Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea din Pitesti

Facultatea de Mecanica si Tehnologie


Tehnologia Constructiilor de Masini

Tema de casa

Student : Lica Mihai Adrian


TCM412
ORGANIZAREA ŞI PROGRAMAREA FAВRICĂRII REPERULUI BUCSA

1. Determinarea tipului de producţie


Una dintre metodele de largă circulaţie, utilizată pentru
determinarea tipului de producţie la nivel de reper – operaţie, este
metoda indicilor de constanţă. Aceasta este o metodă cantitativ –
calitativă care ia în considerare gradul de omogenitate şi continuitate în
timp a lucrărilor ce se execută pe locurile de muncă.
- coeficientul tipului de producţie se determină cu relaţia:
Rg
Ki = , unde
tui
Rg = ritmul mediu al fabricaţiei,
tui = timpul unitar al operaţiei i.
Rg=60FN/Ng [min/buc]
FN=z1∙ks·h=260·2·8=4260 ore
Ng=21000 buc
Rg= 60·4260/5000=51,12 [min/buc]
În funcţie de valorile coeficientului K i, operaţiile procesului
tehnologic se încadrează după cum urmează:
Ki  1, producţie de masă (M)
1 < Ki  10, producţie de serie mare (SM)
10 < Ki  20, producţie de serie mijlocie (SMJ)
Ki > 20, producţie de serie mică (Sm)
Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 1 :
Nr. Denumire operaţie tui[min/buc]. Ki Tipul producţiei
crt.
1 Strunjire I 5 10 producţie de serie
mijlocie
2 Strunjire II 4 12 producţie de serie mare

3 Gaurire 2 25 producţie de serie


mijlocie
4 Frezare 4 12 producţie de serie
mijlocie
5 Rectificare I 3 19 producţie de serie
mijlocie
6 Rectificare II 3 17 producţie de serie
mijlocie
7 Control final 2 25 producţie de serie mica

2. Stabilirea formei de organizare a producţiei


Forma de organizare a producţiei se stabileşte astfel:
În cazul în care producţia de serie mică este preponderentă se
alege forma de organizare succesivă.
În cazul în care producţia de serie mijlocie este
preponderentă sau avem de-a face cu un amestec de tipuri de producţie
(mică, mijlocie, mare) se alege forma de organizare mixtă.
În cazul in care producţia de serie mare este preponderentă
se alege forma de organizare paralelă.

Structura tipologică a producţiei, corespunzătoare fabricaţiei reperului


capac , se prezintă în tabelul 2
Structura tipologică,
[%]
Reperul
M SM SMj Sm
Capac 0 14,31 57,17 28,59

Pentru o astfel de structură tipologică se recomandă pentru reperul


capac
- forma de transmitere mixta
3. Stabilirea resurselor de producţie
Stabilirea resurselor de producţie presupune calculul numărului de
maşini-unelte pentru fiecare operaţie. Pentru fiecare maşină se va
determina gradul de încărcare.
Numărul de maşini-unelte pentru fiecare operaţie k se calculează cu
relaţia:
tui
mi = R [buc]
g
Din calcul rezultă, de obicei, m i fracţionar. Pentru a satisface ritmul
Rg, mi se majorează la valoarea întreagă următoare, notată mai.
Pentru o fiecare operaţie k se calculează gradul de încărcare:
mi
Kîi = m
ai
precum şi gradul de încărcare mediu pe ansamblul procesului tehnologic:

 mi   k îi
kîm =
 mai n
unde n este numărul de operaţii.
Valorile calculate ale lui mi, mai, kik, kim pentru cele trei repere
analizate sunt prezentate în tabelul 3
Număru
CAPAC
l Denumire
operaţie operaţiei
i mi mai mîi
1 Strunjire I 0,10 1 0,10
2 Strunjire II 0,08 1 0,08
3 Gaurire 0,04 1 0,04
4 Frezare 0,08 1 0,08
5 Rectificare I 0,06 1 0,06
6 Rectificare II 0,06 1 0,06
7 Control final 0,04 1 0,04
Kîm = 0,065

kîm  
k îi 0,10  0,08  0,04  0,08  0,06  0,06  0,04
  0,065
n 7
4. Determinarea mărimii lotului de fabricaţie
4.1 Determinarea lotului de fabricaţie optim şi a lotului de
fabricaţie economic
Caracte Operatia 1 2 3 4 5 6 7
ristici
Norme tui [min/buc] 4 4 2 4 3 3 2
de timp tpi i [min/lot] 30 20 30 20 30 30 20
Numaru mi [buc] 1 1 1 1 1 1 1
l de
masini
Costuri Funct. m-u, 3 3 2 2 2 2 1,5
de ai[uv/ora]
producti Salariu opr., Si 2 2 1,5 2 2 2 2
e [uv/ora]
Costul Regia SP, Rf Cheltuieli administrative p :
semifabricatul : 25%
ui, Cm: 2 150%
[uv/ora]
Imobilizarea capitalului Costul deplasarii lotului de transport,
circulant,E:0,25[uv/an Ct
investit] 0,5 [uv/lot]

2  Ng  L
No 
 Cm  C1   Z  E
No- lotul de fabricatie optim
Ng - volumul productiei planificate
C1 -costurile curente
Cm –costul semifabricatului
L-valoarea costurilor fixe la nivelul unui lot de fabricatie
Z – este o marime dependenta de forma de transmitere a
reperelor in fluxul de productie
E- este un coeficient care cuantifica costul suportat de
întreprindere ca urmare a imobilizarii capitalului circulant pe
perioada fabricarii unui lot
L=(1+25/100)
(30∙2+20∙2+30∙1,5+20∙2+30∙2+30∙2+20∙2)/60+(30∙3+20∙3+30∙
2+20∙2+30∙2+30∙2+20∙1,5)/60=15,520 [uv/lot]
Cm=2
C1=2+(5∙3+4∙3+2∙2+4∙2+3∙2+3∙2+2∙1,5)/60+(1+150/100)∙
( 5∙2+4∙2+2∙1,5+4∙2+3∙2+3∙2+2∙2)/60=4,77 [uv/buc]
FN=z1∙ks·h=260·2·8=4260 ore
Rg= 60·4160/5000=50 [min/buc]
Zm=[(5-4)+(4-2)+(4-3)+(3-2)+(2-0)]/50=0,14
2  4160  15,520
No   738,21 [buc]
 2  4,77   0,140  0,25
Cea mai apropiata valoare de No (732,21) care satisface conditia
(divizor a lui 4160) este 1040.
Rezulta ca marimea lotului economic de fabricatie este: Ne=1040
[buc]

4.2 Determinarea lotului de transport optim şi a lotului


de transport economic
Marimea lotului optim de transport Nto

2  N ec  N g C t
N to   buc
 N e   C m C 1   L  Z  E

2  1040  4160  0,5


N to   132,25 buc 
1040   2  4,77   15,520  0,140  0,25
Marimea lotului economic de trasnsport,Ntec
Valoarea Nto rezultata pentru marimea lotului de transport
trebuie rotunjita, in plus sau in minus, la un numar intreg, care sa
permita lansarea unui numar intreg de loturi de transport
(Nec/Ntec=intreg).
Cea mai apropiata valoare de Nto (132) care satisface conditia
anterioara (divizor al lui 1040) este 130.

5. Determinarea parametrilor de programare şi conducere


operativă a producţiei
Numărul loturilor de fabricaţie, ne, şi de transport, nte;
L = Ng/Nec=4160/1040=4 loturi de fabricatie
l = Nec/Ntec=1040/130=8 loturi de transport
Durata componentei tehnologice a ciclului de fabricaţie, TC;

Tc=130∙23+(1040-130)∙[( 5-4)+(4-2)+(4-3)+(3-2)+(2-0)]=9360
[min]=156[ ore]
Perioada de repetare a loturilor de fabricaţie, Tr ;
Tr = Fn/L=4160/4=1040 [ore]
6. Ordonanţarea fabricaţiei şi întocmirea documentaţiei
grafice de programare – conducere a producţiei
Productivitatea orară a operaţiilor, w0i;
Woi=60miad/tui
W1=60/5=12,5
W2=60/4=15
W3=60/2=30
W4=60/4=15
W5=60/3=20
W6=60/3=20
W7=60/2=30

Durata de execuţie a lotului economic, DNi;

60  1040
DN 1   4992
12,5

60 1040
DN 2   4160
15
60  1040
DN 3   2080
30
60  1040
DN 4   4160
15
60  1040
DN 5   3120
20
60 1040
DN 6   3120
20
60 1040
DN 7   2080
30

Durata de execuţie a lotului de transport, DNti ;

60  130
DNt1   624
12,5

60 130
DNt 2   520
15
60 130
DNt 3   260
30
60 130
DNt 4   520
15
60  130
DNt 5   390
20
60  130
DNt 6   390
20

60 130
DNt 7   260
30

Decalajul între momentele de început ale operaţiilor DNi, i+1;

1) w1 < w2 D1, 2 =4992-4160+624=1456 [min]


2) w2 < w3 D2, 3 =4160-2080+260=2340 [min]
3) w3 > w4 D3, 4 =260 [min]
4) w4 < w5 D4, 5 = 4160-3120+520=1560 [min]
5) w5 < w6 D5, 6 =390 [min]
6) w6 < w7 D6, 7 = 3120-2080+390=1430 [min]
Momentul începerii fabricaţiei la operaţia i, Tîi ;
Tîi+1 =Tîi + DNi [min]
Ti1=0
Ti2=0+1456=1456
Ti3=1456+2340=3796
Ti4=3796+260=4056
Ti5=4056+1560=5616
Ti6=5616+390=6006
Ti7=6006+1430=7436

Momentul încheierii fabricaţiei la operaţia i, Tfi ;


Tfi = Tîi + DNi [min]
Tf1 = 0 + 4992 = 4992 [min]
Tf2 = 1456+4160 = 5616 [min]
Tf3 = 3796 + 2080 =5876 [min]
Tf4 = 4056 + 4160 = 8216 [min]
Tf5 = 5616 + 3120 = 8736 [min]
Tf6 = 6006 + 3120 = 9126 [min]
Tf7 = 7436 + 2080 = 9516[min]

Stocurile de producţie neterminată interoperaţii, Pni, i+1

w1 > w2 P1,2 ⁓ 740


w2 < w3 P2,3 ⁓ 455
w3 > w4 P3,4 ⁓ -910
w4 < w5 P4,5 ⁓ 650
w5 < w6 P5,6 ⁓ -910
w6 < w7 P6, 7⁓ 1040
7.Realizarea ciclogramei procesului de producţie.
Nr.o Tii Tfi Timpul Pni,i-1
p. [mi [mi [min] [buc]
n] n]
1 0 499 0
2
2 145 561 740
6 6
3 379 587 455
6 6
4 405 821 910
6 6
5 561 873 650
6 6
6 600 912 910
6 6
7 743 951 1040
6 6