FOATE ROMRMEASCK DE OF SOX NIH $T TH ORMART: (Hapresco com manoucliteel ee . ui,9 Roo MA is G.Morin, 6 | dnoungtlenta gf poete -Dosune fereqte!~ fat noes putea si devind ou t o ts de rugind.Pearte sisesata) seeds a 6 gi e abia ca un 2 sae ea eo Vas e & Erne eee e Paras ee ey ae oe Qe7.GOm=ruseasck: gi orice pér. Pideod Betta (3, ee ae Ta RaSE MENS TEASE ts sViTEbUs i Sastuna) dupa praere: pices eaulnd mucctlsse mascd 1¢e0logio’ ee aeseces | ace desire democrat: ‘ineipii sau ye Primiz amenintat: de suntos! aa. ‘omAinid nu=si M face, evident ai Doate s, faerie altfel,au i Tilnted etnice rom— din acole intuitis geniale a ne fonalseee Ad males & de- deia Bucure: manewrat! oresa,aa ere a admpotriv: bievol Maniv-) ed e¢ mai Important’ Dole dacs saivarea atat de pe ndi ne Arivine€ine micgt a BA mowiin”ale lui Daudet,instructiva po fi de hoindrea- eo Lint étitt,o da pe Fire gte, 0 devor: : timpul,dso% m cumva a ai a Gemaiiiea de eee sui 1 ge iand% ov o vache tr: Ci. onsel de Comuntste sau migoird ice. AS :38 Volz ouzare Cu c § ajung’i.oricum,la oan 2 alos de 0 45 prési,ca perieuls zleg jast,ou intui- Romublica Federal a EI. ne aa are ona ie gactiaet ta de Bre a Spee Eee 7 Shot sft ca prin aceasta oi itia do favt sau,oum am spune,ou Mm abuzat .conjunctura=, m 2a 1933. Doporui gefman lea ales’ po r,ca singnra aitema ioilS,in faga demooratiel impotente a Repu- i dela Weimar 6 Sep 3 arsat vaturiie asupra democrat» 2A am se va ceda presiunilor mos Snpormingerse, sem ta victorie a acess aie EAD a ee santa on joomL sori Eee siap tS 1 - [we 208! a mM ‘Ss 2 oriu ci bes pagans ae! e392 So ar Ve "dndanit onadaem exi9 inbersivionalisa toom Sinere abate tap c apne avictsen mute é soigazen ort a oe oasr emer ere ba 8 - 4 garnet: ee yo opens Steed “Soeaterat. in aparen(’, gee irate Bongant: Male poiitccss ¢:tirce britaniog ek paeurt oe oes ane ee poriale-y Beihai aecaalicte Gin Reais! parece ueorest 20 ae coe ot fend GEigo-Pre oes ore. Be Pop mnae GGEh ot dation Tabor Sates f- 92 prioca orgt. VATEAé wae RI TKUTART. i, In ziarul frances LA VIE PARISIENNE sut Aizec + ivi eee pe ae B/4,r°48 din 28 Noembrie asupra Mnt@inirii ce a x oc @nbre mareis yanist Tez’ gi Barbu Le rul cu taraful lui,gisi toareley Pott purteu anteree mari .str@née la Piept legate cu br&e,ou cteivli piele ac misl gi opinei-Fletele lor lum d. groase le c%deau pe ume: tenia lor Berbu ara dati partith in doukt, pieps, aft sub cHoiyia,ce acoperca potseaa 5 Meee ehdead ate Bite plin: 42 inteligen{4 91 voiogie.0and intrarh plert.si se inchinaraé pink Ja pém&nt;li ce “ Alecetndel G¥éu semnalul, si Barbu, Sutore’ sem cu degevul gi > stranie armonie isoucni in sala cea mare si r&sun Fevinetrumentels iMatarilor se compuncau din c vioartsan nain si o cobz% dusizvment cu oosrde pentru acompaiat si care seamtn# totdesuna si cu x, dolina Dups c&teva momenve ,Lisat se soli dréviiindu-se chtre lévtz a4 zises ater tle ,m'a3. #hont sa cunose musics tu; sx te oS s&h oun s @mea’, Sutrauul. itetac,drept res da obmine. Liszt ce puse la ie; ateeul ou soripes fn mini asevilva cu ivusre aminte,fir& a vie: @in veceze po teinicul musicant. Liszt Ince cu un prelua: 3,29; sub dives inspivatiel lui extraordinare,si a incordérii nervilor sei, impro 19 ‘Om mars ungurest 41 obra eanteo lung Act melodios domina meren in mijlcew arpesillor trilarilor gi greubitilor inspkimantitoare care impodobdea i ee ie no tgs2t se scula Sn mijlocul splauzelor fr iwbarcul se duse drept la darsul si,ddnd a Dac ‘ganie.digise roméneste: lu zéndv. meu,st&pane te tog sk dei ‘chocmims Gin nous «Sarbule DEutariile,11 zise Liszt,ce zici de 4 2 +E Ass de framoasé =t%rene -rispanse batrfnul Lautar-. 4 Foie em So me incers sk O c@ny gi eu. Tiszt zfmbi cu un ae: facénd. sem cy capul ci Drimeste - injoarse ciitre taraful s i dus ee puse scyipca la gat ‘gui yuguresc. Mimic mu triluriie niet a ae ee norele: Tepetite mic 4 Acole adorabile trevor: _semibor Wchee-s sunt at2t de o ate pentru a reveni la i Bact Léutarvl ce ox ent ie pe scripoa sa toab& impr ai opera,ce cu un moment m a D ct pe care poate 0 si ie th urms cu Breciziune obsorvSn niantele gi uiténdu-se pdr pt mergea cu c&ntecul 4: neind inima lui Liszu ee, ‘STarsi) eansecul; fiset Th oa gi ymergand drepe ya ebrath oglouros,s ¢ D anbinse si c&idu-i; “Bea .Sarbu rue z qi tulesti inti mare acct mine"! Baxbu moare *. (tigerice'}7 tlie. 195%-p=2) BL MORES? Lo Lo gutee Ae S Ge rAabuntre néera cA mormintul, Spade ve de sense dusman fumegond 2 eee. igrei fiuture cu van / fa de glorii falnic trivm sn _ Span’ eae jarge steaguri triccl ae he ee poporal ere ee reer’ Bree, a she ae « Palme, ares Bobsarie;Colocotr g ecbersitori din contoemporsni- sier og aceiasi fnvergunare 3) tiie os ie apatasex’ in lupta pentru e1ib 4 ae ee Tanapensen%e Greciel moderne Sntlo-4 Exsark a! nails ‘los pentru un popor §- igi 6 creaceu a lor.ao a ANDRE CINISM §I_REA CREDINTX +) _ Ne sflam in al doilea an de rizboi.Generalul BERTHELOT. Lesul ee ag a fost Intotdeauna ‘cea mai eee goes ey * tai $e; i i 2 ee tee Militare,cea dintai Promotie preghtit% in B imediat es printre acecti clevi,el mai truest intomesa Wrenn ed a one ete aeunel 5 st 4 rinine ‘de no uLtat.lu era verbs tmieed Ge Oe eee ee an ,OOr san aes mn. a numai de un sentiment de je © admiratie-ci in tumultul acelei m&ri de voci era ceva Be hacen Ce o de relatiile obismuite Intre popoare.Zeci de ani inainte de-acest riz- ea dile ce ne precedaser% au avit in fayé un ideal si un model care RANA" -indiscutabil,tara pe care Rom&nii au iubit-o cel mai mult. Dups cel de @l doilea r&zboi mondial,am ajuns,refugiat,la Paris.u pot ne c# Ferisul nu'mi-a facut o grandioasd impresile.Stan de atunci fn a tb oras, si poate cel mult Roma £1 Sntrece,dar numai intr'un anumit fel; enii sunt inteligendt gi simpatici,nu ama mi plange de nimic.Dar peste recunose cK nimic nu se acord& cu marea dé vooi ca~ atetia ani inainte,intona cel mai @n?lckrat i i Bi multe ori am impresia c& acest cantec e mai molt pa ee oe eed epvat niciodat# s&% pot citi intr'una.din cele mai mari gazete franceze articol de felul aceluia publicat fn IE MONDE,pe data de 1 August 1953, 1 titlul ROMENIA LA SALZBURG. Nu mi s'a Snt@mplat niciodaté sk citesc,de @ mi @flu aici in Paris,in vreo gazet&,un articol ata@t de naprasnic dis« etuitor fat de vreum neam din lume. = a exist’ francez mai mult sau mai putin cultivat care si nu gtie c& fom@nia 2 fost {era cea mailfrancofild"din lume.Nu discut&m dack aceasta a ost spre binele sau rdul ei,dar asa am apucat noi Rom@nia.Cultura francezti m Special era cea mai rXsp@nditk dintre culturile str#inejnu exista inte- tual care s& nu cunoascd limba francez%,si poate nu exista nicio tara it de bine pus# Ja curent cu ceia ce se petrecea fn Franta.Era aceasta, am spune,un fel de sl&biciume de inim& a Rominiei. Gum toate aceste lucruri sunt bine cunoscute in Franta,ne intrebim dact orul unui asemenea articol e Gntr'!adevir francez,sau vreun frate latin Senegel,Madagascar ori Indachina- esentX,articolul sustine urmXtoare~ lucruri: Boorse din exil,de confesiune democratich, sunt corupti si mpromisi; 2)Ceilalti rom&ni din exil se grupeaz% in jurul unui partid,de ee nazisti,numit"Frontul libert¥4ii"; 3)Romfnii din jar¥ au renun~ la rezistenta,iar elementele muncitoresti sunt pe cale de real& comuni: 6; 4)Rarii oameni,cari reugese s& fugh din tari,vin atrasi de trei msi Spania,care-si face propagand% prin radio Madrid; b)Speranta unui ruzbo: eruciadi; o)Dretrina eee ted Per ate oo at cu mu. al ate dar veninul din el nu e deloc Phiscee hoo aen1 re MOnEE oun gtim cu tetii,e cunoscut ca un ziar eminamente mocratic,Prezent@nd pe democratii romni drept corupti gi compromisi,spu- €,indirect.c% Romimia,ne av@nd demoorati,inceteazé de a mai fi in realite~ te o problem’ pentru Occident. In schimb,ceva gi mai grav,Rom@nia continut & fie naczist,in loc si se demecratizeze,- si atat de ae sunt Rom&nii n erupeazi jumiitate din numtrul lor in jurul unui parti nazist.Ceeace % foarte mult este urm&torul lucru: cum de a auzit reporterul de la e partidul fantom’"Frontul Lidert&tii",c&nd Romfnii din exil ire precist despre acest partid,a cHrui unick see % pirirea Be, es owal francez,sau ceiace va, ae Sntr/adevir cunosgtinte foarte a: ante romfnesti arath a fi mai mult politist decdt mei z qpomanogtt gy decuet,ca Horia Simasem #3rS noroc inceare! si-l imite Gufad Tatkresou, jumitate din emberanta romBneas- fie oata recunoscut de necunoscutul reporter ca"ger"al emigratiei ro Fi? Se poate,dar aceasta nu implio& posibiiitatea de ael imoune Rom§- 50g" .D-1 Horia Sima este un personagiu care,in ochii ccci el mai binevoitor caz este soootit oe oe a cd capzivitate my : Sezcan.Aahed be Mustoiinbvoitort oscidentaii $1 socotese pe de ole o pick chestie sonzational%.Ceiace,din nefericire pen 8 7 bine eastt scrissare,cu care mi suntem de Pate ine ae fi apis gi siarciul parisian ou pricina.; sae tru dansul-nici micar atat nu sta adeverit.Desemnfnd pe 4-1 Sima arent +. ‘torul caré adund jum&tate din emigranta rom@neasck,dupX ce pe cealal . m&tate o consider& corupth gi compromis&’ ,autorul articolului vrea ‘ee acoasth emigratie neserioasu,gi deci punk de lsat fn pace, pentrucx manii din tar&,renunqand la rezisten{&, se Comunizeazk prin elementele cele mai dinamice? mumcitorii. jentinem pirerea c% acest articol m este seris de un francez,ci senegalez sau ceva asemin&tor,pentrucd o asemenea masluire a adevaru un &semonea dispret fath de Romfria nu caracterizeaz% poporul frances §n ce priveste marea gazeth LE MONDE, suntem 1¥muriti ce functie inden te: demoralizerea poporului frencez,derutarea opiniilor,cu jelul une} “dortri,pe prejul Buropei Orientale,cu Sovietele.Aceasta este fata cols is i ui de agzi,LE MONDE fi e orgamal principal,mai important decft ‘MANITS, ier'cei cari scriu acolo fgi'iau cu aroganta titlul de Buropent § $4 continutm. ey dascoperirea mizeriei.Vorbind despre incetarea r tentei ain Rcmama,articolul adaugi ci exist& totug sabotaje individ + execubate dup tipieul clasic al acestor operatii,crganizat dup& un anu . pistem,(u alte cuvinte,vrea s# spun3 cK Rom@nia a renuntat la rezisteny: ‘gar agenjii cin atarh botretin acte izolete de terorism.Repetin, articc - e@ fparte bine ficut,e vorba incontestabil de un reporter bine instruit - meterie de cripts-comunism;el mi face dec&t s& spunk fn aga fel lucruril tneMt cititorul francez s& fie obligat a trage anumite concluzii.Felul 4 gexie 41 ziarului LE MONDE e caracteristic: fn loc s& spunk,de pild%, ma paginh din acelag numir al gazetei:"Sovietele au doborit un avi rican" ,ccmpun urmitorul titlu’mare,in leewl cel mai important al pa ‘ ‘scova Gcuzi wn bombardier americen de a fi violat spatiul rusesc si di a fi atacat avioanele de vanitoare dare ii cereau s& se indeparteze". Te | ‘Pranta nx se sf1h in r&zboi cu Statele Unite,ziarul LE MONDE da.zl faco cesto ducruri in numele"Frantei” gi al"Europei".In realitate,desi $@ intelese cf ar fi un 2iar de"Cabinete",este o biat& foaie de pr -@ sonegeiecilor neo-sovietici.Despre Rom&nia;nu oredem c& eu dreptu ‘spunk ceva ear eae he Buroped face corp cu soarta ei Lc serge? ie olului dé la LE MONDE se face a mi sti de cee vorba, voi 1 geurts, _ : a » pa SpA ROMANEASCK. Democretii din emigranta rom@tneasct, ? L worupyi san. ree ee victime Sle idealismului denocrs mm ercdem cf {1 au cei la LE MONDE,;care"democraticamente" o: § Lului perpetun 120.000.000 de europeni.Dact acegti democrat ve gi compromigi,ei nu fac sH fie altfel dec&t democratia euror es oe get aaron oa ance incase gi vanaitoare.Emigrenta roman - ne ldmurit& asupra acastora,i-a pirMsit lus@ndu-i si-gi ‘le cum se vor pricepe« 2i8MUG. Romania m a fost niciodatk nazistu,nici anex& ne fe mazism.Nationalismal rominese a existat,si 2 fest lem reui=nosc-¥ationalisml vine de 1a mtiune,gi poporul romfn a i fie o matiunc,- aga cum si Franta,a clrei istorie cei de la LE H,pentroct m le apartine,a luptat sk fie o natiune,si sastfel in faveares"Grepturilor omului",Pe baza acestor drepturi,recuno “Pevolutie trancez’,Rominia-s'a constituit ca natiune,fiind P etiona. “| Romania nu a invadat niciodat’ Franta,dupS cum © io 78rd din lume dupi ce veBcuri a luptat cu toste invac. 4h Rominiei si altor popoare din aceasta soni, ttirile din om Piowt culturi gi civilizatie la adupost.Mioiuna din Sco a a Yeproseze Rominiei ci a fost nationalist gi s&-1 care mai i se py vesc,= ou at&t mai putin un aiar ore mi Mirela: popor frances. ¢ 5) WADISI2i. Trectna dela general la particular,lMmurim ch nazis sMici micar d-1 Sima nu este un nacist, ci este un fos’ nationaliste romfnesti-cregtine care sta numit LBGI MH MEWATL.Ne intelogtnd rosturile acestei exceptionale mi ‘a Sea ae de e8,4 remuntet 1a spiritul ei pe care probsb he Gea publicat o carte,de altfel oitati in LE MOND t fas memtre wattle wénd sk da looul demooratilor corup}i a Seman oa wey ews me oe ae ney a 5 2bour dela la ult: ind.Toate aceste nenoroc “fi au ninlo Ge afago ou raciemil,iar insuccesul lui in emisr gate. mat malt dec notoriu.D-1 Sima mu grupes2h niciun f Pomineasckjnu are dec&t o mank de cAmeni convingtee 18 putere-- sau chia: ‘: Srabili si sudece ae eee e&"seful"ve veni la putere enieranta x, taAyie pe sdocoteala lor.Caa ‘ ‘ ta romineasc# © Blodtuith a shila Mee eae 2 tarea noii"formle™ a i ee ee P Aazsemeien, chads ommle” Donte Seino EWA. Contrar celur iy x 2 MONDE... Mistijo o Tezistont® ao Gaebal onan 23 Momps ,reztstenta in René Bisabotaj general a1 praductiol,faout oa enceleneete ee ema urnat he nie o eiul cub-alimenttrii. Petiechios cnro ac oveice Aeponetcnes echip’ comunist® din hasta Pitanii-s6 face cclecttvizards Hi teatian vier alr i586 Ge ivoacH 9 permenonte aces, ae see plat onul prev&zut pentru fe conwinge pe ninanl ae nicks ae int& a Yegimului,care in realitate wstia Tac mercu greve sau apalte 2 oe peivegte pe muncitori,se stic hepa bag Siu um esalteazh depozite.Meinoredéerea regimului fn ete Ss ees oe conditii de sabotaj gene- iene pene la 1/4 ane see io & Bee Coe & petvol,a ctrui extractie divert lenumit! din 2¥eboiad Pace tcadaeee Tier iets doedukentol. ds elor eXprimate de ziarul LE MONDE, LUPTA RO. b wiai cX mi a incetat,dar s'a ad&ncit a i emigrantei, liberats si de : A a9 Andi. deuiocrati ai d-lut Sad,1ugea pontrn coneteuitos uml Gatont ede more) ant onal gi europeand jin vedersa uned ae aoe ca @ m@ing,- lar col din tard sab i “Sforturile sovietice Ge eee ee Re see oe ee as 2 gierului IE MONDE fat de Spania,putem spune cu oS ya CB, deck mu biruia in 1840" Spania lui Franco,nu se gtie da- On ie ND: aaae plictasea is accast% orf pe wndeva prin Si- by iaxrés nu §! ack mi cumva acelag mie uml dintre miile si mii- ‘lerité Spaniel lui Hranco a sc&pat cu viets Pr tim- = Dack micul. gazetirag persifleazk ideia de fein a di. este pentruck.oric&t de incult ar fi-fisi 44 seama de greutatea a- ii cuvint si de semnificatia lui atat ce adeovaté vrenli noastre.o ars pee eee didoia de tolerant’ faq de crimele.sovietice- 7 omer} cu satrapii de dinoslo de cortine de ficr-Ar fi pHeat sk pleras aga protit,mmei pentru o aga ideie nacisca,cum ar fi ridicarea ee impotriva commismiini aveu gi distrugiitor de oament. wetiragul se Grath de ascmeni a Pilnet" Smpotriva Ini Mac-Karthy. a mi Yré2 altceva cecty s% cureye putrega: ovocat de infiltratia n Statele Unite ale Americil,datorité cliruia a transpirat secre- Can : a ZE MONDE nu-i funeyionar in administratia ame- ae 1g 4 uvirti pe Wac-Karthy? Singura ex- jeatic pocibil) &S deckt sceastazautorul articolului discutat se te- @a nu cumva -mitate o consideré corupth si compromist,autorul articolului vrea s% "ee aceast& emigratie neserioasi,si deci bunt de lisat fn pace, pentru -m@nii din ter¥.renuntfnd la rezisten}ti,se comunizeazl prin elementele Cele mai dinamice: mmneitorii- Mentinem ptrerea of acest articol nu este seris de un francez,ci genegalez sau ceva AsemAndtor,pentruck o Asemenes misluire a adevir tum Asemenea dispret fa de Rom@nia nu caracterizeaz% poporul francez 1a? in ce ae marea gazeth LE MONDE,suntem 1hmiriti ce functie indepline +e! demorslizarea poporului francez,derutarea opiniilor,cu telul unéi o- boruri,pe prejul Suropel Orientale,cu Sovietele.Accasta este fata colab r, oOnismului de azi,iB MONDE fi e¢ organul principsl,mal important dect+ (NIPS, dar cai cari seriu acolo igi iau cu aroganté titlul de Buropeni 4 Sk contimitm ou descoperirea mizeriei.Vorbind despre incetarea rezis- tentei din Romnia,articolul adaug ch exist% tcmg sabotaje individus executate.dupi tipicul clasic al acestor operetii ,crganizat dupa wm am sistem.Cu alte ouvinte,vrea sX spun ch Rom@nia 4 renuntat la rezisten: @az Agenjii din atari intretin acte izclate de terorism.Repetam,artico _efparte bine f%out;e vorba incontestabil de un reporter bine instruit eee eripte-comunism;el nu face dec®t s& spun in asa fel lucrur: meet cititorul frances s% fie obligat a trege anumite concluzii.Felul @ serie al ziarului LS MONDE < caracteristic: in loc s% spuni,de pild prima pagink din acclag mumtr al gagzetei;"Sovietele au doborit un avi merican",compun urmMtorul titlu mare,in iccvl cel mai important al WMoscoya aouzi un bombardier american de a fi violat spatiul rusesc si 4 * a fi atecat avioanele de v@nktoare care fi cereau si se indepirteze". Franta au se afl fn risboi cn Statele Unite,ciarul LE MONDE da.#1 fe ‘este Iucruri in numele"Pranjei" gi al"Buropei"-In realitate,desi 1: se intelege c& ar fi un ziar Ge"Cabinete”,este o biat% foaie de pro. @ Senegalezilor neo-sevictici-Despre Romfnia,nu credem c& au dreptul “s | ceva Acestia.Rom@nia aparyine Europei face corp ou soarta e: ia jamal ATticolului de la LE MONDE se face a mi sti de ce ¢ vorba, voi Limuri pe iz + " iP. 2. EUTORANE ROMANEASOK. Democrstii din emigranta romfneasc%, ina de a fi a “Seu Compromisi,sunt victime @le idealismului demoor: f fm eredem of 1 au cei de la IE MOMD2,care"democraticamente” ofcr’ SI ilui perpetum 120.000.000 de euroneni.Dach acesti democrati i gi compromigi,oi mu fac s% fie altfel deott democratia euro Lycorapte,c omisé,neputincioas® si vanzktboarc. Emigrants “fiind bine limurith ascpra acestora,i-a purtsit lisandu-i sti-gi i pieatele cum se vor pricene. Sra %) Romania nu 6 fost-nicicdat% nazisté,nici anexk i fe nazism.Nationalismul rominese 2 existat,si a fost nati x ise «Mationalisrml vire de la rajiune,gi poporul rom@n a luptat @ mBtiuns,—- ae cum si Franja,a ofrei istcric cei de la 12 NO! pentruck mm le Peta luptat s% fie o natiune,gi 4 - dn favosres "drerturi wm omlui".Pe baza acestor drepturi,recunos de mares revolutic francez%,Romfnia s'a consticuit ca natiune,tiind pent: Wnetionaliste”.Romnse nu 6 invadet niciodat& Pranta,dups cum ns 0 Garé din luze dupi ce vedcuri a luptat cu tate dinvaziile. it Romtnici 46 - Bet pee R'O SHESTIUNS DE POLITICK BATERNK n 1936 efirmse Corneijiu Coaream. ch in mai ae: iw 008 Ai putin de 48 de ore 8. ee: uate i in Bt t el va face ca Romfnie sk aida @ aliants cu Berlin, Declarayia aceesta,cave igi avea in acea vrome t&lcul ci; idcologia legicnar, cunosouté fais in a unoi migetxi politice ee mari a itul ei du jertf& permancnté -cu sens de nioiun partid politic romfinesc,sau = je decisratii de pol c eral? chiar in ie a ove ma eo a i jeAceast&é afirmatic categori wabue risthlmicita.Cuci dack ea este de mentionat ci tocmai atuneci Titulescw omatice. ca Rusia Sovietick),ma este au cu puterile omunt. impotriva comi~ milui,cate pe Aces vreme t 4 si Gin serioase in~ 193%, revista ALA documenta avautajiize pe cere schern ar fi Zoat desvolbay In acest nglin Codresnu dovedese,;veste orice i povmanenté_penuru +ransfizu- oar yin ca ran a HO= otriva imocrialismelore ‘ui se chema instinttos otal abe oorouirea Cruoii eare fnstinktogire 8 mr Letuly, < rp e eptayis SO- nesocotith atitta amar a 4 YomfinedscheAcoasts era grija otat o fart Lrumoasé ca soarclie a oitan.ea umm act de draptate + age or fi privit stnlevea uma provector > Peagostea iui pentru Libertatea ‘poncarelor ye imperialiste siar fi arétat- cu piannl de colomizare gezmans a ¢ de Snevijorare pemtra 7iito~ $i f¥eut Corneliu Codreamm intro ve 08 @7 niax fi fost,pentru nimic 2 ef ad neame}ut rom de situetic? Na stint an ne as ad i fu © eres avitud ar Yi avat-o,in acest caz,Cupita- ee : une 2-avys leak uri str@nse ott 1 tato fa Pol Polonici prinite au fost inv 1 Jeesyriie german? fei. -socialista- mt € itis s Septembric 1940, inte Migoarea Gin Bucvresti na & syietat .eghtuci,de a) itates 5° hiar 93 cea wn fol. aa re) “ s Sie Wigetrii Lesienare ‘ ni Moja gl ost o Wigeirii fegionare;dacd y= ojim Coereans La egndaceres Romine ti ce tnd: Lave Lae}Drisase: Ave ae sSn! Tarsuri regretui c. ic sdtile gi vidtorul Fainic a Ror arc: iy a oe Roman-revisti septenanact, de mai milti profysort ai seoleloru publice a be eu Y.4Urechta. O}; Pewnitorul Cuze face o visit de curtoasis Saltamlii = ta SQ de Ani Gh-Asdchi.in elude rémancrii i) 28 Clg, Gonstsaires otninaini"irdealul tantr 1 ve ole Ton Bancas Baingsou Citecte 16 Juninea auvela"iémanul Dionis" ee Whit direator a) Bibliotecii centrale air f erieret @ picmurit tui 9 iotan duchinn, ) Ane OBC 5 sonore o suprimabh'Nayiunca comand 3 @ diy glirce prometurk a cideril Elgyne on ‘nuit haz inbiursiares tn"Vorents” Cleveland .2ieral"hmerica" ondator, r-fo: 5 thien cere pebriarmulut din-G—pol 54 inghau a door oe oe um ae ae e - GA pn: = Se. arena Gl ob ie a ee ()8 Patra ceasuri" mitropolitul Cac - Am. aren. bokey série a dota si pringulu = a ‘ atop: are roma: st ea Va. fi redus meare de ealyinizar q ie baeee Wo fathuse vo sil Elisebot: pai ahaak , SotmLoor Rossen Reta : A or losbuse Fou Alea eas Retdonia Romtr’ (Cwuapat!, re Wome eu 120 de zloti +*0) ' Alexenéra odobenee Mot ipioet Benbri: 84 Academies Romane: Pasdeu © ales membru 1a Aca is : met ae Gornolin. Talla Die ee Apdre la Tasi revista bit G a 4g ger Sub conduceres, sucoosiv.a iui Toisboaee i Hlealze eh ore et Sept.(1466)% Stefan cel Mare oumptirl dela stam Bablo! satul Vieewwl te 00 ac alti CRbErogtl,sivl dtrucvte minkstirdd Prina. epte (iL Sy Desosturze co ales menbra ‘le hoa Renfink. a Odobesou sedacteazX in"iatincesea de cuinc"lista de bus lu Beademicu" care a Técut sk riq% de aberatiile Int Diet Lut i multe generatii. Papiu Tlavian,menbri ai Acad.Romfne. iegionseri ou constrait 6 diguri,ca oi impiedice rea Mamu(Valeea) = fitch Costin iingete dela fratele Velisco o sorisoare, anomite dorings soraskérului Solinap Paga dé a-1 gtipe in atu poee cn Yoldova,la curtes noului Doma Constantin 2 a Mwai Insk cromicaral v idsat ce wegels Boloniol ot roving tn tarde ee Ey Sept. (1823): Moare {n satul natal,la Avrig.Ghoorghe Tagis. Sin Andu-gi : Prospe ;pleack din Bucurestis'in picioare,in c&ruta care-1 duce fransilvania:binso mbeagi Yar ss Sepi. (1855): Se stinge de tuberculov% fiica wnici a lui Hasdeu,Tulia, jeutoare de frumcase. versuri franceze. Se nagte) la Senge Ton .g8rbicoama sis, oe pkcuiests fet ade Ye. di cant oa{ 3oariu). de € pseut olle. 5 Se. 1 (1 BB4) 2 Referindw se laScriso: ,Caragiale trimite u Loresct, wn oe cti"Plesa este gata toasi.Cand portati st stvargim bo- dupi datorie?". ee (1479)*% Stefan cedenzt tropolies ewei satele Verescecant priming an sohimb Vicovul ¢2 a re ai direc Put: 1742)% WAnkistizea Hunoruiui cum a sept. st 1632) : Varian © hirotonisit Sia meritats faimé sneftt va Pi tro trintre ¢ei : Be _Wacant al Fatriarite: din O-po: e prilejul Bere eee o Marcle €ss5ct) gree dole curtea lui Sean fobewt at ee ae :); Titlwl unei lucréri satirice.in vers’ ae Sauls: ere ce ae ¥ en porriaee as ‘un apPen o Cal eee le geo pes J sta san Cobza lui Bar: ca, era ser: sofiist 48 ie 25 sere Ggeguers,seciu,an k.-K.tipperatic’ = Me ae etibee): Apere Ja tees fiom conservator Conssi ty yiupea” jun fs sgsou bey snugiele Const.1 ortgere Co Mayrecordat uw! isoin {on Crosngk,cu observagil a os ae ee Aqarwe1i elementare - re Hlabe: ve Petra, fi iB gop, 0rbyso, ins Enea Leto: SER ae a tat B So cepiarke is fes amu pela ceravinteie: "cele se pin® sigh 13? rou autae ae egg a fee fai eee Tisat now Gopi lor ae eee ingk ean: Lubiters re Poonmry pl opiacopul Melchtse= i : igf,in situ osme i-a dat mumele s- ean. Gor eee it baleen spe donald 13,9) ‘Stingires MeaselrsT Slatina tivo tui I&pugneam.s $ Moartes iui eetre Gridigteanu. j Moartpa lal Grigero 6. ootleseu. fon Darba publich prima sa poozie’ Dpidagee, trPsaterato eb aoile ¢ cord Joab naa acon oh pen Le baer gt SO ere, ok 93 2 Ene irarnen pris a Hola sitows ra, ciminarul Enino- aes Ae sanugh ait ohiae a Ta ae ae . terms Goare’ ra egio! alta mad we gost te res: nibat ae aoul 4) sponte ae gence ake paraniie ¢ a “toute ‘fuccesive, cum oe Pea aii eeDo Mu ne agteptan “oniax ela i ‘i vorba,vi considerem"da-al. nostra". : t zanteleg la Mieroumea Cive,ci neinvslectvel : movose abit ai impo de a: 7 ede autov portresniad 2" apaxy. BSeded ontagordi a & gbin totul.ny sviv aproa) o fals& nodoctie, aoumci, coapstonta | ‘80 avervurcazt, aeecie tet fi ocogia 3 Fund? _ downed sus cu antornlei rofer any Vestiterii~ ae 1953. i adiod 2¢ eS BestVLeilor nb ni sd pe 4? 'OBol desbrkoatt esti att ‘aaindl Dy~ 22. Piind) wy esau) “noi ay deem Stine Diertes La int: Tid -btaenis de rand - aver do stu. Logs @ inteleetuciii) de onenic+Oals ‘i tte @ac® dste Sneveith dc un sufiet mosclr’ re ee ei Ma dintr!o Lins @e anteiedsueld A ameguns Sdole unde stigi pros Dine ox ne By Tidicas gonerdyia dola 1s22,iar voi aati 4 se nai bun a Shewt dectt si vkrsati Lacriint)’ o.! ot th ores (eee veatit omitae prin 1 O4 yas #5 fescon @mesteorii oftiouilor ce rind” in: BOLTS i. este noceear baui tiran sh £3 oltit a Tourer eu Peisgoniomi diribre Mietmohe gi Pash ee guar prea meri ot produ Bare i sunk att deo iL birengy reran curcagia ovKra wnor legi new ist Le ty hel Be scia he parrot oud musi ‘eye : aes M Codes) pi ne ce: Cimir tux eal time te Putas purbarc be chiar ge roppeio it, Pelt pe arent, oe (Bpansal ye~ te» melodie gi contimt,re care Radu Gyr léo-a dus a - ou el in morm&nt? ate ot siogt peuretod See ae ee one Reonuate et eatiiea | sau Rosiori? Ce vi impinge sx insultati tocse TacEtomaaor atta aetann : spinge sX insultati tocmei ecea cat i fugii : = mie pee fe Rees Deeeay su vederea yorueltit eageuria do a ; 5 ugiatii de rand de pe intregul nm: md Sigh 68 .- Hinéa cu mult eg an 2 igiisselde'@i ofa fait By Soprano triiese din fonduri; subsidii,solde gi sfu- xr pentruci voni vorba dc trambulint,ca existz it: 7 fn sccoptarea ofrdtigic! cu Ana & 0°. BA mi au Pi rentheeEETune. Ses ot Ey palatul,mogia su sinccure fn consiliile ao Adutnigtxdtic,@4 pentructt de ding’ lor nu so impiica cu nowa dialuctich ispiranti la primi ministri m voti gsi MOTT See etre ake _ Moamonilor dco rand",ci col putin vor fi invitat dela acest Apus -la ae lou o cildurk exagerath ne trimiteti- cx va trebui si so Site senna de re- Wrezentarca proportional’ in organismul do fabricat Logi.chiar de va avea ‘Toe tot fn Doalul Wtropoliei; o& roprozontars in Cariort,o1 cultivatorilor @e grfu sau muncitorilor din petrol,nu mai poate #4 un medic din Capitals Ghier dack e o somitate gi chiar dack are"state do serviciu In cadrul parti- aului! Intro" plogni fe, piduch1 sau praful care te orba2 pe drumrile tarsi" c Gertfele morale si materiale"ale deputatilor gi senatorilor ain"Rominia’ : deri", logica Dv romantsti nu reugeste s% faci nici un fel de legtturt? Apusul acesta -at&t de iubit de Dv-'vA cam rastoarn’ teoria intelectualulut Waspirant legitim fn politick".Cercetati -dack timpul vi pemnite intre o Yomant% Reet Astoria partidclor politice dela vriml rizboi incoace din |“‘Statelc ‘te gi din"protectoarca™Anglie.Voyi avea unele surprize. "LMsarkm noi MMcinal pentru porctiria de Paris"; "Unde sunt domme me- mele noastre cretesti"; "SH vie Dinu sH le ard% viu si natural": Oricum, ) Dele M@nzatu,e prea marc inériigncala de a mami"categorie ropugnanté"pe cei S) Rom@ni cari rostese astfel de fraze,scumpe Be putes spunc.Cind nostalgia os dupe mexole orofostd ,dupt Toonard,sau dupi"flciea b&s8it% de mugte” mm va Wai existaicu toste ch cititordi carpi" ta aduci aminte,Doamn"fgi mai Mane aminte of existeu Atunci,rutin fncuraiat.cu rispuns eu: "Este un cons&te. on Palamarciu,croitor #2 ctnese dupé pantofii de cas% ce-i ar eimediat un glas din fe ne-a inbrerupt discutia:"Nu va vede ba? vreti sé Ziti si voi lanch cit" iicrimile m'au intbugit si ‘gei de 1éngs mine oi a crebuis sine Smprigtien,c4ei apurus arii din Chigindu,s iie~1 yeaeau ch licrémeazk 71 si "a- ‘Ge exau vinovyayi coloneiui Diaconescu(seful I.0.Vedin Basarabia) . HLorescu i ton Palamarciuckt si restul de studen}i dela Facult® §i Teologic.fmpuscati ia masi si ingropati pe dealul FR iGonesc un sxfdktor,pentruck-si varsase sdngele pe f i cine-1 declara asasin si pe acel front 9s plecase Si-gi petreach viata era prezent 21 iZcrlma la picioarele celor ucisi de e Mela oy ea la ed avast. neamilui nostru,cu sfArtec via 25 August,de al}i miri etwl rexs n Bucuresti pant la Yalte vrin tele mai indepirtate uclturi ale Wa vetee ingaurll ceic mai crunty siferinte. Dar dack - : Ma $iies ELOpiior legionare,si a chinurily > Andura dco ier neasticé- nu vom fi fa stare si smilge tai din fg.de yorincasck meritim si pierim pe tot- Gexandru Frunzéfi. te 18 Iniic au Tost impugoati,in é Jilava CaN Cheorghe CH OP . condamaa’ de Tribuna- din bucuresti pertz4 a fi aruncat in ater, in noaptea revelsom- smagazimnl de stat Textiia"din Capital4 mde mai se: tinusc o manisth.Au mai Tost oondannati ja inchisoare Bucur DUMTRU, Dado. itn DOMBROVSCHT Elona ANDREASCT ‘filmess4 ~navural, "ov a arted vine! erafice ruse™- are plordwik", Actul i ; sebele 2 ui 5,pe sforgite. J La + meee ae deschis 2onEre| intern®tional de istoris Eee ENSIEO. la 26 ares ing. DM, cu 1953,D-ma Inge-t i "lose Jona éin' a TROEARD care | a 115 Aagust.tot ia Casa Romantija's comemorat r t.Col.RESSBL citi & ae d-1 ‘@ Rom&nia sorieii i rom @ Sijy U maritats % heim Maing rs care-1 cunoscuse Oe zie ise vukeh LOSt ingropets fn cimitaral i confi pile suportabile ta i anemit d¢ ett Cuno ‘ p.3) sub semastera d-lut Pr tena: — ee es cee t kgs a érogal tan Al Goruanes 1 Y »La toma! Yom nies eaves feces By parints tu- atk stn om: -4 wogter: ree + siert 27 ey ea aye writ am de 3 gilson és Gols eles Harmaa pris a te te geapteub “Satu > poe wn axticol a- pe act vaueg e mit & proteraiud 208 Gisbee 43 aseis:tue 15s * ba GONZACA(Mantove)s*a timut,la 7-9 Septembrie.congresul internat: al tiganilor- * ee Ce ee eT ee Italia, in ultimel. timp ,famility ayocet it gi sculptor siex. ermania:si d-na Dorina GABO #* Pesto Bo de romBnce cisKtorite ou ital: vel i Fal dos file RPR sh parksetsod tatajmajoritatea au fost internate in la dmtentie"de 2 vénl olendéstin la sotid lor 4n Italia. # IL MESSAGGERO din 18 August sorie o& 2 refugiati romini: Yetre 1 ({paro% ntam crede 64 fie"generaiul"..)si Alexandru Gheorgie.din lagkrul Fraschette au fost axesteti la Termole lvi Caracala(Roma) ,fiina surpri m@inile in buzunsre cea mm ie apartineaurlu-1 de mirare ,c&nd nimeni m tereseazs si le Snlesneasch emigrarea,sau micar cumpararea # D-1 GAL onlin refugiat.ne serie amtre altele: .,S51 cum sem de a elozintnm gandit sk mX duc pela comitet oméin.c 0h m4 ye Primi ou vratele deschise,bucuros s# Bite tm Roman -os jit. le unde! Abin mia Va2ut,mi~a spus sourt gi réispicet o'ar fi aucit ¢| - et eg fi trembije: in dreapta siln st@nga ck-i ajith ou mai mult zel toli6i gi ca avare mi are nimié pentru mine,T-am spis gi cu pe ner%sut OH cram nenan°ay de Goud gile,si‘n acelas timp mi gandcam oftre mine :" Poste mii baieta sé nu te ajute. Stile bine p¥rintele of ai fost patru ani spital cu plirenii agctati diun fir de ath si of nu-ti poti pormite lux ®@ ribde de fosme-Si po um e rominag de-al tiu,si ai 1a comt: dea . Pe COL Nevolasi.§i Gack l-au ales pregedinse -continuam ou géndesc- inseama ci-1 consideri just(cei ce l-au ales}si bun la sufle 8nd am terminat inst de gandit,m¥ si guseam in s ou miinile g = Snchics’ gn vrire. nha jean vej@it in urechi:"Pentrn d-ta n'am nimic, Spus ct-i ajut mai mils pe catolici". Peste cateva s4psim@ni am tr: Sa aoard-pe la eomitet.lM-a spus portarul: no-i da munte! Adevirst of ‘iq Homa ere prea cald,dar ce se fac bisti vari vin din lagiire st-gi aranjoze situatia? Dorm pe dincile mn: Imi?" Ca S& bp mei prinim astZel de serisori,ingtiintim pe refugiati parC se ali coum im Olandai oa a4 etio wids si-1 ‘caute.dack ax ates SHHCIU,consilier eciesiasbio al Asocia}iei Itelicnilor cc 20 “izites Sn oursnl) lumilor do vark/toate Jastrele « aiungets din RPR: Cibsli-Catenia, Termini Imorcse-Palc~ Tte a;Pari, Altaniee,;cetyigiiano, Napoli .Gaeta,laterine.Civitavecchi _nene, Firenze, Bologna, Imcca.Arena Pisana, 'lessandria,Tortona, Oni: : . apBresoia,Ohieri,Viceaza ef Caine. tn Lagiire wai‘ suct oir aiienisAlti 12:00C trueso in afara lagtrelor,in timp ce 1500 au i myivae autoriteiite commicte din tari.Parte dintre acegtia sw trite Nuskud 41 Rowicrii dc Vede. Interesant of dintre It: Ti TEMPO din 1 Solie povestes fx bun cu fostul nostra rege 2a sin luc de bani. x } Hegustorn}. o L rege, dus 1p leroun a fostel reginc,- care mumai cu multe gre B*c 6ib6 Sncpoie "Cecace =Sncheie glumet ziarul- va pe. 06 coutinuie a fi fascinanti gi elegartk si a st: 6 mondene din Paris"... f (A amar 4009 de publivatii(nu gtim dact YATRA © ouprinst 17 ) cere 104 cctidiane? 16 1a Roma,l2 ls Milano,8 la Genova, | Navolt. 4 ia Bologna,ctc. Staliand & tetras pavapoartele 1a 1700 tiner! comunisti ¢ ie Sacureyti wurde merseserh nu ou pagaroartale ior oi cu ‘i Be de ceemaat Sovietic din Fiona ES : Be a aportul =: or hi Aid Suibroteotat contre city Atay se 2gi Za Bucuresti,constatiind porso: regi KG BOO. cect @emisia’din organisatie. un comiicat sovietic,existh po lune Sapo oe t mee 6 eee Paras mils: “i es -ioens si junatate Santos aie Roputliea Dom: £ 6 cae i Dominscaas, cu momai 1600 © : .a5 vars - Nemaiputand trage,ca pe Ae tonin care totus fi aperane age eee! Pardsiri a Basarabi G AERE des sdeeee ser ase yOiN, ordinal unel democratii eo etc A sindrapiiyits— a™muldcant ee g'au prostituat in toate chi Dintle, eee adusii-de-vanturi ,duph Boe gcupantului si a slugil: - B progea,sediojcu norod neamal prea date eoppat la 8 enitital penta a, tne : 6 ai a rifuelilor tot va veni.oadnd raus qabautor-Ei na gti sau au ultat @ risplata cuvenit® din partea n nd riul pe eare-1 fac astici fet va pri poo ff outst cacestt as ea natin doftinste,a olred sineurd vinke rom@nesc"-Noi ins ate a gi de ‘oleranth cuba eamu~ Ric care sian eee aioi,dropt memento,numele a aout Reeeeteat = Beieieh poborulul venta san cri ezen, eote on Tesule din ansultares nee Mdemocratii" nostri si peg taae Ak 8 refugiului.9i ar f1 bine - Bein tree vidtortl politic t1iaiule ca chemin tte ee ae tru a-gi da seama co gerpi gi ce jivi guranté interzis,cel puyin pen- ae a ce fries ot Shetty Ae sn, Oaintoaee E S. Pod ney 3 © eT ,Al unei lepidituri din lupa- ae Sita outa ee revista"Viitorul nostru" (al Pere Batons. prelontal Evcsilor pe dearmans Provocatoare.pe ata@t de ee ees ce Pre Comaase Poet mies glemant a ) maldtkti din istorfa noastri chi: Spore Coe eee ee tote chinuit¥,cu vorbe,pe care mumai in sAnul pro. e oe abile familii sfruntatul individ putea si le aud&. Pent: ne 3 2% asupraneaogilor" gi-si permite 3% scric coe ce Romtinla.¢ cobktltue Brreit gi irandilantat Beetons aa il) mardi regi ai neatamMrii oi int ‘nat i eee i i gi intregirii nationale,toti"von Kt | aollern".brimii Britioni, Octavian Goza,poctul ie ce De a nccrk, mevcualut intonacee tresebtl rimacy Sp tates pected Seer Wolce Thlopaveias Lepre aommleue ae corpet siuspes 21 vasmnind ts d 1 cde cor Posingio rogulj si ealizicative tot atat de Secure saogee Pe ja, n casa pirinteasct,pentru Mircea Bli if 3 © tul"Sonst.Vireil Gheorghiu,ba pink si’ Sieece ea ates i ds pans si pentru gazetele ee se ee errsat icronten Sondhcaok', Rouble wilhomce™ caatiniveat nebanin.ve , ee x Unirea" c omens antisemitismalui clerical Sateliots #audce Se cochages siete de Fomida",carc nea jeZuit,s1 inainte de ocupatia miseHlcascH,boeXtitie tiri4} “Bjunse Gi anintegti,tis moar in treackt,oX Sovietele ou guait,in farkju- tele ccle nai orédincioase in vencticl; ajunge sl-ti nanifesti dorinta Bate © scttst sovirelic tensti = popoarolor Polmniale, Snsegio8 Rominia st : ts Bie pulses eye a te vedea improgcat cu inveninatele oleanului obrasnic= +o Spre & arta c@t de"pogromisti” sunt Rom®: eee ees oe ce Pees ec gouel ie uatdohonacee fVittera nostra Popoducs, tn trentusegte,tragnente,tlese cu tAlc,din cfr}ile unui bufon e~ ,Curzio 8] e2 faim entru ext: = les in striinttate,absolut eee ee cede es eae ere Subnl,autoral"Tennioii loviturii de Stat" nu poate £1 lust tn nictun cas m&rturie veridic& gi nici micar in serioseE dispus buntoart Podolea- mi s% publice,in revista ‘calomniatoare,ditirambele fasciste si naziste ale | Acoluing Kurt Suckert-Malaparte,de pe vremea cfnd stgea la $&ta grast a lui ‘Mussolini? Un lucru serios este insk in toath aceasta oueeps 2 5. oath oh Cys db ample circulatic.ca acestes din a chesteyyes Bt Galen, © iumin’ defaverabil asupra poporulul nostru,prezentat oa lup inse- ‘in si so fi soris,intr'o Limb4 uni- © tat do S8ngole miclugeilor evred,- nu pe timpul retragerii din Basarabia(ca si citim ,ae crimele comise 4 wh epizod) .de"oaspetii"evre "pogronigtitea putint altii. Dar aici mai ales vina noastri.cari m ne Gngrijim,coum nu no-am ingrijit nieio-~ a& restabilim adevirul In fata stréinktayli: c&nd acoacta gude,de su- “ori gruel un ¢clopot,este firesc sk se lase SngelatH de basmul cu no- ul"antisemitism"rominssc- iret,cu viclenis lovantint ,Tecdortatie dole Bing! igi mirginegte e considerabild a ne! ? mai ecvent anticomunis- dent& 2 oar iece a celeilalte ls e solidaritates =nco: ie Ace eee magahs oiotapoo B gongejul analtebet tn caus feeto- pmai ales uitine,s¢ interescast da patims si ;f8r8 a fi autorizat,insolentul nas “pi merit elogiile,de altminteri ime- fanzatty nu existt dec@t"bande do a- cu miinile pittate de s&nge","bravi ou