a) Alegerea sculei așchietoare – Prezentată în tabelul 2.13.

b) Stabilirea durabilității sculei așchietoare și a uzurii maxim admisibile a sculei

așchietoare: în funcție de tipul sculei ( freză deget ), materialul piesei ( OT 500-3 )
iar diametrul frezei ( D= 60 mm) cu o durabilitate de T= 250 min, iar uzura
maximă adimisă fiind KB= 1,00 mm;
c) Adâncimea de așchiere ap- se determină cu relația:

ap= = = 30 mm
În care D- diametrul frezei
d) Alegerea avansului de așchiere f – în cazul prelucrărilor de degroșare se alege
mai întâi avansul de dinte fd.
În funcție de natura prelucrării (degroșare), adâncimea de așchiere stabilită
anterior ( ap= 30 mm ), lungimea de contact ( t1= 165 mm ), diametrul frezi ( D= 6
mm ), materialul piesei ( Co-29Cr-6Mo ), avansul de dinte are valoarea:
Fd= 0,15 [ mm/dinte ]
Avansul exprimat în mm/rot se calculează cu relația:
F= Fd · z= 0,15 · 5 = 0,75 [ mm/rot ]
În care z, reprezintă numărul de dinți ai frezei.
În cazul de față, avansul calculat poate fi introdus în comanda mașinii
numerice, astfel
Fvr= 0,75 [ mm/rot ]
e) Calculul forțelor de așchiere – se determină componenta principală a forței de
așchiere Ft cu relația:

Ft= Cf · · · [ daN]
Unde kf= k1· k2 · k3 · k4= 0,95
Din tabelul [4]; [5] se aleg:
Cf= 74; xf= 1,0; yf= 0,62; k1=0,60; k2=1,2; k3= 1,1; k4=1,2

Ft= 74 · · · = 1.358 [ daN]

f) Calculul momentului de așchiere- componenta normală pe tăișul principal al
burghiului formează un cuplu Me , care supune burghiul la răsucire, ce se poate
calcula cu relația următoare
Me= CM · DXm·fYm·km [daN.mm]
Unde Km=k1·k2=0,60·1,2=0,72 în funcție de condițiile de așchiere.
Din tabelele prezentate în lucrările 4;5;7;8;9, se aleg:
CM= 30; XM= 2; YM= 0,8; k1=0,60; k2=1,2 și rezultă pentru momentul M e:

Me= 30 · · ·0,72= 20,984 [daN.mm]

g) Verificarea avansului de așchiere- se fac două verificări folosind relațiile:

fadm= [mm/rot]
În care Me este momentul de răsucire admisibil pentru mecanismul de avans;

fadm= [mm/rot]
În care Ff este forța de fambaj ce se determină în acest caz cu relația:

Ff=
În care By= E·Imin; Bx; By- rigiditatea maximă și respectiv minimă;

E= 2 104 daN/mm2 ; Imax,min- momentul de ineție maximă.respectiv minim. În

mm4; cf – coeficientul de siguranță la fambaj; l- lungimea burghiului.
 Follosind toate elementele din Manualul Inginerului Mecanic, Vol III, am găsit
următorul rezultat:
Fadm= 0,60 [ mm/rot] < fvr
După rezistența mecanismului de avans și
Fadm= 0,55 [ mm/rot] < fvr
După rezistența la fambaj.
Prin urmare, regimul de așchiere ales până în acest a fost unul corect
h) Calculul vitezei economice de așchiere Vecaș se face folosind relația

Vecaș = [ m/min ]
În care Cv este coeficientul de corecție ce ține seama de cuplul semifabricat-sculă; mv ; yv ; zv –
exponenți politropici ce țin cont de condițiile de așchiere; kv = k mv · k tv · k ln · k fv

Din tabele [1];[2];[3];[5],[7],[8],[9] resultă:

Kv = 1,30 · 1,0 · 1,0 · 1,0 = 1,3

Cv= 7,2; mv= 0,2; yv= 0,6 ; zv=0,4 ; kTv = 1,0 ; kln = 1,0 ; kfv = 1,0 ; kmv = 1,30
Și calculaând Vecaș rezultă valoarea:

Vecaș = · 1,30 · 1,0 · 1,0 · 1,0 = 6,604 [ m/min ]

Se calculează turația economică de așchiere necaș , folosind relația:

necaș = = = 1.401,4 [rot/min]

i) Stabilirea turației reale de așchiere și vitezei reale de așchiere. Din diagrama
structurală a mașinii CNC rezultă că se poate alege o turație reală nraș dată de cutia
de viteze a mașinii:
nraș = 1.400 [rot/min]
Viteza reală de așchiere Vraș se calculează cu relația:
 Vraș = = = 6,597 [ m/min ]
Se calculează apoi pierderea de viteză ∆v , cu relația:

∆v = · 100 = · 100 = 0,105 %

Deoarece ∆v < 5 %, resultă că regimul de așchiere ales este unul corespunzător.
j) Verificarea puterii de așchiere
Puterea necesară găuririi Paș , se calculează cu relația:

Paș =

În care = 0,9 și rezultă

Pras = = 0,334 [kW]

Deoarece puterea reală necesară găuririi Pras este mult mai mică decât puterea
motorului electric asincron ce acționează lanțul cinematic principal, rezultă că
regimul de așchiere ales este corect.