.

INGRIJIRI GENERALE
Explorarea functionala a pancreasului
Analiza materiilor fecale se face dupa regimul de proba Schimidt-Strassburger, din evacuarile dintre cele doua
indicatoare de carbuni. Scaunul se trimite la laborator pentru examinari chimice, microscopice si biologice. In B.
INGRIJIRI GENERALE

Explorarea functionala a pancreasului

Analiza materiilor fecale se face dupa regimul de proba Schimidt-Strassburger, din evacuarile dintre cele doua
indicatoare de carbuni. Scaunul se trimite la laborator pentru examinari chimice, microscopice si biologice. In
insuficienta pancreatica, din cantitatea de grasime cuprinsa in regimul de proba, 70-80 % se elimina si cantitatea
de azot din fecale creste de la 1g la 20-30g in 24h. La examenul microscopic, se gaseste o cantitate mare de
grasimi neutre si fibre musculare. Nucleii din fibrele nedigerate sunt intacti neputand fii atacati decat de sucul
pancreatic. Examenul biologic urmareste determinarea cantitativa a tripsinei si a amializei din fecale, obtinute
dupa o purgatie usoara. Dozarea tripsinei se face dupa metoda Ful Gros prin urmarirea activitatii sale in dilutii
crescande asupra cazeinei. Dozarea amializei se face dupa metoda Wohlgmut prin urmarirea activitatii asupra
amidonului.
Analiza sucului pancreatic uramareste dozarea fermentiilor din continutul lui. Recoltarea sucului pancreatic se
face prin tupajul duodenal. Pentru obtinerea unui suc duodenal bogat pancreatic se injecteaza prin sonda 3ml
eter care declanseaza secretia pancreatica bogata in fermenti.
Dozarea fermentilor pancreatici din sange si urina. Dintre fermentii pancreatici din sange si urina obisnuit se
dozeaza amializa. Metoda se practica in cazurile cu deficit in functia pancreasului. Pentru amializemie se
recolteaza pe nemancate 5-6 ml sange fara substanta anticoagulanta. Pentru amializurie se trimit la laborator
circa 50 ml urina, de preferinta din prima emisie de dimineata.
Rolul asistentei medicale este de a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau sa-si recastige
sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele clipe), prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi
avut capacitatea sau cunostintele necesare si sa indeplineasca aceste functii astfel incat acesta sa-si recastige
independenta cat mai repede posibil.
Raportat la efectele pe care pancreatita acuta le are asupra fizicului si psihicului bolnavului, rolul asistentei
medicale este deosebit de importanta.
Activitatea asistentei medicale trebuie sa acopere totalitatea nevoilor fundamentale ale pacientului (cu ajutorul
echipei de ingrijire sau singura), ghidandu-se dupa un plan de ingrijire care este in functie de starea pacientului,
investigatiile necesare diagnosticarii, interventiile chirurgicale si tratamentul prescris de medic. Acest plan de
ingrijire al pacientului poate necesita o revizuire zilnica sau saptamanala in functie de evolutia starii pacientului.
De la serviciul de internari pacientul cu pancreatita acuta este dus in sectia de terapie intensiva, fapt care
determina cresterea nelinistii bolnavului, al carui psihic este deja marcat de simptomatologia zgomotoasa a bolii
(intoleranta alimentara, varsaturi, durere, etc.). Asistenta medicala trebuie sa caute sa linisteasca pacientul
explicandu-I necesitatea supravegherii permanente, importanta acesteia pentru evolutia bolii, pentru stabilirea
conduitei medicale.
Pacientul, odata cu internarea i se fac o serie de explorari utile precizarii diagnosticului, explorari care pot fi
traumatizante (fibrogastroscopia, recoltarea sangelui prin punctie venoasa), dar care sunt absolut necesare.
Asistenta medicala trebuie sa fie alaturi de pacient staduidu-se sa-i alunge teama, explicandu-i utilitatea si
importanta analizelor.
Bolnavului i se instaleaza o sonda de aspiratie nazo-gastrica pantru a-i pune in rapaustubul digestiv, pentru
limitarea secretiei enzimelor pancreatice.
Sa ajuti bolnavul sa respire
Respiratia bolnavului este afectata de sonda de aspiratie instalata, de aceea, pozitiile bolnavuluyi trebuie alesa
astfel incat sa permita o expansiune maxima a cutiei toracice. Asistenta trebuie sa sesizeze orice modificare a
respiratiei si sa intervina rapid cand este nevoie.
Sa ajuti bolnavul sa se alimenteze si hidrateze
In tratamentul pancreatitei acute unul din principiile de baza este punerea in repaus total a tubului digestiv
(urmarind reducerea la minim a secretiei pancreatice) prin post total si prin instalarea sondei de aspiratie.
Alimentarea si hidratarea bolnavului se va face parenteral prin perfuzii a caror compozitie, volum, ritm de
administrare se stabilesc in functie de nevoi, eliminari, varsta, greutate, etc.
Datorita faptului ca perfuziile sunt aproape permanente se catetirizeaza o vena (in general jugulara) deci apare
necesitatea supravegherii atente a perfuziei pentru a preintampina obstruarea cateterului (prin refluxul sangelui in
stazm).
Sa ajuti bolnavul sa elimine
La bolnavul cu pancreatita acuta operat, trebuie urmarite foarte atent eliminarile din tuburile de dren ce se
instaleaza intraoperator, notand: cantitatea (in ml), culoarea (galben, verde, hemoragic), calitate (seros,
hemoragic, sero-hemoragic, bila, etc.), eventual mirosul si continutul (cheaguri, sechestre). La indicatia medicului
se fac recoltari din lichidele drenate sau chiar din plaga pentru culturi sau controlul amializelor. Aceste recoltari se
fac in conditii de asepsie, pentru a inlatura denaturarea rezultatelor analizelor.
Se uramaresc eliminarile de pe sonda de aspiratie ca volum, continut, culoare.
O mare importanta o are urmarirea eliminarilor produselor de excretie (fecale si urina). Se va incuraja bolnavul sa
aibe o pozitie fiziologica pentru a favoriza o eliminare normala. Capatul patului se poate ridica in timpul folosiri
bazinetului, iar picioarele pot fi sprijinite in pozitie flectata.
Sa ajuti bolnavul sa pastreze o buna postura cand se misca sau sta
Trebuie asezat in pat astfel incat sa-i fie asigurata o repartitie corecta a greutatii si o aliniere corecta, indiferent de
pozitie: decubit lateral, ventral, dorsal sau sezand. Asistenta trebuie sa ajute pacientul sa-si modifice pozitia in
functie de nevoi.
Revenirea escarelor la bolnavii imobilizati se face prin schimbarea frecventa a pozitiei (la doua ore).
Sa ajuti bolnavul sa se odihneasca si sa doarma
Repaosul si somnul depind partial de relaxarea musculara. Suprimarea cauzelor iritative ca: zgomote, mirosuri si
lucruri dezagreabile, precum si suprimarea foamei, pot sa ajute bolnavul sa aiba un somn reparator. Muzica,
lectura, contactul cu o alta persoana pot induce somnul.
Prezenta asistentei medicale in camera in momentul culcarii poate contribui mult la diminuarea tensiunii nervoase
a pacientului.
Sa ajuti bolnavul sa-si aleaga imbracamintea, sa se imbrace si sa se dezbrace
Lipsa de imbracaminte reprezinta o pierdere a libertatii pentru multi,acelasi lucru se intampla daca poarta ceea ce
nu-i face placere. Trebuie remarcat faptul ca interesul pacientilor fata de imbracaminte este interpretat ca un
semn favorabil.

Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze temperatura in limite normale

Temperatura corpului omenesc este mentinuta intre limite normale prin conditiile de mediu si prin portul
imbracamintii adecvate.
Nursingul de baza trebuie sa includa pastrarea unei temperaturi normale in camera bolnavului, a unei atmosfere
confortabile.
Alegerea imbracamintii se face in functie de mediu, tinand cont de influenta pe care o are asupra temperaturii
corpului.
Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze corpul curat, ingrijit, sa aiba tegumente curate
Fiecare pacient trebuie sa beneficieze de conditiile si articolele necesare, cat si de ajutorul necesar pentu
ingrijirea corpului sau.
Frecventa toaletei generale este stabilita in functie de nevoile si dorintele bolnavului si astfel incat pacientul sa
aiba o infatisare curata, sa se previna orice mirosuri dezagreabile sau orice forma de iritare a pielii.
Deosebit de important, la pacientii operati, este mentinerea plagii curate prin controlarea periodica a
pansamentului si, la nevoie, schimbarea lui in conditii de asepsie pentru a evita suprainfectarea.
Sa ajuti bolnavul sa evite pericolele
Boala il priveaza, partial, pe pacient de capacitatea de a evita pericolele. Pacientii cu delir sau psihopatii trebuie
supravegheati in mod deosebit pentru a preintampina suicidul, automutilarea sau lezarea celor din jur.
Tot in cadrul nevoii de a evita pericolele se include si preintampinarea suprainfectiilor.

Sa ajuti bolnavul sa comunice

Separarea de familie, scoaterea din mediul de viata pot induce pacientului o stare de anxietate, de teama.
Acestea se adauga la nelinistea produsa de boala. Asistenta medicala trebuie sa incurajeze bolnavul sa-si
exprime nevoile, nelinistile, sa-si exteriorizeze sentimentele, explicandu-i ca ea nu poate actiona conform
dorintelor sale ( ale pacientului) decat daca le cunoaste.
Sa ajuti bolnavul sa-si practice religia in functie de valorile sale de bine si rau
Trebuie respectate toate principiile religiilor (interdictii alimentare, zile de post sau zile in care este interzisa
munca, etc.). Avand in vedere ca lucreaza cu oamenii, cadrele medicale nu trebuie sa aiba prejudecati legate de
religii si rase.
Sa ajuti bolnavul in munca saaau ocupatii productive
Foarte importanta este reintegrarea pacientului in societate, recuperarea lui completa. Acest lucru trebuie avut in
vedere inca de la internarea in spital uramarind ca pacientul sa-si pastreze sau recastige independenta tuturor
functiilor sale corporale.
Sa ajuti bolnavul in activitatile recreative
Selectionarea activitatilor recreative se face in functie de sex, varsta, grad de inteligenta, experienta si gusturi, de
conditiile si severitatea imbolnavirii, de placerea cu care pacientul participa la modul de recreere sugerat.
Sa ajuti bolnavul sa invete
Pacientul si familia sa trebuie instruiti in legatura cu boala si regimul de viata pe care trebuie sa-l aiba pacientul
dupa vindecare pentru a preintampina remisiunile sau complicatiile tardive.
C. INGRIJIRI SPECIFICE
1. Proces de ingrijire
Definitie - pancreatita acuta reprezinta un sindrom abdominal acut, determinat de leziuni anatomice si functionale
la nivelul glandei care incepand de la congestie si edem pot sa ajunga la hemoragii, necroza si supuratie.
Clasificare:
· pancreatita acuta edematoasa constituie faza de debut a pancreatitei acute;
· pancreatita acuta hemoragica;
· pancreatita acuta gangrenoasa.
Surse de dificulatate
Bolile cailor biliare, boala ulceroasa, gastroduodenitele, alimentatia copioasa bogata in special in grasimi,
obezitatea, alcoolul, sifilisul si arteroscleroza, leziuni la nivelul portiunii ampulare a duodenului sau canalului lui
Wirsung (tumori, inflamatii calculi, ascarizi).
Mecanismul principal
Pancreatita este rezultatul unui dezechilibru functional la nivelul pancreasului sau urmarea unor leziuni
anatomice.
Manifestari de dependenta
Durere in etajul superior al abdomenului cu iradiere in spate, hipocondrul stang. Este uneori atat de intensa atat
poate duce la colaps cardiovascular.
· imobilitate cu radiere dorsala si retrosternala
· varsaturi alimentare, biliare, hemoragice
· meteorism abdominal

Metode de culegere a) Observarea:

Starea generala alterata, faciesanxios, ochi ficsi privind teama, tegumente reci cu transpiratii reci, varsaturi
alimentare bilioase, sughit, meteorism cu suprimarea gazelor. b) Masurarea:
Greutatea corporala, temperatura corporala, tensiunea arteriala, puls (rapid-120 de batai/min), respiratie
(dispnee). c) Interviul:
Furnizarea datelor importante despre aparitia simptomatologiei. d) Surse de informare:
Pacientul, familia, anturajul, documentele (bilet de trimitere, internare), aparatura (cantar, aparat de tensiune,
aparat pentru radiologie pe goli), examen de laborator (analize din sange).

Obiective generale
Ameliorarea durerilor abdominale sa nu prezinte varsaturi, meteorism, sa fie echilibrat hidroelectrolitic, sa invinga
teama. Reintegrarea pacientului in activitatiile socio-economice din viata de zi cu zi.

Plan de ingrijire
1. Nevoia de a respira
Problema: dispnee
Cauza: durere cu caracter colicativ
Obiective: amelioararea, revenirea la o respiratie normala
Interventii autonome: observarea, aprecierea si notara in foaia de observatie a valorilor respiratiei, pulsului si
tensiunii arteriale
Interventii delegate: administrarea de antialgice, pentru combaterea dureri.

2. Nevoia de a manca, a bea

Problema: inapetenta
Cauza: tulburari secretorii, pancreatice, greturi varsaturi
Obiective: combaterea greturilor, varsaturilor, alimentare si hidratare corespunzatoare
Interventii autonome: observarea aspectului, cantitatea si numarul varsaturilor, aprecierea gradului de
deshidratare, alcatuirea unui regim alimentar adecvat
Interventii delegate: administrarea de antimetice si antispastice.
3. Nevoia de a elimina
Problema: alterarea eliminarii intestinale
Cauza: digestie defectuasa datorata tulburarilor biliare si secretorii pancreatici
Obiective: pacientul sa prezinte scaun normal cantitativ si calitativ
Interventii autonome: suparavegherea scaunului si notarea in F.O.
Interventii delegate: administrare de laxative

4. Nevoia de a dormi, a se odihni

Problema: agitatie, frica de durere
Cauza: durere si socogen
Obiective: pacientul sa nu prezinte durere
Interventii autonome: linistirea pacientului si incurajarea lui, asigurarea unui mediu corespunzator pentru odihna
pacientului
Interventii delegate: administrarea de sedative usoare
5. Nevoia de a evita pericolele
Problema: durere socogena, ameteala, cefalee
Cauza: starea generala alterata datorata bolii
Obiective: supravegherea pacientului si sprijinirea lui in satisfacerea necesitatilor
Interventii autonome: imobilizare la pat temporala si imobilizare sub sprijin si supraveghere
Interventii delegate: administrarea de antialgice

2. Studiu pe cazuri
PREZENTARE DE CAZ
(cazul nr. 1)
Domnul P.I., in varsta de 31 de ani, casatorit, de religie ortodoxa, locuieste impreuna cu sotia si copilul lor Fetesti.
P.I. este de meserie lacatus si se transfera de la spitalul din Fetesti, unde a fost operat, la spitalul Sf. Pantelimon
din Bucuresti pe data de 7 II 2003 la ora 12:00 cu diagnosticul pancreatita acuta.
Din discutia cu pacientul aflam ca: nu este fumator, bea 1-2 beri pe zi, este sociabil cu colegii, nu se enerveaza
repede; la 12 ani a facut operatie de apendicita.
Pacientul afirma ca in urma cu o saptamana a aparut intoleranta alimentara, greturi, varsaturi la inceput alimentar
apoi bilioase, dureri abdominale difuze de intensitate crescuta localizata in etajul supraamezocolic, balonari,
tranzit incetinit. La durere pacientul spune ca lua pozitii antalgice (antebratele pe abdomen apasand regiunea
dureroasa) si la administrarea calmantelor (algocalmin, bicarbonat de sodiu), durerile treceau. Pacientul ne afirma
ca avea insomnii si anxietate. Nu prezinta alergii.
La examenul general: inaltime 1,98 m, greutate 124kg.
Tegumente si mucoase: normal colorate
Sistem osteo-tendinos: integru
Sistem muscular: functional
Aparat respirator: torace normal conformat 20 respiratii/min
Aparat cardio-vascular: T.A. 130/70 mm Hg, puls 84 batai/min
Aparat digestiv: intoleranta alimentara, greturi, varsaturi bilioase si hemoragice; tranzit incetinit; dureri difuze
Aparat urinar: normal; mictiuni cu striactii hipocrome
Ficat: hepatomegalie
Glande endocrine: pancreatita acuta
SNC: orientat temporo spatial; R.O.T. prezent
Examen local:
Subiectiv: dureri abdominale intense; intoleranta alimentara; greturi si varsaturi
Obiectiv: meteorism abdominal; aparare musculara in etajul supra-mezocolic
Examene paraclinice:
Ecografie abdominala: ficat usor neomoge, lob drept la rebord, colecist cu dimensiuni normale, fara caliculi; splina
de volum normal; pancreasul nu se vede
Radiografie:
· abdominbala simpla fara nivel hidroaeric
· pleuro-pulmonara: unghiul costo-diafragmatic drept obstruat; diafragm cu mobilitate redusa.
Examene de laborator:
· glucoza 107
· uree 0,61 mg%
· hemograma 15,3
· sodiu 138
· potasiu 4,9
· hematocrit 32,5
· amilaze 1033 uw
Plan de ingrijire
1. Nevoia de a bea si a manca
Semne de dependenta:
· imposibilitate alimentatiei
· greata
· varsaturi
Sursa de dificultate: de ordin fizic - durere
Problema: alimentatie inadecvata prin deficit
Obiectiv: pacientul sa-si puna in repaos absolut tubul digestiv timp de 7 zile
Interventii: rol propriu:
· ajut pacientul in timpul varsaturilor
· invat pacientul sa respire profund
· aplic tratamentul medicamentos (antiemetice, vitamine)
· incurajez pacientul
· reduc sau opresc raportul de lichide si alimente rol delegat:
· Algocalmin - 3 fiole
· Papaverina - 2 fiole
· Vitamina C 500 - 4 fiole
· Cefobid - 2 grame
· Metronidazol un flacon
· H.H.C un gram
· Calciu - 2 fiole
· Ser fiziologic - 4000 ml
· Ringer - 4000 ml
· Glucoza 5% - 3000 ml
Evaluare: Pacientul nu mai prezinta greturi si varsaturi.

2. Nevoia de a elimina
Semne de dependenta: retentie de fecale si gaze
Problema: constipatia
Sursa de dificultate: de ordin fizic-durerea
Obiectiv: pacientul sa aibe tranzit intestinal in limite normale
Interventii:
· determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide
· urmaresc si notez in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor
· administrez la indicatie laxative
· recomand alimente bogate in reziduri
Evaluare: pacientul are tranzit intestinal incetinit.
3. Nevoia de a dormi si a se odihni
Semne de dependenta: adormire dificila
Problema: insomnia
Sursa de dificultate: boala
Obiectiv: pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ in termen de 24h
Interventii:
· invat pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii 15min, inainte de culcare
· administrez medicatia: Fenobarbital o fiola, Diazepan 2 fiole
· identific nivelul si cauza anxietatii
· intocmesc un program de somn corespunzator organismului
· observ si notez calitatea si orarul somnului
Evaluare: pacientul se simte odihnit.
insuficienta pancreatica, din cantitatea de grasime cuprinsa in regimul de proba, 70-80 % se elimina si cantitatea
de azot din fecale creste de la 1g la 20-30g in 24h. La examenul microscopic, se gaseste o cantitate mare de
grasimi neutre si fibre musculare. Nucleii din fibrele nedigerate sunt intacti neputand fii atacati decat de sucul
pancreatic. Examenul biologic urmareste determinarea cantitativa a tripsinei si a amializei din fecale, obtinute
dupa o purgatie usoara. Dozarea tripsinei se face dupa metoda Ful Gros prin urmarirea activitatii sale in dilutii
crescande asupra cazeinei. Dozarea amializei se face dupa metoda Wohlgmut prin urmarirea activitatii asupra
amidonului.
Analiza sucului pancreatic uramareste dozarea fermentiilor din continutul lui. Recoltarea sucului pancreatic se
face prin tupajul duodenal. Pentru obtinerea unui suc duodenal bogat pancreatic se injecteaza prin sonda 3ml
eter care declanseaza secretia pancreatica bogata in fermenti.
Dozarea fermentilor pancreatici din sange si urina. Dintre fermentii pancreatici din sange si urina obisnuit se
dozeaza amializa. Metoda se practica in cazurile cu deficit in functia pancreasului. Pentru amializemie se
recolteaza pe nemancate 5-6 ml sange fara substanta anticoagulanta. Pentru amializurie se trimit la laborator
circa 50 ml urina, de preferinta din prima emisie de dimineata.
Rolul asistentei medicale este de a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau sa-si recastige
sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele clipe), prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi
avut capacitatea sau cunostintele necesare si sa indeplineasca aceste functii astfel incat acesta sa-si recastige
independenta cat mai repede posibil.
Raportat la efectele pe care pancreatita acuta le are asupra fizicului si psihicului bolnavului, rolul asistentei
medicale este deosebit de importanta.
Activitatea asistentei medicale trebuie sa acopere totalitatea nevoilor fundamentale ale pacientului (cu ajutorul
echipei de ingrijire sau singura), ghidandu-se dupa un plan de ingrijire care este in functie de starea pacientului,
investigatiile necesare diagnosticarii, interventiile chirurgicale si tratamentul prescris de medic. Acest plan de
ingrijire al pacientului poate necesita o revizuire zilnica sau saptamanala in functie de evolutia starii pacientului.
De la serviciul de internari pacientul cu pancreatita acuta este dus in sectia de terapie intensiva, fapt care
determina cresterea nelinistii bolnavului, al carui psihic este deja marcat de simptomatologia zgomotoasa a bolii
(intoleranta alimentara, varsaturi, durere, etc.). Asistenta medicala trebuie sa caute sa linisteasca pacientul
explicandu-I necesitatea supravegherii permanente, importanta acesteia pentru evolutia bolii, pentru stabilirea
conduitei medicale.
Pacientul, odata cu internarea i se fac o serie de explorari utile precizarii diagnosticului, explorari care pot fi
traumatizante (fibrogastroscopia, recoltarea sangelui prin punctie venoasa), dar care sunt absolut necesare.
Asistenta medicala trebuie sa fie alaturi de pacient staduidu-se sa-i alunge teama, explicandu-i utilitatea si
importanta analizelor.
Bolnavului i se instaleaza o sonda de aspiratie nazo-gastrica pantru a-i pune in rapaustubul digestiv, pentru
limitarea secretiei enzimelor pancreatice.
Sa ajuti bolnavul sa respire
Respiratia bolnavului este afectata de sonda de aspiratie instalata, de aceea, pozitiile bolnavuluyi trebuie alesa
astfel incat sa permita o expansiune maxima a cutiei toracice. Asistenta trebuie sa sesizeze orice modificare a
respiratiei si sa intervina rapid cand este nevoie.
Sa ajuti bolnavul sa se alimenteze si hidrateze
In tratamentul pancreatitei acute unul din principiile de baza este punerea in repaus total a tubului digestiv
(urmarind reducerea la minim a secretiei pancreatice) prin post total si prin instalarea sondei de aspiratie.
Alimentarea si hidratarea bolnavului se va face parenteral prin perfuzii a caror compozitie, volum, ritm de
administrare se stabilesc in functie de nevoi, eliminari, varsta, greutate, etc.
Datorita faptului ca perfuziile sunt aproape permanente se catetirizeaza o vena (in general jugulara) deci apare
necesitatea supravegherii atente a perfuziei pentru a preintampina obstruarea cateterului (prin refluxul sangelui in
stazm).
Sa ajuti bolnavul sa elimine
La bolnavul cu pancreatita acuta operat, trebuie urmarite foarte atent eliminarile din tuburile de dren ce se
instaleaza intraoperator, notand: cantitatea (in ml), culoarea (galben, verde, hemoragic), calitate (seros,
hemoragic, sero-hemoragic, bila, etc.), eventual mirosul si continutul (cheaguri, sechestre). La indicatia medicului
se fac recoltari din lichidele drenate sau chiar din plaga pentru culturi sau controlul amializelor. Aceste recoltari se
fac in conditii de asepsie, pentru a inlatura denaturarea rezultatelor analizelor.
Se uramaresc eliminarile de pe sonda de aspiratie ca volum, continut, culoare.
O mare importanta o are urmarirea eliminarilor produselor de excretie (fecale si urina). Se va incuraja bolnavul sa
aibe o pozitie fiziologica pentru a favoriza o eliminare normala. Capatul patului se poate ridica in timpul folosiri
bazinetului, iar picioarele pot fi sprijinite in pozitie flectata.
Sa ajuti bolnavul sa pastreze o buna postura cand se misca sau sta
Trebuie asezat in pat astfel incat sa-i fie asigurata o repartitie corecta a greutatii si o aliniere corecta, indiferent de
pozitie: decubit lateral, ventral, dorsal sau sezand. Asistenta trebuie sa ajute pacientul sa-si modifice pozitia in
functie de nevoi.
Revenirea escarelor la bolnavii imobilizati se face prin schimbarea frecventa a pozitiei (la doua ore).
Sa ajuti bolnavul sa se odihneasca si sa doarma
Repaosul si somnul depind partial de relaxarea musculara. Suprimarea cauzelor iritative ca: zgomote, mirosuri si
lucruri dezagreabile, precum si suprimarea foamei, pot sa ajute bolnavul sa aiba un somn reparator. Muzica,
lectura, contactul cu o alta persoana pot induce somnul.
Prezenta asistentei medicale in camera in momentul culcarii poate contribui mult la diminuarea tensiunii nervoase
a pacientului.
Sa ajuti bolnavul sa-si aleaga imbracamintea, sa se imbrace si sa se dezbrace
Lipsa de imbracaminte reprezinta o pierdere a libertatii pentru multi,acelasi lucru se intampla daca poarta ceea ce
nu-i face placere. Trebuie remarcat faptul ca interesul pacientilor fata de imbracaminte este interpretat ca un
semn favorabil.

Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze temperatura in limite normale

Temperatura corpului omenesc este mentinuta intre limite normale prin conditiile de mediu si prin portul
imbracamintii adecvate.
Nursingul de baza trebuie sa includa pastrarea unei temperaturi normale in camera bolnavului, a unei atmosfere
confortabile.
Alegerea imbracamintii se face in functie de mediu, tinand cont de influenta pe care o are asupra temperaturii
corpului.
Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze corpul curat, ingrijit, sa aiba tegumente curate
Fiecare pacient trebuie sa beneficieze de conditiile si articolele necesare, cat si de ajutorul necesar pentu
ingrijirea corpului sau.
Frecventa toaletei generale este stabilita in functie de nevoile si dorintele bolnavului si astfel incat pacientul sa
aiba o infatisare curata, sa se previna orice mirosuri dezagreabile sau orice forma de iritare a pielii.
Deosebit de important, la pacientii operati, este mentinerea plagii curate prin controlarea periodica a
pansamentului si, la nevoie, schimbarea lui in conditii de asepsie pentru a evita suprainfectarea.
Sa ajuti bolnavul sa evite pericolele
Boala il priveaza, partial, pe pacient de capacitatea de a evita pericolele. Pacientii cu delir sau psihopatii trebuie
supravegheati in mod deosebit pentru a preintampina suicidul, automutilarea sau lezarea celor din jur.
Tot in cadrul nevoii de a evita pericolele se include si preintampinarea suprainfectiilor.

Sa ajuti bolnavul sa comunice

Separarea de familie, scoaterea din mediul de viata pot induce pacientului o stare de anxietate, de teama.
Acestea se adauga la nelinistea produsa de boala. Asistenta medicala trebuie sa incurajeze bolnavul sa-si
exprime nevoile, nelinistile, sa-si exteriorizeze sentimentele, explicandu-i ca ea nu poate actiona conform
dorintelor sale ( ale pacientului) decat daca le cunoaste.
Sa ajuti bolnavul sa-si practice religia in functie de valorile sale de bine si rau
Trebuie respectate toate principiile religiilor (interdictii alimentare, zile de post sau zile in care este interzisa
munca, etc.). Avand in vedere ca lucreaza cu oamenii, cadrele medicale nu trebuie sa aiba prejudecati legate de
religii si rase.
Sa ajuti bolnavul in munca saaau ocupatii productive
Foarte importanta este reintegrarea pacientului in societate, recuperarea lui completa. Acest lucru trebuie avut in
vedere inca de la internarea in spital uramarind ca pacientul sa-si pastreze sau recastige independenta tuturor
functiilor sale corporale.
Sa ajuti bolnavul in activitatile recreative
Selectionarea activitatilor recreative se face in functie de sex, varsta, grad de inteligenta, experienta si gusturi, de
conditiile si severitatea imbolnavirii, de placerea cu care pacientul participa la modul de recreere sugerat.
Sa ajuti bolnavul sa invete
Pacientul si familia sa trebuie instruiti in legatura cu boala si regimul de viata pe care trebuie sa-l aiba pacientul
dupa vindecare pentru a preintampina remisiunile sau complicatiile tardive.
C. INGRIJIRI SPECIFICE
1. Proces de ingrijire
Definitie - pancreatita acuta reprezinta un sindrom abdominal acut, determinat de leziuni anatomice si functionale
la nivelul glandei care incepand de la congestie si edem pot sa ajunga la hemoragii, necroza si supuratie.
Clasificare:
· pancreatita acuta edematoasa constituie faza de debut a pancreatitei acute;
· pancreatita acuta hemoragica;
· pancreatita acuta gangrenoasa.
Surse de dificulatate
Bolile cailor biliare, boala ulceroasa, gastroduodenitele, alimentatia copioasa bogata in special in grasimi,
obezitatea, alcoolul, sifilisul si arteroscleroza, leziuni la nivelul portiunii ampulare a duodenului sau canalului lui
Wirsung (tumori, inflamatii calculi, ascarizi).
Mecanismul principal
Pancreatita este rezultatul unui dezechilibru functional la nivelul pancreasului sau urmarea unor leziuni
anatomice.
Manifestari de dependenta
Durere in etajul superior al abdomenului cu iradiere in spate, hipocondrul stang. Este uneori atat de intensa atat
poate duce la colaps cardiovascular.
· imobilitate cu radiere dorsala si retrosternala
· varsaturi alimentare, biliare, hemoragice
· meteorism abdominal

Metode de culegere a) Observarea:

Starea generala alterata, faciesanxios, ochi ficsi privind teama, tegumente reci cu transpiratii reci, varsaturi
alimentare bilioase, sughit, meteorism cu suprimarea gazelor. b) Masurarea:
Greutatea corporala, temperatura corporala, tensiunea arteriala, puls (rapid-120 de batai/min), respiratie
(dispnee). c) Interviul:
Furnizarea datelor importante despre aparitia simptomatologiei. d) Surse de informare:
Pacientul, familia, anturajul, documentele (bilet de trimitere, internare), aparatura (cantar, aparat de tensiune,
aparat pentru radiologie pe goli), examen de laborator (analize din sange).

Obiective generale
Ameliorarea durerilor abdominale sa nu prezinte varsaturi, meteorism, sa fie echilibrat hidroelectrolitic, sa invinga
teama. Reintegrarea pacientului in activitatiile socio-economice din viata de zi cu zi.

Plan de ingrijire
1. Nevoia de a respira
Problema: dispnee
Cauza: durere cu caracter colicativ
Obiective: amelioararea, revenirea la o respiratie normala
Interventii autonome: observarea, aprecierea si notara in foaia de observatie a valorilor respiratiei, pulsului si
tensiunii arteriale
Interventii delegate: administrarea de antialgice, pentru combaterea dureri.

2. Nevoia de a manca, a bea

Problema: inapetenta
Cauza: tulburari secretorii, pancreatice, greturi varsaturi
Obiective: combaterea greturilor, varsaturilor, alimentare si hidratare corespunzatoare
Interventii autonome: observarea aspectului, cantitatea si numarul varsaturilor, aprecierea gradului de
deshidratare, alcatuirea unui regim alimentar adecvat
Interventii delegate: administrarea de antimetice si antispastice.
3. Nevoia de a elimina
Problema: alterarea eliminarii intestinale
Cauza: digestie defectuasa datorata tulburarilor biliare si secretorii pancreatici
Obiective: pacientul sa prezinte scaun normal cantitativ si calitativ
Interventii autonome: suparavegherea scaunului si notarea in F.O.
Interventii delegate: administrare de laxative

4. Nevoia de a dormi, a se odihni

Problema: agitatie, frica de durere
Cauza: durere si socogen
Obiective: pacientul sa nu prezinte durere
Interventii autonome: linistirea pacientului si incurajarea lui, asigurarea unui mediu corespunzator pentru odihna
pacientului
Interventii delegate: administrarea de sedative usoare
5. Nevoia de a evita pericolele
Problema: durere socogena, ameteala, cefalee
. INGRIJIRI GENERALE

Explorarea functionala a pancreasului

Analiza materiilor fecale se face dupa regimul de proba Schimidt-Strassburger, din evacuarile dintre cele doua
indicatoare de carbuni. Scaunul se trimite la laborator pentru examinari chimice, microscopice si biologice. In
insuficienta pancreatica, din cantitatea de grasime cuprinsa in regimul de proba, 70-80 % se elimina si cantitatea
de azot din fecale creste de la 1g la 20-30g in 24h. La examenul microscopic, se gaseste o cantitate mare de
grasimi neutre si fibre musculare. Nucleii din fibrele nedigerate sunt intacti neputand fii atacati decat de sucul
pancreatic. Examenul biologic urmareste determinarea cantitativa a tripsinei si a amializei din fecale, obtinute
dupa o purgatie usoara. Dozarea tripsinei se face dupa metoda Ful Gros prin urmarirea activitatii sale in dilutii
crescande asupra cazeinei. Dozarea amializei se face dupa metoda Wohlgmut prin urmarirea activitatii asupra
amidonului.
Analiza sucului pancreatic uramareste dozarea fermentiilor din continutul lui. Recoltarea sucului pancreatic se
face prin tupajul duodenal. Pentru obtinerea unui suc duodenal bogat pancreatic se injecteaza prin sonda 3ml
eter care declanseaza secretia pancreatica bogata in fermenti.
Dozarea fermentilor pancreatici din sange si urina. Dintre fermentii pancreatici din sange si urina obisnuit se
dozeaza amializa. Metoda se practica in cazurile cu deficit in functia pancreasului. Pentru amializemie se
recolteaza pe nemancate 5-6 ml sange fara substanta anticoagulanta. Pentru amializurie se trimit la laborator
circa 50 ml urina, de preferinta din prima emisie de dimineata.
Rolul asistentei medicale este de a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau sa-si recastige
sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele clipe), prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi
avut capacitatea sau cunostintele necesare si sa indeplineasca aceste functii astfel incat acesta sa-si recastige
independenta cat mai repede posibil.
Raportat la efectele pe care pancreatita acuta le are asupra fizicului si psihicului bolnavului, rolul asistentei
medicale este deosebit de importanta.
Activitatea asistentei medicale trebuie sa acopere totalitatea nevoilor fundamentale ale pacientului (cu ajutorul
echipei de ingrijire sau singura), ghidandu-se dupa un plan de ingrijire care este in functie de starea pacientului,
investigatiile necesare diagnosticarii, interventiile chirurgicale si tratamentul prescris de medic. Acest plan de
ingrijire al pacientului poate necesita o revizuire zilnica sau saptamanala in functie de evolutia starii pacientului.
De la serviciul de internari pacientul cu pancreatita acuta este dus in sectia de terapie intensiva, fapt care
determina cresterea nelinistii bolnavului, al carui psihic este deja marcat de simptomatologia zgomotoasa a bolii
(intoleranta alimentara, varsaturi, durere, etc.). Asistenta medicala trebuie sa caute sa linisteasca pacientul
explicandu-I necesitatea supravegherii permanente, importanta acesteia pentru evolutia bolii, pentru stabilirea
conduitei medicale.
Pacientul, odata cu internarea i se fac o serie de explorari utile precizarii diagnosticului, explorari care pot fi
traumatizante (fibrogastroscopia, recoltarea sangelui prin punctie venoasa), dar care sunt absolut necesare.
Asistenta medicala trebuie sa fie alaturi de pacient staduidu-se sa-i alunge teama, explicandu-i utilitatea si
importanta analizelor.
Bolnavului i se instaleaza o sonda de aspiratie nazo-gastrica pantru a-i pune in rapaustubul digestiv, pentru
limitarea secretiei enzimelor pancreatice.
Sa ajuti bolnavul sa respire
Respiratia bolnavului este afectata de sonda de aspiratie instalata, de aceea, pozitiile bolnavuluyi trebuie alesa
astfel incat sa permita o expansiune maxima a cutiei toracice. Asistenta trebuie sa sesizeze orice modificare a
respiratiei si sa intervina rapid cand este nevoie.
Sa ajuti bolnavul sa se alimenteze si hidrateze
In tratamentul pancreatitei acute unul din principiile de baza este punerea in repaus total a tubului digestiv
(urmarind reducerea la minim a secretiei pancreatice) prin post total si prin instalarea sondei de aspiratie.
Alimentarea si hidratarea bolnavului se va face parenteral prin perfuzii a caror compozitie, volum, ritm de
administrare se stabilesc in functie de nevoi, eliminari, varsta, greutate, etc.
Datorita faptului ca perfuziile sunt aproape permanente se catetirizeaza o vena (in general jugulara) deci apare
necesitatea supravegherii atente a perfuziei pentru a preintampina obstruarea cateterului (prin refluxul sangelui in
stazm).
Sa ajuti bolnavul sa elimine
La bolnavul cu pancreatita acuta operat, trebuie urmarite foarte atent eliminarile din tuburile de dren ce se
instaleaza intraoperator, notand: cantitatea (in ml), culoarea (galben, verde, hemoragic), calitate (seros,
hemoragic, sero-hemoragic, bila, etc.), eventual mirosul si continutul (cheaguri, sechestre). La indicatia medicului
se fac recoltari din lichidele drenate sau chiar din plaga pentru culturi sau controlul amializelor. Aceste recoltari se
fac in conditii de asepsie, pentru a inlatura denaturarea rezultatelor analizelor.
Se uramaresc eliminarile de pe sonda de aspiratie ca volum, continut, culoare.
O mare importanta o are urmarirea eliminarilor produselor de excretie (fecale si urina). Se va incuraja bolnavul sa
aibe o pozitie fiziologica pentru a favoriza o eliminare normala. Capatul patului se poate ridica in timpul folosiri
bazinetului, iar picioarele pot fi sprijinite in pozitie flectata.
Sa ajuti bolnavul sa pastreze o buna postura cand se misca sau sta
Trebuie asezat in pat astfel incat sa-i fie asigurata o repartitie corecta a greutatii si o aliniere corecta, indiferent de
pozitie: decubit lateral, ventral, dorsal sau sezand. Asistenta trebuie sa ajute pacientul sa-si modifice pozitia in
functie de nevoi.
Revenirea escarelor la bolnavii imobilizati se face prin schimbarea frecventa a pozitiei (la doua ore).
Sa ajuti bolnavul sa se odihneasca si sa doarma
Repaosul si somnul depind partial de relaxarea musculara. Suprimarea cauzelor iritative ca: zgomote, mirosuri si
lucruri dezagreabile, precum si suprimarea foamei, pot sa ajute bolnavul sa aiba un somn reparator. Muzica,
lectura, contactul cu o alta persoana pot induce somnul.
Prezenta asistentei medicale in camera in momentul culcarii poate contribui mult la diminuarea tensiunii nervoase
a pacientului.
Sa ajuti bolnavul sa-si aleaga imbracamintea, sa se imbrace si sa se dezbrace
Lipsa de imbracaminte reprezinta o pierdere a libertatii pentru multi,acelasi lucru se intampla daca poarta ceea ce
nu-i face placere. Trebuie remarcat faptul ca interesul pacientilor fata de imbracaminte este interpretat ca un
semn favorabil.

Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze temperatura in limite normale

Temperatura corpului omenesc este mentinuta intre limite normale prin conditiile de mediu si prin portul
imbracamintii adecvate.
Nursingul de baza trebuie sa includa pastrarea unei temperaturi normale in camera bolnavului, a unei atmosfere
confortabile.
Alegerea imbracamintii se face in functie de mediu, tinand cont de influenta pe care o are asupra temperaturii
corpului.
Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze corpul curat, ingrijit, sa aiba tegumente curate
Fiecare pacient trebuie sa beneficieze de conditiile si articolele necesare, cat si de ajutorul necesar pentu
ingrijirea corpului sau.
Frecventa toaletei generale este stabilita in functie de nevoile si dorintele bolnavului si astfel incat pacientul sa
aiba o infatisare curata, sa se previna orice mirosuri dezagreabile sau orice forma de iritare a pielii.
Deosebit de important, la pacientii operati, este mentinerea plagii curate prin controlarea periodica a
pansamentului si, la nevoie, schimbarea lui in conditii de asepsie pentru a evita suprainfectarea.
Sa ajuti bolnavul sa evite pericolele
Boala il priveaza, partial, pe pacient de capacitatea de a evita pericolele. Pacientii cu delir sau psihopatii trebuie
supravegheati in mod deosebit pentru a preintampina suicidul, automutilarea sau lezarea celor din jur.
Tot in cadrul nevoii de a evita pericolele se include si preintampinarea suprainfectiilor.

Sa ajuti bolnavul sa comunice

Separarea de familie, scoaterea din mediul de viata pot induce pacientului o stare de anxietate, de teama.
Acestea se adauga la nelinistea produsa de boala. Asistenta medicala trebuie sa incurajeze bolnavul sa-si
exprime nevoile, nelinistile, sa-si exteriorizeze sentimentele, explicandu-i ca ea nu poate actiona conform
dorintelor sale ( ale pacientului) decat daca le cunoaste.
Sa ajuti bolnavul sa-si practice religia in functie de valorile sale de bine si rau
Trebuie respectate toate principiile religiilor (interdictii alimentare, zile de post sau zile in care este interzisa
munca, etc.). Avand in vedere ca lucreaza cu oamenii, cadrele medicale nu trebuie sa aiba prejudecati legate de
religii si rase.
Sa ajuti bolnavul in munca saaau ocupatii productive
Foarte importanta este reintegrarea pacientului in societate, recuperarea lui completa. Acest lucru trebuie avut in
vedere inca de la internarea in spital uramarind ca pacientul sa-si pastreze sau recastige independenta tuturor
functiilor sale corporale.
Sa ajuti bolnavul in activitatile recreative
Selectionarea activitatilor recreative se face in functie de sex, varsta, grad de inteligenta, experienta si gusturi, de
conditiile si severitatea imbolnavirii, de placerea cu care pacientul participa la modul de recreere sugerat.
Sa ajuti bolnavul sa invete
Pacientul si familia sa trebuie instruiti in legatura cu boala si regimul de viata pe care trebuie sa-l aiba pacientul
dupa vindecare pentru a preintampina remisiunile sau complicatiile tardive.
C. INGRIJIRI SPECIFICE
1. Proces de ingrijire
Definitie - pancreatita acuta reprezinta un sindrom abdominal acut, determinat de leziuni anatomice si functionale
la nivelul glandei care incepand de la congestie si edem pot sa ajunga la hemoragii, necroza si supuratie.
Clasificare:
· pancreatita acuta edematoasa constituie faza de debut a pancreatitei acute;
· pancreatita acuta hemoragica;
· pancreatita acuta gangrenoasa.
Surse de dificulatate
Bolile cailor biliare, boala ulceroasa, gastroduodenitele, alimentatia copioasa bogata in special in grasimi,
obezitatea, alcoolul, sifilisul si arteroscleroza, leziuni la nivelul portiunii ampulare a duodenului sau canalului lui
Wirsung (tumori, inflamatii calculi, ascarizi).
Mecanismul principal
Pancreatita este rezultatul unui dezechilibru functional la nivelul pancreasului sau urmarea unor leziuni
anatomice.
Manifestari de dependenta
Durere in etajul superior al abdomenului cu iradiere in spate, hipocondrul stang. Este uneori atat de intensa atat
poate duce la colaps cardiovascular.
· imobilitate cu radiere dorsala si retrosternala
· varsaturi alimentare, biliare, hemoragice
· meteorism abdominal
Metode de c. INGRIJIRI GENERALE
Explorarea functionala a pancreasului
Analiza materiilor fecale se face dupa regimul de proba Schimidt-Strassburger, din evacuarile dintre cele doua
indicatoare de carbuni. Scaunul se trimite la laborator pentru examinari chimice, microscopice si biologice. In
insuficienta pancreatica, din cantitatea de grasime cuprinsa in regimul de proba, 70-80 % se elimina si cantitatea
de azot din fecale creste de la 1g la 20-30g in 24h. La examenul microscopic, se gaseste o cantitate mare de
grasimi neutre si fibre musculare. Nucleii din fibrele nedigerate sunt intacti neputand fii atacati decat de sucul
pancreatic. Examenul biologic urmareste determinarea cantitativa a tripsinei si a amializei din fecale, obtinute
dupa o purgatie usoara. Dozarea tripsinei se face dupa metoda Ful Gros prin urmarirea activitatii sale in dilutii
crescande asupra cazeinei. Dozarea amializei se face dupa metoda Wohlgmut prin urmarirea activitatii asupra
amidonului.
Analiza sucului pancreatic uramareste dozarea fermentiilor din continutul lui. Recoltarea sucului pancreatic se
face prin tupajul duodenal. Pentru obtinerea unui suc duodenal bogat pancreatic se injecteaza prin sonda 3ml
eter care declanseaza secretia pancreatica bogata in fermenti.
Dozarea fermentilor pancreatici din sange si urina. Dintre fermentii pancreatici din sange si urina obisnuit se
dozeaza amializa. Metoda se practica in cazurile cu deficit in functia pancreasului. Pentru amializemie se
recolteaza pe nemancate 5-6 ml sange fara substanta anticoagulanta. Pentru amializurie se trimit la laborator
circa 50 ml urina, de preferinta din prima emisie de dimineata.
Rolul asistentei medicale este de a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau sa-si recastige
sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele clipe), prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi
avut capacitatea sau cunostintele necesare si sa indeplineasca aceste functii astfel incat acesta sa-si recastige
independenta cat mai repede posibil.
Raportat la efectele pe care pancreatita acuta le are asupra fizicului si psihicului bolnavului, rolul asistentei
medicale este deosebit de importanta.
Activitatea asistentei medicale trebuie sa acopere totalitatea nevoilor fundamentale ale pacientului (cu ajutorul
echipei de ingrijire sau singura), ghidandu-se dupa un plan de ingrijire care este in functie de starea pacientului,
investigatiile necesare diagnosticarii, interventiile chirurgicale si tratamentul prescris de medic. Acest plan de
ingrijire al pacientului poate necesita o revizuire zilnica sau saptamanala in functie de evolutia starii pacientului.
De la serviciul de internari pacientul cu pancreatita acuta este dus in sectia de terapie intensiva, fapt care
determina cresterea nelinistii bolnavului, al carui psihic este deja marcat de simptomatologia zgomotoasa a bolii
(intoleranta alimentara, varsaturi, durere, etc.). Asistenta medicala trebuie sa caute sa linisteasca pacientul
explicandu-I necesitatea supravegherii permanente, importanta acesteia pentru evolutia bolii, pentru stabilirea
conduitei medicale.
Pacientul, odata cu internarea i se fac o serie de explorari utile precizarii diagnosticului, explorari care pot fi
traumatizante (fibrogastroscopia, recoltarea sangelui prin punctie venoasa), dar care sunt absolut necesare.
Asistenta medicala trebuie sa fie alaturi de pacient staduidu-se sa-i alunge teama, explicandu-i utilitatea si
importanta analizelor.
Bolnavului i se instaleaza o sonda de aspiratie nazo-gastrica pantru a-i pune in rapaustubul digestiv, pentru
limitarea secretiei enzimelor pancreatice.
Sa ajuti bolnavul sa respire
Respiratia bolnavului este afectata de sonda de aspiratie instalata, de aceea, pozitiile bolnavuluyi trebuie alesa
astfel incat sa permita o expansiune maxima a cutiei toracice. Asistenta trebuie sa sesizeze orice modificare a
respiratiei si sa intervina rapid cand este nevoie.
Sa ajuti bolnavul sa se alimenteze si hidrateze
In tratamentul pancreatitei acute unul din principiile de baza este punerea in repaus total a tubului digestiv
(urmarind reducerea la minim a secretiei pancreatice) prin post total si prin instalarea sondei de aspiratie.
Alimentarea si hidratarea bolnavului se va face parenteral prin perfuzii a caror compozitie, volum, ritm de
administrare se stabilesc in functie de nevoi, eliminari, varsta, greutate, etc.
Datorita faptului ca perfuziile sunt aproape permanente se catetirizeaza o vena (in general jugulara) deci apare
necesitatea supravegherii atente a perfuziei pentru a preintampina obstruarea cateterului (prin refluxul sangelui in
stazm).
Sa ajuti bolnavul sa elimine
La bolnavul cu pancreatita acuta operat, trebuie urmarite foarte atent eliminarile din tuburile de dren ce se
instaleaza intraoperator, notand: cantitatea (in ml), culoarea (galben, verde, hemoragic), calitate (seros,
hemoragic, sero-hemoragic, bila, etc.), eventual mirosul si continutul (cheaguri, sechestre). La indicatia medicului
se fac recoltari din lichidele drenate sau chiar din plaga pentru culturi sau controlul amializelor. Aceste recoltari se
fac in conditii de asepsie, pentru a inlatura denaturarea rezultatelor analizelor.
Se uramaresc eliminarile de pe sonda de aspiratie ca volum, continut, culoare.
O mare importanta o are urmarirea eliminarilor produselor de excretie (fecale si urina). Se va incuraja bolnavul sa
aibe o pozitie fiziologica pentru a favoriza o eliminare normala. Capatul patului se poate ridica in timpul folosiri
bazinetului, iar picioarele pot fi sprijinite in pozitie flectata.
Sa ajuti bolnavul sa pastreze o buna postura cand se misca sau sta
Trebuie asezat in pat astfel incat sa-i fie asigurata o repartitie corecta a greutatii si o aliniere corecta, indiferent de
pozitie: decubit lateral, ventral, dorsal sau sezand. Asistenta trebuie sa ajute pacientul sa-si modifice pozitia in
functie de nevoi.
Revenirea escarelor la bolnavii imobilizati se face prin schimbarea frecventa a pozitiei (la doua ore).
Sa ajuti bolnavul sa se odihneasca si sa doarma
Repaosul si somnul depind partial de relaxarea musculara. Suprimarea cauzelor iritative ca: zgomote, mirosuri si
lucruri dezagreabile, precum si suprimarea foamei, pot sa ajute bolnavul sa aiba un somn reparator. Muzica,
lectura, contactul cu o alta persoana pot induce somnul.
Prezenta asistentei medicale in camera in momentul culcarii poate contribui mult la diminuarea tensiunii nervoase
a pacientului.
Sa ajuti bolnavul sa-si aleaga imbracamintea, sa se imbrace si sa se dezbrace
Lipsa de imbracaminte reprezinta o pierdere a libertatii pentru multi,acelasi lucru se intampla daca poarta ceea ce
nu-i face placere. Trebuie remarcat faptul ca interesul pacientilor fata de imbracaminte este interpretat ca un
semn favorabil.

Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze temperatura in limite normale

Temperatura corpului omenesc este mentinuta intre limite normale prin conditiile de mediu si prin portul
imbracamintii adecvate.
Nursingul de baza trebuie sa includa pastrarea unei temperaturi normale in camera bolnavului, a unei atmosfere
confortabile.
Alegerea imbracamintii se face in functie de mediu, tinand cont de influenta pe care o are asupra temperaturii
corpului.
Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze corpul curat, ingrijit, sa aiba tegumente curate
Fiecare pacient trebuie sa beneficieze de conditiile si articolele necesare, cat si de ajutorul necesar pentu
ingrijirea corpului sau.
Frecventa toaletei generale este stabilita in functie de nevoile si dorintele bolnavului si astfel incat pacientul sa
aiba o infatisare curata, sa se previna orice mirosuri dezagreabile sau orice forma de iritare a pielii.
Deosebit de important, la pacientii operati, este mentinerea plagii curate prin controlarea periodica a
pansamentului si, la nevoie, schimbarea lui in conditii de asepsie pentru a evita suprainfectarea.
Sa ajuti bolnavul sa evite pericolele
Boala il priveaza, partial, pe pacient de capacitatea de a evita pericolele. Pacientii cu delir sau psihopatii trebuie
supravegheati in mod deosebit pentru a preintampina suicidul, automutilarea sau lezarea celor din jur.
Tot in cadrul nevoii de a evita pericolele se include si preintampinarea suprainfectiilor.

Sa ajuti bolnavul sa comunice

Separarea de familie, scoaterea din mediul de viata pot induce pacientului o stare de anxietate, de teama.
Acestea se adauga la nelinistea produsa de boala. Asistenta medicala trebuie sa incurajeze bolnavul sa-si
exprime nevoile, nelinistile, sa-si exteriorizeze sentimentele, explicandu-i ca ea nu poate actiona conform
dorintelor sale ( ale pacientului) decat daca le cunoaste.
Sa ajuti bolnavul sa-si practice religia in functie de valorile sale de bine si rau
Trebuie respectate toate principiile religiilor (interdictii alimentare, zile de post sau zile in care este interzisa
munca, etc.). Avand in vedere ca lucreaza cu oamenii, cadrele medicale nu trebuie sa aiba prejudecati legate de
religii si rase.
Sa ajuti bolnavul in munca saaau ocupatii productive
Foarte importanta este reintegrarea pacientului in societate, recuperarea lui completa. Acest lucru trebuie avut in
vedere inca de la internarea in spital uramarind ca pacientul sa-si pastreze sau recastige independenta tuturor
functiilor sale corporale.
Sa ajuti bolnavul in activitatile recreative
Selectionarea activitatilor recreative se face in functie de sex, varsta, grad de inteligenta, experienta si gusturi, de
conditiile si severitatea imbolnavirii, de placerea cu care pacientul participa la modul de recreere sugerat.
Sa ajuti bolnavul sa invete
Pacientul si familia sa trebuie instruiti in legatura cu boala si regimul de viata pe care trebuie sa-l aiba pacientul
dupa vindecare pentru a preintampina remisiunile sau complicatiile tardive.
C. INGRIJIRI SPECIFICE
1. Proces de ingrijire
Definitie - pancreatita acuta reprezinta un sindrom abdominal acut, determinat de leziuni anatomice si functionale
la nivelul glandei care incepand de la congestie si edem pot sa ajunga la hemoragii, necroza si supuratie.
Clasificare:
· pancreatita acuta edematoasa constituie faza de debut a pancreatitei acute;
· pancreatita acuta hemoragica;
· pancreatita acuta gangrenoasa.
Surse de dificulatate
Bolile cailor biliare, boala ulceroasa, gastroduodenitele, alimentatia copioasa bogata in special in grasimi,
obezitatea, alcoolul, sifilisul si arteroscleroza, leziuni la nivelul portiunii ampulare a duodenului sau canalului lui
Wirsung (tumori, inflamatii calculi, ascarizi).
Mecanismul principal
Pancreatita este rezultatul unui dezechilibru functional la nivelul pancreasului sau urmarea unor leziuni
anatomice.
Manifestari de dependenta
Durere in etajul superior al abdomenului cu iradiere in spate, hipocondrul stang. Este uneori atat de intensa atat
poate duce la colaps cardiovascular.
· imobilitate cu radiere dorsala si retrosternala
· varsaturi alimentare, biliare, hemoragice
· meteorism abdominal

Metode de culegere a) Observarea:

Starea generala alterata, faciesanxios, ochi ficsi privind teama, tegumente reci cu transpiratii reci, varsaturi
alimentare bilioase, sughit, meteorism cu suprimarea gazelor. b) Masurarea:
Greutatea corporala, temperatura corporala, tensiunea arteriala, puls (rapid-120 de batai/min), respiratie
(dispnee). c) Interviul:
Furnizarea datelor importante despre aparitia simptomatologiei. d) Surse de informare:
Pacientul, familia, anturajul, documentele (bilet de trimitere, internare), aparatura (cantar, aparat de tensiune,
aparat pentru radiologie pe goli), examen de laborator (analize din sange).

Obiective generale
Ameliorarea durerilor abdominale sa nu prezinte varsaturi, meteorism, sa fie echilibrat hidroelectrolitic, sa invinga
teama. Reintegrarea pacientului in activitatiile socio-economice din viata de zi cu zi.

Plan de ingrijire
1. Nevoia de a respira
Problema: dispnee
Cauza: durere cu caracter colicativ
Obiective: amelioararea, revenirea la o respiratie normala
Interventii autonome: observarea, aprecierea si notara in foaia de observatie a valorilor respiratiei, pulsului si
tensiunii arteriale
Interventii delegate: administrarea de antialgice, pentru combaterea dureri.

2. Nevoia de a manca, a bea

Problema: inapetenta
Cauza: tulburari secretorii, pancreatice, greturi varsaturi
Obiective: combaterea greturilor, varsaturilor, alimentare si hidratare corespunzatoare
Interventii autonome: observarea aspectului, cantitatea si numarul varsaturilor, aprecierea gradului de
deshidratare, alcatuirea unui regim alimentar adecvat
Interventii delegate: administrarea de antimetice si antispastice.
3. Nevoia de a elimina
Problema: alterarea eliminarii intestinale
Cauza: digestie defectuasa datorata tulburarilor biliare si secretorii pancreatici
Obiective: pacientul sa prezinte scaun normal cantitativ si calitativ
Interventii autonome: suparavegherea scaunului si notarea in F.O.
Interventii delegate: administrare de laxative

4. Nevoia de a dormi, a se odihni

Problema: agitatie, frica de durere
Cauza: durere si socogen
Obiective: pacientul sa nu prezinte durere
Interventii autonome: linistirea pacientului si incurajarea lui, asigurarea unui mediu corespunzator pentru odihna
pacientului
Interventii delegate: administrarea de sedative usoare
5. Nevoia de a evita pericolele
Problema: durere socogena, ameteala, cefalee
Cauza: starea generala alterata datorata bolii
Obiective: supravegherea pacientului si sprijinirea lui in satisfacerea necesitatilor
Interventii autonome: imobilizare la pat temporala si imobilizare sub sprijin si supraveghere
Interventii delegate: administrarea de antialgice

2. Studiu pe cazuri
PREZENTARE DE CAZ
(cazul nr. 1)
Domnul P.I., in varsta de 31 de ani, casatorit, de religie ortodoxa, locuieste impreuna cu sotia si copilul lor Fetesti.
P.I. este de meserie lacatus si se transfera de la spitalul din Fetesti, unde a fost operat, la spitalul Sf. Pantelimon
din Bucuresti pe data de 7 II 2003 la ora 12:00 cu diagnosticul pancreatita acuta.
Din discutia cu pacientul aflam ca: nu este fumator, bea 1-2 beri pe zi, este sociabil cu colegii, nu se enerveaza
repede; la 12 ani a facut operatie de apendicita.
Pacientul afirma ca in urma cu o saptamana a aparut intoleranta alimentara, greturi, varsaturi la inceput alimentar
apoi bilioase, dureri abdominale difuze de intensitate crescuta localizata in etajul supraamezocolic, balonari,
tranzit incetinit. La durere pacientul spune ca lua pozitii antalgice (antebratele pe abdomen apasand regiunea
dureroasa) si la administrarea calmantelor (algocalmin, bicarbonat de sodiu), durerile treceau. Pacientul ne afirma
ca avea insomnii si anxietate. Nu prezinta alergii.
La examenul general: inaltime 1,98 m, greutate 124kg.
Tegumente si mucoase: normal colorate
Sistem osteo-tendinos: integru
Sistem muscular: functional
Aparat respirator: torace normal conformat 20 respiratii/min
Aparat cardio-vascular: T.A. 130/70 mm Hg, puls 84 batai/min
Aparat digestiv: intoleranta alimentara, greturi, varsaturi bilioase si hemoragice; tranzit incetinit; dureri difuze
Aparat urinar: normal; mictiuni cu striactii hipocrome
Ficat: hepatomegalie
Glande endocrine: pancreatita acuta
SNC: orientat temporo spatial; R.O.T. prezent
Examen local:
Subiectiv: dureri abdominale intense; intoleranta alimentara; greturi si varsaturi
Obiectiv: meteorism abdominal; aparare musculara in etajul supra-mezocolic
Examene paraclinice:
Ecografie abdominala: ficat usor neomoge, lob drept la rebord, colecist cu dimensiuni normale, fara caliculi; splina
de volum normal; pancreasul nu se vede
Radiografie:
· abdominbala simpla fara nivel hidroaeric
· pleuro-pulmonara: unghiul costo-diafragmatic drept obstruat; diafragm cu mobilitate redusa.
Examene de laborator:
· glucoza 107
· uree 0,61 mg%
· hemograma 15,3
· sodiu 138
· potasiu 4,9
· hematocrit 32,5
· amilaze 1033 uw
Plan de ingrijire
1. Nevoia de a bea si a manca
Semne de dependenta:
· imposibilitate alimentatiei
· greata
· varsaturi
Sursa de dificultate: de ordin fizic - durere
Problema: alimentatie inadecvata prin deficit
Obiectiv: pacientul sa-si puna in repaos absolut tubul digestiv timp de 7 zile
Interventii: rol propriu:
· ajut pacientul in timpul varsaturilor
· invat pacientul sa respire profund
· aplic tratamentul medicamentos (antiemetice, vitamine)
· incurajez pacientul
· reduc sau opresc raportul de lichide si alimente rol delegat:
· Algocalmin - 3 fiole
· Papaverina - 2 fiole
· Vitamina C 500 - 4 fiole
· Cefobid - 2 grame
· Metronidazol un flacon
· H.H.C un gram
· Calciu - 2 fiole
· Ser fiziologic - 4000 ml
· Ringer - 4000 ml
· Glucoza 5% - 3000 ml
Evaluare: Pacientul nu mai prezinta greturi si varsaturi.

2. Nevoia de a elimina
Semne de dependenta: retentie de fecale si gaze
Problema: constipatia
Sursa de dificultate: de ordin fizic-durerea
Obiectiv: pacientul sa aibe tranzit intestinal in limite normale
Interventii:
· determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide
· urmaresc si notez in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor
· administrez la indicatie laxative
· recomand alimente bogate in reziduri
Evaluare: pacientul are tranzit intestinal incetinit.
3. Nevoia de a dormi si a se odihni
Semne de dependenta: adormire dificila
Problema: insomnia
Sursa de dificultate: boala
Obiectiv: pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ in termen de 24h
Interventii:
· invat pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii 15min, inainte de culcare
· administrez medicatia: Fenobarbital o fiola, Diazepan 2 fiole
· identific nivelul si cauza anxietatii
· intocmesc un program de somn corespunzator organismului
· observ si notez calitatea si orarul somnului
Evaluare: pacientul se simte odihnit.

loading...ulegere a) Observarea:
Starea generala alterata, faciesanxios, ochi ficsi privind teama, tegumente reci cu transpiratii reci, varsaturi
alimentare bilioase, sughit, meteorism cu suprimarea gazelor. b) Masurarea:
Greutatea corporala, temperatura corporala, tensiunea arteriala, puls (rapid-120 de batai/min), respiratie
(dispnee). c) Interviul:
Furnizarea datelor importante despre aparitia simptomatologiei. d) Surse de informare:
Pacientul, familia, anturajul, documentele (bilet de trimitere, internare), aparatura (cantar, aparat de tensiune,
aparat pentru radiologie pe goli), examen de laborator (analize din sange).

Obiective generale
Ameliorarea durerilor abdominale sa nu prezinte varsaturi, meteorism, sa fie echilibrat hidroelectrolitic, sa invinga
teama. Reintegrarea pacientului in activitatiile socio-economice din viata de zi cu zi.

Plan de ingrijire
1. Nevoia de a respira
Problema: dispnee
Cauza: durere cu caracter colicativ
Obiective: amelioararea, revenirea la o respiratie normala
Interventii autonome: observarea, aprecierea si notara in foaia de observatie a valorilor respiratiei, pulsului si
tensiunii arteriale
Interventii delegate: administrarea de antialgice, pentru combaterea dureri.

2. Nevoia de a manca, a bea

Problema: inapetenta
Cauza: tulburari secretorii, pancreatice, greturi varsaturi
Obiective: combaterea greturilor, varsaturilor, alimentare si hidratare corespunzatoare
Interventii autonome: observarea aspectului, cantitatea si numarul varsaturilor, aprecierea gradului de
deshidratare, alcatuirea unui regim alimentar adecvat
Interventii delegate: administrarea de antimetice si antispastice.
3. Nevoia de a elimina
Problema: alterarea eliminarii intestinale
Cauza: digestie defectuasa datorata tulburarilor biliare si secretorii pancreatici
Obiective: pacientul sa prezinte scaun normal cantitativ si calitativ
Interventii autonome: suparavegherea scaunului si notarea in F.O.
Interventii delegate: administrare de laxative

4. Nevoia de a dormi, a se odihni

Problema: agitatie, frica de durere
Cauza: durere si socogen
Obiective: pacientul sa nu prezinte durere
Interventii autonome: linistirea pacientului si incurajarea lui, asigurarea unui mediu corespunzator pentru odihna
pacientului
Interventii delegate: administrarea de sedative usoare
5. Nevoia de a evita pericolele
Problema: durere socogena, ameteala, cefalee
Cauza: starea generala alterata datorata bolii
Obiective: supravegherea pacientului si sprijinirea lui in satisfacerea necesitatilor
Interventii autonome: imobilizare la pat temporala si imobilizare sub sprijin si supraveghere
Interventii delegate: administrarea de antialgice

2. Studiu pe cazuri
PREZENTARE DE CAZ
(cazul nr. 1)
Domnul P.I., in varsta de 31 de ani, casatorit, de religie ortodoxa, locuieste impreuna cu sotia si copilul lor Fetesti.
P.I. este de meserie lacatus si se transfera de la spitalul din Fetesti, unde a fost operat, la spitalul Sf. Pantelimon
din Bucuresti pe data de 7 II 2003 la ora 12:00 cu diagnosticul pancreatita acuta.
Din discutia cu pacientul aflam ca: nu este fumator, bea 1-2 beri pe zi, este sociabil cu colegii, nu se enerveaza
repede; la 12 ani a facut operatie de apendicita.
Pacientul afirma ca in urma cu o saptamana a aparut intoleranta alimentara, greturi, varsaturi la inceput alimentar
apoi bilioase, dureri abdominale difuze de intensitate crescuta localizata in etajul supraamezocolic, balonari,
tranzit incetinit. La durere pacientul spune ca lua pozitii antalgice (antebratele pe abdomen apasand regiunea
dureroasa) si la administrarea calmantelor (algocalmin, bicarbonat de sodiu), durerile treceau. Pacientul ne afirma
ca avea insomnii si anxietate. Nu prezinta alergii.
La examenul general: inaltime 1,98 m, greutate 124kg.
Tegumente si mucoase: normal colorate
Sistem osteo-tendinos: integru
Sistem muscular: functional
Aparat respirator: torace normal conformat 20 respiratii/min
Aparat cardio-vascular: T.A. 130/70 mm Hg, puls 84 batai/min
Aparat digestiv: intoleranta alimentara, greturi, varsaturi bilioase si hemoragice; tranzit incetinit; dureri difuze
Aparat urinar: normal; mictiuni cu striactii hipocrome
Ficat: hepatomegalie
Glande endocrine: pancreatita acuta
SNC: orientat temporo spatial; R.O.T. prezent
Examen local:
Subiectiv: dureri abdominale intense; intoleranta alimentara; greturi si varsaturi
Obiectiv: meteorism abdominal; aparare musculara in etajul supra-mezocolic
Examene paraclinice:
Ecografie abdominala: ficat usor neomoge, lob drept la rebord, colecist cu dimensiuni normale, fara caliculi; splina
de volum normal; pancreasul nu se vede
Radiografie:
· abdominbala simpla fara nivel hidroaeric
· pleuro-pulmonara: unghiul costo-diafragmatic drept obstruat; diafragm cu mobilitate redusa.
Examene de laborator:
· glucoza 107
· uree 0,61 mg%
· hemograma 15,3
· sodiu 138
· potasiu 4,9
· hematocrit 32,5
· amilaze 1033 uw
Plan de ingrijire
1. Nevoia de a bea si a manca
Semne de dependenta:
· imposibilitate alimentatiei
· greata
· varsaturi
Sursa de dificultate: de ordin fizic - durere
Problema: alimentatie inadecvata prin deficit
Obiectiv: pacientul sa-si puna in repaos absolut tubul digestiv timp de 7 zile
Interventii: rol propriu:
· ajut pacientul in timpul varsaturilor
· invat pacientul sa respire profund
· aplic tratamentul medicamentos (antiemetice, vitamine)
· incurajez pacientul
· reduc sau opresc raportul de lichide si alimente rol delegat:
· Algocalmin - 3 fiole
· Papaverina - 2 fiole
· Vitamina C 500 - 4 fiole
· Cefobid - 2 grame
· Metronidazol un flacon
· H.H.C un gram
· Calciu - 2 fiole
· Ser fiziologic - 4000 ml
· Ringer - 4000 ml
· Glucoza 5% - 3000 ml
Evaluare: Pacientul nu mai prezinta greturi si varsaturi.
2. Nevoia de a elimina
Semne de dependenta: retentie de fecale si gaze
Problema: constipatia
Sursa de dificultate: de ordin fizic-durerea
Obiectiv: pacientul sa aibe tranzit intestinal in limite normale
Interventii:
· determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide
· urmaresc si notez in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor
· administrez la indicatie laxative
· recomand alimente bogate in reziduri
Evaluare: pacientul are tranzit intestinal incetinit.
3. Nevoia de a dormi si a se odihni
Semne de dependenta: adormire dificila
Problema: insomnia
Sursa de dificultate: boala
Obiectiv: pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ in termen de 24h
Interventii:
· invat pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii 15min, inainte de culcare
· administrez medicatia: Fenobarbital o fiola, Diazepan 2 fiole
· identific nivelul si cauza anxietatii
· intocmesc un program de somn corespunzator organismului
· observ si notez calitatea si orarul somnului
Evaluare: pacientul se simte odihnit.
Cauza: starea generala alterata datorata bolii
Obiective: supravegherea pacientului si sprijinirea lui in satisfacerea necesitatilor
Interventii autonome: imobilizare la pat temporala si imobilizare sub sprijin si supraveghere
Interventii delegate: administrarea de antialgice

2. Studiu pe cazuri
PREZENTARE DE CAZ
(cazul nr. 1)
Domnul P.I., in varsta de 31 de ani, casatorit, de religie ortodoxa, locuieste impreuna cu sotia si copilul lor Fetesti.
P.I. este de meserie lacatus si se transfera de la spitalul din Fetesti, unde a fost operat, la spitalul Sf. Pantelimon
din Bucuresti pe data de 7 II 2003 la ora 12:00 cu diagnosticul pancreatita acuta.
Din discutia cu pacientul aflam ca: nu este fumator, bea 1-2 beri pe zi, este sociabil cu colegii, nu se enerveaza
repede; la 12 ani a facut operatie de apendicita.
Pacientul afirma ca in urma cu o saptamana a aparut intoleranta alimentara, greturi, varsaturi la inceput alimentar
apoi bilioase, dureri abdominale difuze de intensitate crescuta localizata in etajul supraamezocolic, balonari,
tranzit incetinit. La durere pacientul spune ca lua pozitii antalgice (antebratele pe abdomen apasand regiunea
dureroasa) si la administrarea calmantelor (algocalmin, bicarbonat de sodiu), durerile treceau. Pacientul ne afirma
ca avea insomnii si anxietate. Nu prezinta alergii.
La examenul general: inaltime 1,98 m, greutate 124kg.
Tegumente si mucoase: normal colorate
Sistem osteo-tendinos: integru
Sistem muscular: functional
Aparat respirator: torace normal conformat 20 respiratii/min
Aparat cardio-vascular: T.A. 130/70 mm Hg, puls 84 batai/min
Aparat digestiv: intoleranta alimentara, greturi, varsaturi bilioase si hemoragice; tranzit incetinit; dureri difuze
Aparat urinar: normal; mictiuni cu striactii hipocrome
Ficat: hepatomegalie
Glande endocrine: pancreatita acuta
SNC: orientat temporo spatial; R.O.T. prezent
Examen local:
Subiectiv: dureri abdominale intense; intoleranta alimentara; greturi si varsaturi
Obiectiv: meteorism abdominal; aparare musculara in etajul supra-mezocolic
Examene paraclinice:
Ecografie abdominala: ficat usor neomoge, lob drept la rebord, colecist cu dimensiuni normale, fara caliculi; splina
de volum normal; pancreasul nu se vede
Radiografie:
· abdominbala simpla fara nivel hidroaeric
· pleuro-pulmonara: unghiul costo-diafragmatic drept obstruat; diafragm cu mobilitate redusa.
Examene de laborator:
· glucoza 107
· uree 0,61 mg%
· hemograma 15,3
· sodiu 138
· potasiu 4,9
· hematocrit 32,5
· amilaze 1033 uw
Plan de ingrijire
1. Nevoia de a bea si a manca
Semne de dependenta:
· imposibilitate alimentatiei
· greata
· varsaturi
Sursa de dificultate: de ordin fizic - durere
Problema: alimentatie inadecvata prin deficit
Obiectiv: pacientul sa-si puna in repaos absolut tubul digestiv timp de 7 zile
Interventii: rol propriu:
· ajut pacientul in timpul varsaturilor
· invat pacientul sa respire profund
· aplic tratamentul medicamentos (antiemetice, vitamine)
· incurajez pacientul
· reduc sau opresc raportul de lichide si alimente rol delegat:
· Algocalmin - 3 fiole
· Papaverina - 2 fiole
· Vitamina C 500 - 4 fiole
· Cefobid - 2 grame
· Metronidazol un flacon
· H.H.C un gram
· Calciu - 2 fiole
· Ser fiziologic - 4000 ml
· Ringer - 4000 ml
· Glucoza 5% - 3000 ml
Evaluare: Pacientul nu mai prezinta greturi si varsaturi.

2. Nevoia de a elimina
Semne de dependenta: retentie de fecale si gaze
Problema: constipatia
Sursa de dificultate: de ordin fizic-durerea
Obiectiv: pacientul sa aibe tranzit intestinal in limite normale
Interventii:
· determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide
· urmaresc si notez in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor
· administrez la indicatie laxative
· recomand alimente bogate in reziduri
Evaluare: pacientul are tranzit intestinal incetinit.
3. Nevoia de a dormi si a se odihni
Semne de dependenta: adormire dificila
Problema: insomnia
Sursa de dificultate: boala
Obiectiv: pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ in termen de 24h
Interventii:
· invat pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii 15min, inainte de culcare
· administrez medicatia: Fenobarbital o fiola, Diazepan 2 fiole
· identific nivelul si cauza anxietatii
· intocmesc un program de somn corespunzator organismului
· observ si notez calitatea si orarul somnului
Evaluare: pacientul se simte odihnit.