdneasa fui Eremia paredtabul intareste Goldiesei jumitatea de sat din Goliestii pe Raut $1 jumétatea de sal din Oxintia, 0 moart la Mihditosa gi cu Stu- hueinile, loc de folosingit acestet mori (Original) . Traducere:') Petre Voevod cu mila lui Dumnezeu, Domn Tire Mot dovel. Adicd au venit Inaintea noastea si Ihaintes boorilor nogte mari si mici jupaneasa Ini Golke logofatul si cu jupanease Eremia parcilabul de a lor bund voe de nimeni silite nie 4 asuprite si slau imparfit ale Yor drepte ocint st cumpirsturt j doud sate ce au avut in finutul Orheiului anume Goldestii gi , Oxentia sia cdzut in partea jupanesei Goldesel o jumitate de sat din Goldesti partea din sus si eu moar’ tn Raut sub Pestera si cu un loc deasupra morei, care este spre doth acestel mori de sub Pestert si jumatate de sat ae ; partea din jos si cu doud mori din jos ce sunt in Tehutl ee : cu loc des. in Nistru in dreptul morilor, Tar ih varealh “ nesei Irimiei a cizut jumitate din sat din Goliesti par lor gi jumatate din, qos si cu moar In Rout tn drop ona ori ‘a Tahurlue din Oxintia partea de sus sl cu doud m¢ ht en loc te «vIn Nistra. Decl noi he y He de bund Yoe tocmeala si imparteald, co sau Impartt § sol i si dela noi bam dat si kam ntirit wae eae it mai sus zise parti de ocini din Goldesti si fie ef si dela not gi cu tot venitul si an st 5) 3s er dat si iam eat Sere ak nO Ta Minailaga st too de folosi Be ‘ ‘mori ce si numeste Suh t sus, care aceastl ‘moar @ = 10 = Domnla Mea din Ixpinoe de dante ce Mea, ca gil fle ef gl del omestice, Domnul au aly, (LP) Serle in Tayi, anul 7096, August 4 Strotel val logofit a invatat y1 Andrei o avul de 14 Donny a nol eu tot venitul yi al MUL HA my go 4 Iwehtit 1599, August 44, Jeremla Movil Vooved relnoind un hilwov de tural din casa popli Drtigan din Succava intire neana ui Bolte Jogotdtul cu fh wil Mihal, Cri HF rasinel, fala Irimit, paredlabul Oxlntia, »1 Jocul de ta capul Poslere), din sus de yeokiu I Orhe), motl tn Raut cum y! patru mori de cela parte a Nistrutut, in gura lahurluculul, (Suret) 1a Ion Vode gle Anel Jupa ning yl Stefan Suret di pe inplsocul ot fro mila Movila Voevoda din Jeatu FOL, ay, 1 i Adech a4 ventt innainte Domnit Sale yi innainten bola tilor Domnit Sale Ana, MUpaniaga Lut Colie logotat yl ou fill wil Mibaiu 9 Cérstina 9 fli ef Stefan yi Mrivina, fata Bro miei, bly piretilab yf wau jeluit cu mare Jalobi yi ew mare marturie eu bolari yl eu ujiior de frunte din eurtea Domnil Sale 9) eu multi oament bunt gf cu popa Drigan din tangy din Suceava aye zleind Precum direash de cumpirdturh ce au avut ea dela acest loan Vodi pe 2 locurl din pustie: un loc pe Nistru unde i chia Oesentila, intre Molovata gf intre Mogyita eu locurt de patru mori pre de cela parte de Nisttw ‘n phrale tm gura fabufluewtut unde cade in Niatrn, alt loc Ja capul Peytorilor din sus de Orhetul Yechiu, unde cade div mul Orhelulul vechiu in Raut in vad pe din gus de Chiyiniu, atk i ‘bre de cela parte de Raut, dispro Nistru yi cu 2 0) sea he we core Ie au eumphrat dela lon Voevoda drept ¥ I de cumpae itor dela To Mepeed cen Ree rn ron Pomnila Sa co au aut ai gitipéniaia Golsiay pre a trifa parte, parte din gua din giuma. tate de at ce si chlamé Golieytii, ce sint in capul Peyterilor pe din sus de Orhelul vechiu; Antre Motovata 91 Intke Mollie unde cade druimul Orheiulul vechtu, pre car aw cumpirat dela Goreiu aprodul, aceale dreask te aw furat din casn popit Jul Drigan din Suceava, Decl Domnila $a vézind a tor mare jalobé yi cu mare mirturle Domnila Sa tardy bau tient of intirire yl au dat ef acele mat sus serixh moyil cum ca pick fle ef #\ cuconilor et deln Domnita Sa eu tot vinitul, Jar de var afla In vreo vreme, nau wi vor ivi aceale dreayt 9) or yrea 06 phrasch cu dinsile, sou si zich pe cum av eumphrat acoale movil, sau vor aice ci Ii schimbAturd, unl ea acela si fie de mare ruyine 91 ca wivy plitinscd capetite, cei te au fural, dupé cum mal sus serie, $1 cw vi nu Albi eredini 9f aliul sf pu ei amestice, S'au tilmécit In gcoala sloventasel, eat 17411 mal 19 4 1714, Mal 24, Nicolae Alexandru Voevod po ie Hie ca Arctilabul Orhelulul ti cercetezo pricina ib ae Golla 4) Gaveil Pdrjul pentru o parte din moyla i cade Thurlueul in Nistru, (Original) Voevoda 2 EE Mea bojarinul non Tale co parcilabul de Orheiu, Pacem fie Donets at vou jetult rugdtoriul nostra Neo eg i » Gavell Parjul pre ak aan ce at ehiamya) Ccsille. pre Miu loa oe Mocgita pf au luat 9! doa nee chev Aa tn adaeat al inpravaiet equi mee vn ol deade sam ca lt ae ea a tot n’au bigat sam, De em inir'un urle dele vat ta droavelt intel mnanastir w sere WIEN Ars re ‘ton Vod precum acel sat Os ee a pans aa cnn aativals a intre Mocgila 9h eu —72— ceaia parte de Nistru in pariu la gura * u : i Tie eta Pa pan acolo meat ae ae de amin! batrént méturisiscu €4 fin minte me i wi arial acol au caleat hotanit Goon, *°! waren oe Reo carte Domniei Meali, iar nu: tae an uct Mane 2% 2p tr hi luat de a zeace si plinesti pine 8 ear adever cy Ua ae a sti dela dansul si sé 0 dai prom’? eA ae eee a va hi poveaste anifPellichie Sag oe Cas Se dai 2i si o marturiia pe Beaten sien Hae §1 sd vie de fat aice ca si ay. ni ie ayes eM $ire (P. D) vel vor(nic) nefiind vel logit unde cade 1717, Fevruarie 25, Toader, /, avril Sugalii, nepotul lui Stefan lefeciuj iu! lui Gavril Sugélii, lui $tefan lei darueste lui A, ‘4 postol Leca Marcéu, (Original), serdarul partea sa de mogie din ficiorul lui Gavril Sugalii Sugalii si nepotul ey ee cu atasta’ adivirat at la mina dumisal Apostol Laca i aes dan Marcaujai giumatat dé se drapla mosie sa fii in vaci a ; ate in vaé a dumisal gi a al da nimana silit, nici asu- ita, nici Chiritoe, nici ie sa nu fie amisticat, ‘apis dé el = te Gligoras Rosca ot tam gi G Cea Vented utacte Eh Nepean gi eu préutul Alecsandru Dufhajtar ca = Alecsandru Pop ie 5} eu Todar, ficiorul lui Gavril Sugai. (0) Gavrilas (x) sotnicul Todar(s) Stila sotnicul Gligoras (x) Voico Ion (x) Ben yornie Todar (x) Ciugula Danila (x) Apostol (x) Vor{nic] Gli ” igoras (x) Rosca Toni} (x) Rosca Gorghe (x) Chihae Mit 4 ‘Frora (x) Paval (x) sin popii Duhatar : Tlie sin popii Duhalir, - 6. 1717, Martie 26 s Costin, fiul popii Dumitrascu din Marcduji vinde jw 3 Apostol Leca serdarul 0 jumdtale de batrin din batranul popit E Dumitragcu din sat din Marcauji (Original) - ey: # Adeca eu Costin sin popit lui Durnitrascu din Marcau ‘facut -am zapisul meu la mana dumisali Apostului Lecdi sir dar precum am dat si am déruit dumisali a me dreapti ocins ‘si mosie din sat din Marcauti cu loc de fanat in campu, cu ivesi, cu pomefi, cu vatra de sat ct tot vinitul din tot Jocul © dintr'un batran giumatate de batran din batranul pop! Tui ‘Du mitrasco da nime silit, nit asuprit, ¢& de a me bund voie ca [4] fii dumisali ocina st ‘mogie in veci. $i de pe acest zapis al meu ce-am facut dumsalii de danie si aiba dumulul 2-5, fat si ispisoc gd, si candu am facut dumsalt acest a intamplat mulfi oament uni si batrani anume eu vornicul din Vascduti si eu Galan ae yn Banzar si eu h aoe es Sava Bordos si eu Io ati -Duhucher ot Molovata. Noi acest gament Cab Due Mat de on’ vos.nbot iecale NI7 To tem scris vazindu si pecetili ca slal “fii.d@ mare | credint si s{a] stit, - ‘Andsiey (x) vornic “ton (0) - -Co(s)nit rs clog 7 Fri veleat (cca. 1725), Mai 24, Marturie data de oamenii din satul Mol intea lor si dinaintea sotnicilor din Molovat Toader fiul lui Gavril Sug@li a facut danie In partea Ini din mosia Marcéufi (original), # Adec noi oaminii ot Molovat scriem gi marturisim x. Sufletele, nostréi inainte giudecati precum stim pantry un Todir, futoral lui Gavrel Sugalii, nepét Ini Stefan ca. s'ay dat mosie, parte lui din Marcheut, giumatate de betran danie in- nainte noastra si'nnaite sotnicilor den’ éas-parte den Molovat, den Hanasca; cardle au vinit singur atas Toder sa fi | Pemintului lui, dé s'au dat pamintulu Ini danie Lech tul innaite a dova satei. Noi ominii den dova sata trebat, tat dai pemintul si de 4 nevue, El dede sa de de buna voe. Si au vinit 0 matuse a lui Chirijoe « Pelrel dela, dinsé. El n‘au priimit vanzar gi au dat-o danic Lechi sdrdarului, nié:sat, nit penpier, nici cu sopte pe dupe gardd, nici vinzar, ce danie. $i el singur ni‘u strin{s] de pe la casale nostra si ne iscdlim in zapis. Noi l-am intrebat si am adavarit den gura lui cum c& au dat danie i atunce n{e]-am iscdlit. Necrezéndu-si marturie nostri, om merged innainte Divanului de 1-om dovadi cu mulfi omin précum au dato da- fe. Asa stim si marturisim cu suflatul nostra innain[te] giu- da[ca]ti. $i eu prautul Alecsandru am scris, G Ton (x) Bivol Todar (x) Dani! lovata ca ding. asdin Hénascg i Leca serdary) la danie i sarda- lam in- und che-| a s@ cum- Danie Gligoras (x) Voico. (*) Gligoras Marta (x) Grigoras Mort3- Pees) sin Dardi mosiei Marcduji din jinulul Orheiului (Original), (x) sin Hie (x) sin pop -B- Fara veleat (cca, 1725), : Izvod de martorii care au semnat actele de vanzare ale Izyod de omin cari sint iscalit in zapisil de Marcaut. Zapisul lui Costantin sin popii lui Dumitrasco de danie ce s'au facut la Vascduf. It. 7225, mart 26. Costantin sin popii lui Dumitrasco Andreias vornicul Ton Banzari Sava Bordos Chirija razes ot tam Paval sin Dohochir Ton sin lui Andreias vor{nic] Zapisul lui Toder, ficiorul lui Gavril Sughelii, dippotas ge lui Stefan de danie; s’au facut in Molovata. Or Pea Alecsandru au seris zapisul. Toder, ficiorul lui Gavril Sughelii ; © Gavrilas sotnicul i Toder Stele sotnict : Gligoras Voici vor(nic} ot Molovata’ Ton biv vor vor(nic] ot tam oi Toder Tugule ~ Danila ; Apostul yor{nic] . ee Re oe ea Tonit Rosca Me 5 - Ghionghit Chihae Moi: — 776 — Zapisul lui Ghilut si cu femeia Josip ot Marcaut de vanzare, nainte razesilor. Mi Aftinie : sis care s'au facut in me Marcauy in Popa Alecsandru au scris zapisul Danili Golae Moisei ot Molovata Stefan Corne ot Molovata Farcul ot Marcaut vornicul Stele ot Marcau} vornicul Ghiorghit ot Molovata Vasil Podraga Gligoras razes ot Marcauy, Zapisul lui Danil Golde de Marcaut de va anil anzai F au facut ot Marcaut innainte ra see izesilor. It. 7228, Popa Alecsandru au scris zapisul, Farcul ot Marcauy Ghilut ot tam Toder Stele vor{nic] ot Marcauy Danila ot Molovata Stefan Cornifal ot Molovata Stefan Cornovanul Gorghi ot Raiusa Mogaldici negujitoriul Gligoras razes. Stefan Sichiras Apostul zet Beisor Vasile Podraga Pe verso: Izvod de martur pentru Marcaut Bae 1726, Iunie 14. squint! Racovija Voevod randueste ginal). —-1~ Ic. Mihai Racovit Vvda, Bojiiu milostij moldavscoi. Scriim Domniia Me la credincios botarul nostra dum- nealui Lupul Ghenea sdrdariul, facem stiri ci Domnii: Mel {slut Farcul si Tonif Bobeica si Stamatie si-Postolachi a Chi, rijii pentru o mosie dela Marcduf la finutul Orheiului, 2icand c& Je impresoara Leca sdrdariul acea mosie si s‘au orinduit la dumnealui vel logofat ca s& le ia sama si li s‘au fécut carte de soroc, ca £4 soroceascé pe vanzatori si ditatorii acii mosfi ca s vii sa ste fat, zicdnd Farcul si Stamatie gi ceilanti, ce . scriu mai sus, cf ace mosie au dat-o acii oamini cu mari marghiulie si cu bejie. $i mergind la oamini ca s{4] vie s8 ste fa}, oaminii au marsu la Leca sardariu, unde g’au fost dat mosie si zicind oaminii ca sint sdrat, nu pot sa vii le fag, iaré Leca sardariul i-au trimis la dumneta si dumneta li-i facut marturie, precum au marturisit oamini innainte du- miJtale s’au mai facut oaminii si alta mérturie de pe la oaminii di pe unde au fost dat mosie de danie, au facut iarig marturie, intdritur[a] peste zapisul de danie gi la marturie acie au fost 3 sate Ustie si Cotova si Gofenii*), $i la marturie lui Toader sin Sughelii gi Costin au fost oamenii din Molo- vata si Molovat din cie parte din Ucraina si Toma din Oxen- tie, iara pe Baluja si pe Goldi, carii s’au vandut mosie cu zapis i-au adus aici di fat si mergind la Leca sardariul am zis precum cd ei ce-au vandut, vandut iaste si vandut a rémane si zicdnd gi lui Stamat si Farcului pe cum ei de au putinta 34 intoarcd, si margé s& s[4] giudeci cu Divanul, jara ei au rdspunsu cd n’au vinat ca si intoarcd mosie, cA n’au ug ° putinta cd de ar pute sa-5 stépaniascd a lor mosi 51 sau dus acas. Pentru acie, iat ci- scriem dum tofi acii oamini de fat si s4 le ei samfal cum vii afla, si fat o marturil incredin| ca sa avem stiri. liu Gospodar zemip [ijtale si-i cheami pe | pre amanuntul si pe tata) de la dumneat> (B.D) it 7234, iuni 14 Donici, vel vornic, netémplandw-s{a] vel logofst Pecetie rosie de tus, rotunda, mare. 1) Poste Clofenil 10, 1741, Mai 31, Grigorle Ghica Domnul Moldovei dé dreptate Portdéresculul 84 stdpaneascd impreund cu méndstin parfile ce { se cuvin in mogia Trebujeni si pentry edrora sunt randuifi boerli Carp biv vel medelnicer tantin Doniel biv vel medelnicer. (Original), neamuluj ea Golia stdlpirea $i Cons. t Not Grigorie Ghica, Voevoda Bojifu milostiin Gospoda, zemli moldavscoi. Scriem Domnie Mea la boerii nostri dumnialor Carpu biy vel medelnicerit 44 Constantin Doniciu biv vel medeinicer t cem ptire dumilorvoastre ci mai in trecut zile la luna lui Martle ni-au fostu dat jalob& acesti oameni anume lordachi #1 cumnatu-seu Pavel din Susleni dela {inutul Orhetului ce Sau réspunsu nepoti de fati lui Dumitrasco Portarescul zi. cindu oamenti acestie ci avandu @i mosie di pe mogul lor Dumftragco Portérescu la Trdbujani ce sintu pe Riut in finu. tul Orhefului, la cari mogie au avut si vad de moara, unde au fost moara mogului lor a lui Dumitrasco Portarescu $i li-au uipresurat mosila lor peste tot, cu mare stranbétate egumenul Gherasim, ce iaste acum la mandstirea Golaia cu hotarile ‘ ‘unor mosii ce are mandstirea Golaia pe Raut, langa mosiia : + lot Bi ec inpresurtrii mogiei lor intr’acesta chip au fostu’ __ ef dup& moarte mogului lor a Portarescului rimaindu mostini- a tori ‘Patru ficiori 4 Portérescului anume Craciun i Donosie si _ Arsiniia, muma acestora i Gherghina, sora mumei lor, peste _ Pultint’ vreme s’au lipsit §i ficiorii Portdrescului dipe acea _ -Mogie, pe vremea cand Hinea Turcii Camenita, fiind pe atunce mec HULA GL prizi de tétart gl robii pe acolo, pe tat lor ‘ a Pee robie au si murit. Unchii lor s‘au ie ee tae Parfl streine, scipand din primejdie robiei, tan lor cu dansii, copii mict, au sci : in ‘. a fF ipat peste / ne liniascl. Dupi ceau crescut au apucat de ‘colo cu case, Nice dup ce au dat Turcii 1 lisau mai dat mana lor a vini =~ sé tréiascd in fara si si-g Stapdniascd mosiia, $i Scrisorile cé-au Avut pe acea mosie, tot atunce cand au c&rut tatul lor dg robie Ii Sau prapadit, Si lage. ramainda’mtogia’ lor ate viemne necautdta, ler cilugSrit de Golsia pe sl cela Maat {61 siau intinsu a cuprinde mostia lor cu inpresurate, pén age si acum, la vreme egumenului Gherasim o au inpresurat de tot s'au facut si mori. Au mersu ei de s'au pricit cu Carpu de Furceni, ispravnicul ce era pe lucrul morilor, ca si nu faca mori ca-i locul lor si-i vadul lor a mosului lor si Carpu tot nau injdles 5i egumenul, stapaneste mosiia lor si-moara si iei pravascu. Pentru cari cersind la Domnie Me dreptate i-am fost oranduit atunce la cinstit si credincios boeriul nostru dum- nealui Sandul Sturzea vel logofat si standu dumnealui a le Tua sama, au aratat egumenul cateva scrisuri pe aceli mosii, ce are mandstirea acolo la Raut, din carile scriu unile si pe niste parfi din Trabujeni, numi céte scrisori s'au aflat la-egumenul seriind pe Trabujeni nu cuprinde Trabujenti peste tot, dar 2- cand egumenul c’a afla marturi de dovada, c'au stapanit tot calugarii de Goldia mosiia aceia peste tot si oamenii acestie neavandu nici scrisori, nici marturi nu Ji saw putut curma atunce giudecata, ce Hi s/au pus ai pand Ja Tuna Ini Ma si, ‘cerce si egumenul dovada stapanirii si sa-s cerce si a ca si si indrepteze ori cu scrisori, ori cu marturi cé-s F ay 1a, acea mosie cu mandstirea si la soroc sd sd alle aice cine, uu dovazile ‘ 4 li s& hotarascd pricina cu Divam cu dovazile ‘sale, ca si ‘nostru, $i iaté acum viindu de fa 4 cines cu marturii sai insu-mi Domnie Me li-am luat samma foarti cu aminuatl sien mérturiia intaiu a egumenului si apot ae yea Portarescului si dupa cum scriu or eee crezut c& sintu une, cAct acei dot marturi Oe St ot egumenului marturistiscu c& de cand Cunet i iia aceia Trabu- pe calugarii de Golaia stapanind pesti tot oe ora Bee jénii, iar marturiia ce-au avut acesti oame an Me cari Ta Tescului dela patra oameni megies! de a Le aac ailus si fata serie cd acei marturi, pe CUM 3” ON costora: lor, inci mai innainte de C' ji s'au robi tunetchii s'au Tol Ne mosie la part gi s’au rasérit-niamul Portéresculul dipe ace ™

S-ar putea să vă placă și