PROIECT DE LECȚIE

Disciplina: Limba și literatura română

Clasa: a X- a
Unitatea de învățare: Evoluția romanului postbelic.
Subiectul lecției: Caracterizarea personajului Ilie Mromete, tatăl centru al familiei.
Tipul lecției: lecție de sistematizare și de consolidare a cunoștințelor.
Profesor: Lazar Cristian
COMPETENȚE GENERALE:
1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor, în
diverse situații de comunicare;
2. Folosirea modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea diferitelor
texte literare și nonliterare;
3. Argumentarea scrisă și orală a unor opinii în diverse situații de comunicare.
COMPETENȚE SPECIFICE:
2.1 Analiza principalelor componente de structură, de compoziție și de limbaj specifice
textului narativ;
2.4 Folosirea unor modalități diverse de înțelegere și de interpretare a textelor literare
studiate;
3.2 Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăților proprii.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să:
 precizeze tema romanului și coordonatele acțiunii acestuia;
 ilustreze tehnica de compoziție a romanului;
 descrie imaginea satului românesc din Câmpia Dunării;
 analizeze conflictele care duc la destrămarea familiei lui Ilie Moromete;
 compare imaginea timpului din începutul romanului cu aceea a timpului din
finalul romanului;
 să identifice toate trăsăturile personajului în ipostaza de tată.

1
RESURSE EDUCAȚIONALE:
a) Volumul I al romanului Moromeții de Marin Preda;
b) Capacitățile receptive normale ale elevilor clasei a X-a ;
c) Timp de lucru: 50 de min.

STRATEGIA DIDACTICĂ

1. Metode și procedee: conversația euristică, învățarea prin descoperire,

problematizarea, studiul textului literar.
2. Modalități de evaluare: evaluare frontală, evaluare formativă, evaluare prin
calificative.
3. Mijloace didactice:
a) Limba și literatura română, manual pentru clasa a X-a, Editura Corint,
București, 2004.
b) Fișe cu extrase din opera literară în dezbatere.
4. Material bibliografic:
a) Marin Preda, Moromeții, vol. I, Editura Cartea Românească, București,
1975.
b) Eugen Simion, Scriitori români de azi, Editura Cartea Românească,
București, 1978.

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
2
 I. Organizarea clasei:
- Stabilirea ordinii;
- Notarea absențelor.
II. Verificarea temei (elevii au avut de realizat fișe de lectură în care să
surprindă scenele simbolice ale romanului).
III. Actualizarea unor cunoștințe și impresii de lectură: folosindu-se
conversația și explicația dirijată, elevii sunt solicitați să prezinte:
a) Geneza romanului;
b) Tema romanului;
c) Coordonatele acțiunii romanului;
d) Tehnica de compoziție.
IV. Anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor operaționale:
Profesorul scrie la tablă subiectul lecției Ilie Moromete - tatăl și precizează
obiectivele operaționale urmărite.
V. Captarea atenției: elevii vor urmări scena cinei din filmul Moromeții și
vor observa imaginea tatălui autoritar.
VI. Dirijarea învățării:
a) elevii vor fi solicitați să identifice și alte scene ale romanului în
care apare imaginea tatălui Ilie Moromete (scena întoarcerii
moromeților de la câmp, premierea lui Niculae, tăierea
salcâmului, monologul rostit la piatra de hotar, bătaia cu parul).
b) colectivul clasei va fi împărțit în șase grupe corespunzătoare
celor șase scene simbolice;
c) fiecare grupă va primi câte o fișă de lucru (vezi anexa ) având ca
timp de rezolvare a cerințelor 15 minute.
d) După expirarea timpului de lucru câte un reprezentant din fiecare
grupă va expune răspunsurile, după care, acestea vor fi notate la
tablă (vezi anexa 2).

VII. Evaluare formativă: are loc permanent pe parcursul lecției.

3
VIII. Asigurarea retenției și a transferului: Realizează un eseu de
aproximativ două pagini în care să prezinți imaginea tatălui Ilie
Moromete ca centru al familiei.

4
ANEXA 1

FIȘE DE LUCRU

Grupa 1
Citește cu atenție textul dat și răspunde apoi cerințelor de mai jos:
Familia Moromete se întorsese mai devreme de la câmp. Cât ajunseseră acasă,
Paraschiv, cel mai mare dintre copii, se dăduse jos din căruță, lăsase pe alții să deshame și să
dea jos uneltele, iar el întinsese pe prispă o haină veche și se culcase pe ea gemând. La fel
făcuse și al doilea fiu, Nilă; intrase în casă și dipă ce se aruncase într-un pat, începuse și el să
geamă... ca și când ar fi fost bolnav. Al treilea băiat, Achim, se furișase în grajdul cailor, se
trântise în iesle să nu-l mai găsească nimeni, iar cele două fete, Tita și Ilinca, plecaseră repede
la gârlă să se scalde.
Rămas singur în mijlocul bătăturii, Moromete, tatăl, trăsese căruța sub umbra mare a
celor doi salcâmi de lângă poarta grădinii.

1. Desprindeți din fragmentul dat personajele și ilustrați cu ajutorul citatelor acțiunile

fiecăruia raportându-le la evoluția conflictului.
2. Interpretează observația autorului rămas singur în mijlocul bătăturii, corelând-o de
deznodământul personajului.
Grupa 2
Citește cu atenție textul dat și răspunde apoi cerințelor de mai jos:
Cât ieșeau din iarnă și până aproape de Sfântul Niculaie, Moromeții mâncau în tindă la
o masă joasă și rotundă, așezați în jurul ei pe niște scăunele cât palma. Fără să se știe când,
copiii se așezară unul lângă altul, după fire și neam. Cei trei frați vitregi, Paraschiv, Nilă și
Achim, stăteau spre partea dinafară a tindei, ca și când ar fi fost gata în orice clipă să se scoale
de la masă și să plece afară. De cealaltă parte a mesei, lângă vatră, jumătate întoarsă spre
străchinile și oalele cu mâncare de pe foc, stătea întotdeauna Catrina Moromete, mama vitregă
a celor trei frați, iar lângă ea îi avea pe ai ei, pe Nicilae, pe Ilinca și pe Tita, copii făcuți cu
Moromete.
Moromete stătea parcă deasupra tuturor. Locul lui era pragul celei de-a doua odăi, de
pe care el stăpânea cu privirea pe fiecare. Toți ceilalți stăteau umăr lângă umăr, înghesuiți,
masa fiind prea mică.

1. Cum sunt așezați la masă membrii familiei?

2. Analizează conflictele din interiorul acestei familii.
3. Interpretează structura Stătea parcă deasupra tuturor.

Grupa 3
5
Citește cu atenție textul dat și răspunde apoi cerințelor de mai jos:
- Nilă, zise el, până răsare soarele trebuie să-l trântim la pământ! Hai, pune mâna pe
secure!
- Salcâmul?! Întrebă flăcăul uimit.
Toată lumea cunoștea acest salcâm. Copiii se urcau în el în fiece primăvară și-i
mâncau florile, iar în timpul iernii jucau mija, alegându-l ca loc de întâlnire. ... Când
erau mici, Paraschiv, Nilă și Achim curățau șanțul de zăpadă și gloduri și netezeau
cea mai lungă gheță de prin împrejurimi. Lunecușul pornea de undeva din susul
grădinii și se oprea la rădăcina copacului.
Nilă își dădu pălăria pe ceafă și întrebă încă o dată:
- Salcâmul ăsta? De ce să-l tăiem? Cum o să-l tăiem?
- Într-adins, răspunse Moromete. Într-adins, Nilă, îl tăiem, înțelegi? Așa, ca să se mire
proștii! ....
Salcâmul tăiat străjuia prin înălțimea li coroana lui stufoasă toată partea aceea a
satului; acum totul se făcuse mic. Grădina, caii, Moromete însuși, arătau bicisnici.
1. Ce moment înfățișează fragmentul dat?
2. Ce simbolizează salcâmul?
3. Numește trăsăturile personajului Ilie Moromete, așa cum apar în fragmentul dat.

Grupa 4

6
 Citește cu atenție textul dat și răspunde apoi cerințelor de mai jos:
Moromete nu prea asculta, dar deodată ochii îi rămaseră pironiți pe scenă. El murmură
nevenindu-i parcă să creadă:
- Cocoșilă! Ăla nu e Niculae al meu?
- Premiul întâi la băieți, Moromete Niculae!
Moromete nu se mai îndoi, mai ales că își recunoscuse pălăria pe capul mare al
fiului; gâtuit de emoție tatăl strigă din colțul lui:
- Mă, n-auzi? Scoate-ți pălăria din cap! Și adăugă încet, vorbindu-i lui Cocoșilă:
Săracul de el, nu i-am luat deloc o pălărie și uite că nu a învățat să o porte.
Elevului începură să-i clănțăne dinții; mâna cu care se ținea de catedră îi tremura,
foarte încăpățânat, el încerca totuși să-și spună poezia.
- Ce-are, mă, băiatul tău, de ce nu l-a lăsat să sfârșească? Întrebă Cocoșilă.
Moromete nu-i răspunse. Se smulse din loc și o luă repede spre porta din dosul scenei.
- Mă, ce e cu tine? De ce tremuri?
- Păi azi îmi vine rândul la friguri; nu știi că două zile mă lasă, una mă ia?
- Hai acasă, nu mai sta aici! Spuse Moromete cu același glas apăsat.
Ieșiră la șosea. Copilul mergea zgribulit și din când în când se oprea și-și strângea
brațele clănțănind.
- Uuuu! Brrr! Tăicuțule, mi-e frig rău, tăicuțule!
Pe la jumătatea drumului, băiatul se lăsă deodată pe vine și dinții din gură începu
să-i toace des... clănțănea acum neîntrerupt și gemea; coroana de flori îi căzu în
țărână și cărțile îi alunecară și ele de sub braț.
Moromete se uită în jur zăpăcit și nemaiștiind ce să facă se aplecă și strânse
lucrurile copilului; îi luă coroana de jos cu niște mișcări sfioase … apoi adună cu
aceleași mișcări line cărțile împrăștiate ...
Moromete porni cu băiatl în brațe și mergând se ferea să se uite la copil; vorbea
singur și ca niciodată făcea pași largi și repezi.

1. Ce moment din roman înfățișează fragmentul dat?

2. Ce provoacă uimirea lui Ilie Moromete?
3. Care sunt aici sentimentele lui Moromete față de fiul său Niculae?
4. Ce anume te impresionează din gesturile celor doi.

Grupa 5
7
 Citește cu atenție textul dat și răspunde apoi cerințelor de mai jos:
Am făcut tot ce trebuia, reluă Moromete cu o sforțare, le-am dat tot ce era, la toți,
fiecăruia ce-a vrut ... Ce mai trebuia să fac și n-am făcut? Ce mai era de făcut și m-am
dat la o parte și n-am avut grijă? Mi-au spus ei mie ceva să le dau și nu le-am dat? A
cerut cineva ceva de la mine și eu am spus nu? Mi-a arătat mie cineva un drum mai bun
pentru ei pe care eu să-l fi ocolit? S-au luat după lume, nu s-au luat după mine! Și dacă
lumea e așa cum zic ei și nu e așa cum zic eu, ce mai rămâne de făcut? N-au decât să se
scufunde! Întâi lumea și pe urmă și ei cu ea!

1. Când rostește Ilie Moromete acest monolog?

2. Care este rolul interogațiilor?
3. Își găsește Ilie Moromete vreo vină?

Grupa 6
8
Citește cu atenție textul dat și răspunde apoi cerințelor de mai jos:
Fără să se grăbească, Moromete ridică parul în aer și își făcu vânt. Paraschiv ...când
primi lovitura în cap ridică zadarnic coatele în sus; se prăbuși de pe micul scăunel și se întinse
la pământ cu o expresie de mare uimire pe chip.
După ce îl lovi, în timp ce Niculae și Ilinca țipară îngroziți, Moromete se întoarse spre
Nilă.... Nilă se făcu ghem și întinse mâinile să se apere, strigând mereu cu groază mare:
- Aoleu, tată! Nu da! Nu mai fac!
Moromete îl lăsă, nu pentru că îi era milă, ci ca să se întoarcă spre Paraschiv. Se
întoarse și începu să îl lovească rar și adânc pe unde nimerea. ... Parul îi paraliza cu chibzuială
mâinile, fluierele picioarelor, oasele șoldurilor. Gemea înfundat, se tăvălea pe jos și trupul lui de
om în toată firea, ...îi speriară pe copii....
Atâta timp cât mă vedeți că trăiec, ori faceți cum zic eu, ori dacă nu, să plecați. Am
muncit și am trudit și am luat pământul de la ciocoi ca să trăiți voi mai bine! De ani de zile mă
zbat ca să nu vând din el, să plătesc fonciirea fără să vând, să vă rămâie vouă întreg, orbilor și
sălbaticilor la minte!

1. Care este motivul reacției violente a lui Moromete?

2. Explică conflictul dintre cei trei fii și tată.
3. Care sunt sentimentele pe care le trăiește Ilie Moromete?