1.

Obiectul şi conţinutul disciplinei de legumicultură

Legumicultura este acea parte a ştiinţelor agronomice care se ocupă de cunoaşterea

caracteristicilor biologice şi ecologice ale plantelor legumicole şi pe această bază
elaborează măsuri tehnologice şi organizatorice care, aplicate în producţie, să determine
obţinerea de recolte mai mari, de calitate superioară, în condiţii de eficienţă economică.

Plantele legumicole sau legumele sunt o categorie de plante alimentare de la care se

consumă unele părţi vegetative (rădăcini, frunze, muguri, tulpini tuberizate, bulbi,
tuberculi, lăstari) sau generative (inflorescenţe hipertrofiate, fructe).

Ca obiect de studiu : obţinerea unor soiuri şi hibrizi F 1 cu însuşiri agroeconomice şi

tehnologice superioare, introducerea unor procedee şi tehnologii perfecţionate de
cultură în câmp, sere şi solarii.

Ca sector de producţie agricolă legumicultura îndeplineşte o importantă funcţie social-

economică, aceea de a furniza o parte din alimentele necesare populaţiei, materie primă
pentru industria conservelor şi produse pentru export.

Domeniile cele mai apropiate de legumicultură se numără: botanica, fiziologia plantelor,

climatologia, ecologia, agrotehnica, agrochimia, pedologia, fitotehnia, protecţia
plantelor, managementul, marketingul.

2. Importanţa alimentară a legumelor

Legumele sunt produse alimentare suculente, cu un conţinut ridicat de apă, fiind

alimente hipocalorice care scad aportul substanţelor energetice în dietă, împiedicând
creşterea supraponderală.

. Un consum mediu de 400 g legume/zi asigură între 3,3 şi 6% din necesarul zilnic de
3000 kcal al unui om matur.Legumele sunt apreciate, însă, pentru conţinutul lor ridicat în
vitamine şi săruri minerale.

3.Importanta alimentara a legumelor (vitaminele)

Vitaminele sunt substanţe necesare menţinerii vieţii şi desfăşurării normale a funcţiilor

biologice ale organismului. Insuficienţa de vitamine în hrană cauzează oboseală,
irascibilitate, astenie, scăderea capacităţii de muncă şi chiar oprirea creşterii la tineret
sau scurtarea vieţii. Legumele şi fructele sunt sursele principale de vitamine în hrana
omului.

Vitaminele se clasifică în două grupe:-> hidrosolubile: vit B, C,PP,P

-> liposolubile: A,K,E

Vitamina C: Are efect antiscorbutic, constituind în acelaşi timp un factor

antioxidant puternic.
 Vitaminele din complexul B favorizează metabolismul glucidic, buna
funcţionare a sistemului nervos şi sinteza hemoglobinei

Vitamina PP sau B3 (nicotinamida sau niacina) constituie un factor

antipelagros prevenind apariţia unor leziuni cutanate.

Vitamina P :ardei, rosii,spanac , salata si impreuna cu vit C constituie un

factor antiascorbic.

Vitamina A are efect antixeroftalmic, în protejarea şi vindecarea ţesuturilor

epiteliale, în creştere şi reproducţie. Reprezintă un factor de întinerire, reglând şi
tensiunea arterială.

Vitamina K (filochinona) se găseşte în cantităţi de 2-4 mg/100 g s. p. în

unele legume (conopidă, morcov, varză) şi are o acţiune antihemoragică.

Vitamina E (tocoferolul) se găseşte în frunzele de spanac, varză precum şi

în ţelină, usturoi, mazăre în cantităţi de 1-6 mg/100 g s. p. şi are acţiune
antisterilică.

4.Importanta alimentara a legumelor(saruri minerale si alte subt)

Dintre acestea cele mai importante sunt calciul, fosforul, fierul apoi
magneziul, sulful, clorul, cuprul şi zincul.

Legume cu continut ridicat de :

-Calciu: Spanacul, varza, fasolea

-Fosfor: Mazarea, Fasolea, Varza de Bruxelles, gulia, spanacul

-Fier: Sfecla rosie, spanac, conopida

Legumele asigură între 7-10% din necesarul de minerale al organismului şi

împreună cu fructele constituie sursa principală de potasiu din alimentie.

Hormonii şi enzimele sunt o altă categorie de substanţe care se găsesc în legume.

Mazărea, fasolea, morcovul, varza conţin hormonul tisular (acetilcolina) iar
usturoiul şi ţelina conţin hormoni sexuali.

Substanţele condimentare imprimă unor legume gustul şi aroma plăcute,

constituind excitanţi ai glandelor digestive, care măresc astfel pofta de mâncare şi
uşurează digestia. Din această categorie fac parte acizii organici şi uleiurile
eterice.