Fişă de lucru 1 COMICUL DE _________________________

TIPĂTESCU, TRAHANACHE
TRAHANACHE: Am citit-o de zece ori poate: o șș tiu pe din-afaraă ! așcultaă : „Scumpa mea Zoe, venerabilul
(adicaă eu) merge deșearaă la îîntrunire (îîntrunirea de alaltaă ieri șeara). — Eu (adicaă tu) trebuie șaă ștau acașaă ,
pentru caă așș tept depeșș i de la Bucureșș ti, la care trebuie șaă raă șpunz pe dataă ; poate chiar șaă maă cheme
miniștrul la telegraf. Nu maă așș tepta, prin urmare, șș i vino tu (adicaă nevaștaă -mea, Joitșica), la cocoșș elul taă u
(adicaă tu) care te adoraă , ca totdeauna, șș i te șaă rutaă de o mie de ori, Faă nicaă ..." (priveșș te lung pe Tipaă teșcu, care
e îîn culmea agitatșiei)
TIPĂTESCU (primblaî ndu-șe îînfuriat): Nu șe poate! O șaă -i rup oașele mizerabilului!... Nu șe poate!
TRAHANACHE (placid): Fireșș te caă nu șe poate; dar tși-ai fi îînchipuit așș a mișș elie... (cu candoare) Bine frate,
îîntșeleg plaștografie, paî naă unde șe poate, dar paî naă aci nu îîntșeleg... Ei, Faă nicaă , șaă vezi imitatșie de șcrișoare! șaă
zici șș i tu caă e a ta, dar șaă juri, nu altceva, șaă juri! (oprindu-șe șș i privind la Tipaă teșcu, care șe primblaă cu
pumnii îîncleșș tatși; cu mirare șș i ciudaă ) Uite-te la el cum șe turburaă ! Lașaă , omule, zi-i mișș el șș i pace! Ce te
aprinzi așș a? Așș a e lumea, n-ai ce-i face, n-avem ș-o șchimbaă m noi. Cine-șș i poate îînchipui paî naă unde poate
merge mișș elia omului!
TIPĂTESCU (acelașș i joc): Mizerabilul!
TRAHANACHE: Ei, dacaă a vaă zut caă nu i șe trece cu mine, șș tii la ce-a ajunș? Mi-a șpuș caă , dacaă nu dau eu
importantșaă lucrului, o șaă -i dea publicul, pentru caă șcrișoarea o șaă șe publice duminicaă la gazetaă șș i o șaă fie
pușaă îîn cercevea, ca ș-o vazaă oricine-o pofti.
TIPĂTESCU (turbat): ÎÎl îîmpușș c! îîi dau foc! trebuie șaă mi-l aducaă aici numaidecaî t, viu ori mort, cu șcrișoarea.
(șe raă pede îîn fund) Ghitșaă! Ghitșaă! Saă vie politșaiul!
TRAHANACHE (dupaă el paî naă îîn fund): Ai putșinticaă ... (îîntorcaî ndu-șe șingur îîn șcenaă ) E iute! n-are cumpaă t.
Aminteri bun baă iat, deșș tept, cu carte, dar iute, nu face pentru un prefect. ÎÎntr-o șotșietate faă raă moral șș i faă raă
printșip... trebuie șaă ai șș i putșinticaă diplomatșie!
TIPĂTESCU (îîntorcaî ndu-șe din fund): Înfamul! Canalia!
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
TRAHANACHE (mergaî nd șpre ușș e, conduș de Tipaă teșcu) : Sș i nu te mai turbura, neicaă , pentru fitece mișș elie.
Nu vezi tu cum e lumea noaștraă ? ÎÎntr-o șotșietate faă raă moral șș i faă raă printșip, nu merge ș-o iei cu iutșealaă ,
trebuie șaă ai (cu finetșaă) putșinticaă raă bdare... (ieșe îîn fund.)

1. Identificaţi tipul de comic predominant în acest fragment.

2. Daţi exemple şi de alte situaţii care stârnesc râsul.

Fişă de lucru2 COMICUL DE ____________________

1. Comentaţi urmaă torul citat: ,,Caragiale este cel mai mare creator de viaţă din întreaga noastră literatură...,
singurul care a făcut concurenţă stării civile.” G. Îbraă ileanu

2. Raportatși fiecare perșonaj la o tipologie umanaă caă reia îîi apartșine, argumentaî ndu-vaă paă rerea:
Sș tefan Tipaă teșcu *îîncornoratul
Zaharia Trahanache *proștul
Agamitșaă Dandanache *omul faă raă perșonalitate
Ghitșaă Priștanda *șlugarnicul
Nae Catșavencu *demagogul politic
Cetaă tșeanul turmentat *naivul
Farfuridi * proștul șș iret șș i ticaă loș
Braî nzoveșcu *orgolioșul

DEMAGOÓ G, -AĂ , demagogi, -ge, ș. m. șș i f. (Rar la f.) Perșoanaă care cautaă șaă -șș i creeze o popularitate prin
dișcurșuri bombaștice, prin promișiuni mincinoașe etc.
Fișa nr.3: COMICUL DE_______________________

NAE CAȚAVENCU
“Vreau ceea ce mi șe cuvine in orașș ul aă șta de gogomani unde șunt cel dintaî i….îîntre fruntașș ii politici”
ZAHARIA TRAHANACHE
”șotșietate”, ”printșip”, ”dipotat”, ”docoment”, ”ceștiuni arzaă toare”, ”Unde nu e moral, acolo e coruptșie”,
”Avetși putșinticaă raă bdare!”
”ÎÎntr-o șotșietate faă raă moral șș i faă raă printșipuri, carevașaă zicaă caă nu le are”
GHIȚĂ PRISTANDA
”șcrofuloșș i la datorie”, ”curat-murdar”, ”curat-mișș el”, ”famelie mare, renumeratșie micaă , dupaă buget”
”bampir”
CETĂȚEANUL TURMENTAT
”Eu cu cine votez?”
AGAMIȚĂ DANDANACHE
,,neicușș orule, puicușș orule”, ,,șș i daă i șș i luptaă , șș i luptaă șș i daă i”
TACHE FARFURIDI
”Îubeșc traă darea...dar uraă șc pe traă daă tori!”
”Traă dare șaă fie, dar ș-o șș tim șș i noi”

Gogoman=(Om) proștaă nac, naă taă raă u.

Renumeratșie= corect remuneratie= Salariu, plataă , remunerare
Scrofuloș= corect șcrupuloș, șcrofuloza e o boala apaă rutaă îîndeoșebi la copii
Mișie= șlujbaă , datorie

Fișa nr.4: COMICUL DE_______________________

1. Caă utaţi îîn dicţionar termenul de la care ește derivat numele lui Pristanda. Explicaţi, prin
comportarea perșonajului, ambele șenșuri ale noţiunii. Dar prenumele Ghiţă ce vaă șugereazaă ?
2. Exiștaă , îîn comedie, şi un perșonaj care nu are nume propriu: Cetăţeanul turmentat. De ce credeţi caă
nu are nume? Pe cine reprezintaă el? Puteţi gaă și şi altaă șemnificaţie pentru turmentat decaî t cea care
șugereazaă baă utura?
3. Etimologia numelui Zoe trimite la îînţeleșul de viaţă. Înterpretaţi, îîn aceșt șenș, firea, caracterul şi
atitudinea Zoei.
4. Ce perșonaje inșeparabile, îîn comedie, poartaă nume derivate de la noţiuni comune îînrudite? Cum
interpretaţi șemnificaţiile reșpective?

TIP, (1, 2, 3) tipuri, ș. n., (4) tipi, -e, ș. m. șș i f. 1. S. n. Obiect care reprezintaă modelul pe baza caă ruia șe
produc alte obiecte de acelașș i fel; prototip. 2. S. n. Individ, exemplar, obiect, fenomen care
întrunește anumite trăsături reprezentative, esențiale pentru un grup întreg de indivizi, de
exemplare, de obiecte etc. de același fel.
PRISTANDÁ, pristandale, ș. f. (Reg.) Numele unui danș popular așemaă naă tor cu braî ul; melodie dupaă care
șe executaă aceșt danș
ZAHARIA, șfaî nt, proroc, preot evreu, tataă l șfaî ntului proroc Îoan Botezaă torul, care, pe caî nd șlujea la
altar, i ș-a araă tat un îînger care i-a șpuș caă șotșia șa, Elișabeta, va nașș te un fiu, deșș i era baă traî naă .
TRAHANÁ, trahanále, ș.f. (îînv.) cocaă fraă maî ntataă cu ou, iaurt șau lapte, trecutaă prin ciur șș i pușaă îîn șupaă .
ZOE – Prenumele de fata Zoe, coreșpunde formei identice de origine greceașca Zoe. Se pare ca aceșt
prenume avea o șemnificatie clara pentru greci, ei utilizand un cuvant identic ca forma ce inșemna
„viata”.
DANDANÁ, dandanale, ș. f. (Fam.) 1. ÎÎntaî mplare neplaă cutaă ; belea, bucluc, îîncurcaă turaă . 2. Zgomot mare,
taă raă boi; petrecere gaă laă g ioașaă . ◊ (ÎÎnv.) Clopot de dandana = clopot de alarmaă . — Din tc. tantana.
AGAMEMNON m. rege din Argoș șș i Mycena (1280 a. Gr.), caă petenia Grecilor îîn raă șboiul Troiei, jertfi pe
fie-șa Îphigenia șș i fu uciș la îîntoarcere de caă tre Egișt, complicele șotșiei șale Clytemneștra.
TURMENTÁT, -AĂ adj. 1. (Liv.) Ametșit de baă uturaă ; beat. 2. Chinuit; îînnebunit. [< turmenta].
tșache s. invar. (pop.) apelativ adresat unui copil mic.
Fișa nr.5: COMICUL DE_________________________________
Pristanda: Şi la mine, coane Faă nicaă , șaă traă iţi! Greu de tot... Ce șaă zici? Famelie mare,renumeraţie micaă ,
dupaă buget, coane Faă nicaă . ÎÎncaă d-aia nevaștaă -mea zice: "Mai roagaă -te şi tu de domnul prefectul șaă -ţi
mai maă reașcaă leafa, caă te praă paă deşti de tot!..." Nouaă copii, coane Faă nicaă , șaă traă iţi! nu mai puţin...
Statul n-are idee de ce face omul acașaă ,ne cere numai datoria; dar de! Nouaă copii şi optzeci de lei
pe lunaă : famelie mare,renumeraţie micaă , dupaă buget.
Tipătescu: (zaî mbind) Nu-i vorbaă , dupaă buget e micaă , aşa e... decaî t tu nu eşti baă iat proșt; o mai caî rpeşti,
de ici, de colo; dacaă nu curge, picaă ... Laș' caă ştim noi!
Pristanda: Ştiţi! Cum șaă nu ştiţi, coane Faă nicaă , șaă traă iţi! Tocma' dumneavoaștraă șaă nu ştiţi...
Tipătescu: Şi nu-mi pare raă u, dacaă ştii șaă faci lucrurile cuminte: mie-mi place șaă maă șerveașcaă
funcţionarul cu tragere de inimaă ... Caî nd e om de credinţaă ...
Pristanda: De credinţaă , coane Faă nicaă , șaă traă iţi!
Tipătescu: Nu maă uit dacaă șe foloșeşte şi el cu o para, douaă ... mai aleș un om cu o familie grea.
Pristanda: Nouaă șuflete, coane Faă nicaă , nouaă , şi renumeraţie...
Tipătescu: Dupaă buget!...
Pristanda: Micaă , șaă rut maî na, coane Faă nicaă .
Tipătescu: Lașaă , Ghiţaă , cu șteagurile de alaltaă ieri ţi-a ieşit bine; ai traș frumuşel condeiul.
Pristanda: (uitaî ndu-șe pe șine şi raî zaî nd) Curat condei! (luaî ndu-şi numaidecaî t șeama,naiv.) Adicaă te,
cum condei, coane Faă nicaă ?...
Tipătescu: Contul jidanului ș-a plaă tit la Comitet pe patruzeci şi patru de șteaguri.
Priștanda: (naiv) Da.
Tipătescu: Ei?... ș-a puș patruzeci şi patru de șteaguri?
Pristanda: (cu taă rie) S-a puș, coane Faă nicaă , ș-a puș... Poate unul-douaă șaă le fi dat vaî ntul joș... da' ș-a
puș...
Tipătescu: Patruzeci şi patru?
Pristanda: Patruzeci şi patru îîn cap, coane Faă nicaă .
Tipătescu: (raî zaî nd) Nu umbla cu mofturi, Ghiţaă . Nu m-am plimbat eu la luminaţie îîn traă șuraă cu Zoe şi
cu nenea Zaharia îîn tot oraşul? Tocmai ea, cum e glumeaţaă , zice: "Îa șaă -i numaă raă m șteagurile lui
Ghiţaă "...
Pristanda: (maî hnit) ÎÎmi pare raă u! Tocmai coane Joiţica, tocmai dumneaei, care de!...Saă ne aşteptaă m de
la dumneaei la o protecţie...
Tipătescu: Apoi, ea n-a ziș-o cu raă utate, a ziș-o îîn glumaă . Nu ştie şi nenea Zaharia şiea caă eşti omul
noștru...

Pristanda: Al dumneavoaștraă , coane Faă nicaă , şi al coanii Joiţichii, şi al lui conulZaharia... Ei? Şi le-aţi
numaă rat, coane Faă nicaă ?... Ei? Aşa e? Patruzeci şi patru...

1. Îdentificati tipul de comic predominant in aceșt fragment.

2. Dati exemple și de alte șituatii îîn care moravurile ștarneșc rașul și in care șe identifica aceșt tip de
comic.