Sunteți pe pagina 1din 3

Curenţii de medie frecvenţă

Sunt curenţii sinusoidali cu frecvenţe compuse între 1.000 şi


100.000 Hz.
Sunt diferenţe între curenţii de joasă frecvenţă şi cei de medie
frecvenţă privind excitaţiile sincrone pentru fibrele nervoase mielinice
Excitaţiile sincrone sunt excitaţiile produse de fiecare perioadă a
stimulului electric. Aceste excitaţii se produc până la 1.000 Hz.
Peste 1.000 Hz, nu se mai produc excitaţii sincrone este necesar
să se însumeze efectul unei succesiuni de perioade ale curentului
electric pentru a produce o excitaţie → efect Gildermeister sau sumaţie
temporară.
Până nu demult s-au folosit în electroterapie curenţi cu frecvenţe
între 4.000 Hz şi 5.000 Hz, precum şi de 10.000 Hz (medie frecvenţă
pură). Astăzi se folosesc curenţii de medie frecvenţă încrucişaţi (curentul
interferenţial)
1. Proprietăţi fizice ale curenţilor interferenţiali
– sunt curenţi alternativi sinusoidali;
– rezultă din doi curenţi de medie frecvenţă de amplitudini
constante, dar cu frecvenţe puţin diferite;
– rezultatul este un curent de joasă frecvenţă, dar cu amplitudine
variabilă;
– frecvenţa de variaţie a amplitudinii este egală cu diferenţa
frecvenţelor celor doi curenţi;
– diferenţa celor două frecvenţe corespunde, în cazul
electroterapiei, unei variaţii de joasă frecvenţă;
– eficacitatea terapeutică a curentului interferenţial depinde de
mărimea variaţiei amplitudinii. În practică diferenţa celor doi curenţi care
se intersectează poate varia, pentru a evita efectul de acomodare, între
0 şi 100 Hz.
– frecvenţele se pot varia:
– manual, când se alege o frecvenţă constantă între 0 şi 100
HZ;
– modulat, între 0 şi 100 Hz, când frecvenţa interferenţei
variază liniar crescător, apoi descrescător, timp de 15 secunde de la 0 la
100 Hz;
– modulat între 0 şi 10 Hz, când frecvenţa interferenţei
variază liniar crescător, apoi descrescător între 0 şi 10 Hz timp de 15
secunde;
–modulat între 90 şi 100 Hz, în acelaşi mod ca anterior.

2. Proprietăţi biologice
– curentul de medie frecvenţă pur este excitant, prin efectul de
sumaţie temporară (efect Gildemeister);
– curentul de medie frecvenţă încrucişat are efectele unui curent de
joasă frecvenţă, ca rezultat al interferenţei. Având amplitudinea variabilă
se evită acomodarea;
– asupra nervilor senzitivi ai pielii au o acţiune excitatorie foarte
scăzută, datorită scăderii foarte mari a impedanţei pielii. În acest fel
aplicaţia este nedureroasă, chiar la intensităţi mari, deci o penetraţie mai
mare în ţesuturile profunde.
3. Efectele fiziologice
* Avantajele fiziologice ale curenţilor interferenţiali:
– permit obţinerea unei excitaţii adecvate, transversale prin
cuplul nerv-muşchi;
– blochează reversibil conductibilitatea nervului;
– permit aplicaţii cu intensităţi mari, nedureroase, cu
penetraţie mare în ţesuturi şi cu reducere marcată a riscurilor electrolitice
cutanate (nu produc arsuri);
– contracţia musculară scheletică este puternică, reversibilă,
suportabilă;
– au efect de acoperire – analgetic;
– produc eliberarea de substanţe vasoactive → efecte
hiperemiante şi resorbitive
* Principalele efecte fiziologice
1. Efect excilomotor pe musculatura striată normal inervată
(mai mare la frecvenţe mai mici de 10 Hz).
2. Efect decontractant, la frecvenţe medii (12-35 Hz), mai
ales cu frecvenţă variabilă – 0-100 Hz, prin alternanţa ritmică a stării de
relaxare cu cea de stimulare a ţesutului muscular.
3. Efect vasculotrofic – hiperemiant şi resorbitiv
– direct pe vase (pe musculatura netedă);
– indirect prin structura neurovegetativă vasculară;
– indirect prin gimnastica musculară.
4. Efect analgetic – se modifică percepţia dureroasă prin
diminuarea excitabilităţii (efect de acoperire) dar şi prin combaterea
hipoxiilor generatoare de durere (vasodilataţie).
4. Tehnici de aplicare:
– două circuite cu patru electrozi aşezaţi în oglindă;
– electrozii-mănuşă;
– electrozii spaţiali.
5. Indicaţiile terapeutice ale curenţilor interferenţiali>
– afecţiuni ale aparatului locomotor: posttraumatice, degenerative
periferice şi vertebrale;
– nevrite, nevralgii;
– pareze şi paralizii flasce fără leziuni de nerv (faciale);
– tulburări de circulaţie arterială, nervoasă, limfatică;
– afecţiuni ginecologice;
– afecţiuni dischinetice biliare;
– distonii funcţionale intestinale;
– afecţiuni genito-urinare – retenţii urinare, incontinenţă urinară;
Contraindicaţii:
– afecţiuni febrile, TBC, neoplazii, stări caşectice
Prescripţie – zilnic 10-15 şedinţe în total.